Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al <>art. 38 şi 46 din Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010, Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre. ART. 1 Se aprobã Normele metodologice de aplicare a <>Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010, prevãzute în anexa nr. 1, care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART. 2 (1) Unitatea centralã pentru coordonarea parteneriatului public-privat din cadrul Ministerului Finanţelor Publice se reorganizeazã la nivel de direcţie generalã în subordinea Secretariatului General al Guvernului. (2) Personalul se preia în cadrul Secretariatului General al Guvernului, beneficiind de drepturile salariale acordate, potrivit legii, pentru categoriile de funcţii din cadrul Secretariatului General al Guvernului. (3) În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotãrâri, secretarul general al Guvernului aprobã, prin ordin, regulamentul de organizare şi funcţionare a Unitãţii centrale pentru coordonarea parteneriatului public-privat. (4) Protocolul de predare-preluare dintre Ministerul Finanţelor Publice şi Secretariatul General al Guvernului se încheie în termen de 10 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri şi cuprinde structura de personal preluatã, precum şi drepturile şi obligaţiile fostei Unitãţi centrale pentru coordonarea parteneriatului public-privat din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. (5) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se aplicã procedurilor legale prevãzute de <>Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pentru respectarea drepturilor de carierã ale funcţionarilor publici. ART. 3 <>Hotãrârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 28 ianuarie 2009, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã dupã cum urmeazã: 1. La articolul 3 alineatul (1), punctele 61 şi 62 se abrogã. 2. La articolul 3 alineatul (1), punctul 63 va avea urmãtorul cuprins: "63. gestioneazã baza de date privind proiectele de concesiuni de lucrãri publice, servicii şi bunuri derulate la nivel central şi local;". 3. Anexa nr. 1 "Structura organizatoricã a Ministerului Finanţelor Publice" se înlocuieşte cu anexa nr. 2, care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART. 4 La articolul 3 alineatul (1) din <>Hotãrârea Guvernului nr. 405/2007 privind funcţionarea Secretariatului General al Guvernului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 7 mai 2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dupã punctul 14 se introduce un nou punct, punctul 15, cu urmãtorul cuprins: "15. Prin Unitatea centralã pentru coordonarea parteneriatului public-privat (UCCPPP) se asigurã îndrumarea şi monitorizarea partenerilor publici şi a investitorilor privaţi interesaţi în activitatea de organizare şi derulare a unui proiect de parteneriat public-privat, în condiţiile legii. În acest sens: a) verificã fiecare anunţ de intenţie sau altã documentaţie complementarã transmis/transmisã de cãtre partenerul public pentru publicare în Sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP) şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în cazul în care valoarea proiectului depãşeşte 5 milioane euro; b) în termen de douã zile lucrãtoare de la data primirii anunţului de la SEAP, UCCPPP are obligaţia fie sã emitã cãtre operatorul SEAP acceptul de publicare pentru anunţul respectiv, în cazul în care în urma verificãrii nu se constatã erori/omisiuni de completare, fie sã respingã publicarea anunţului, în cazul în care se constatã erori/omisiuni de completare, informând totodatã partenerul public asupra acestei decizii, precum şi asupra modului în care erorile/omisiunile pot fi remediate; c) elaboreazã anual strategia naţionalã pentru promovarea şi implementarea proiectelor de parteneriat public-privat şi o supune aprobãrii Guvernului; d) urmãreşte, verificã şi raporteazã periodic Guvernului punerea în aplicare a strategiei naţionale pentru promovarea şi implementarea proiectelor de parteneriat public-privat; e) stabileşte şi promoveazã proceduri de identificare şi realizare a proiectelor de parteneriat public-privat şi de susţinere a tuturor partenerilor publici definiţi în cap. I secţiunea a 4-a - «Parteneri publici» din <>Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010, în pregãtirea şi implementarea proiectelor de parteneriat public-privat; f) constituie şi gestioneazã baza de date publicã integratã, unicã şi actualizatã a tuturor proiectelor de parteneriat public-privat anunţate, precum şi a celor în desfãşurare sau finalizate; g) actualizeazã şi asigurã menţinerea şi funcţionarea sistemului de prelucrare, colectare şi management al informaţiilor şi datelor statistice privind derularea contractelor de parteneriat public-privat la nivel central şi local; h) asigurã promovarea conceptului şi proiectelor de parteneriat public-privat; i) elaboreazã, pe baza propriilor analize şi verificãri, documentele de sintezã referitoare la procesul de derulare a proiectelor de parteneriat public-privat; j) participã, prin reprezentanţi, la invitaţia partenerilor publici, conform prevederilor legale în vigoare, în cadrul comisiilor de evaluare şi negociere constituite în vederea alegerii investitorului privat şi a semnãrii contractului de parteneriat public-privat cu acesta; k) identificã şi asigurã difuzarea la nivel naţional a celor mai bune practici în domeniul parteneriatului public-privat; l) stabileşte contacte şi ţine legãtura pe teme de investiţii prin proiecte de parteneriat public-privat cu organisme guvernamentale şi nonguvernamentale, precum şi cu investitori strãini şi autohtoni; m) înlesneşte contactul dintre investitori strãini sau autohtoni şi partenerii publici pentru realizarea în comun a unor proiecte în regim de parteneriat public-privat; n) poate reprezenta Guvernul României în cadrul reuniunilor pe tema parteneriatului public-privat organizate la nivel naţional sau internaţional; o) emite recomandãri privind structurarea proiectelor de parteneriat public-privat, având în vedere impactul asupra nivelului creditãrii din sectorul public, precum şi asupra limitelor de împrumut la nivel naţional sau local; p) monitorizeazã împreunã cu partenerii publici evoluţia procesului de implementare a proiectelor de parteneriat public-privat şi coordoneazã acţiunile necesare implementãrii adecvate a acestora; q) acordã asistenţã de specialitate partenerilor publici şi investitorilor interesaţi în toate fazele de derulare a unui proiect de parteneriat public-privat; r) asigurã consultanţa de specialitate necesarã pentru înfiinţarea şi funcţionarea în cadrul unor autoritãţi publice a unitãţilor interne de coordonare a proiectelor de parteneriat public-privat, organizate conform <>art. 39 din Legea nr. 178/2010." PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemneazã: --------------- Secretarul general al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu Ministrul transporturilor şi infrastructurii, Anca Daniela Boagiu Ministrul dezvoltãrii regionale şi turismului, Elena Gabriela Udrea Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri, Ion Ariton Ministrul comunicaţiilor şi societãţii informaţionale, Valerian Vreme Ministrul administraţiei şi internelor, Constantin-Traian Igaş p. Ministrul mediului şi pãdurilor, Cristian Apostol, secretar de stat Ministrul sãnãtãţii, Cseke Attila Ministrul finanţelor publice, Gheorghe Ialomiţianu Bucureşti, 8 decembrie 2010. Nr. 1.239. ANEXA 1 NORME METODOLOGICE de aplicare a <>Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010 CAP. I Definiţii ART. 1 (1) Parteneriatul public-privat este un mecanism economic de asociere a 2 parteneri, autoritatea publicã şi investitorul privat, în vederea realizãrii, prin proiectul de parteneriat public-privat, a unui bun public sau a unui serviciu public, aşa cum sunt definite la <>art. 4 lit. a) şi c) din Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010. (2) Parteneriatul public-privat se realizeazã în mod obligatoriu prin intermediul unui subiect de drept distinct - compania de proiect. ART. 2 (1) Proiectul de parteneriat public-privat este creat pentru proiectarea, finanţarea, construcţia, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreţinerea, dezvoltarea şi transferarea oricãrui bun sau serviciu public, realizat în întregime cu resurse financiare private, pe baza unui tip de contract de parteneriat public-privat, realizat potrivit prevederilor <>art. 5 şi 6 din Legea nr. 178/2010. (2) Proiectul de parteneriat public-privat se realizeazã prin încheierea unui contract de parteneriat public-privat, care poate fi de mai multe tipuri, în funcţie de activitãţile în proiectele de parteneriat public-privat transferate de partenerul public, ca obligaţii, cãtre investitorul privat, în conformitate cu <>art. 6 alin. (1) din Legea nr. 178/2010. ART. 3 Realizarea unui bun sau serviciu public în cadrul unui proiect de parteneriat public-privat reprezintã ansamblul activitãţilor de proiectare, finanţare, construcţie, reabilitare, modernizare, operare, întreţinere, dezvoltare şi transferare a acestora. CAP. II Atribuţiile principale ale partenerilor publici în cadrul unui proiect de parteneriat public-privat ART. 4 Tipurile de lucrãri publice ce pot face obiectul contractului de parteneriat public-privat sunt: a) lucrãri publice de interes local; b) lucrãri publice de interes judeţean; c) lucrãri publice de interes naţional. ART. 5 (1) Lista documentaţiei principale care stã la baza proiectului de parteneriat public-privat şi competenţele de aprobare a acesteia sunt prevãzute în anexa nr. 1, care face parte integrantã din prezentele norme metodologice. (2) Proiectele de parteneriat public-privat pentru proiectarea, construcţia, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreţinerea şi dezvoltarea lucrãrilor publice de interes local sunt iniţiate de cãtre consiliile comunale, orãşeneşti, municipale şi consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitarã. ART. 6 Proiectele de parteneriat public-privat pentru proiectarea, construcţia, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreţinerea şi dezvoltarea lucrãrilor publice de interes judeţean sunt iniţiate de cãtre consiliile judeţene. ART. 7 Proiectele de parteneriat public-privat pentru proiectarea, construcţia, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreţinerea şi dezvoltarea lucrãrilor publice de interes naţional sunt iniţiate de cãtre Guvernul României, ministere şi partenerii publici, aşa cum sunt definiţi la <>art. 8 lit. b)-e) din Legea nr. 178/2010. ART. 8 În vederea realizãrii unui proiect de parteneriat public-privat, autoritãţile executive, aşa cum sunt definite de <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, au urmãtoarele atribuţii: a) identificã obiectivul proiectului de parteneriat public-privat; b) executã studiul de prefezabilitate sau de fundamentare cu specialiştii din cadrul structurii proprii sau, dupã caz, prin intermediul unei firme cu expertizã în domeniu; c) pregãtesc documentele care fac obiectul hotãrârii autoritãţilor deliberative referitoare la aprobarea proiectului de parteneriat public-privat; d) publicã anunţul de intenţie şi documentul ataşat, conform legii; e) distribuie, fãrã platã, documentul ataşat la anunţul de intenţie; f) organizeazã, conform legii şi mandatului dat de autoritãţile deliberative, primirea scrisorilor de intenţie, lucrãrile comisiei de evaluare, semnarea acordurilor de proiect cu investitorii privaţi selectaţi, lucrãrile comisiei de negociere, analiza ofertei finale a investitorului privat selectat, încheierea contractului de parteneriat public-privat. ART. 9 În vederea realizãrii unui proiect de parteneriat public-privat, reprezentanţii legali ai partenerilor publici, aşa cum sunt definiţi la <>art. 8 lit. b)-e) din Legea nr. 178/2010, au urmãtoarele atribuţii: a) identificã obiectivul proiectului de parteneriat public-privat; b) executã studiul de prefezabilitate sau de fundamentare cu specialiştii din cadrul structurii proprii ori, dupã caz, prin intermediul unei firme cu expertizã în domeniu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; c) pregãtesc documentele care fac obiectul hotãrârii consiliului de administraţie referitoare la aprobarea proiectului de parteneriat public-privat; d) publicã anunţul de intenţie şi documentul ataşat, conform legii; e) distribuie, fãrã platã, documentul ataşat la anunţul de intenţie; f) organizeazã, conform legii şi mandatului dat de consiliul de administraţie, primirea scrisorilor de intenţie, lucrãrile comisiei de evaluare, semnarea acordurilor de proiect cu investitorii privaţi selectaţi, lucrãrile comisiei de negociere, analiza ofertei finale a investitorului privat selectat, încheierea contractului de parteneriat public-privat. ART. 10 În vederea realizãrii unui proiect de parteneriat public-privat, ministerul cu atribuţii în gestionarea domeniului de aplicabilitate a proiectului de parteneriat public-privat are urmãtoarele atribuţii: a) identificã obiectivul proiectului de parteneriat public-privat; b) executã studiul de prefezabilitate sau de fundamentare cu specialiştii proprii ori, dupã caz, prin intermediul unei firme cu expertizã în