Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 1.210 din 14 octombrie 2003 privind organizarea si functionarea comisiilor de disciplina si a comisiilor paritare din cadrul autoritatilor si institutiilor publice
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 29 octombrie 2003
În temeiul art. 107 din Constituţie, al <>art. XXIII lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitatilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea coruptiei, cu modificãrile ulterioare, precum şi al art. 60 şi al <>art. 72 alin. (7) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
Guvernul României adopta prezenta hotãrâre.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta hotãrâre reglementeazã modul de constituire, componenta, atribuţiile şi procedura de lucru ale comisiilor de disciplina şi ale comisiilor paritare din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice.
ART. 2
Comisiile de disciplina şi comisiile paritare se organizeazã şi funcţioneazã în condiţiile prezentei hotãrâri.
CAP. II
Organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplina
SECŢIUNEA 1
Constituirea şi componenta comisiilor de disciplina
ART. 3
(1) În cadrul fiecãrei autoritãţi şi instituţii publice se constituie, prin act administrativ al conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice, comisia de disciplina, care cerceteazã faptele sesizate ca abateri disciplinare şi propune sancţiunile disciplinare aplicabile funcţionarilor publici care le-au sãvârşit.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), comisia de disciplina se poate constitui pentru mai multe autoritãţi sau instituţii publice în cazul în care, în cadrul autoritãţilor sau instituţiilor publice respective, exista mai puţin de 12 funcţionari publici, astfel:
a) din membrii desemnaţi din cadrul instituţiei publice respective şi din cadrul autoritãţii sau instituţiei publice în subordinea sau sub autoritatea cãreia este organizatã potrivit legii;
b) pentru doua sau mai multe consilii locale.
(3) Comisia de disciplina pentru inaltii funcţionari publici se constituie prin decizie a primului-ministru, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(4) Comisia de disciplina organizatã în condiţiile alin. (2) lit. a) se constituie prin actul administrativ al conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice cãreia îi este subordonata sau sub autoritatea cãreia este organizatã instituţia publica pentru care nu se poate constitui comisia de disciplina.
(5) Comisia de disciplina organizatã în condiţiile alin. (2) lit. b) se constituie ca urmare a stabilirii, prin hotãrâre a consiliului local, la propunerea primarului, a reprezentanţilor fiecãrui consiliu local în cadrul comisiei de disciplina comune.
ART. 4
(1) Comisia de disciplina este compusa dintr-un preşedinte şi 4 membri titulari.
(2) Comisia de disciplina pentru inaltii funcţionari publici este compusa dintr-un preşedinte şi 6 membri titulari.
ART. 5
(1) Membrii titulari ai comisiei de disciplina constituite la nivelul unei autoritãţi sau instituţii publice sunt desemnaţi astfel:
a) 2 membri, de cãtre conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice;
b) 2 membri, de cãtre organizaţia sindicala reprezentativa a funcţionarilor publici din cadrul autoritãţii sau instituţiei publice.
(2) Membrii titulari ai comisiei de disciplina comune pentru mai multe autoritãţi sau instituţii publice sunt desemnaţi cu respectarea urmãtoarelor condiţii:
a) comisia de disciplina sa fie compusa dintr-un numãr egal de reprezentanţi ai fiecãrei autoritãţi sau instituţii publice pentru care se constituie;
b) numãrul reprezentanţilor desemnaţi de cãtre conducãtorii autoritãţilor sau instituţiilor publice pentru care se constituie comisia de disciplina sa fie egal cu numãrul reprezentanţilor desemnaţi de cãtre organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici din cadrul acestor autoritãţi sau instituţii publice.
(3) În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati în sindicat, reprezentanţii vor fi desemnaţi prin votul majoritãţii funcţionarilor publici din respectiva autoritate sau instituţie publica. Alegerea reprezentanţilor funcţionarilor publici se face prin vot secret.
(4) Pentru fiecare comisie de disciplina se vor desemna cel puţin 2 membri supleanţi, cu respectarea prevederilor alin. (1) şi (2) sau, dupã caz, ale art. 3 alin. (3).
