Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 1.251 din 13 octombrie 2005 privind unele masuri de imbunatatire a activitatii de invatare, instruire, compensare, recuperare si protectie speciala a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinte educative speciale din cadrul sistemului de invatamant special si special integrat
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 977 din 3 noiembrie 2005
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
ART. 1
Termenii şi expresiile specifice referitoare la învãţãmântul special şi special integrat au semnificaţiile prevãzute în anexa nr. 1.
ART. 2
Structura, organizarea, formele şi tipurile de instituţii, precum şi de personal din unitãţile de învãţãmânt special şi special integrat sunt prevãzute în anexa nr. 2.
ART. 3
Volumul activitãţilor din învãţãmântul special şi special integrat, normarea şi încadrarea personalului didactic, didactic auxiliar, nedidactic, medical şi administrativ sunt prevãzute în anexa nr. 3.
ART. 4
Drepturile materiale şi alocaţiile zilnice de hranã pentru copiii/elevii/tinerii din sistemul de învãţãmânt special şi special integrat sunt prevãzute în anexa nr. 4.
ART. 5
Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii colaboreazã cu Autoritatea Naţionalã pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Autoritatea Naţionalã pentru Persoanele cu Handicap, Ministerul Sãnãtãţii, Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei, Consiliul Minoritãţilor Naţionale - Departamentul pentru Relaţii Interetnice, cu alte ministere şi cu instituţii abilitate, pentru realizarea politicii educaţionale în domeniu, privind respectarea dreptului copilului la educaţie.
ART. 6
Finanţarea învãţãmântului special şi special integrat se face din bugetele judeţelor unde funcţioneazã unitatea de învãţãmânt special, indiferent de domiciliul copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale, şi din bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
ART. 7
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 8
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã prevederile art. 1, 2 şi 5, precum şi anexele nr. 1, 1A, 1B şi 2 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 586/1990 privind unele mãsuri de îmbunãtãţire a activitãţii de ocrotire, instruire şi recuperare a copiilor şi tinerilor handicapaţi şi a celor orfani, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 6 mai 1992, cu modificãrile ulterioare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemneazã:
---------------
Ministrul educaţiei şi cercetãrii,
Mircea Miclea
Ministrul muncii, solidaritãţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu
Bucureşti, 13 octombrie 2005.
Nr. 1.251.
ANEXA 1
TERMENII ŞI EXPRESIILE SPECIFICE referitoare la învãţãmântul special şi special integrat
Deficienţã - absenţa, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (anatomice, fiziologice sau psihice) a individului, rezultând în urma unei maladii, unui accident sau a unei perturbãri, care îi împiedicã participarea normalã la activitate în societate.
Incapacitate - limitãri funcţionale cauzate de disfuncţionalitãţi (deficienţe) fizice, intelectuale sau senzoriale, de condiţii de sãnãtate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate (motricã sau cognitivã) ori un comportament.
Handicap - dezavantaj social rezultat în urma unei deficienţe sau incapacitãţi şi care limiteazã ori împiedicã îndeplinirea de cãtre individ a unui rol aşteptat de societate.
Dizabilitate - rezultatul sau efectul unor relaţii complexe dintre starea de sãnãtate a individului, factorii personali şi factorii externi care reprezintã circumstanţele de viaţã ale acestui individ. Datoritã acestei relaţii, impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ, cu o stare de sãnãtate datã, poate fi extrem de diferit. Dizabilitate este termenul generic pentru afectãri, limitãri ale activitãţii şi restricţii de participare - conform CIF*).
------------
*) CIF reprezintã Clasificarea internaţionalã a funcţionãrii, dizabilitãţii şi sãnãtãţii - document elaborat de Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii, Geneva, 2001.
Afectare - o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice (inclusiv funcţiile mintale). Prin noţiunea de anormalitate înţelegem aici variaţiile semnificative de la norma stabilitã statistic (adicã o deviaţie de la media populaţiei stabilitã conform normelor standard mãsurate) şi ea trebuie utilizatã exclusiv în acest sens - conform CIF*).
------------
*) CIF reprezintã Clasificarea internaţionalã a funcţionãrii, dizabilitãţii şi sãnãtãţii - document elaborat de Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii, Geneva, 2001.
Funcţionare - termen generic pentru funcţiile organismului, structurile corpului, activitãţi şi participare. Ele denotã aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemã de sãnãtate) şi factorii contextuali în care se regãseşte (factori de mediu şi personali) - conform CIF*).
------------
*) CIF reprezintã Clasificarea internaţionalã a funcţionãrii, dizabilitãţii şi sãnãtãţii - document elaborat de Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii, Geneva, 2001.
Activitate - executarea unei sarcini sau acţiuni de cãtre un individ. Ea reprezintã funcţionarea la nivel individual - conform CIF*).
------------
*) CIF reprezintã Clasificarea internaţionalã a funcţionãrii, dizabilitãţii şi sãnãtãţii - document elaborat de Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii, Geneva, 2001.
Participare - implicarea unei persoane într-o situaţie de viaţã. Ea reprezintã funcţionarea la nivelul societãţii - conform CIF*).
------------
*) CIF reprezintã Clasificarea internaţionalã a funcţionãrii, dizabilitãţii şi sãnãtãţii - document elaborat de Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii, Geneva, 2001.
Cerinţe educative speciale (CES) - necesitãţi educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educaţiei adaptate particularitãţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe sau tulburãri/dificultãţi de învãţare, precum şi o asistenţã complexã (medicalã, socialã, educaţionalã etc.).