domeniu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; c) pregãteşte documentele care vor face obiectul hotãrârii Guvernului referitoare la aprobarea proiectului de parteneriat public-privat; d) publicã anunţul de intenţie şi documentul ataşat, conform legii; e) distribuie, fãrã platã, documentul ataşat la anunţul de intenţie; f) organizeazã, conform legii şi mandatului dat de Guvern, primirea scrisorilor de intenţie, lucrãrile comisiei de evaluare, semnarea acordurilor de proiect cu investitorii privaţi selectaţi, lucrãrile comisiei de negociere, analiza ofertei finale a investitorului privat selectat, încheierea contractului de parteneriat public-privat. ART. 11 Autoritãţile deliberative, aşa cum sunt definite de <>Legea nr. 215/2001, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, au urmãtoarele atribuţii: a) aprobã oportunitatea de demarare a proiectului de parteneriat public-privat, pe baza identificãrii realizate de cãtre autoritãţile executive a obiectivului proiectului de parteneriat public-privat; b) aprobã studiul de prefezabilitate sau de fundamentare aferent proiectului de parteneriat public-privat; c) aprobã forma şi conţinutul anunţului de intenţie şi a documentului ataşat; d) aprobã componenţa comisiei/comisiilor de evaluare şi negociere. Pentru selecţia partenerilor privaţi cu care se intrã în etapa de negociere, partenerul public numeşte o comisie, care poate fi aceeaşi sau poate fi schimbatã şi pentru etapa de negociere în vederea stabilirii investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat; e) aprobã criteriile de evaluare, grilele de punctaj şi modul de tratare a scrisorilor de intenţie întârziate sau primite nesigilate şi aprobarea acestora prin ordin, decizie sau dispoziţie, emise de cãtre partenerul public; f) aprobã criteriile de negociere cu investitorii privaţi selectaţi, semnatari ai acordului de proiect, în vederea selectãrii partenerului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat; g) deleagã, dupã caz, cãtre primar/preşedintele consiliului judeţean sau cãtre o echipã coordonatã de cãtre aceştia una sau mai multe dintre atribuţiile prevãzute la lit. a)-f); h) aprobã raportul de evaluare a comisiei de evaluare a investitorilor privaţi cu care se va încheia acordul de proiect; i) aprobã elementele de bazã, cum ar fi tipul de proiect de parteneriat public-privat, valoarea estimatã a investiţiei aferente proiectului, perioada determinatã a proiectului de parteneriat public-privat, grila de riscuri, eventualele penalitãţi etc., ale formei-cadru a contractului de parteneriat public-privat. ART. 12 Guvernul are urmãtoarele atribuţii: a) aprobã oportunitatea de demarare a proiectului de parteneriat public-privat, pe baza identificãrii realizate de cãtre ministerul cu atribuţii în gestionarea domeniului de aplicabilitate a proiectului de parteneriat public-privat; b) aprobã studiul de prefezabilitate sau de fundamentare aferent proiectului de parteneriat public-privat; c) aprobã forma şi conţinutul anunţului de intenţie şi a documentului ataşat; d) aprobã componenţa comisiei/comisiilor de evaluare şi negociere. Pentru selecţia partenerilor privaţi cu care intrã în etapa de negociere, partenerul public numeşte o comisie, care poate fi aceeaşi sau poate fi schimbatã/modificatã şi pentru etapa de negociere, în vederea stabilirii investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat; e) aprobã criteriile de evaluare, grilele de punctaj şi modul de tratare a scrisorilor de intenţie întârziate sau primite nesigilate şi aprobarea acestora prin ordin, decizie ori dispoziţie, emise de cãtre ministerul responsabil de domeniul de aplicabilitate a proiectului de parteneriat public-privat; f) aprobã criteriile de negociere cu investitorii privaţi selectaţi, semnatari ai acordului de proiect, în vederea selectãrii partenerului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat; g) aprobã raportul de evaluare al comisiei de evaluare a investitorilor privaţi cu care se va încheia acordul de proiect; h) aprobã elementele de bazã, cum ar fi tipul de proiect de parteneriat public-privat, valoarea estimatã a investiţiei aferente proiectului, perioada determinatã a proiectului de parteneriat public-privat, grila de riscuri, eventuale penalitãţi etc., ale formei-cadru a contractului de parteneriat public-privat; i) deleagã, dupã caz, cãtre ministerul responsabil de domeniul de aplicabilitate a proiectului de parteneriat public-privat sau o echipã coordonatã de cãtre ministru sau un secretar de stat una ori mai multe dintre atribuţiile prevãzute la lit. a)-h). ART. 13 Organele deliberative de conducere ale partenerilor publici prevãzuţi la <>art. 8 lit. b)-e) din Legea nr. 178/2010 au urmãtoarele atribuţii: a) aprobã oportunitãţile de demarare a proiectului de parteneriat public-privat, pe baza identificãrii realizate de cãtre reprezentanţii legali ai partenerilor publici; b) aprobã studiul de prefezabilitate sau de fundamentare aferent proiectului de parteneriat public-privat; c) aprobã forma şi conţinutul anunţului de intenţie şi a documentului ataşat; d) aprobã componenţa comisiei/comisiilor de evaluare şi negociere. Pentru selecţia partenerilor privaţi cu care se intrã în etapa de negociere, partenerul public numeşte o comisie, care poate fi aceeaşi sau poate fi schimbatã/modificatã şi pentru etapa de negociere, în vederea stabilirii investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat; e) aprobã criteriile de evaluare, grilele de punctaj şi modul de tratare a scrisorilor de intenţie întârziate sau primite nesigilate şi aprobarea acestora prin ordin, decizie ori dispoziţie, emise de cãtre partenerul public; f) aprobã criteriile de negociere cu investitorii privaţi selectaţi, semnatari ai acordului de proiect, în vederea selectãrii partenerului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat; g) deleagã, dupã caz, cãtre reprezentanţii legali una sau mai multe dintre atribuţiile prevãzute la lit. a)-f); h) aprobã raportul de evaluare al comisiei de evaluare a investitorilor privaţi cu care se încheie acordul de proiect; i) aprobã elementele de bazã, cum ar fi tipul de proiect de parteneriat public-privat, valoarea estimatã a investiţiei aferente proiectului, perioada determinatã a proiectului de parteneriat public-privat, grila de riscuri, eventuale penalitãţi etc., ale formei-cadru a contractului de parteneriat public-privat. ART. 14 Consiliile de administraţie ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitarã au urmãtoarele competenţe: a) coordoneazã un proiect de parteneriat public-privat, în limitele dispoziţiilor prezentei hotãrâri şi a competenţelor asociaţiilor de dezvoltare intercomunitarã acordate prin <>Legea nr. 215/2001, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; b) pun în aplicare competenţele referitoare la proiectul de parteneriat public-privat, care i-au fost transferate prin delegare de competenţã de cãtre consiliile locale ale asociaţiilor de dezvoltare comunitarã. CAP. III Tipuri de contracte de parteneriat public-privat ART. 15 În sensul <>Legii nr. 178/2010, parteneriatul public-privat se poate realiza prin diverse tipuri de contracte, în funcţie de nivelul de implicare a investitorului privat şi anume: a) proiectare-construcţie-operare-transfer (PCOT); b) construcţie-operare-dezvoltare-transfer (CODT); c) construcţie-operare-transfer (COT); d) dezvoltare-întreţinere-operare-transfer (DIOT); e) reabilitare-operare-transfer (ROT). ART. 16 (1) Contractul de tip PCOT se aplicã în principiu, pentru realizarea unui obiectiv public, de regulã nou, pe care partenerul public trebuie sã îl realizeze în folosul comunitãţii publice pe care o reprezintã, în condiţii de lipsã de resurse financiare bugetare şi/sau de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv. (2) În cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip PCOT în condiţiile alin. (1), de regulã, investitorul privat are o cotã de participare majoritarã la compania de proiect. (3) Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în condiţiile legii, bunuri aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãţilor administrative-teritoriale. ART. 17 În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip PCOT, pãrţile au urmãtoarele obligaţii: a) partenerul public identificã şi defineşte proiectul, realizeazã studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, face anunţul de intenţie, realizeazã şi face public documentul ataşat anunţului de intenţie, stabileşte cuantumul, forma şi modalitãţile de participare la compania de proiect, organizeazã procedurile de selecţie şi negociere premergãtoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepţioneazã bunul public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010; b) investitorul privat participã la procedura de selecţie organizatã de cãtre partener public cu o ofertã preliminarã, dacã este selectat pentru etapa de negociere semneazã acordul de proiect, prezintã oferta finalã din care vor rezulta modalitãţile prin care se va implica în proiect în fazele de finanţare, proiectare, construcţie şi operare a obiectivului realizat prin proiectul de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010. ART. 18 (1) Prin contractul de parteneriat public-privat de tip PCOT, investitorului privat i se permite sã perceapã, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzãtoare pentru utilizarea de cãtre terţi a bunului public pentru o perioadã stabilitã, investitorul putând sã îşi recupereze investiţia, sã finanţeze întreţinerea şi sã realizeze profit. (2) Nivelurile de tarifare se stabilesc la sfârşitul etapei de negociere prin oferta finalã. ART. 19 (1) Contractul de tip CODT se aplicã în principiu pentru realizarea unui obiectiv public, de regulã nou, pe care partenerul public trebuie sã îl realizeze în folosul comunitãţii publice pe care o reprezintã, în condiţii de lipsã de resurse financiare bugetare şi de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv. (2) În cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip CODT în condiţiile alin. (1), de regulã, investitorul privat are o cotã de participare majoritarã la compania de proiect. (3) Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în condiţiile legii, bunuri aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale. ART. 20 În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip CODT, pãrţile au urmãtoarele obligaţii: a) partenerul public identificã şi defineşte proiectul, realizeazã studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, inclusiv proiectul tehnic, face anunţul de intenţie, realizeazã şi face public documentul ataşat anunţului de intenţie, stabileşte cuantumul, forma şi modalitãţile de participare la compania de proiect, organizeazã procedurile de selecţie şi negociere premergãtoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepţioneazã bunul public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului; b) investitorul privat participã la procedura de selecţie organizatã de cãtre partenerul public cu o ofertã preliminarã, dacã este selectat pentru etapa de negociere semneazã acordul de proiect, prezintã oferta finalã din care vor rezulta modalitãţile prin care se va implica în proiect în fazele de finanţare, construcţie, dezvoltare sau modernizare, operare şi întreţinere a obiectivului realizat prin proiectul de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010. ART. 21 (1) Prin contractul de parteneriat public-privat de tip CODT, investitorului privat i se permite sã perceapã, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzãtoare pentru utilizarea de cãtre terţi a bunului public pentru o perioadã stabilitã, investitorul putând sã îşi recupereze investiţia, sã finanţeze întreţinerea şi sã realizeze profit. (2) Nivelurile de tarifare se stabilesc la sfârşitul etapei de negociere prin oferta finalã. ART. 22 (1) Contractul de tip COT se aplicã, în principiu, pentru realizarea unui obiectiv public, de regulã nou, pe care partenerul public trebuie sã îl realizeze în folosul comunitãţii publice pe care o reprezintã, în condiţii de lipsã de resurse financiare bugetare şi de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv. (2) În cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip COT în condiţiile alin. (1), de regulã, investitorul privat are o cotã de participare majoritarã la compania de proiect. (3) Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în condiţiile legii, bunuri aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale. ART. 23 În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip COT, pãrţile au urmãtoarele obligaţii: a) partenerul public identificã şi defineşte proiectul, realizeazã studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, poate realiza proiectul tehnic, face anunţul de intenţie, realizeazã şi face public documentul ataşat anunţului de intenţie, stabileşte cuantumul, forma şi modalitãţile de participare la compania de proiect, organizeazã procedurile de selecţie şi negociere premergãtoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepţioneazã bunul public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010; b) investitorul privat participã la procedura de selecţie organizatã de cãtre partenerul public cu o ofertã preliminarã, dacã este selectat pentru etapa