ART. 6
(1) În cazul comisiei de disciplina constituite la nivelul unei autoritãţi sau instituţii publice, desemnarea preşedintelui comisiei de disciplina şi a supleantului acestuia se face de cãtre conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice în urma consultãrii cu organizaţia sindicala reprezentativa ori cu functionarii publici din aparatul propriu, dacã aceştia nu sunt organizati în sindicat sau dacã sindicatul nu este reprezentativ. Supleantul preşedintelui comisiei de disciplina nu se desemneazã din rândul membrilor titulari sau al membrilor supleanţi ai comisiei de disciplina.
(2) În cazul comisiei de disciplina comune pentru mai multe autoritãţi sau instituţii publice, preşedintele comisiei de disciplina şi supleantul acestuia se desemneazã în condiţiile alin. (1), pe baza propunerii comune a conducãtorilor autoritãţilor sau instituţiilor publice sau, dupã caz, a primarilor unitãţilor administrativ teritoriale respective.
(3) Preşedintele comisiei de disciplina pentru inaltii funcţionari publici şi supleantul acestuia se desemneazã prin decizie a primului-ministru, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
ART. 7
Nerespectarea procedurii prevãzute la art. 3-6 poate fi atacatã potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificãrile ulterioare.
ART. 8
(1) Mandatul preşedintelui şi al membrilor comisiei de disciplina este de 3 ani. Mandatul poate fi reînnoit o singura data.
(2) Preşedintele şi membrii comisiei de disciplina îşi exercita mandatul de la data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei de disciplina pana la data expirãrii duratei acestuia sau înainte de termen, în condiţiile art. 15.
(3) Cu 30 de zile lucrãtoare înainte de data expirãrii mandatului membrilor comisiei de disciplina, se va proceda la constituirea viitoarei comisii de disciplina, în condiţiile prezentei hotãrâri.
ART. 9
(1) Pot fi membri în comisia de disciplina numai functionarii publici definitivi care au o probitate morala recunoscuta.
(2) Nu poate fi membru în comisia de disciplina funcţionarul public care se afla în una dintre urmãtoarele situaţii de incompatibilitate:
a) este soţ, ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, cu conducãtorul autoritãţii sau al instituţiei publice;
b) este membru al comisiei paritare;
c) a fost sancţionat disciplinar, iar sancţiunea disciplinarã nu a fost radiatã, în condiţiile legii.
(3) Prevederile alin. (2) lit. b) nu se aplica în cazul autoritãţilor sau al instituţiilor publice care au pana la 12 funcţionari publici.
(4) În vederea stabilirii situaţiei de incompatibilitate a unui membru al comisiei de disciplina, acesta va prezenta, la solicitarea conducatorului autoritãţii respective, cazierul administrativ şi o copie a dosarului profesional.
(5) Preşedintele, membrii şi secretarul comisiei de disciplina, pentru activitatea desfasurata în cadrul comisiei de disciplina, au dreptul la un spor lunar de 5% care se aplica la salariul de baza al fiecãruia şi se acorda în lunile în care comisia de disciplina îşi desfãşoarã activitatea. Sporul se acorda de cãtre autoritatea sau instituţia publica în cadrul cãreia este organizatã comisia de disciplina.
ART. 10
(1) Poate fi desemnat preşedinte al comisiei de disciplina un funcţionar public definitiv care îndeplineşte urmãtoarele condiţii:
a) este funcţionar public din clasa I;
b) are, de regula, studii superioare juridice sau administrative;
c) are o probitate morala recunoscuta;
d) nu se afla în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevãzute la art. 9 alin. (2).
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) şi b) nu este obligatorie în cazul autoritãţilor şi instituţiilor publice care au pana la 12 funcţionari publici.
ART. 11
(1) Mandatul de membru al comisiei de disciplina se suspenda de drept în urmãtoarele situaţii:
a) a fost detaşat în cadrul altei autoritãţi sau instituţii publice;
b) a sãvârşit o fapta care constituie obiectul sesizãrii comisiei de disciplina;
c) s-a dispus începerea urmãririi penale impotriva membrului comisiei de disciplina.
(2) Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplina se constata prin raportul comisiei de disciplina, care se aduce de îndatã la cunostinta persoanei prin al carei act administrativ a fost constituitã comisia de disciplina.