Educaţie specialã - formã adaptatã de pregãtire şcolarã şi asistenţã complexã (medicalã, educaţionalã, socialã, culturalã) destinatã persoanelor care nu reuşesc sã atingã temporar sau pe toatã durata şcolarizãrii nivelurile instructiv-educative corespunzãtoare vârstei, cerute de învãţãmântul obişnuit. Educaţia şcolarã a copiilor cu cerinţe educative speciale trebuie sã corespundã nevoilor de dezvoltare a copiilor, prin evaluarea adecvatã a potenţialului de învãţare/dezvoltare şi prin asigurarea reabilitãrii-recuperãrii şi compensãrii deficienţelor ori tulburãrilor, dificultãţilor de învãţare.
Integrare şcolarã - proces de adaptare a copilului la cerinţele şcolii pe care o urmeazã, de stabilire a unor raporturi afective pozitive cu membrii grupului şcolar (clasã) şi de desfãşurare cu succes a prestaţiilor şcolare. Asimilarea de cãtre copil a statusului de elev este rezultatul unor modificãri interne în echilibrul dintre anumite dominante de personalitate cu consecinţe în planul acţiunii sale.
Adaptare curricularã - corelarea conţinuturilor componentelor curriculumului naţional cu posibilitãţile elevului cu cerinţe educative speciale, din perspectiva finalitãţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolarã şi socialã a acestuia. Aceasta se realizeazã de cãtre cadrele didactice de sprijin/itinerante împreunã cu cadrul didactic de la clasã prin eliminare, substituire sau adãugare de conţinuturi în concordanţã cu obiectivele şi finalitãţile propuse prin planul de intervenţie personalizat.
Incluziune - procesul de pregãtire a unitãţilor de învãţãmânt pentru a cuprinde în procesul de educaţie toţi membrii comunitãţii, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultãţile acestora.
Educaţie incluzivã - proces permanent de îmbunãtãţire a instituţiei şcolare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susţine participarea la procesul de învãţãmânt a tuturor persoanelor din cadrul unei comunitãţi.
Şcoalã incluzivã - unitate de învãţãmânt în care se asigurã o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintã mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare. Copiii din aceste unitãţi de învãţãmânt beneficiazã de toate drepturile şi serviciile sociale şi educaţionale conform principiului "resursa urmeazã copilul".
Centru şcolar pentu educaţie incluzivã - instituţie şcolarã care, pe lângã organizarea, desfãşurarea procesului de predare-învãţare-evaluare îşi construieşte şi alte direcţii de dezvoltare instituţionalã: fomare/informare în domeniul educaţiei speciale, documentare/cercetare/experimentare, precum şi servicii educaţionale pentru/în comunitate.
Centru de educaţie, centru de zi, centru de pedagogie curativã etc. - unitãţi de învãţãmânt organizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii sau de organizaţii neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi au ca scop şi finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea şi integrarea şcolarã şi socialã a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficienţe. Ele sunt considerate alternative educaţionale al cãror conţinut se fundamenteazã pe anumite pedagogii experimentale (Montessori, Freinet, Steiner, Waldorf etc.).
Centru judeţean de resurse şi asistenţã educaţionalã - unitate conexã cu personalitate juridicã, subordonatã Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, care desfãşoarã servicii de asistenţã psihopedagogicã pentru pãrinţi, copii, cadre didactice şi care coordoneazã, monitorizeazã şi evalueazã, la nivel judeţean, activitatea şi serviciile educaţionale oferite de centrele şcolare pentru educaţie incluzivã, centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice, centrele şi cabinetele de asistenţã psihopedagogicã, mediatorii şcolari.
ANEXA 2
STRUCTURA, ORGANIZAREA, FORMELE ŞI TIPURILE de instituţii, precum şi de personal din unitãţile de învãţãmânt special şi special integrat
CAP. I
Structura învãţãmântului special şi special integrat
ART. 1
(1) Învãţãmântul special şi special integrat din România este parte componentã a sistemului naţional de învãţãmânt şi cuprinde:
a) grãdiniţe speciale;
b) grupe de grãdiniţã specialã organizate în şcolile speciale;
c) şcoli speciale pentru toate tipurile şi gradele de deficienţã;
d) grupe/clase de copii/elevi autişti;
e) şcoli de arte şi meserii - învãţãmânt special;
f) licee speciale;
g) centre sau grupuri şcolare speciale;
h) clase/şcoli postliceale speciale;
i) centre de zi;
j) centre de educaţie specialã*;
k) centre de pedagogie curativã*;
l) grupe/clase de copii/elevi cu deficienţe senzoriale multiple (surdocecitate);
m) şcoli de reeducare pentru elevii cu deficienţe comportamentale;
n) şcoli/clase organizate în spitale, preventorii şi penitenciare.
(2) Unitãţile de învãţãmânt special menţionate la lit. a) vor avea cantine şcolare şi, dupã caz, internate şcolare.
(3) În învãţãmântul special integrat pot funcţiona:
a) grupe de grãdiniţã specialã în grãdiniţele de masã;
b) clase speciale compacte integrate în şcolile de masã;
c) grupuri de elevi cu cerinţe educative speciale integraţi în şcolile de masã;
d) elevi cu cerinţe educative speciale integraţi individual în şcolile de masã;
e) clase speciale de arte şi meserii integrate în şcoli de masã de arte şi meserii şi în licee şi grupuri şcolare din învãţãmântul de masã;
f) grupe/clase de copii/elevi infestaţi cu virusul HIV;
g) centre logopedice interşcolare*;
h) centre şcolare pentru educaţie incluzivã*;
i) centre judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţã educaţionalã*.