de negociere semneazã acordul de proiect, prezintã oferta finalã din care vor rezulta modalitãţile prin care se va implica în proiect în fazele de finanţare, proiectare, dupã caz, construcţie, operare şi întreţinere ale obiectivului realizat prin proiectul de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010. ART. 24 (1) Prin contractul de parteneriat public-privat de tip COT, investitorului privat i se permite sã perceapã, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzãtoare pentru utilizarea de cãtre terţi a bunului public pentru o perioadã stabilitã, investitorul putând sã îşi recupereze investiţia, sã finanţeze întreţinerea şi sã realizeze profit. (2) Niveluri de tarifare sunt stabilite la sfârşitul etapei de negociere prin oferta finalã. ART. 25 (1) Contractul de tip DIOT se aplicã, în principiu, pentru dezvoltarea şi întreţinerea unui obiectiv public, pe care partenerul public trebuie sã îl dezvolte şi sã îl întreţinã în folosul comunitãţii publice pe care o reprezintã, în condiţii de lipsã de resurse financiare bugetare şi de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv. (2) În cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip DIOT în condiţiile alin. (1), de regulã, investitorul privat are o cotã de participare majoritarã la compania de proiect. (3) Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în condiţiile legii, bunuri aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale. ART. 26 În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip DIOT, pãrţile au urmãtoarele obligaţii: a) partenerul public identificã şi defineşte proiectul, realizeazã studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, propune planul de dezvoltare al obiectivului, face anunţul de intenţie, realizeazã şi face public documentul ataşat anunţului de intenţie, stabileşte cuantumul, forma şi modalitãţile de participare la compania de proiect, organizeazã procedurile de selecţie şi negociere premergãtoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepţioneazã bunul public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010; b) investitorul privat participã la procedura de selecţie organizatã de cãtre partenerul public cu o ofertã preliminarã, dacã este selectat pentru etapa de negociere semneazã acordul de proiect, prezintã oferta finalã din care vor rezulta modalitãţile prin care se va implica în proiect în fazele de finanţare, dezvoltare, întreţinere şi operare ale obiectivului care face obiectul proiectului de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010. ART. 27 (1) Prin contractul de parteneriat public-privat de tip DIOT, investitorului privat i se permite sã perceapã, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzãtoare pentru utilizarea de cãtre terţi a bunului public pentru o perioadã stabilitã, investitorul putând sã îşi recupereze investiţia, sã finanţeze întreţinerea şi sã realizeze profit. (2) Niveluri de tarifare sunt stabilite la sfârşitul etapei de negociere prin oferta finalã. ART. 28 (1) Contractul de tip ROT se aplicã, în principiu, pentru reabilitarea şi întreţinerea unui obiectiv public, pe care partenerul public trebuie sã îl readucã la standarde moderne şi sã îl întreţinã în folosul comunitãţii publice pe care o reprezintã, în condiţii de lipsã de resurse financiare bugetare şi de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv. (2) În cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip ROT în condiţiile alin. (1), de regulã, investitorul privat are o cotã de participare majoritarã la compania de proiect. (3) Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în condiţiile legii, bunuri aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale. ART. 29 În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip ROT, pãrţile au urmãtoarele obligaţii: a) partenerul public identificã şi defineşte proiectul, realizeazã studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, propune planul de reabilitare al obiectivului, face anunţul de intenţie, realizeazã şi face public documentul ataşat anunţului de intenţie, stabileşte cuantumul, forma şi modalitãţile de participare la compania de proiect, organizeazã procedurile de selecţie şi negociere premergãtoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepţioneazã bunul public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010; b) investitorul privat participã la procedura de selecţie organizatã de cãtre partenerul public cu o ofertã preliminarã, dacã este selectat pentru etapa de negociere semneazã acordul de proiect, prezintã oferta finalã din care vor rezulta modalitãţile prin care se va implica în proiect în fazele de finanţare, reabilitare, întreţinere şi operare ale obiectivului care face obiectul proiectului de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010. ART. 30 (1) Prin contractul de parteneriat public-privat de tip ROT, investitorului privat i se permite sã perceapã, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzãtoare pentru utilizarea de cãtre terţi a bunului public pentru o perioadã stabilitã, investitorul putând sã îşi recupereze investiţia, sã finanţeze întreţinerea şi sã realizeze profit. (2) Niveluri de tarifare sunt stabilite la sfârşitul etapei de negociere prin oferta finalã. ART. 31 (1) Partenerul public şi investitorul privat pot conveni care sunt tipurile de activitãţi avute în vedere în cadrul contractului de proiect de parteneriat public-privat potrivit <>art. 6 alin. (1) din Legea nr. 178/2010, prin enunţarea în contract a uneia sau a mai multor tipuri de activitãţi prevãzute în lege. (2) În toate cazurile investitorului privat îi este transferatã obligaţia de finanţare. CAP. IV Forma şi conţinutul studiilor de prefezabilitate şi fundamentare ART. 32 (1) Studiul de prefezabilitate şi studiul de fundamentare reprezintã documente de bazã pentru iniţierea unui proiect de parteneriat public-privat şi se întocmesc în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. (2) Partenerul public realizeazã studiul de prefezabilitate sau studiul de fundamentare, costurile generate de realizarea acestora fiind în sarcina partenerului public. (3) Documentele prevãzute la alin. (1) furnizeazã elementele de bazã pentru documentul ataşat anunţului de intenţie de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat. (4) Studiul de prefezabilitate sau de fundamentare executat de cãtre partenerul public este pus la dispoziţia investitorilor privaţi interesaţi odatã cu documentul ataşat la anunţul de intenţie. (5) Studiul de prefezabilitatea sau de fundamentare se aprobã prin hotãrâre, în conformitate cu dispoziţiile cap. II. ART. 33 (1) Studiul de prefezabilitate reprezintã documentaţia care cuprinde justificarea tehnicã şi economicã a proiectului de parteneriat public-privat, caracteristicile principale, precum şi indicatorii tehnico-economici ai acestuia. (2) Rezultatele studiului de prefezabilitate trebuie sã ofere informaţii complete cu privire la: a) beneficiile pe care proiectul le poate aduce comunitãţii; b) alternativele de realizare a proiectului analizate; c) modalitatea în care realizarea proiectului rãspunde cerinţelor şi politicilor partenerului public; d) proiectul beneficiazã de închidere financiarã şi în cazul în care costul proiectului nu poate fi acoperit din venituri publice, care este conţinutul şi forma participãrii partenerului public la proiect, cu respectarea legii. ART. 34 Studiul de prefezabilitate trebuie sã acopere principalele aspecte tehnice, financiare, economice, sociale, instituţionale şi de mediu ale proiectului public-privat, cuprinzând cel puţin urmãtoarele elemente: a) obiectivul public al proiectului; b) evaluarea participãrii partenerului public la proiect; c) aria de acoperire a proiectului; d) beneficiile pe care le poate aduce proiectul; e) direcţia de adresabilitate a proiectului; f) posibilitãţile tehnice de implementare; g) estimarea bugetarã, care cuprinde atât valoarea estimativã a investiţiei private, cât şi valoarea estimativã a participãrii partenerului public la proiect; h) evaluarea aproximativã a perioadei determinate de derulare a contractului de parteneriat public-privat; i) posibilitãţi de recuperare a investiţiilor; j) estimarea celor mai importante riscuri; k) estimarea efectelor asupra pieţei muncii; l) evaluarea impactului asupra mediului; m) realizarea unei ilustrãri de temã de proiect, dacã este cazul, care va putea cuprinde, de principiu, planul de amplasare în zonã, planul general, planuri şi secţiuni generale de arhitecturã sau orice alte elemente tehnice şi de arhitecturã care pot sã conducã la o estimare cât mai realã a valorii investiţiei; n) analiza şi propunerea unui anume tip de contract de parteneriat public-privat, din care rezultã gradul de participare al fiecãrui partener la proiect. ART. 35 Studiul de fundamentare este documentul, de regulã, mai elaborat decât studiul de prefezabilitate şi care se face pentru proiecte de o complexitate mãritã şi reprezintã documentaţia care cuprinde justificarea tehnicã şi economicã a proiectului public-privat, precum şi caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai acestuia. Rezultatele studiului de fundamentare trebuie sã ofere informaţii complete care sã justifice cã: a) proiectul poate fi realizat; b) în cazul în care va fi realizat, proiectul rãspunde cerinţelor şi politicilor partenerului public; c) au fost analizate diverse alternative de realizare a proiectului şi cã varianta cea mai bunã este varianta parteneriatului public-privat; d) proiectul beneficiazã de închidere financiarã şi în cazul în care costul proiectului nu poate fi acoperit din venituri publice, care este conţinutul şi forma participãrii partenerului public la proiect, cu încadrarea în prevederile legale. ART. 36 Studiul de fundamentare trebuie sã acopere principalele aspecte tehnice, financiare, economice, sociale, instituţionale şi de mediu ale proiectului public-privat, cuprinzând cel puţin urmãtoarele elemente: a) obiectivul public al proiectului; b) evaluarea participãrii partenerului public la proiect cu specificarea situaţiei reale a activelor cu care participã (situaţia terenului, a utilitãţilor, serviciilor etc.); c) aria de acoperire a proiectului; d) beneficiile pe care le poate aduce proiectul; e) direcţia de adresabilitate a proiectului; f) posibilitãţile tehnice de implementare; g) analiza de buget şi risc (identificare, impact, probabilitate, planificare); h) etapele implementãrii proiectului şi necesarul de resurse pentru implementare şi operare; i) lista procedurilor şi standardelor utilizate în proiectul de parteneriat public-privat; j) estimarea bugetarã, care cuprinde atât valoarea estimativã a investiţiei private, cât şi valoarea estimativã echivalentã a participãrii partenerului public la proiect; k) evaluarea aproximativã a perioadei determinate de derulare a contractului de parteneriat public-privat; l) posibilitãţi de recuperare a investiţiilor; m) estimarea efectelor asupra pieţei muncii; n) evaluarea impactului asupra mediului; o) realizarea unei ilustrãri de temã de proiect, care cuprinde, de principiu, planul de amplasare în zonã, planul general, planuri şi secţiuni generale de arhitecturã sau orice alte elemente tehnice şi de arhitecturã care pot sã conducã la o estimare cât mai realã a valorii investiţiei; p) analiza şi propunerea unui anume tip de contract de parteneriat public-privat, din care rezultã gradul de participare al fiecãrui partener la proiect; q) managementul schimbãrii/tranziţiei. CAP. V Forma şi conţinutul documentului ataşat şi a anunţului de intenţie ART. 37 Documentul ataşat are ca scop: a) sã prezinte public proiectul de parteneriat public-privat şi la serviciile care partenerul public se aşteaptã sã le gãseascã pe piaţã; b) sã informeze potenţialii investitori despre obiectivul public vizat a se realiza printr-un mecanism de parteneriat public-privat, criteriile de evaluare şi paşii care urmeazã sã fie efectuaţi în implementare; c) pe baza acestuia, sã se primeascã scrisori de intenţie din partea investitorilor potenţiali, care sã permitã autoritãţii publice sã îşi formuleze un punct de vedere privind investitorii capabili sã realizeze proiectul public-privat cât mai aproape posibil de obiectivele proiectului; d) furnizarea de informaţii suficiente şi coerente pentru ca potenţialii investitori sã prezinte scrisori de intenţie complete, pe baza cãrora autoritatea publicã sã facã o selecţie fundamentatã; e) furnizarea de informaţii pentru a permite persoanelor interesate sã îşi formuleze un punct de vedere în ceea ce priveşte capacitatea tehnicã, economicã şi financiarã necesarã pentru realizarea proiectului public-privat; f) oferirea de clarificãri asupra riscurilor proiectului şi modului în care se va face distribuţia riscurilor între autoritatea publicã şi investitor. ART. 38 Documentul ataşat cuprinde cel puţin urmãtoarele elemente: a) informaţii despre partenerul public şi proiectul de parteneriat public-privat iniţiat, şi anume: a.1) o scurtã descriere a partenerului public iniţiator, împreunã cu atribuţiile şi responsabilitãţile sale legate de proiectul public-privat; a.2) o descriere sumarã a proiectului public-privat, a obiectivelor sale şi a modului în care se încadreazã în strategia şi prioritãţile