ART. 12
(1) Mandatul de membru al comisiei de disciplina se suspenda, la cerere, în urmãtoarele situaţii:
a) se afla în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevãzute la art. 9 alin. (2);
b) s-a pronunţat în orice mod cu privire la fapta sesizatã, anterior soluţionãrii cauzei;
c) este soţ, ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, cu funcţionarul public a cãrui fapta a fost sesizatã şi se afla pe rolul comisiei de disciplina.
(2) Cererea de suspendare se formuleazã în scris de orice persoana care poate dovedi existenta situaţiilor prevãzute la alin. (1) şi se înainteazã preşedintelui comisiei de disciplina.
(3) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de suspendare, comisia de disciplina se va pronunţa cu privire la existenta situaţiilor prevãzute la alin. (1), precum şi cu privire la suspendarea mandatului.
(4) Cererea de suspendare se poate formula în scris şi de cãtre membrul comisiei de disciplina aflat în una dintre situaţiile prevãzute la alin. (1) şi se înainteazã preşedintelui comisiei.
(5) Cererea de suspendare produce efecte dupã doua zile de la data constatãrii existenţei uneia dintre situaţiile prevãzute la alin. (1) prin raportul comisiei de disciplina. Raportul comisiei de disciplina se aduce de îndatã la cunostinta persoanei prin al carei act administrativ a fost constituitã comisia de disciplina.
ART. 13
Preşedintele comisiei de disciplina va lua mãsuri de înlocuire a membrului titular suspendat în condiţiile art. 11 şi 12 cu un membru supleant.
ART. 14
Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplina dureazã pana la încetarea cauzei care a determinat suspendarea.
ART. 15
(1) Mandatul de membru al comisiei de disciplina înceteazã înainte de termen, în urmãtoarele situaţii:
a) renunţarea la calitatea de membru;
b) a fost suspendat din funcţia publica pe o perioada mai mare de 30 de zile, în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 188/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
c) a fost transferat în cadrul altei autoritãţi sau instituţii publice;
d) i-au încetat raporturile de serviciu în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 188/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
e) i s-a aplicat o sancţiune disciplinarã;
f) a fost sancţionat cu închisoare contravenţionalã.
(2) Cererea de renunţare la calitatea de membru se înainteazã preşedintelui comisiei de disciplina şi produce efecte dupã 5 zile de la înregistrare, dacã preşedintele comisiei de disciplina, de comun acord cu solicitantul, nu a stabilit un termen mai scurt.
(3) Încetarea mandatului de membru al comisiei de disciplina se constata printr-un raport al acesteia, care se aduce de îndatã la cunostinta persoanei prin al carei act administrativ a fost constituitã comisia de disciplina.
ART. 16
(1) Prevederile art. 11 alin. (1), art. 12 alin. (1), art. 14 şi ale art. 15 alin. (1) se aplica în mod corespunzãtor şi pentru mandatul preşedintelui comisiei de disciplina. Cererea de suspendare a mandatului preşedintelui comisiei de disciplina şi cererea de renunţare la aceasta calitate se înainteazã persoanei prin al carei act administrativ a fost constituitã comisia de disciplina.
(2) Suspendarea de drept a mandatului preşedintelui comisiei de disciplina se constata de cãtre persoana prin al carei act administrativ a fost constituitã comisia de disciplina. Persoana prin al carei act administrativ a fost constituitã comisia de disciplina verifica existenta situaţiilor prevãzute la art. 11 alin. (1) şi emite actul prin care constata suspendarea de drept a preşedintelui comisiei de disciplina.
(3) Cererea de suspendare se formuleazã în scris de orice persoana care poate dovedi existenta situaţiilor prevãzute la art. 12 alin. (1). Cererea de suspendare poate fi formulatã şi de cãtre preşedintele comisiei de disciplina, dacã se afla în una dintre situaţiile prevãzute la art. 12 alin. (1). Cererea de suspendare se adreseazã persoanei prin al carei act administrativ a fost constituitã comisia de disciplina, care verifica dacã în cuprinsul cererii se regaseste vreuna dintre situaţiile prevãzute la art. 12 alin. (1) şi emite actul prin care constata suspendarea preşedintelui comisiei de disciplina.