(4) Metodologia de organizare şi funcţionare a centrelor marcate cu [*] se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii.
(5) Unii elevi cu cerinţe educative speciale pot fi şcolarizaţi la domiciliu.
ART. 2
Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii poate aproba organizarea de alte tipuri de unitãţi şi instituţii de învãţãmânt special, în funcţie de necesitãţile societãţii şi de cerinţele minoritãţilor naţionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
ART. 3
În vederea realizãrii acţiunii de integrare a copiilor/elevilor cu cerinţe educative speciale în şcoala de masã, Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, prin inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, poate dispune:
a) înfiinţarea sau desfiinţarea unitãţilor şcolare speciale;
b) reorganizarea şi restructurarea unor activitãţi din învãţãmântul special;
c) transformarea unor şcoli speciale în şcoli de masã;
d) transformarea unor şcoli de masã în şcoli integratoare;
e) transformarea unor şcoli speciale în centre şcolare pentru educaţie incluzivã;
f) înfiinţarea unor alternative educaţionale: centre de educaţie, centre de pedagogie curativã, centre de zi etc.
ART. 4
Înfiinţarea, desfiinţarea sau transformarea unor unitãţi de învãţãmânt special se va face în condiţiile legii, cu respectarea prevederilor stipulate de legislaţia internaţionalã în vigoare referitoare la protecţia specialã şi drepturile copilului cu cerinţe educative speciale.
ART. 5
La nivelul şcolilor speciale, precum şi la cel al şcolilor de masã incluzive/integratoare funcţioneazã comisia internã de evaluare continuã, potrivit dispoziţiilor <>art. 24 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului. Metodologia de organizare şi funcţionare a comisiei interne de evaluare continuã se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii.
CAP. II
Formele învãţãmântului special şi special integrat
ART. 6
Învãţãmântul special şi special integrat cuprinde:
a) învãţãmânt de zi;
b) învãţãmânt seral;
c) învãţãmânt cu frecvenţã redusã;
d) învãţãmânt cu scutire parţialã de frecvenţã;
e) şcolarizare la domiciliu.
ART. 7
Copiii/elevii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi prin formele de învãţãmânt special integrat, beneficiazã de toate drepturile stipulate de legislaţia în vigoare privind protecţia specialã a copilului, precum şi de programe de compensare, recuperare, reabilitare, terapie din învãţãmântul special, care au ca finalitate reabilitarea şi integrarea şcolarã şi socialã.
CAP. III
Organizarea învãţãmântului special şi special integrat
ART. 8
Unitãţile de învãţãmânt special şi special integrat sunt coordonate metodologic inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.
ART. 9
Conţinutul învãţãmântului special şi special integrat se reglementeazã prin:
a) curriculum naţional pentru învãţãmântul special şi special integrat;
b) curriculum specific pentru învãţãmântul special;
c) curriculumul şcolii de masã adaptat pentru învãţãmântul special integrat;
d) metodologii, ghiduri şi îndrumãtoare specifice, elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii.
ART. 10
Pentru organizarea, coordonarea, şi conducerea întregului proces de instrucţie şi educaţie specialã, terapie şi compensare, reabilitare şi integrare din cadrul învãţãmântului special şi special integrat, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti normeazã:
a) cel puţin un post de inspector şcolar de specialitate pentru învãţãmânt special şi special integrat cu jumãtate de normã; sau
b) un post de inspector şcolar de specialitate pentru învãţãmânt special şi special integrat - în judeţele în care existã cel puţin 5 unitãţi de învãţãmânt special şi cel puţin 100 de copii/elevi cu cerinţe educative speciale integraţi în învãţãmântul de masã.
ART. 11
Absolvenţii unei facultãţi de profil cu una dintre specializãrile: psihopedagogie specialã, pedagogie, psihologie, pedagogie socialã sau cu orice specializare echivalentã pot ocupa orice funcţie didacticã din învãţãmântul special.
ART. 12
Posturile/funcţiile didactice şi didactice auxiliare din învãţãmântul special şi special integrat, precum şi condiţiile de ocupare a acestora sunt prevãzute în <>Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Pentru funcţiile didactice de învãţãtor/profesor de sprijin/itinerant, precum şi pentru cele de învãţãtor/profesor-educator:
- educatorul şi cadrul didactic de sprijin/itinerant îşi desfãşoarã activitatea respectând principiul continuitãţii; aceştia pot fi încadraţi la orice nivel de învãţãmânt şi pot trece de la un nivel de învãţãmânt la altul, fiind salarizaţi conform studiilor;
- diferenţierea (învãţãtor/profesor-educator, precum şi educatoare/învãţãtor/profesor de sprijin/itinerant) se realizeazã în funcţie de nivelul studiilor, nu în funcţie de nivelul clasei la care este încadrat.
ART. 13
Cadrele didactice care activeazã în învãţãmântul special integrat beneficiazã de drepturile prevãzute în <>Legea nr. 128/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pentru personalul didactic din învãţãmântul special.