partenerului public; a.3) estimarea bugetarã, care cuprinde atât valoarea estimativã a investiţiei private, cât şi valoarea estimativã echivalentã a participãrii partenerului public la proiect; a.4) propunerea de distribuţie a riscurilor de proiect (matricea de distribuţie a riscurilor); a.5) detalii privind categoria şi tipurile de bunuri şi servicii pe care trebuie sã le furnizeze investitorul în cadrul proiectului public-privat; a.6) calendarul estimativ al proiectului public-privat, incluzând datele şi etapele pentru implementarea proiectului; a.7) principiile comerciale aplicabile în derularea proiectului de parteneriat public-privat; b) detalii privind baza de evaluare a scrisorilor de intenţie pentru selectarea investitorilor cu care se vor încheia acordurile de proiect, care trebuie sã acopere, fãrã a se limita la acestea, urmãtoarele: b.1) experienţa investitorului în realizarea de proiecte similare; b.2) balanţa capacitãţilor şi expertizei persoanei juridice sau asociaţiei de persoane juridice; b.3) capacitatea investitorului de a îndeplini cerinţele financiare şi tehnice ale proiectului public-privat; b.4) probitate demonstratã a persoanei juridice sau, dupã caz, a fiecãrui membru în asociaţia de investitori demonstratã prin modul în care a asigurat anterior finanţarea unor investiţii semnificative; c) termenii şi condiţiile generale ale documentului ataşat, şi anume: c.1) o declaraţie a autoritãţii publice, potrivit cãreia aceasta îşi rezervã în mod unilateral şi incontestabil dreptul de a nu continua proiectul de parteneriat public-privat, cu argumente justificative concrete, în oricare dintre fazele care se desfãşoarã înainte de depunerea de cãtre investitor a ofertei finale rezultate din negociere; c.2) declararea faptului cã autoritatea publicã nu va rambursa niciunuia dintre investitorii participanţi la selecţie costurile realizate de aceştia ca urmare a pregãtirii scrisorilor de intenţie sau altor activitãţi desfãşurate pe timpul negocierilor; c.3) detalii privind modul în care sunt protejate drepturile de proprietate intelectualã menţionate în scrisoarea de intenţie şi anexele sale. În mod obişnuit partenerul public trebuie sã dea garanţii cã informaţiile prezentate de ofertant în scrisoarea de intenţie nu vor fi divulgate; totuşi, autoritatea publicã îşi rezervã dreptul de a folosi unele comentarii ale investitorilor în etapele urmãtoare de pregãtire a proiectului de parteneriat public-privat; c.4) declararea faptului cã partenerul public nu are intenţia de a da niciun fel de relaţii privind documente sau informaţii extrase din dosarele celorlalţi ofertanţi, ci numai date referitoare la propria ofertã; d) formatul, data-limitã şi locul primirii scrisorilor de intenţie; e) informaţiile pe care investitorii trebuie sã le prezinte în ofertã, şi anume: e.1) detalii privind investitorul, incluzând detalii pentru fiecare membru al asociaţiei de investitori, dacã acesta este o asociere, natura şi forma relaţiei dintre aceştia şi condiţiile generale ale acordului dintre aceştia privind finanţarea şi realizarea tipurilor de activitãţi propuse a fi derulate de investitor în cadrul proiectului de parteneriat public-privat; e.2) o imagine generalã a propunerii de abordare a proiectului de parteneriat public-privat, în vederea demonstrãrii capacitãţii investitorului de a rãspunde la cerinţele autoritãţii publice; e.3) informaţii privind expertiza şi capacitatea investitorului şi, de asemenea, justificarea posibilitãţii de satisfacere a cerinţelor proiectului; e.4) detalii privind situaţia financiarã a fiecãrui membru al asociaţiei de investitori, precum şi posibilele surse financiare colaterale, dacã este cazul; e.5) informaţii privind cerinţele de confidenţialitate şi eventualele posibile conflicte de interes; e.6) confirmarea cã nici investitorul şi nici membrii asociaţiei de investitori nu au un conflict de interese actual sau potenţial; e.7) evidenţa/dovada capacitãţii investitorului de a gestiona nivelul propus de alocare a riscurilor. ART. 39 Anunţul de intenţie şi documentul ataşat sunt supuse aprobãrii autoritãţilor deliberative, Guvernului sau organelor deliberative de conducere ale partenerilor publici, dupã caz, împreunã cu programul de desfãşurare a procedurii de selecţie, componenţa comisiei de evaluare a scrisorilor de intenţie, criteriile de evaluare, grilele de punctaj şi modul de tratare a scrisorilor de intenţie întârziate sau nesigilate. ART. 40 Anunţul de intenţie se publicã, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 din Legea nr. 178/2010, partenerul public fiind obligat sã distribuie, fãrã platã, documentul ataşat tuturor investitorilor interesaţi ART. 41 Pentru a oferi tuturor pãrţilor interesate posibilitatea de a rãspunde la anunţul de intenţie, partenerul public poate sã publice acelaşi anunţ şi prin mass-media. CAP. VI Comisiile de evaluare a scrisorilor de intenţie şi de negociere a ofertelor finale a investitorilor privaţi interesaţi ART. 42 (1) Procedura de stabilire a investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat se realizeazã în douã etape: etapa de analizã şi selecţie şi etapa de negociere. (2) Partenerul public numeşte, potrivit legii, urmãtoarele comisii: a) comisia de evaluare a scrisorilor de intenţie şi a documentelor însoţitoare ale investitorilor privaţi interesaţi; b) comisia de negociere cu investitorii privaţi selectaţi şi cu care s-au semnat acorduri de proiect. ART. 43 (1) Comisia de evaluare a scrisorilor de intenţie şi a documentelor însoţitoare este formatã din minimum 5 membri din cadrul experţilor şi specialiştilor partenerului public şi, dupã caz, consilieri locali sau judeţeni, miniştri, secretari de stat, membri ai consiliilor de administraţie sau membri ai executivului partenerilor publici, definiţi la <>art. 8 lit. b)-d) din Legea nr. 178/2010, sau orice altã persoanã cu expertizã în domeniul obiectivului proiectului de parteneriat public-privat, în calitate de expert cooptat, care nu se aflã în conflict de interese, astfel cum este acesta reglementat de <>Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Rolul comisiei de evaluare a scrisorilor de intenţie şi a documentelor însoţitoare este acela de a analiza şi selecta candidaţii cu care se semneazã acordurile de proiect. (3) În situaţia în care la evaluare se prezintã un singur candidat, comisia analizeazã în baza criteriilor de evaluare aprobate documentaţia prezentatã de acesta şi, în cazul în care aceasta îndeplineşte condiţiile de selectare, se semneazã acordul de proiect şi se continuã, conform legii, etapa de negociere. ART. 44 Criteriile de evaluare a candidaţilor cu care se semneazã acordul de proiect în vederea trecerii la etapa de negociere sunt urmãtoarele: a) demonstrarea capacitãţii candidatului cã a înţeles obiectivele proiectului de parteneriat public privat iniţiat şi care se face prin conceperea unui document descriptiv simplu prin care candidatul prezintã în concept propriu câteva elemente legate de definirea obiectivului proiectului de parteneriat public-privat, de forma propusã de colaborare cu partenerul public, conceptul de finanţare şi realizare a proiectului, conceptul de administrare/operare a proiectului, de valoarea estimatã a investiţiei, perioada determinatã a contractului de parteneriat public-privat, concepţia de colaborare în cadrul companiei de proiect etc.; b) prezentarea generalã a candidatului se face prin transmiterea cel puţin a urmãtoarelor documente: b.1) forma de înregistrare ca juridicã în ţara de origine; b.2) dupã caz, documentul de atestare ori apartenenţã din punct de vedere profesional, potrivit legii, din ţara de origine sau capacitatea de exercitare a activitãţii profesionale; b.3) certificat constatator emis conform legii de cãtre organele competente din ţara de origine, cazier judiciar şi orice alt document considerat relevant pentru demonstrarea capacitãţii candidatului de a participa la proiectul de parteneriat public-privat iniţiat; b.4) documente prin care se dovedeşte acordul de principiu privind participarea la proiectul de parteneriat public-privat respectiv, încheiat între partenerii asociaţi care constituie investitorul privat interesat; c) declararea situaţiei economice şi financiare a candidatului prin analizarea unuia sau a mai multor documente relevante, cum ar fi: c.1) scrisori de garanţie bancarã sau, dupã caz, dovezi privind asigurarea riscului profesional; c.2) situaţii financiare anuale, în cazul în care publicarea acestora este prevãzutã de cãtre legislaţia ţãrii candidatului; c.3) declaraţii privind cifra de afaceri globalã sau, dupã caz, privind cifra de afaceri în domeniul de afaceri aferent proiectului de parteneriat public-privat respectiv într-o perioadã anterioarã care vizeazã activitatea din ultimii 3 ani, în mãsura în care informaţiile respective sunt disponibile. În acest caz, partenerul public ia în calcul data de la care candidatul a fost înfiinţat sau şi-a început activitatea sa economicã; c.4) auditul financiar emis de persoane autorizate, conform legii, pe ultimii 3 ani financiari; c.5) alte documente prin care candidatul considerã cã îşi poate demonstra o imagine cât mai fidelã a situaţiei sale economice şi financiare; d) demonstrarea capacitãţii tehnico-profesionale se face prin: d.1) prezentarea unei liste de proiecte similare cu proiectul de parteneriat public-privat, derulate în ultimii 5 ani, însoţitã, dupã caz, de certificate de bunã execuţie din partea beneficiarilor şi care conţin valori ale investiţiilor, perioada şi locul execuţiei lucrãrilor, beneficiarii, modul de îndeplinire a obligaţiilor etc. Partenerul public poate lua în considerare şi declaraţii ale candidatului referitoare la datele enumerate mai sus; d.2) informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate propriu sau al cãrui angajament de participare la proiect a fost obţinut de cãtre candidat; d.3) informaţii referitoare la partea din proiect pe care candidatul are în vedere sã o realizeze prin asociere sau subcontractare; d.4) demonstrarea capacitãţii de respectare a standardelor de asigurare a calitãţii; d.5) demonstrarea capacitãţii de respectare a standardelor de protecţie a mediului şi a capacitãţii de respectare a standardelor de asigurare a sãnãtãţii şi securitãţii în muncã a angajaţilor. ART. 45 Criteriile descrise la art. 44 constituie elementele de bazã pentru elaborarea şi aprobarea de cãtre partenerul public a propriilor norme de selecţie pentru proiectul de parteneriat public-privat iniţiat. ART. 46 (1) Comisia de negociere cu investitorii privaţi selectaţi şi cu care s-au semnat acorduri de proiect este formatã din minimum 5 membri din cadrul experţilor şi specialiştilor partenerului public, dupã caz, consilieri locali sau judeţeni, miniştri, secretari de stat, membri ai consiliilor de administraţie sau membri ai executivului partenerilor publici, definiţi la <>art. 8 lit. b)-d) din Legea nr. 178/2010, sau orice altã persoanã cu expertizã în domeniul obiectivului proiectului de parteneriat public-privat, care nu este în situaţie de conflict de interese astfel cum este acesta reglementat de <>Legea nr. 161/2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Rolul comisiei de negociere cu investitorii privaţi selectaţi şi cu care s-au semnat acorduri de proiect este acela de a negocia cu fiecare candidat selectat pentru aceastã etapã, pentru stabilirea partenerului privat care depune oferta finalã şi cu care se semneazã contractul de parteneriat public-privat. ART. 47 Criteriile de negociere cu candidaţii cu care s-a semnat acordul de proiect în vederea stabilirii investitorului privat cu care se va încheia contractul de parteneriat public-privat sunt urmãtoarele: a) identificarea clarã a responsabilitãţilor partenerului public şi ale investitorului privat în cadrul proiectului de proiect public-privat care se negociazã; b) fixarea responsabilitãţilor legale ale celor 2 parteneri în etapele premergãtoare şi de organizare ale companiei de proiect; c) stabilirea de cãtre pãrţi a obiectivelor solicitate de cãtre partenerul public pentru realizarea proiectului de parteneriat public-privat; d) identificarea clarã a responsabilitãţilor de naturã tehnicã, financiarã şi juridicã ale celor 2 parteneri; e) stabilirea concretã în baza legislaţiei în vigoare şi a analizelor şi documentelor justificative, a cotelor de participare ale celor 2 parteneri la compania de proiect, a numãrului de membri în consiliul de administraţie şi a funcţiilor şi atribuţiilor acestora pe parcursul derulãrii proiectului de parteneriat public-privat; f) modificarea, revizuirea, adaptarea sau realizarea studiilor, analizelor şi planurilor de afaceri premergãtoare sau necesare dupã etapa de negociere, în funcţie de condiţiile de realizare a proiectului de parteneriat public-privat rezultate şi acceptate de cei 2 parteneri pe timpul procedurii de negociere; g) identificarea clarã a standardelor de performanţã, a facilitãţilor şi a echipamentelor ce urmeazã sã fie furnizate, a serviciilor de furnizat, a graficelor de desfãşurare a activitãţilor pe toatã durata de derulare a contractului de parteneriat public-privat şi a datelor de livrare şi performanţã; h) stabilirea valorii totale a investiţiei, descrierea clarã a participãrii pãrţilor şi