ART. 17
(1) În cazul suspendãrii sau încetãrii mandatului unui membru al comisiei de disciplina, atribuţiile acestuia se vor exercita de un membru supleant.
(2) În cazul suspendãrii sau încetãrii mandatului preşedintelui comisiei de disciplina, atribuţiile acestuia vor fi exercitate de supleantul prevãzut la art. 6 alin. (1).
(3) În cazul în care comisia de disciplina nu poate fi constituitã prin utilizarea membrilor supleanţi sau, dupã caz, a supleantului preşedintelui, se va proceda la desemnarea altor membri sau membri supleanţi ori a preşedintelui sau a supleantului acestuia, dupã caz, în condiţiile prezentei hotãrâri.
ART. 18
(1) Comisia de disciplina are un secretar titular şi un secretar supleant, numiţi prin actul administrativ de constituire a comisiei de disciplina, care au, de regula, studii superioare juridice sau administrative. Secretarul titular şi supleantul acestuia nu sunt membri ai comisiei de disciplina.
(2) Prevederile art. 9 se aplica în mod corespunzãtor şi pentru secretarul titular şi supleantul acestuia.
(3) Secretarul titular şi secretarul supleant ai comisiei de disciplina pentru inaltii funcţionari publici se numesc prin decizie a primului-ministru.
(4) În cazul în care secretarul comisiei de disciplina se afla în imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile, va fi înlocuit de secretarul supleant.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile şi activitatea comisiei de disciplina
ART. 19
Activitatea comisiilor de disciplina are la baza urmãtoarele principii:
a) prezumţia de nevinovatie, conform cãruia se prezuma ca funcţionarul public este nevinovat atât timp cat vinovãţia sa nu a fost doveditã;
b) garantarea dreptului la apãrare, conform cãruia se recunoaşte dreptul funcţionarului public de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apãrarea sa şi de a fi asistat de un apãrãtor sau de a fi reprezentat;
c) celeritatea procedurii, care presupune obligaţia comisiei de disciplina de a proceda fãrã întârziere la soluţionarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a regulilor prevãzute de lege şi de prezenta hotãrâre;
d) contradictorialitatea, care presupune asigurarea posibilitatii persoanelor aflate pe poziţii divergenţe de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legatura cu abaterea disciplinarã pentru care a fost sesizatã comisia de disciplina;
e) proportionalitatea, conform cãruia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanţele sãvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinarã propusã sa fie aplicatã;
f) legalitatea sancţiunii, conform cãruia comisia de disciplina nu poate propune decât sancţiunile disciplinare prevãzute de lege;
g) unicitatea sancţiunii, conform cãruia pentru o abatere disciplinarã nu se poate aplica decât o singura sancţiune disciplinarã.
ART. 20
Comisia de disciplina are urmãtoarele atribuţii principale:
a) cerceteazã abaterile disciplinare pentru care a fost sesizatã;
b) propune aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevãzute la <>art. 70 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
c) propune menţinerea, modificarea sau anularea sancţiunii disciplinare aplicate în condiţiile prevãzute la <>art. 71 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în cazul în care aceasta mãsura a fost contestatã la conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice;
d) întocmeşte rapoarte cu privire la fiecare cauza pentru care a fost sesizatã, pe care le înainteazã conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice.
ART. 21
Preşedintele comisiei de disciplina are urmãtoarele atribuţii principale:
a) stabileşte locul, data şi ora când au loc şedinţele comisiei de disciplina;
b) conduce şedinţele comisiei de disciplina;
c) coordoneazã activitatea comisiei de disciplina şi a secretarului acesteia;
d) reprezintã comisia de disciplina în fata conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice, a altor autoritãţi sau instituţii publice, Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, precum şi în fata oricãrei alte persoane fizice sau juridice.
ART. 22
Secretarul comisiei de disciplina are urmãtoarele atribuţii principale:
a) înregistreazã sesizarea referitoare la fapta funcţionarului public;
b) convoacã, la cererea preşedintelui comisiei de disciplina, membrii comisiei de disciplina, funcţionarul public a cãrui fapta formeazã obiectul dosarului, persoana care a fãcut sesizarea şi persoanele care urmeazã sa fie audiate;
c) redacteazã şi semneazã alãturi de membrii comisiei de disciplina şi de preşedintele acesteia, procesul-verbal al şedinţelor comisiei de disciplina;
d) redacteazã şi semneazã, alãturi de membrii comisiei de disciplina şi de preşedintele acesteia, actele emise de comisia de disciplina şi le înainteazã conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice;
e) tine evidentele sesizarilor şi ale rapoartelor şi efectueazã alte lucrãri necesare în vederea desfãşurãrii activitãţii comisiei de disciplina.