ART. 14
Structura, organizarea, normarea şi încadrarea personalului didactic auxiliar, administrativ şi medical din unitãţile din învãţãmântul special integrat sunt cele prevãzute în cuprinsul prezentei anexe de la învãţãmântul special.
ANEXA 3
VOLUMUL ACTIVITĂŢILOR din învãţãmântul special şi special integrat, normarea şi încadrarea personalului didactic, didactic auxiliar, nedidactic, medical şi administrativ
I. Grãdiniţã specialã cu program prelungit, sãptãmânal şi semestrial şi grupe de grãdiniţã specialã
A. Personal didactic:
a) de conducere:
- director - un post la grãdiniţe care funcţioneazã ca unitãţi cu personalitate juridicã cu cel puţin 5 grupe; pentru grupele care funcţioneazã pe lângã alte grãdiniţe sau alte instituţii de învãţãmânt, conducerea este asiguratã de cãtre direcţia acestora, dacã numãrul grupelor este mai mic de 5;
b) de organizare a activitãţilor instructiv-educative cu grupa de copii sau activitãţi de intervenţie specificã (reabilitare, compensare, corectare) realizatã individual sau pe grupe de 2-3 elevi:
- profesor de psihopedagogie specialã - o catedrã la o grupã de grãdiniţã, cu norma didacticã de 16 ore pe sãptãmânã;
- educatoare-educator - câte un post pe schimb/turã la fiecare grupã de grãdiniţã specialã; programul unei ture este de 5 ore zilnic;
- profesor de kinetoterapie - un post la douã grupe în medie pentru grupele de copii cu deficienţe fizice/neuromotorii şi un post la 4 grupe pentru grãdiniţele speciale cu copii cu alte deficienţe, 1/2 post pentru douã grupe şi 1/4 post pentru o grupã de copii.
B. Personal auxiliar:
a) supraveghetor de noapte - un post la douã grupe de copii interni (în medie);
b) infirmierã - un post pe turã la 15 copii (în medie), în funcţie de gravitatea problemelor la copiii din grãdiniţele cu program sãptãmânal/semestrial; la grupele de copii cu deficienţe severe, profunde sau asociate se normeazã un post pentru fiecare grupã de copii;
c) asistentã medicalã - un post pe turã ziua pentru fiecare grãdiniţã.
C. Personal funcţional, operativ şi de servire:
a) contabil, administrator - un post la 70 de copii, douã posturi pentru mai mult de 100 de copii;
b) magaziner, spãlãtoreasã, lenjereasã, muncitor bucãtãrie sau altele asemãnãtoare - un post pentru 15 copii;
c) muncitor calificat (fochist), muncitor întreţinere - un post pe turã la fiecare unitate care are centralã termicã proprie, uzinã de apã, inclusiv şi pentru lucrãri de întreţinere;
d) îngrijitor - un post la 250 mp suprafaţã de curãţenie.
II. Şcoli speciale (cu clasele I-X) şi clase speciale pentru copii cu cerinţe educative speciale integrate în şcolile de masã
A. Personal didactic:
a) de conducere:
- director - un post pentru fiecare unitate de învãţãmânt cu personalitate juridicã;
- director adjunct - se normeazã un post la:
1. şcolile speciale cu cel puţin 16 clase şi internat semestrial;
2. 24 de clase în şcolile speciale fãrã internat sau cu internat sãptãmânal;
3. unitãţile de învãţãmânt care s-au transformat în centre şcolare de resurse şi de asistenţã educaţionalã;
- al doilea post de director adjunct se normeazã la:
1. şcolile cu internat semestrial şi peste 24 de clase;
2. şcolile cu internat sãptãmânal şi peste 30 de clase;
3. şcolile cu peste 24 de clase şi cel puţin douã forme de şcolarizare;
b) pentru activitãţi de predare-învãţare-evaluare cu întreaga clasã şi potrivit planului de învãţãmânt:
- învãţãtor - un post de 16 ore/sãptãmânã la unitãţile de învãţãmânt special care aplicã curriculumul şcolii de masã;
- profesor - o catedrã, cu norma didacticã de 16 ore/sãptãmânã, pentru predarea disciplinei de învãţãmânt care corespunde specialitãţii de pe diplomã în unitãţile de învãţãmânt special care aplicã curriculumul şcolii de masã;
- profesor de psihopedagogie specialã - o catedrã de educaţie specialã pentru predarea a 16 ore/sãptãmânã;
- maistru-instructor - un post cu norma didacticã de 20 de ore/sãptãmânã. La clasele unde se aplicã curriculumul şcolii de masã norma didacticã este de 24 de ore/sãptãmânã;
c) pentru activitãţi de terapii specifice:
- profesor psihopedagog pentru terapiile specifice desfãşurate individual sau în grupe de 2-3 elevi, inclusiv educaţie psihomotricã, stimulare-compensare-integrare, psihodiagnozã, consiliere, conform planului de învãţãmânt - o catedrã cu norma didacticã de 16 ore/sãptãmânã;
- profesor de kinetoterapie - o catedrã, în conformitate cu planul de învãţãmânt, cu norma didacticã de 16 ore/sãptãmânã;
d) pentru terapia educaţionalã complexã şi integratã:
- învãţãtor-educator sau profesor-educator - un post pentru fiecare clasã I-X, cu norma didacticã de 20 de ore/sãptãmânã;
- profesor preparator (nevãzãtor) - un post la fiecare clasã de elevi nevãzãtori, cu norma didacticã de 20 de ore/sãptãmânã;
e) pentru asistenţã educaţionalã în centrul şcolar pentru educaţie incluzivã:
- profesor pentru documentare - un post pentru fiecare centru.