convenirea perioadei determinate pânã la finalizarea contractului de parteneriat public-privat; i) asigurarea controlului costurilor, calitãţii, serviciilor, siguranţei, relaţiilor cu comunitãţile locale, precum şi controlul cerinţelor de operare şi întreţinere; j) stabilirea modului de repartizare şi de balansare a riscurilor între partenerii public şi privat pe toatã perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat; k) aranjamentele alternative pentru cazurile în care investitorul se lichideazã, devine falimentar, contravine contractului sau subcontractelor speciale ori în cazul în care parteneriatul înceteazã înainte de termen; l) identificarea mecanismelor de urmãrire a performanţei, a calitãţii serviciului şi a altor obiective ale partenerului public, inclusiv a modului de utilizare a beneficiilor, dacã acestea se obţin; m) stabilirea mecanismelor de rezolvare a conflictelor; n) stabilirea clauzelor de transfer al obiectivului proiectului public-privat cãtre partenerul public la sfârşitul perioadei de derulare a contractului de parteneriat public-privat; o) stabilirea clauzelor şi formei contractului de parteneriat public-privat care se va încheia între cei 2 parteneri; p) probleme referitoare la forţa de muncã preluatã sau angajatã pentru realizarea proiectului public-privat; q) alte obiective stabilite de partenerul public. ART. 48 Negocierea condiţiilor de realizare a proiectului public-privat, a clauzelor contractului şi a anexelor sale se face numai în limitele mandatului acordat comisiei de negocieri de cãtre conducãtorul partenerului public. ART. 49 (1) Dupã desfãşurarea fiecãrei şedinţe de negociere a condiţiilor de realizare a proiectului de parteneriat public-privat, comisia redacteazã o minutã de negociere, care cuprinde principalele aspecte discutate, precum şi rezultatul obţinut în cadrul negocierii. (2) Minuta prevãzutã la alin. (1) se semneazã de cãtre comisia de negociere, de secretarul comisiei şi de reprezentantul investitorului privat, desemnat prin mandat. (3) La finalizarea negocierilor, comisia de negociere elaboreazã procesul-verbal de negociere care prezintã detaliat rezultatul final al negocierii şi condiţiile convenite cu fiecare investitor privat. (4) Condiţiile de realizare a proiectului public-privat, convenite şi acceptate, reprezintã baza de redactare a clauzelor contractului de parteneriat public-privat. ART. 50 (1) Procesul-verbal de negociere se prezintã conducãtorului autoritãţii publice în termen de 3 zile lucrãtoare de la data finalizãrii acestuia. (2) În termen de 15 zile lucrãtoare de la prezentarea procesului-verbal, conducãtorul autoritãţii publice are obligaţia de a-l soluţiona. ART. 51 (1) Partenerul public este obligat sã pregãteascã şi sã comunice simultan tuturor investitorilor decizia sa cu privire la ierarhizarea investitorilor pe criteriul celei mai bune oferte obţinute în urma procedurii de negociere, exprimate în termeni tehnico-economici şi financiari. (2) Investitorii privaţi au drept de opţiune, în condiţiile <>art. 28 alin. (2) din Legea nr. 178/2010, în ceea ce priveşte depunerea contestaţiilor între autoritatea publicã şi instanţã, în condiţiile <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 52 (1) Procedura de soluţionare a contestaţiilor de cãtre partenerul public este administrativ jurisdicţionalã. (2) Partenerul public este obligat sã primeascã orice contestaţie împotriva acestei decizii din partea oricãrui investitor participant la procesul de negociere, precum şi împotriva altor acte ale partenerului public. Contestaţia se depune în formã scrisã la sediul autoritãţii publice, în termen de 5 zile lucrãtoare de la data comunicãrii deciziei. (3) La primirea contestaţiei partenerul public este obligat sã comunice tuturor investitorilor participanţi la negociere faptul cã împotriva deciziei au fost depuse contestaţii. Comunicarea se face cu menţionarea investitorilor care au depus contestaţie. (4) În termen de 5 zile lucrãtoare de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor, autoritatea publicã trebuie sã analizeze toate contestaţiile depuse, sã formuleze un rãspuns şi sã îl transmitã investitorilor care au contestat decizia de ierarhizare. (5) La expirarea termenului de formulare a rãspunsurilor la contestaţiile depuse, autoritatea publicã este obligatã sã comunice tuturor investitorilor participanţi la selecţie acceptarea sau neacceptarea oricãreia ori a tuturor contestaţiilor depuse. (6) Decizia autoritãţii publice privind contestaţia va putea fi atacatã şi la instanţa de contencios administrativ în condiţiile <>Legii nr. 554/2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (7) În cazul în care rezultatul analizei şi acceptarea contestaţiilor depuse au modificat ierarhia stabilitã iniţial, noua ierarhie rezultatã în urma soluţionãrii contestaţiilor se comunicã tuturor investitorilor participanţi la procesul de selecţie. (8) Contestarea în instanţã nu suspendã continuarea procedurilor de încheiere a contractului de parteneriat public-privat; o eventualã soluţie datã de instanţã devine obligatorie la data pronunţãrii unei hotãrâri judecãtoreşti definitive. CAP. VII Modul de calcul a costurilor de proiect şi a costului comparativ de referinţã ART. 53 Costul comparativ de referinţã, denumit în continuare CCR, estimeazã un cost ipotetic ajustat cu valoarea riscurilor de proiect pentru cazul în care partenerul public ar implementa acel proiect cu forţe şi resurse financiare proprii. ART. 54 (1) Componentele de bazã ale CCR sunt costul primar de referinţã, neutralitatea competitivã, riscul transferabil şi riscul reţinut. (2) Costul primar de referinţã reprezintã acel cost de bazã al proiectului în cazul soluţiei clasice de achiziţii publice, bunurile şi serviciile fiind integral în proprietatea partenerului public. Costul primar de referinţã include toate cheltuielile de capital, costurile directe şi indirecte ale construcţiei, întreţinerii, reparãrii şi furnizãrii serviciilor respective pentru o duratã egalã cu durata parteneriatului public-privat avut în vedere. (3) Neutralitatea competitivã reprezintã totalitatea avantajelor competitive nete ce s-ar putea genera printr-un proiect al partenerului public şi care sunt rezultate din natura proprietãţii publice. Aceastã componentã permite o cuantificare corectã şi echitabilã a costurilor reale pentru un proiect realizat cu resurse private. (4) Riscul transferabil reprezintã cuantificarea valoricã a tuturor riscurilor de proiect care urmeazã sã fie preluate de investitor. (5) Riscul reţinut reprezintã cuantificarea valoricã a tuturor riscurilor de proiect care urmeazã sã fie preluate de partenerul public. ART. 55 (1) Elementul principal pentru calculul CCR este reprezentat de calculul costului primar de referinţã. (2) Preţul de referinţã trebuie sã reflecte achiziţia/construcţia unui bun public în conformitate cu cele mai bune şi eficiente metode ale partenerului public şi în concordanţã cu specificaţiile de proiect şi cu standardele relevante luate în considerare la realizarea proiectului. (3) Premisa de bazã a preţului de referinţã este aceea cã partenerul public deţine în totalitate proprietatea şi responsabilitatea operãrii şi întreţinerii proiectului respectiv. ART. 56 Costul primar de referinţã reprezintã costul de bazã la care partenerul public poate produce sau achiziţiona bunul public şi serviciile aferente, care constituie proiectul de referinţã. ART. 57 Costul primar de referinţã cuprinde urmãtoarele componente: a) costurile directe (costurile care pot fi identificate şi alocate precis unei componente a proiectului); b) costurile indirecte (costurile care nu sunt alocate componentelor proiectului, dar sunt generate de realizarea proiectului); c) se scad veniturile/beneficiile identificate care pot fi obţinute ca urmare a utilizãrii de cãtre o terţã parte. ART. 58 Pentru calculul costului primar de referinţã se procedeazã astfel: a) identificarea tuturor costurilor materiale pe întreaga duratã de viaţã a proiectului; b) identificarea şi alocarea tuturor costurilor directe; c) identificarea şi evaluarea costurilor indirecte; d) cumularea tuturor cash flow-rilor aferente fiecãrui element de cost; e) din costul total se deduc veniturile rezultate din utilizarea de cãtre terţi. ART. 59 Costurile directe cuprind: a) costurile directe de capital, cum ar fi: costurile aferente proiectãrii, costul terenului aferent, costul materiilor prime şi al materialelor înglobate în proiect, plãţi cãtre furnizorii externi, plãţi pentru servicii de consultanţã, costul echipamentelor etc.; b) costurile directe de întreţinere pe întreaga duratã de viaţã definitã pentru proiect, cum ar fi: costurile de capital, necesarul de întreţinere periodicã, modernizarea investiţiei, alte cheltuieli şi investiţii pentru noi componente în proiect etc.; c) costurile directe de operare asociate cu exploatarea zilnicã, cum ar fi: consumurile materiale zilnice, costurile de personal direct implicat în operare (salarii, asigurãri, cursuri, cheltuieli de transport), costuri directe de management etc. ART. 60 Pentru previzionarea costurilor de operare trebuie fãcutã diferenţa dintre elementele de cost şi modul în care sunt generate. Astfel, costurile fixe pe termen scurt nu depind de volumul activitãţii, costurile variabile cresc o datã cu volumul activitãţii, iar cele semivariabile cresc dupã anumite praguri de creştere a activitãţii. Proporţia costurilor variabile în totalul costurilor va influenţa elasticitatea CCR prin variaţia modului de operare. ART. 61 Costurile indirecte sunt acele costuri care nu sunt direct legate de furnizarea serviciilor. Acestea pot fi costuri de operare (costuri auxiliare cu energia, curãţenia, cheltuieli administrative - salariaţi neimplicaţi direct în proiect, programe informatice pentru administraţie etc.) şi costuri de capital (angajarea parţialã a echipamentului, folosirea parţialã a noilor clãdiri administrative). ART. 62 Determinarea acestor costuri se poate face prin douã metode: a) metoda clasicã, care ia în considerare mãsura în care costul indirect contribuie sau determinã serviciul respectiv; sau b) metoda bazatã pe activitate, în care fiecare activitate a procesului de producţie este apreciatã în funcţie de resursele consumate. ART. 63 Veniturile rezultate din utilizarea de cãtre terţi trebuie sã fie scãzute din costurile operaţionale totale ale CCR. Acest tip de venituri poate apãrea numai în cazul în care existã deja o cerere pentru serviciile proiectului formulatã din partea terţilor contra platã, dacã existã capacitatea de a furniza servicii la nivelul cerinţelor autoritãţii publice şi dacã existã deja o aprobare a autoritãţii publice în acest sens. ART. 64 (1) Neutralitatea competitivã eliminã avantajele nete competitive care survin în cazul unui proiect al partenerului public, datoritã proprietãţii publice. Aceasta permite o evaluare competentã a eficienţei dintre CCR şi costurile sectorului privat prin eliminarea efectelor generate de proprietatea publicã cuantificabile în costuri echivalente. (2) Scopul calculãrii neutralitãţii competitive este dat de necesitatea eliminãrii distorsiunilor care apar în alocarea resurselor ca urmare a proprietãţii directe a partenerului public. ART. 65 Neutralitatea competitivã include doar avantajele şi dezavantajele care survin într-un proiect public şi care nu apar în cazul unei afaceri private. Neutralitatea competitivã nu include diferenţele de performanţã sau eficienţã care apar într-o piaţã competitivã şi ar trebui sã fie separate de diferenţele în materie de costuri aferente în cele douã cazuri: sectorul public şi sectorul privat. ART. 66 Etapele calculului neutralitãţii competitive sunt: a) identificarea efectelor proprietãţii de stat (avantaje şi dezavantaje financiare); b) stabilirea avantajelor nete (cuantificarea valorii nete a acestor avantaje); c) calcularea neutralitãţii competitive. ART. 67 Necesitatea includerii neutralitãţii competitive rezidã din faptul cã elementele acesteia au la bazã diferenţe în modul de impozitare suportat de o afacere deţinutã integral de partenerul public, diferenţe ce privesc reglementãrile aplicabile calculului de costuri şi acordarea de subvenţii. ART. 68 Regimul de taxare poate reprezenta un cost adiţional al investitorilor, cost care poate sã nu aparã în cazul unui proiect de referinţã, cum ar fi: taxe funciare, taxe locale, impozite, taxe de timbru etc. ART. 69 Neutralitatea competitivã poate sã fie şi rezultatul faptului cã proiectul de referinţã beneficiazã de unele excepţii de la prevederile cadrului legal existent, excepţii care nu ar avea ca subiect şi investitorii în cazul unui proiect privat similar ca dimensiune. ART. 70 Evaluarea riscului presupune parcurgerea urmãtoarelor etape: a) identificarea tuturor riscurilor; b) cuantificarea consecinţelor riscurilor; c) estimarea probabilitãţii riscurilor; d) cuantificarea financiarã a riscurilor; e) identificarea structurii de alocare a riscurilor; f) calcularea riscului transferabil; g) calcularea riscului reţinut. ART. 71 (1) În contextul CCR riscul reflectã potenţiale costuri suplimentare peste costul de bazã presupus în costul primar de referinţã. (2) Evaluarea riscului total în CCR poate fi abordatã independent de alocarea acestuia. Valoarea atribuitã riscului în cadrul CCR mãsoarã costurile estimate ale acelui risc suportat de autoritatea publicã în cazul în care proiectul ar fi realizat de autoritatea publicã prin sistemul clasic de achiziţie publicã. (3) Valoarea riscului reprezintã o estimare a ceea ce partenerul public ar fi dispus sã plãteascã ca urmare a transferãrii riscului cãtre investitori într-un aranjament de tip parteneriat public-privat. ART. 72 În mod general riscul poate fi inclus în CCR prin una dintre urmãtoarele metode: a) includerea costurilor riscurilor de proiect în cash flow-ul general; b) ajustarea ratei de actualizare a costului capitalului în vederea reflectãrii nivelului specific al riscului pentru fiecare proiect. ART. 73 Principalele categorii de riscuri sunt reprezentate de: a) riscul îndeplinirii cerinţelor specifice impuse proiectului; b) riscul de proiectare şi construcţie; c) riscul ca cererea de utilizare sã fie mai micã decât estimãrile; d) riscul asociat protecţiei mediului; e) riscul de finanţare; f) riscul de apariţie a unei situaţii de forţã majorã; g) riscul operaţional şi al asigurãrii nivelului de performanţã; h) riscul schimbãrii legislative; i) riscul uzurii morale şi al necesitãţii modernizãrii; j) riscul specific proiectului. ART. 74 La finalizarea identificãrii tuturor riscurilor partenerul public trebuie sã evalueze şi sã cuantifice posibilele urmãri ale fiecãrui risc, incluzând şi efectul oricãrei succesiuni sau sincronizãri a elementelor de risc. ART. 75 Consecinţa apariţiei unui risc mãsoarã diferenţa dintre nivelul de bazã al costului din CCR şi noul cost generat prin apariţia acelui risc, armonizat cu probabilitatea de apariţie a acestui risc. ART. 76 Consecinţele apariţiei riscului pot fi directe sau indirecte. Consecinţele directe includ valoarea, timpul şi costurile ce depãşesc nivelul de bazã din costul primar de referinţã. Consecinţele indirecte apar din interacţiunea dintre riscuri diferite. ART. 77 Toate riscurile identificate şi cuantificate trebuie incluse în CCR. ART. 78 (1) Riscul este factorul, evenimentul sau influenţa care poate conduce la diverse evoluţii neplanificate legate de realizarea proiectului, de timpul de derulare a diverselor etape ale proiectului de parteneriat public-privat, de costurile şi de calitatea dorite. Acţiunea de împãrţire a riscurilor între cele douã pãrţi este unul dintre elementele cele mai importante în asigurarea succesului în proiectele de parteneriat public-privat. (2) Acţiunea de alocare a riscurilor se face ţinându-se cont de capacitatea de gestionare şi asumare a lor de cãtre partenerul cel mai indicat pentru acest fapt şi se materializeazã prin întocmirea şi semnarea de cãtre pãrţi a Matricei de repartiţie a riscurilor de proiect. Documentul respectiv se întocmeşte pe baza negocierilor dintre partenerul public şi cel privat şi se constituie în anexã la contractul de parteneriat public-privat. ART. 79 (1) Dupã identificarea şi evaluarea tuturor riscurilor materiale fiecare risc trebuie analizat ca un risc transferabil sau reţinut, în mãsura în care el poate fi transferat partenerului privat ori reţinut de cãtre partenerul public în cadrul unui aranjament de tip parteneriat public-privat. (2) În vederea calculãrii CCR costul fiecãrui risc transferabil trebuie cumulat pentru obţinerea costului prezent net al acestuia ca o componentã a CCR. (3) Dacã un risc transferabil este asigurabil, valoarea acelui risc poate fi aproximatã la nivelul plãţilor periodice reprezentând prime de asigurare, valoarea acestora urmând sã fie inclusã ca un cost în structura costului primar de referinţã. ART. 80 Riscul reţinut reprezintã suma acelor riscuri propuse sã fie asumate de partenerul public în cadrul parteneriatului public-privat. Aceste riscuri trebuie adãugate la valoarea proiectelor, obţinându-se astfel costul real suportat de partenerul public în cadrul unui parteneriat public-privat. ART. 81 Evaluarea riscurilor reţinute reprezintã faza finalã în construcţia unui CCR. Astfel de riscuri pot fi: schimbãri în legislaţie, riscuri induse de omisiuni în cadrul specificaţiilor de proiect, porţiunea asumatã de partenerul public din riscul diminuãrii cererii etc. ART. 82 Factorii care pot diminua riscurile reţinute sunt: a) abilitatea de a influenţa direct probabilitatea apariţiei unui risc; b) colaborarea cu contractanţi cu reputaţie şi utilizarea de tehnologii performante, pârghii eficiente de monitorizare şi management al riscului, acoperirea eficientã a riscurilor prin asigurare. ART. 83 (1) Riscurile reţinute pot fi estimate pe baza unor pierderi anterioare sau în comparaţie cu valoarea primei de asigurare pentru un risc echivalent. (2) Toate riscurile reţinute trebuie evaluate, cuantificate şi incluse pentru a da o valoare realã a costului suportat de partenerul public. În cazul în care un risc nu poate fi evaluat obiectiv se va realiza o apreciere subiectivã rezonabilã. ART. 84 Modelul Matricei de repartiţie a riscurilor de proiect este prevãzut în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice şi constituie un element de bazã pentru negocierile dintre pãrţi privind întocmirea şi semnarea documentului respectiv. Pe parcursul negocierilor pot fi eliminate sau identificate şi alte riscuri, cele prezentate în continuare având doar rol de exemplificare. Documentul final este rezultatul unei negocieri corecte şi pragmatice dintre cei doi parteneri. CAP. VIII Forma şi conţinutul acordului de proiect ART. 85 Acordul de proiect este actul juridic, premergãtor contractului de parteneriat public-privat, încheiat între partenerul public şi investitor în vederea pregãtirii contractului de parteneriat public-privat. ART. 86 Acordurile de proiect se încheie cu fiecare dintre investitorii care au fost selectaţi în urma primei etape a procedurii de stabilire a partenerului privat, în ordinea stabilitã de cãtre comisia de evaluare a scrisorilor de intenţie şi a documentelor însoţitoare ale investitorilor privaţi interesaţi. ART. 87 Acordul de proiect are urmãtorul conţinut: a) termeni generali: a.1) definirea, cu datele de identificare, a pãrţilor semnatare; a.2) stabilirea condiţiilor de respectare a confidenţialitãţii; a.3) durata valabilitãţii acordului de proiect; b) obligaţiile şi drepturile pãrţilor, precum şi modalitãţile de stingere a obligaţiilor reciproce pe durata negocierilor; c) termeni specifici: c.1) enumerarea principalelor criterii în baza cãrora se va desfãşura negocierea; c.2) enunţarea de comun acord a respectãrii, pe perioada negocierii de cãtre pãrţi, a tuturor principiilor prevãzute la <>art. 3 din Legea nr. 178/2010; c.3) stabilirea de principiu a valorii estimate a investiţiei private care face obiectul negocierii, în vederea stabilirii prin contractul de parteneriat public-privat a proporţiilor de participare a pãrţilor la compania de proiect; c.4) stabilirea de principiu a duratei determinate care face obiectul negocierii în vederea stabilirii concrete a acesteia prin contractul de parteneriat public-privat. ART. 88 La fiecare acord de proiect se anexeazã scrisoarea de intenţie a investitorului, matricea riscurilor împreunã cu documentele ataşate prezentate de investitor, anexã care devine parte integrantã a acestui acord. ART. 89 Conţinutul şi forma acordului de proiect se negociazã pe baza acordului de proiect cadru. Modelul de acord de proiect cadru se pune la dispoziţia partenerilor şi este prevãzut în anexa nr. 3, care face parte integrantã din prezentele norme metodologice. CAP. IX Criteriile de stabilire a duratei de derulare a contractului de parteneriat public-privat ART. 90 Potrivit <>Legii nr. 178/2010, durata determinatã este perioada negociatã în care se deruleazã contractul de parteneriat public-privat şi care asigurã investitorului privat recuperarea finanţãrii. ART. 91 La sfârşitul perioadei determinate, obiectivul realizat prin proiectul de parteneriat public-privat se transferã cu titlu gratuit partenerului public, în bunã stare şi liber de orice sarcinã sau obligaţie. ART. 92 Durata determinatã se negociazã de cãtre parteneri pe baza elementelor prevãzute în studiul de prefezabilitate/fundamentare. CAP. X Modalitatea de organizare şi funcţionare a companiei de proiect ART. 93 Compania de proiect se organizeazã şi funcţioneazã conform <>Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi altor acte normative în vigoare, ca o societate comercialã al cãrei capital social este deţinut de cãtre partenerul public şi investitorul privat. ART. 94 Scopul companiei de proiect este operarea şi gestionarea, pe principii economice, conform legii şi actului constitutiv, a tuturor etapelor de derulare a contractului de proiect de parteneriat public-privat în condiţiile <>art. 6 alin. (1) din Legea nr. 178/2010, precum şi transferul bunurilor şi serviciilor publice rezultate cãtre partenerul public. ART. 95 Pe toatã perioada de funcţionare a companiei de proiect, aceasta nu poate sã-şi schimbe obiectul de activitate şi nu poate desfãşura operaţiuni economice în afara scopului expres al proiectului de parteneriat public-privat pentru care a fost creatã sau al dezvoltãrii acestuia în folosul comunitãţii. ART. 96 (1) Pe toatã perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat, respectiv pânã la data rãmânerii definitive şi irevocabile a hotãrârii de dizolvare a companiei de proiect, liderul asocierii care formeazã investitorul privat nu poate fi înlocuit din compania de proiect. (2) În conformitate cu forma de înţelegere sau asociere a entitãţilor private care formeazã asocierea sub care se înregistreazã investitorul privat, unele entitãţi se pot retrage din proiect pe mãsurã ce au fost îndeplinite activitãţile din cadrul proiectului pentru care ele au fost implicate şi şi-au obţinut drepturile contractuale în cadrul asocierii. (3) Documentul care stã la baza formãrii şi funcţionãrii asocierii care formeazã investitorul privat va fi anexat la contractul de parteneriat public-privat. ART. 97 Compania de proiect este condusã de un consiliu de administraţie, în care cei 2 parteneri sunt reprezentaţi proporţional, cu participarea prevãzutã la <>art. 27 lit. f) din Legea nr. 178/2010. ART. 98 (1) Evaluarea participãrii partenerului public la capitalul social şi la patrimoniul companiei de proiect, în vederea stabilirii proporţionalitãţii de reprezentare a celor 2 parteneri în consiliul de administraţie, se va realiza înainte de începerea procedurii de selectare a partenerului privat prin însumarea valorii bunurilor cu care participã la proiect şi a valorii estimate a serviciilor puse la dispoziţia proiectului. (2) Bunurile cu care participã partenerul public la proiect sunt evaluate la valoarea de piaţã, pe baza raportului de evaluare, întocmit conform standardelor în vigoare, de evaluatori persoane fizice sau juridice autorizate, atestate conform legii. ART. 99 Compania de proiect nu are dreptul sã ia decizii cu privire la schimbarea formei de proprietate sau de administrare a patrimoniului public sau privat cu care partenerul public participã la proiectul de parteneriat public-privat, pe toatã perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat şi nici cu privire la cesionarea unor drepturi primite prin contract. ART. 100 Între compania de proiect şi cei 2 parteneri se încheie un contract de administrare pentru bunurile încredinţate spre administrare, precum şi un contract de servicii. Cele douã contracte se întemeiazã pe contractul de parteneriat public-privat şi constituie elementele de bazã ale regulamentelor interioare de organizare şi funcţionare ale companiei de proiect. CAP. XI Forma şi conţinutul contractului de proiect de parteneriat public-privat ART. 101 Potrivit prevederilor <>art. 4 lit. g) din Legea nr. 178/2010, contractul de parteneriat public-privat sau contractul de proiect este actul juridic care stipuleazã drepturile şi obligaţiile partenerului public şi ale investitorului privat pentru întreaga perioadã de funcţionare a parteneriatului public-privat. ART. 102 Conţinutul şi forma contractului de parteneriat public-privat se negociazã pe baza acordului de proiect-cadru şi a unui proiect de contract propus de partenerul public investitorului privat cel mai bine clasat la sfârşitul etapei de negociere. ART. 103 Clauzele contractului de parteneriat public-privat se redacteazã pe baza condiţiilor de realizare a proiectului deja negociate şi acceptate pe parcursul etapelor anterioare, având la bazã minutele şi procesul-verbal al comisiei de negociere. ART. 104 În cazul în care încheierea contractului cu investitorul privat cel mai bine clasat eşueazã, comisia de negociere redacteazã un proces-verbal de abandonare a încheierii contractului, menţionând în detaliu motivele care conduc la abandonarea acestuia. ART. 105 Contractul de parteneriat public-privat în formã finalã este supus spre aprobare partenerului public, potrivit competenţelor şi atribuţiilor legale ale acestuia, înainte de semnare. ART. 106 Conţinutul standard al contractului de parteneriat public-privat este structurat pe douã secţiuni: a) condiţii generale, care cuprind termenii generali, specifici şi comuni. În aceastã secţiune diferitele elemente agreate între partenerul public şi investitor se formuleazã din punct de vedere legal; b) condiţii