B. Personal auxiliar:
- tehnician, laborant sau alte posturi cu atribuţii similare - un post pentru 200 de elevi cu cerinţe educative speciale; 1/2 post la unitãţile de învãţãmânt special cu mai puţin de 200 de elevi;
- bibliotecar, conform legislaţiei în vigoare;
- supraveghetor de noapte - un post la douã clase de elevi interni;
- instructor pentru educaţie (pentru activitãţi colective organizate şi desfãşurate în timpul liber al minorilor din şcoala specialã cu internat sãptãmânal sau semestrial) - un post pentru douã clase de elevi, în medie, în funcţie de gravitatea problemelor specifice elevilor.
C. Personal medical:
- medic de medicinã generalã - un post pe unitate;
- medic specialist - 1/2 post la unitãţile şcolare care au cabinete dotate;
- asistentã medicalã - un post pe turã, pentru şcolile cu internat sãptãmânal ori semestrial sau un post pe unitate pentru celelalte şcoli speciale;
- infirmierã - un post pe turã la 50 de elevi; la clasele de elevi cu deficienţe severe, profunde sau asociate se normeazã un post la douã clase de elevi.
D. Personal funcţional, operativ şi de servire:
- contabil-şef - un post pe unitate;
- secretar-şef - un post pe unitate;
- administrator - un post pe unitate;
- magaziner, achizitor, funcţionar administrativ sau alte posturi cu atribuţii similare - un post la 75 de elevi în şcolile cu internat şi un post la 100 de elevi în celelalte şcoli;
- bucãtar, muncitor bucãtãrie - un post la 75 de mese servite la şcolile cu internat (excluzând gustãrile de la orele 10,00 şi 17,00) şi un post la 100 de mese servite în celelalte unitãţi;
- spãlãtoreasã, lenjereasã, frizer, cizmar, muncitor calificat (inclusiv pentru lucrãri de întreţinere), muncitor necalificat - un post la 30 de elevi pentru şcolile cu internat şi un post la 50 de elevi pentru celelalte unitãţi;
- fochist (muncitor calificat) - un post pe turã pentru unitãţile care au centralã proprie (inclusiv pentru lucrãri de întreţinere);
- îngrijitor - un post la 250 mp suprafaţã de curãţenie pentru şcolile de elevi cu deficienţe de vedere şi cu deficienţe severe, profunde şi/sau asociate; un post la 450 mp suprafaţã de curãţenie pentru celelalte unitãţi şcolare speciale;
- portar, paznic - un post pe turã la fiecare punct de pazã stabilit de organele de poliţie (aceştia pot fi înlocuiţi de personal din cadrul Poliţiei Comunitare);
- şofer, tractorist, vizitiu - un post pentru fiecare vehicul din dotare (fie maşinã, fie vehicul cu tracţiune mecanicã sau animalã);
- personal pentru gospodãriile anexe:
a) un post pentru 10-40 de animale (porcine, bovine, cabaline, ovine etc.);
b) douã posturi pentru 41-80 de animale;
c) trei posturi pentru peste 80 de animale;
d) un post pentru 1-3 ha suprafaţã arabilã;
e) douã posturi pentru 3-10 ha suprafaţã arabilã;
f) trei posturi pentru peste 10 ha suprafaţã arabilã.
E. Pentru audiologie educaţionalã în şcolile speciale pentru elevi cu deficienţe de auz:
- audiolog şcolar - un post pe unitatea de învãţãmânt.
III. Şcoli de arte şi meserii - învãţãmânt special, clase de şcoalã de arte şi meserii integrate în şcolile similare din învãţãmântul de masã, licee speciale, grupuri şcolare speciale, centre şcolare speciale şi şcoli postliceale speciale
A. Personal didactic:
a) de conducere:
- director - un post pentru fiecare unitate de învãţãmânt special cu personalitate juridicã;
- director adjunct - se normeazã un post la:
1. unitãţi de învãţãmânt special cu cel puţin 16 clase şi cu internat;
2. unitãţi de învãţãmânt special cu cel puţin 24 de clase şi fãrã internat;
3. unitãţile de învãţãmânt transformate în centre şcolare de resurse şi de asistenţã educaţionalã;
- al doilea post de director adjunct se normeazã la:
1. unitãţile de învãţãmânt cu internat care au cel puţin 32 de clase;
2. unitãţile de învãţãmânt cu internat la care fiinţeazã douã sau mai multe forme de învãţãmânt;
b) pentru activitãţi de predare-învãţare-evaluare la clasã, în conformitate cu prevederile planului de învãţãmânt în vigoare:
- profesor de specialitate - o catedrã cu norma didacticã de 16 ore/sãptãmânã;
- maistru-instructor - un post cu norma didacticã de 20 de ore/sãptãmânã; în situaţia în care se aplicã curriculumul şcolii de masã, norma didacticã este de 24 de ore/sãptãmânã;
- profesor preparator (nevãzãtor) - un post la fiecare clasã de elevi nevãzãtori, cu norma didacticã de 20 de ore/sãptãmânã;
c) pentru activitãţi de intervenţie specificã (reabilitare, compensare, consiliere), precum şi pentru psihodiagnozã, desfãşurate individual sau cu grupuri de 2-4 elevi:
- profesor psihopedagog - o catedrã cu norma didacticã de 16 ore/sãptãmânã; catedra se formeazã în conformitate cu prevederile planului de învãţãmânt în vigoare;
- profesor de kinetoterapie, culturã fizicã medicalã - o catedrã cu norma didacticã de 16 ore/sãptãmânã; catedra se formeazã în conformitate cu prevederile planului de învãţãmânt în vigoare.