tehnice, care prevãd condiţiile de realizare a proiectului public-privat, se identificã pe principalele aspecte ale acestuia, respectiv finanţare, construcţie, operare, profit etc. ART. 107 (1) Condiţiile generale ale contractului de parteneriat public-privat cuprind urmãtoarele informaţii: a) pãrţile semnatare cu datele legale de identificare; b) scopul contractului; c) durata contractului; d) începerea contractului; e) drepturi de proprietate; f) confidenţialitate; g) drepturi de exploatare a bunului. (2) Condiţiile generale ale contractului de parteneriat public-privat cuprind, de asemenea, şi urmãtorii termeni specifici: a) modul de încredinţare a realizãrii proiectului public-privat; b) valoarea de finanţare; c) moduri de finanţare; d) modalitãţi de asigurare a libertãţii comerciale; e) modificãri acceptabile în proiect; f) achiziţionarea de terenuri, dacã este cazul; g) modul de asigurare a unor drepturi de exclusivitate, dacã este cazul; h) formule compensatorii, dacã este cazul; i) regimul taxelor şi impozitelor; j) garanţii speciale; k) modalitãţi de evidenţiere şi folosire a bunurilor private cu care partenerul public participã la compania de proiect; l) definirea unor garanţii financiare şi de risc valutar; m) interdicţii de substituţie a pãrţilor semnatare; n) monitorizarea proiectãrii, construcţiei şi exploatãrii proiectului public-privat, precum şi a celorlalte activitãţi care fac obiectul contractului de parteneriat public-privat; o) dreptul utilizatorilor; p) cazuri de suspendare sau de încetare anticipatã a contractului; q) proceduri de legãturã şi comunicare; r) proceduri de revizuire a documentelor; s) stabilirea cotelor de participare ale partenerului public şi investitorului la compania de proiect; ş) stabilirea duratei determinate de derulare a contractului de parteneriat public-privat; t) condiţiile de înfiinţare a companiei de proiect; ţ) elementele de bazã ale statutului companiei de proiect ca document de bazã pentru înregistrarea societãţii comerciale rezultate; u) stabilirea bazei de calcul al amortismentelor; v) alte mecanisme de finanţare şi auditare financiarã pe durata de funcţionare a proiectului public-privat; w) proceduri de urmãrire a realizãrii obiectivelor proiectului public-privat; x) modul de recuperare a investiţiei de cãtre fiecare parte la contract; y) modalitatea de transfer cãtre partenerul public a bunului rezultat din proiectul de parteneriat public-privat la sfârşitul contractului; z) stabilirea unor angajamente specifice ale pãrţilor; ) condiţiile de realizare ale studiului de fezabilitate; bb) clauze de retragere din proiect; cc) penalitãţi pentru situaţia în care nu se îndeplinesc obiectivele stabilite prin contract. (3) Condiţiile generale cuprind, de asemenea, şi urmãtorii termeni comuni: a) legislaţie aplicabilã; b) asigurarea proprietãţilor; c) încetarea contractului; d) forţã majorã; e) modalitatea de rezolvare a litigiilor. ART. 108 (1) Condiţiile tehnice cuprinse în contractul de parteneriat public-privat se referã la urmãtoarele aspecte financiare: a) capitalul investit sau, dupã caz, capitalul iniţial subscris şi vãrsat; b) raportul debit-capital, dacã este cazul; c) rata de acoperire, dacã este cazul; d) capitalul de lucru; e) dividende, dacã este cazul; f) facilitãţi de creditare stand-by, dacã este cazul; g) alte acorduri între acţionari; h) rata aplicabilã a dobânzilor; i) valutele împrumuturilor şi sursele de finanţare. (2) Condiţiile tehnice cuprind urmãtoarele clauze de construcţie sau modernizare, dupã caz: a) standarde şi specificaţii; b) durata de viaţã proiectatã; c) durata maximã de construcţie sau modernizare; d) metodele de punere în exploatare; e) standardele de calitatea a construcţiilor; f) achiziţia de materiale; g) caracteristicile construcţiilor; h) tehnologii aplicabile de construcţie; i) programul lucrãrilor auxiliare, dacã este cazul; j) prescripţii temporare, garanţii şi precauţii constructive. (3) Condiţiile tehnice cuprinse în contractul de parteneriat public-privat cuprind urmãtoarele clauze de exploatare şi operare: a) specificaţii de performanţã; b) cerere minimã; c) capacitãţi de infrastructurã; d) metode directe de mãsurare a utilizãrii; e) garanţii; f) contabilitate, înregistrãri şi acces la acestea; g) specificaţii de echipament; h) proceduri de control şi inspecţie; i) metode de operare. (4) Condiţiile tehnice cuprinse în contractul de parteneriat public-privat se referã la urmãtoarele clauze economico-financiare: a) nivelul taxelor/tarifelor percepute şi modul de percepere; b) perioada pe care vor fi percepute taxe/tarife, dacã este cazul; c) frecvenţa şi criteriile de actualizare a taxelor/tarifelor, dacã este cazul; d) distribuţia de venituri, dacã este cazul; e) valuta veniturilor, dacã este cazul; f) garanţii pentru cererea minimã; g) structura tarifului, dacã este cazul; h) aranjamente bancare escrow, dacã este cazul. ART. 109 (1) Forma şi conţinutul contractului de parteneriat public-privat vor fi negociate şi finalizate ţinându-se cont de termenii de mai sus, care pot fi dezvoltaţi parţial sau în totalitate în conţinutul contractului ori la care se pot adãuga şi alţi termeni specifici proiectului de parteneriat public-privat. (2) Înainte de semnarea contractului, partenerul public va transmite acordul de proiect Institutului Naţional de Statisticã, în vederea efectuãrii unei analize şi consultãrii Eurostat asupra tratamentului bugetar al cheltuielilor implicate în proiectul de parteneriat public privat. CAP. XII Dispoziţii finale ART. 110 Potrivit <>art. 24 din Legea nr. 178/2010, partenerul public este obligat sã publice în Sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP) şi, în cazul în care valoarea proiectului depãşeşte 5 milioane euro, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene anunţul de intenţie a unui proiect de parteneriat public-privat, iar SEAP pune la dispoziţia partenerului public, prin asigurarea unui nou flux de informaţii specializat, suportul tehnic necesar asigurãrii transparenţei procedurii complete de stabilire a partenerului privat, incluzând anunţul de intenţie, etapa de selecţie, etapa de negociere şi atribuirea contractului de parteneriat public-privat. ART. 111 (1) SEAP implementeazã şi opereazã la nivel naţional un nou flux informaţional specializat sub denumirea de "parteneriat public-privat", care asigurã suportul electronic necesar publicãrii anunţului de intenţie şi a documentaţiei aferente asigurãrii transparenţei procedurii de realizare a proiectului de parteneriat public-privat. (2) SEAP comunicã partenerilor publici modalitatea de aplicare a procedurii de folosire a SEAP pentru parteneriatul public-privat, precum şi formularistica specificã. ART. 112 Partenerul public este obligat sã respecte procedurile SEAP şi sã se înregistreze şi sã transmitã informaţiile conform acestora, cu respectarea prevederilor cap. II din Normele de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publicã prin mijloace electronice din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.660/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 113 Operatorul SEAP are obligaţia de a publica anunţul de intenţie şi documentaţia aferentã asigurãrii transparenţei procedurii de realizare a proiectului de parteneriat public-privat în cel mult douã zile lucrãtoare de la primirea acestora de la partenerul public sau, dacã este cazul, de la primirea acceptului de publicare de la Unitatea centralã pentru coordonarea parteneriatului public-privat (UCCPPP). În cazul în care se solicitã avizul UCCPPP, SEAP transmite documentaţia spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în cel mult o zi lucrãtoare de la primirea acceptului de publicare. ART. 114 În cazul în care, din motive de naturã tehnicã, operatorul SEAP nu are posibilitatea transmiterii unui anumit anunţ spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, partenerului public îi revine responsabilitatea transmiterii spre publicare a anunţului respectiv prin mijloace proprii. Operatorul SEAP are obligaţia de a înştiinţa partenerul public cu privire la apariţia unei astfel de situaţii, în cel mult o zi lucrãtoare de la constatarea cauzei tehnice. ANEXA 1 la normele metodologice Lista documentaţiei principale care stã la baza proiectului de parteneriat public-privat şi competenţele de aprobare a acesteia Documentele principale care stau la baza proiectului de parteneriat public-privat sunt elaborate şi aprobate pe parcursul procedurii de alegere de cãtre partenerul public a unui investitor privat interesat, împreunã cu care înfiinţeazã compania de proiect. În principiu, dupã competenţele pe care le au conform legii partenerii publici, documentele respective se împart în urmãtoarele 3 categorii: 1. Documente concepute şi elaborate de cãtre partenerii publici (propuse pentru aprobare):
┌──────────────────────────────┬─────────┬─────────┬──────┬────────┬─────────┬──────┬────────┬────────┐
│ │ │ │ │ Preşe- │ │ │ │Consilii│
│ Partener public/Competenţa │Consiliul│Consiliul│Primar│dintele │Conduceri│Guvern│Minister│ de │
│ │ local │judeţean │ │ consi- │executive│ │ │adminis-│
│ │ │ │ │ liului │ │ │ │ traţie │
│ │ │ │ │judeţean│ │ │ │ şi ADI │
├──────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼──────┼────────┼────────┤
│Studiul de fezabilitate sau de│ - │ - │ X │ X │ X │ - │ X │ - │
│fundamentare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼──────┼────────┼────────┤
│Documentul ataşat şi anunţul │ - │ - │ X │ X │ X │ - │ X │ - │
│de intenţie │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼──────┼────────┼────────┤
│Criterii de selecţie, grile │ - │ - │ X │ X │ X │ - │ X │ - │
│de punctaj etc. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼──────┼────────┼────────┤
│Forma-cadru a acordului de │ - │ - │ X │ X │ X │ - │ X │ - │
│proiect │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼──────┼────────┼────────┤
│Criterii de negociere, │ - │ - │ X │ X │ X │ - │ X │ - │
│inclusiv participarea, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valoarea estimatã │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼──────┼────────┼────────┤
│Forma-cadru a contractului │ - │ - │ X │ X │ X │ - │ X │ - │
│final PPP │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼──────┼────────┼────────┤
│Contractul de PPP şi anexele │ - │ - │ X │ X │ X │ - │ X │ - │
│la contract │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼──────┼────────┼────────┤
│Alte documente │ - │ - │ X │ X │ X │ - │ X │ - │
└──────────────────────────────┴─────────┴─────────┴──────┴────────┴─────────┴──────┴────────┴────────┘
┌──────────────────────────────┬─────────┬─────────┬──────┬────────┬─────────┬──────┬────────┬────────┐
│ │ │ │ │ Preşe- │ │ │ │Consilii│
│ Partener public/Competenţa │Consiliul│Consiliul│Primar│dintele │Conduceri│Guvern│Minister│ de │
│ │ local │judeţean │ │ consi- │executive│ │ │adminis-│
│ │ │ │ │ liului │ │ │ │ traţie │
│ │ │ │ │judeţean│ │ │ │ şi ADI │
├──────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼──────┼────────┼────────┤
│Studiul de fezabilitate sau de│ X │ X │ - │ - │ - │ X │ - │ X │
│fundamentare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼──────┼────────┼────────┤
│Documentul ataşat şi anunţul │ X │ X │ - │ - │ - │ X │ - │ X │
│de intenţie │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼──────┼────────┼────────┤
│Criterii de selecţie, grile │ X │ X │ - │ - │ - │ X │ - │ X │
│punctaj etc. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼──────┼────────┼────────┤
│Forma-cadru a acordului de │ X │ X │ - │ - │ - │ X │ - │ X │
│proiect │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼──────┼────────┼────────┤
│Criterii de negociere, │ X │ X │ - │ - │ - │ X │ - │ X │
│inclusiv participarea, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valoarea estimatã │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼──────┼────────┼────────┤
│Forma-cadru a contractului │ X │ X │ - │ - │ - │ X │ - │ X │
│final PPP │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼──────┼────────┼────────┤
│Contractul de PPP şi anexele │ X │ X │ - │ - │ - │ X │ - │ X │
│la contract │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼──────┼────────┼────────┤
│Alte documente │ X │ X │ - │ - │ - │ X │ - │ X │
└──────────────────────────────┴─────────┴─────────┴──────┴────────┴─────────┴──────┴────────┴────────┘
┌────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────┬───────┐
│ Categoria de risc │ Descrierea riscului │ Consecinţe posibile │Mod de│Alocare│
│ │ │ │elimi-│ prefe-│
│ │ │ │ nare │ ratã │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │
├────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────┼───────┤
│ 1. Riscul îndeplinirii cerinţelor specifice impuse proiectului datorate amplasamentului │ │
├────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────┼───────┤
│Structurã existentã │Structurile existente sunt │Majorarea costurilor şi a │ - │ - │
│(dezvoltare/modernizare/│inadecvate pentru a se adapta │timpului necesar pentru │ │ │
│reabilitare) │la proiect. │realizarea proiectului │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Condiţii de amplasament │Condiţii de sol neaşteptat de │Majorarea costurilor şi a │ - │ - │
│ │grele │timpului necesar pentru │ │ │