B. Personal pentru atelierele şcolare din cadrul şcolilor de arte şi meserii - învãţãmânt special, al claselor de şcoalã de arte şi meserii integrate în şcolile similare din învãţãmântul de masã, al centrelor şcolare speciale, al grupurilor şcolare speciale:
a) şef de atelier - un post pe unitate;
b) contabil-şef - un post pe unitate;
c) tehnician, merceolog, magaziner, funcţionar - un post pentru 200 de elevi;
d) muncitori calificaţi - pentru atelierele de instruire practicã a elevilor, precum şi pentru atelierele protejate - un post pentru fiecare domeniu de profesionalizare pentru care unitatea de învãţãmânt are cel puţin 2 ani de instruire.
C. Personal auxiliar:
- tehnician, laborant sau alte posturi cu atribuţii similare - un post pentru 250 de elevi; 1/2 post la unitãţile cu mai puţin de 250 de elevi;
- bibliotecar, conform legislaţiei în vigoare;
- supraveghetor de noapte - un post pentru 3 clase de elevi interni;
- pedagog - un post pentru douã clase de elevi, pentru activitãţile de pregãtire a elevilor, precum şi pentru cele de grup organizate în timpul liber (seara, sâmbãta, duminica şi, dupã caz, în vacanţele şcolare).
D. Personal medical:
- medic de medicinã generalã - un post pe unitate;
- medic specialist - 1/2 post pentru unitãţile şcolare care au cabinete dotate;
- asistentã medicalã - un post pe turã pentru şcolile cu internat sau un post pe unitate pentru celelalte unitãţi.
E. Personal funcţional, operativ şi de servire:
- contabil-şef - un post pe unitate;
- secretar-şef - un post pe unitate;
- administrator - un post pe unitate;
- magaziner, achizitor, merceolog, funcţionar economic sau alte posturi cu atribuţii similare - un post la 75 de elevi în şcolile cu internat şi un post la 100 de elevi în celelalte unitãţi;
- muncitor calificat de întreţinere - un post la 200 de elevi; se poate norma şi 1/2 post în unitãţile cu efectiv mai mic de 200 de elevi;
- portar, paznic - un post pe turã la fiecare punct de pazã stabilit de poliţie (aceştia pot fi înlocuiţi de personal din cadrul Poliţiei Comunitare);
- şofer, tractorist, vizitiu - un post pentru fiecare autovehicul înmatriculat, respectiv vehicul cu tracţiune mecanicã sau animalã, proprietate a unitãţii de învãţãmânt;
- îngrijitor - un post la 300 mp suprafaţã de curãţenie pentru şcolile cu elevi cu deficienţe de vedere sau cu deficienţe profunde, severe şi/sau asociate; un post la 500 mp suprafaţã de curãţenie pentru celelalte unitãţi şcolare speciale;
- spãlãtoreasã, lenjereasã, frizer, cizmar, croitor, bucãtar, muncitor bucãtãrie, muncitor calificat, muncitor necalificat sau alte posturi cu atribuţii similare - un post la 25 de elevi;
- personal pentru gospodãriile anexe:
a) un post pentru 10-40 de animale (porcine, bovine, cabaline, ovine etc.);
b) douã posturi pentru 41-80 de animale;
c) trei posturi pentru peste 80 de animale;
d) un post pentru 1-3 ha suprafaţã arabilã;
e) douã posturi pentru 3-10 ha suprafaţã arabilã;
f) trei posturi pentru peste 10 ha suprafaţã arabilã.
IV. Unitãţi de învãţãmânt cu dublã subordonare (şcoli sanatoriale, preventoriale şi din spitale, şcoli din penitenciare)
Şcolile sanatoriale, preventoriale şi din spitale şi şcolile din penitenciare sunt considerate structuri de învãţãmânt special. Normarea şi încadrarea personalului acestora se realizeazã conform prevederilor din cuprinsul acestei anexe.
V. Clase/grupe compacte integrate în învãţãmântul de masã
A. Personal didactic:
a) catedrã de educaţie specialã, formatã din 16 ore/sãptãmânã, pentru o clasã I-VIII;
b) post de învãţãtor/profesor-educator, la clasele I-VIII, pentru activitãţile de dupã-amiazã, cu norma didacticã de 20 de ore/sãptãmânã;
c) catedrã de profesor psihopedagog, pentru terapii specifice, formatã din 16 ore/sãptãmânã; acestea se vor desfãşura în cabinete de cãtre absolvenţi ai facultãţilor sau specializãrilor psihopedagogie specialã, pedagogie sau psihologie.
La clasele V-VIII se poate aplica şi curriculumul şcolilor de masã, în funcţie de evoluţia colectivului de elevi şi de recomandarea comisiei interne de evaluare continuã.
Normarea şi încadrarea personalului didactic se face în funcţie de curriculumul utilizat.