│ │ │realizarea proiectului │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Obţinerea aprobãrilor │Nu pot fi obţinute toate │Întârzieri în începerea │ - │ - │
│ │aprobãrile necesare sau pot fi │proiectului sau finalizarea lui│ │ │
│ │obţinute cu condiţionãri │şi creşterea costului │ │ │
│ │neprevãzute. │proiectului │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Curãţare şi viabilizare │Pregãtirea terenului are ca │Majorarea costurilor şi a │ - │ - │
│ │rezultat un cost mult prea mare│timpului necesar pentru │ │ │
│ │şi necesitã un timp cu mult │realizarea proiectului │ │ │
│ │peste termenii contractuali. │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Titlul de proprietate │Risc de creştere a costurilor │Majorarea costurilor şi a │ - │ - │
│ │şi a timpului necesar pentru │timpului necesar pentru │ │ │
│ │demararea construcţiei │realizarea proiectului │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Moştenire culturalã │Risc de creştere a costurilor │Majorarea costurilor şi a │ - │ - │
│ │şi a timpului necesar pentru │timpului necesar pentru │ │ │
│ │demararea construcţiei ca │realizarea proiectului │ │ │
│ │urmare a unor descoperiri │ │ │ │
│ │arheologice şi/sau de │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Disponibilitatea │Riscul ca accesul la un │Întârziere în implementare şi │ - │ - │
│amplasamentului │amplasament sã nu poatã fi │majorare de costuri │ │ │
│ │negociat cu proprietarul │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│ ..... │ ..... │ ..... │ - │ - │
├────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────┴───────┤
│ 2. Riscul de proiectare şi construcţie │
├────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────┬───────┤
│Proiectare │Riscul ca proiectul tehnic al │Creşterea pe termen lung a │ - │ - │
│ │obiectivului sã nu poatã │costurilor suplimentare sau │ │ │
│ │permite asigurarea furnizãrii │imposibilitatea asigurãrii │ │ │
│ │serviciilor la costul anticipat│serviciilor pe termen lung │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Schimbãri ulterioare în │Schimbãri în proiectare din │Întârzieri în implementare şi │ │ │
│proiectare │cauza problemelor apãrute │majorarea costurilor │ │ │
│ │datoritã modificãrilor │ │ │ │
│ │legislaţiei specifice │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Construcţie │Riscul de apariţie a unui │Întârziere în implementare şi │ - │ - │
│ │eveniment pe durata construc- │majorare de costuri │ │ │
│ │ţiei, eveniment care conduce │ │ │ │
│ │la imposibilitatea finalizãrii │ │ │ │
│ │acesteia în timpul şi la │ │ │ │
│ │costul estimat │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│ ....... │ ......... │ ........... │ - │ - │
├────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────┴───────┤
│ 3. Riscul ca cererea de utilizare sã fie mai micã decât estimãrile │
├────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────┬───────┤
│Înrãutãţirea condiţiilor│Producerea unor schimbãri │Venituri sub valorile estimate │ - │ - │
│economice generale │fundamentale şi neaşteptate în │ │ │ │
│ │condiţiile economice generale │ │ │ │
│ │care conduc la reducerea │ │ │ │
│ │cererii pentru prestaţiile │ │ │ │
│ │contractate │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Modificãri în domeniul │Creşterea concurenţei prin │Venituri sub valorile exprimate│ - │ - │
│concurenţial │dezvoltarea sau apariţia unor │ca urmare a reducerii preţuri- │ │ │
│ │obiective similare │lor şi cererii datoritã │ │ │
│ │ │concurenţei │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Schimbãri demografice │O schimbare demograficã sau │Impact negativ asupra │ - │ - │
│ │socio-economicã afecteazã │veniturilor estimate │ │ │
│ │cererea pentru prestaţiile │ │ │ │
│ │contractate │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│ ......... │ ......... │ ........... │ - │ - │
├────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────┴───────┤
│ 4. Riscul asociat protecţiei mediului │
├────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────┬───────┤
│Studii specifice de │Evaluarea impactului asupra │Timp şi costuri suplimentare │ - │ - │
│mediu │mediului ar putea necesita o │pentru finalizarea proiectului │ │ │
│ │perioadã mai lungã decât cea │ │ │ │
│ │planificatã. │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Mediu │Riscul ca pe parcursul imple- │Costuri suplimentare pentru │ - │ - │
│ │mentãrii proiectului sã se │decontaminare │ │ │
│ │producã contaminãri ale pro- │ │ │ │
│ │prietãţilor adiacente cu efect │ │ │ │
│ │asupra proprietãţilor │ │ │ │
│ │proiectului │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│ ......... │ ......... │ ........... │ - │ - │
├────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────┴───────┤
│ 5. Riscul de finanţare │
├────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────┬───────┤
│Dobânzi pe parcursul │Riscul ca dobânzile aplicabile │Creşterea/Scãderea costurilor │ - │ - │
│investiţiei │sã se schimbe modificând │proiectului │ │ │
│ │parametrii financiari ai │ │ │ │
│ │ofertei │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Finanţator incapabil │Riscul ca investitorul sã │Nerespectarea serviciilor │ - │ - │
│ │devinã insolvabil sau sã fie │cerute de partenerul public şi │ │ │
│ │dovedit ca fiind necorespunzã- │pierderi pentru participanţii │ │ │
│ │tor ori ca furnizarea │la investiţie │ │ │
│ │serviciilor sã necesite o │ │ │ │
│ │finanţare mai mare decât cea │ │ │ │
│ │estimatã de investitor │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Finanţare indisponibilã │Riscul ca investitorul sã nu │Lipsa finanţãrii pentru │ - │ - │
│ │poatã asigura resursele finan- │continuarea sau finalizarea │ │ │
│ │ciare şi de capital atunci când│investiţiei │ │ │
│ │trebuie şi în cuantumuri │ │ │ │
│ │suficiente │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Modificãri de taxe │Riscul ca pe parcursul proiec- │Impact negativ asupra │ - │ - │
│ │tului regimul de impozitare │veniturilor financiare ale │ │ │
│ │general sã se schimbe în │investitorului │ │ │
│ │defavoarea investitorului │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Profituri de refinanţare│Finalizarea investiţiei se face│Schimbare profitabilã în │ - │ - │
│ │la un cost mai mic decât cel │finanţarea proiectului │ │ │
│ │iniţial. │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Resurse la intrare │Riscul ca resursele necesare sã│Creşteri de cost şi, în unele │ - │ - │
│ │coste mai mult decât s-a │cazuri, efecte negative asupra │ │ │
│ │anticipat ori sã nu aibã o │calitãţii serviciilor furnizate│ │ │
│ │calitate corespunzãtoare sau sã│ │ │ │
│ │fie indisponibile în │ │ │ │
│ │cantitãţile necesare │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│ ................ │ ............... │ ................. │ - │ - │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│ ................ │ ............... │ ................. │ - │ - │
├────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────┴───────┤
│ 6. Riscul de apariţie a unei situaţii de forţã majorã │
├────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────┬───────┤
│Rãzboi sau situaţii │Izbucnirea rãzboiului sau a │Întârzieri în implementarea │ - │ - │
│conflictuale │situaţiilor conflictuale │proiectului, costuri crescute │ │ │
│ │ │de construcţie sau operare, │ │ │
│ │ │distrugerea sau deteriorarea │ │ │
│ │ │proiectului │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Cutremure sau alte │Cutremure, inundaţii, foc etc. │Distrugerea sau deteriorarea │ - │ - │
│evenimente naturale │ │activelor aferente proiectului │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Terorism │Atacuri teroriste asupra │Distrugerea sau deteriorarea │ - │ - │
│ │obiectivului │activelor aferente proiectului │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│ ............. │ ........ │ ........ │ - │ - │
├────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────┴───────┤
│ 7. Riscul operaţional şi al asigurãrii nivelului de performanţã │
├────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────┬───────┤
│Operare │Riscul ca operatorul sã nu │Imposibilitatea furnizãrii │ - │ - │
│ │corespundã financiar sau sã nu │serviciilor │ │ │
│ │poatã furniza serviciile │ │ │ │
│ │conform contractului │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Soluţii tehnice vechi │Riscul ca soluţiile tehnice │Venitul investitorului scade │ - │ - │
│sau inadecvate │propuse sã nu fie corespunzã- │sub datele de închidere │ │ │
│ │toare tehnologic pentru a │financiarã a proiectului, având│ │ │
│ │asigura realizarea proiectului │ca rezultat pierderi │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Întreţinere şi reparare │Calitatea proiectãrii şi/sau │Creşterea costului, cu efecte │ - │ - │
│ │lucrãrile sã fie necorespunzã- │negative asupra serviciilor │ │ │
│ │toare, având ca rezultat │furnizate │ │ │
│ │creşterea peste anticipãri a │ │ │ │
│ │costurilor de întreţinere şi │ │ │ │
│ │reparaţii │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Schimbarea cerinţelor │Partenerul public schimbã │Schimbarea cerinţelor pe timpul│ - │ - │
│partenerului public în │cerinţele dupã semnarea │realizãrii investiţiei conduce │ │ │
│afara limitelor agreate │contractului. │la modificarea proiectului, iar│ │ │
│prin contract │ │dupã recepţie la creşterea │ │ │
│ │ │costurilor de capital. │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Inflaţia │Valoarea plãţilor în timp este │Diminuarea în termeni reali a │ - │ - │
│ │diminuatã de inflaţie. │veniturilor din proiect │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│ ................. │ ..................... │ ..................... │ - │ - │
├────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────┴───────┤
│ 8. Riscul politic şi de schimbãri legislative │
├────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────┬───────┤
│Retragerea sprijinului │Dacã facilitatea se bazeazã pe │Consecinţe asupra veniturilor │ - │ - │
│complementar │un sprijin complementar, │ │ │ │
│ │partenerul public va retrage │ │ │ │
│ │acest sprijin afectând negativ │ │ │ │
│ │proiectul. │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Schimbãri legislative/ │Riscul schimbãrilor legislative│O creştere semnificativã în │ - │ - │
│de politicã (1) │şi al politicii partenerului │costurile operaţionale ale │ │ │
│ │public care nu pot fi antici- │investitorului şi/sau │ │ │
│ │pate la semnarea contractului │necesitatea de a efectua │ │ │
│ │şi care sunt adresate direct, │cheltuieli de capital pentru a │ │ │
│ │specific şi exclusiv proiec- │putea rãspunde acestor │ │ │
│ │tului, ceea ce conduce la │schimbãri │ │ │
│ │costuri de capital sau │ │ │ │
│ │operaţionale suplimentare din │ │ │ │
│ │partea investitorului │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Schimbãri legislative/ │Schimbarea legislaţiei sau a │O creştere semnificativã în │ - │ - │
│de politicã (2) │politicii autoritãţii publice │costurile operaţionale şi/sau │ │ │
│ │care nu poate fi anticipatã la │necesitatea de a efectua chel- │ │ │
│ │semnarea contractului, care │tuieli de capital pentru a │ │ │
│ │este generalã (nu specificã │putea rãspunde acestor │ │ │
│ │proiectului) în aplicarea sa şi│schimbãri sau investitorul este│ │ │
│ │care determinã o creştere a │obligat sã efectueze o creştere│ │ │
│ │costurilor de capital şi/sau │prestabilitã a costurilor │ │ │
│ │consecinţe mari asupra │operaţionale │ │ │
│ │costului operaţional │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Finanţare suplimentarã │Datoritã schimbãrilor de │Investitorul nu poate suporta │ - │ - │
│datoritã schimbãrilor │legislaţie, de politicã sau de │financiar consecinţele │ │ │
│legislative │altã naturã sunt necesare │schimbãrilor. │ │ │
│ │finanţãri suplimentare pentru │ │ │ │
│ │reconstrucţie, modificare, │ │ │ │
│ │reechipare etc. │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Reglementarea │Existenţa unui cadru statutar │Efect asupra costurilor şi │ - │ - │
│ │de reglementãri care vor afecta│veniturilor │ │ │
│ │investitorul │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│ ................ │ .............. │ ................. │ - │ - │
├────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────┴───────┤
│ 9. Riscul uzurii morale şi al necesitãţii modernizãrii │
├────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────┬───────┤
│Depreciere tehnicã │Riscul ca deprecierea tehnicã │Creşterea costurilor de │ - │ - │
│ │sã fie mai mare decât cea │retehnologizare │ │ │
│ │prevãzutã │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│ ........... │ ........... │ ......... │ - │ - │
├────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────┼───────┤
│ 10. Riscul specific proiectului │ │
├────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────┼───────┤
│Recepţie investiţie │Riscul este atât fizic, cât şi │Consecinţe pentru ambii │ - │ - │
│ │operaţional şi se referã la │parteneri. Pentru investitor şi│ │ │
│ │întârzierea efectuãrii │finanţatorii sãi - venituri │ │ │
│ │recepţiei investiţiei. │întârziate şi profituri │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────┼───────┤
│Proiectul se dovedeşte │Riscul ca balanţa de venituri │Supraprofituri în favoarea │ - │ - │
│mai profitabil decât │şi cheltuieli sã difere │investitorului. │ │ │