VI. Forme/structuri de sprijin al copiilor cu cerinţe educative speciale integraţi în unitãţi de învãţãmânt de masã
a) centrele logopedice interşcolare:
- profesor de psihopedagogie specialã - o catedrã pentru 35 de copii cu tulburãri de limbaj din grãdiniţe şi şcoli de masã;
b) grupele de integrare - ca structurã de sprijin pentru integrarea într-o grupã/clasã obişnuitã a unui grup de 2-4 copii cu cerinţe educative speciale;
- o catedrã de cadru didactic de sprijin/itinerant pentru 8-12 copii/elevi cu cerinţe educative speciale cuprinşi în grupe/clase din învãţãmântul de masã, cu norma didacticã de 16 ore; 1/2 catedrã didacticã pentru 4-7 elevi; 1/4 catedrã didacticã pentru 2-3 elevi;
c) programele de integrare individualã - ca formã de susţinere a integrãrii individuale a 8-12 copii/elevi cu cerinţe educative speciale moderate sau uşoare, cuprinşi în învãţãmântul de masã, ori a 4-6 copii/elevi cu deficienţe severe, profunde sau asociate;
- o catedrã de cadru didactic de sprijin/itinerant pentru o normã de 16 ore; 1/2 catedrã didacticã pentru un program de integrare a 4-7 copii/elevi cu deficienţe moderate sau uşoare ori 2-3 elevi cu deficienţe severe, profunde sau asociate; 1/4 catedrã didacticã pentru 2-3 copii/elevi cu deficienţe moderate sau uşoare ori 1-2 elevi cu deficienţe severe, profunde sau asociate cu program de integrare.
VII. Învãţãmânt cu frecvenţã redusã
a) Şcolarizarea prin învãţãmânt cu frecvenţã redusã se organizeazã pentru elevi cu cerinţe educative speciale, cu vârste de pânã la 16 ani, care nu şi-au finalizat studiile obligatorii şi nu au posibilitatea de a frecventa o formã de şcolarizare la domiciliu.
b) Elevul cu cerinţe educative speciale, cu vârsta de peste 16 ani, poate fi înscris la şcoala de arte şi meserii-învãţãmânt special, curs de zi, urmând ca, în paralel, sã-şi completeze cele 8 clase prin învãţãmânt cu frecvenţã redusã.
c) Organizarea şi funcţionarea învãţãmântului cu frecvenţã redusã pentru copii/elevi/tineri cu cerinţe educative speciale sunt identice cu cele din învãţãmântul de masã, forma frecvenţã redusã.
VIII. Şcolarizarea la domiciliu a copiilor/elevilor/tinerilor nedeplasabili
A. Personal pentru activitãţi de predare:
a) învãţãtor - un post pentru 4 elevi, cu norma didacticã de 16 ore/sãptãmânã pentru disciplinele din trunchiul comun; orele se normeazã pentru ariile curriculare limbã şi comunicare, matematicã şi ştiinţe, om şi societate; împãrţirea normei se face pe elev, cu alocarea a 4 ore pentru fiecare elev; aceste ore pot fi realizate şi în cumul sau plata cu ora. Pentru probele de evaluare se normeazã suplimentar 4 ore semestrial;
b) profesor de specialitate - o catedrã pentru 4 elevi, cu norma didacticã de 16 ore/sãptãmânã, repartizate dupã cum urmeazã:
- limba românã - 4 ore - 1 orã/sãptãmânã/elev;
- matematicã - 4 ore - 1 orã/sãptãmânã/elev;
- istorie - 2 ore - jumãtate de orã/sãptãmânã/elev (sau o orã/sãptãmânã, în alternanţã cu geografia);
- geografie - 2 ore - jumãtate de orã/ sãptãmânã/elev (sau o orã/sãptãmânã, în alternanţã cu istoria);
- limba modernã - 2 ore - jumãtate de orã/sãptãmânã/elev;
- ştiinţele naturii - 2 ore - jumãtate de orã/sãptãmânã/elev;
c) profesor psihopedagog (pentru copii/elevi/tineri cu deficienţe nedeplasabili) - un post pentru 4 elevi, cu norma didacticã de 16 ore/sãptãmânã.
B. Pentru probele scrise se acordã 4 ore semestrial, iar pentru probele de evaluare se normeazã suplimentar 6 ore.
a) Încadrarea personalului didactic pentru şcolarizarea la domiciliu se face prin completare de normã, cumul sau plata cu ora.
b) Elevii şcolarizaţi la domiciliu vor fi înscrişi într-o unitate de învãţãmânt de stat sau particularã, unde li se vor completa toate documentele şcolare.
c) Rezultatele la învãţãturã ale elevilor şcolarizaţi la domiciliu se vor evidenţia prin sistemul de evaluare aplicabil în învãţãmântul preuniversitar.
C. Şcolarizarea la domiciliu se acordã copiilor/elevilor cu cerinţe educative speciale nedeplasabili, precum şi elevilor din şcolile de masã care sunt nedeplasabili, din motive medicale, pe o perioadã de timp mai mare de 21 de zile.
IX. Alternative educaţionale
a) În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) şi (2) şi ale <>art. 15 alin. (13) din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se pot organiza alternative educaţionale pentru învãţãmântul special.
b) Organizarea, structura şi conţinutul procesului de predare-învãţare-evaluare din cadrul alternativelor educaţionale se realizeazã de cãtre inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, în colaborare cu unitãţile organizatoare şi cu instituţii interesate în domeniul educaţiei, în conformitate cu legislaţia în vigoare referitoare la învãţãmântul special.
X. Alte categorii de personal:
a) asistent social (cu studii superioare) - un post pentru fiecare unitate de învãţãmânt special şi special integrat cu personalitate juridicã. În absenţa candidaţilor la concursul de ocupare a acestui post, inspectoratul şcolar poate solicita direcţiei generale de asistenţã socialã şi protecţia copilului, serviciului public de asistenţã socialã organizat la nivelul municipiului/oraşului sau unui organism privat acreditat şi licenţiat în condiţiile legii detaşarea, pe o perioadã determinatã, a unui asistent social din reţeaua de asistenţã socialã a judeţului;
b) informatician - un post pentru fiecare unitate de învãţãmânt special care are cel puţin un cabinet de informaticã;
c) documentarist - un post pentru unitãţile de învãţãmânt reorganizate în centre şcolare pentru educaţie incluzivã;
d) corepetitor - un post pe unitate, cu excepţia unitãţilor de învãţãmânt pentru elevi cu deficienţe de auz;
e) interpret în limbajul mimico-gestual - un post pe unitate pentru unitãţile de învãţãmânt special pentru copii/elevi cu deficienţe de auz.
XI. Efectivele de copii/elevi la grupe/clase, precum şi prevederi specifice
1. Efectivele de copii/elevi la clase/grupe:
a) efectivele de copii/elevi din instituţiile şi din grupele/clasele speciale de învãţãmânt sunt de 8-12 elevi cu deficienţe moderate sau uşoare;
b) grupele/clasele constituite din copii/elevi cu deficienţe asociate au efectivele de 6-8 copii/elevi;
c) clasele de liceu şi şcoalã de arte şi meserii din învãţãmântul special şi special integrat au un efectiv de 8-12 elevi;
d) clasele şcolilor postliceale speciale au un efectiv de cel puţin 12 elevi;
e) grupele/clasele constituite din copii/elevi cu deficienţe severe, profunde şi multiple au efectivul de 4-6 copii/elevi;
f) grupele/clasele speciale constituite din copii/elevi cu deficienţe senzoriale asociate (surdocecitate) sau cu deficienţe senzoriale asociate cu alte tipuri de deficienţe au efectivul de 2-4 copii/elevi.
2. Personalul de conducere din unitãţile de învãţãmânt special are obligaţia de catedrã, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
3. Personalul care asigurã supravegherea şi deservirea copiilor în zilele de odihnã şi nelucrãtoare în internatele şcolare va fi salarizat corespunzãtor prevederilor legislaţiei în vigoare.
4. În sistemul de învãţãmânt special şi special integrat se aplicã metodologiile specifice elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii.
5. Unitãţile de învãţãmânt special îşi pot valorifica produsele realizate cu elevii în şcoalã, iar sumele obţinute vor fi utilizate pentru dotarea şi îmbunãtãţirea activitãţii din atelierele de profesionalizare, precum şi pentru îmbunãtãţirea condiţiilor de viaţã ale elevilor (materiale igienico-sanitare, hranã, echipament, materiale de întreţinere etc.).
ANEXA 4
DREPTURILE MATERIALE ŞI ALOCAŢIILE ZILNICE DE HRANĂ pentru copiii/elevii/tinerii din sistemul de învãţãmânt special şi special integrat
A. Drepturi ale copiilor/elevilor/tinerilor care sunt şcolarizaţi în sistemul de învãţãmânt special şi special integrat
a) Copiii/elevii/tinerii cu cerinţe educative speciale în învãţãmântul special şi special integrat au dreptul la rechizite şcolare, precum şi la o alocaţie zilnicã de hranã pentru întreaga perioadã a programului şcolar.
b) Copiii/elevii/tinerii cu cerinţe educative speciale din învãţãmântul special şi special integrat, care se aflã în sistemul de protecţie socialã, primesc drepturile menţionate la lit. a) prin unitatea de învãţãmânt la care sunt înscrişi, pe toatã durata cursurilor şcolare, şi prin sistemul de protecţie socialã, în vacanţe, sâmbãta şi duminica.
e) Copiii/elevii/tinerii cu cerinţe educative speciale din învãţãmântul special şi special integrat, care nu se aflã în sistemul de protecţie socialã, au alocaţia zilnicã de hranã în acelaşi cuantum şi primesc rechizite în aceeaşi cantitate cu cei care se aflã în sistemul de protecţie socialã, iar în internatele şcolare beneficiazã de prevederile <>Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiazã copiii şi tinerii ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, mamele protejate în centre maternale, precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti, modificatã prin <>Legea nr. 111/2004 , prin unitatea de învãţãmânt la care aceştia sunt înscrişi.
B. Finanţarea drepturilor menţionate la lit. A se face pentru toţi copiii/elevii/tinerii cu cerinţe educative speciale care urmeazã o formã de şcolarizare, inclusiv pentru cei care, pe perioada şcolarizãrii, locuiesc în internatul unitãţii de învãţãmânt sau frecventeazã centrul de pedagogie curativã, centrul de educaţie, centrul de zi etc.
C. Categoriile de beneficiari ai drepturilor precizate la lit. A sunt urmãtoarele:
a) copiii din grãdiniţele speciale;
b) copiii cu cerinţe educative speciale integraţi individual sau în grup/grupã în grãdiniţele de masã;
c) elevii/tinerii din unitãţile de învãţãmânt special, inclusiv cei din clasele speciale compacte integrate în şcolile de masã;
d) elevii/tinerii cu cerinţe educative speciale integraţi individual sau în grup/grupã în şcolile de masã.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