SECŢIUNEA a 3-a
Modul de sesizare şi procedura de lucru a comisiilor de disciplina
ART. 23
(1) Sesizarea îndreptatã impotriva unui funcţionar public se adreseazã comisiei de disciplina din cadrul autoritãţii sau instituţiei publice sau, dupã caz, comisiei organizate pentru autoritatea sau instituţia publica în care acesta îşi desfãşoarã activitatea.
(2) În cazul în care sesizarea a fost adresatã conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice ori conducatorului compartimentului în care îşi desfãşoarã activitatea funcţionarul public a cãrui fapta este sesizatã, acesta are obligaţia sa o transmitã de îndatã comisiei de disciplina competente.
ART. 24
(1) Comisia de disciplina poate fi sesizatã de:
a) conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice;
b) conducãtorul compartimentului în care îşi desfãşoarã activitatea funcţionarul public a cãrui fapta este sesizatã;
c) orice persoana care se considera vãtãmatã prin fapta unui funcţionar public.
(2) Sesizarea trebuie sa cuprindã:
a) numele, prenumele, domiciliul şi, dupã caz, locul de munca şi funcţia detinuta de persoana care a formulat sesizarea;
b) numele, prenumele şi, dacã este posibil, compartimentul în care îşi desfãşoarã activitatea funcţionarul public a cãrui fapta este sesizatã;
c) descrierea faptei care constituie obiectul sesizãrii;
d) arãtarea dovezilor pe care se sprijinã sesizarea;
e) data şi semnatura.
(3) Sesizarea se formuleazã în scris şi este însoţitã, atunci când este posibil, de înscrisurile care o susţin.
(4) Sesizarea se poate face în termen de cel mult 15 zile lucrãtoare de la data luãrii la cunostinta de cãtre persoanele prevãzute la alin. (1), dar nu mai târziu de doua luni de la data sãvârşirii faptei care constituie abatere disciplinarã.
(5) Indiferent carei autoritãţi sau instituţii publice îi este adresatã sesizarea, aceasta se depune de cãtre persoana care a primit-o, la secretarul comisiei de disciplina, care are obligaţia sa o înregistreze şi sa o prezinte preşedintelui comisiei de disciplina în termen de maximum doua zile de la data înregistrãrii.
ART. 25
(1) Preşedintele comisiei de disciplina va fixa de îndatã termenul de prezentare şi va dispune citarea funcţionarului public a cãrui fapta a fost sesizatã şi a persoanelor indicate în sesizare, precum şi a celui care a formulat sesizarea. Citarea se face cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de termenul de prezentare.
(2) Procedura de citare în fata comisiei de disciplina se face prin scrisoare recomandatã sau prin înştiinţare scrisã de luare la cunostinta prin semnatura. Procedura de citare este obligatorie pentru fiecare termen fixat de preşedintele comisiei de disciplina.
(3) În cuprinsul scrisorii sau al înştiinţãrii scrise prevãzute la alin. (2) se indica locul, data şi ora şedinţei comisiei de disciplina.
(4) Pentru primul termen de prezentare în fata comisiei de disciplina, în cuprinsul scrisorii sau al înştiinţãrii scrise se indica, pe lângã elementele prevãzute la alin. (3), şi obiectul sesizãrii.
(5) Funcţionarului public a cãrui fapta constituie obiectul sesizãrii i se comunica, sub sancţiunea nulitãţii, o copie de pe sesizarea îndreptatã impotriva sa. În situaţia în care comisia de disciplina considera ca funcţionarul public poate influenta sau exercita presiuni asupra persoanei care a fãcut sesizarea, va pãstra confidenţialitatea numelui şi a adresei acestuia pana la data începerii cercetãrii faptei funcţionarului public.
ART. 26
Funcţionarul public a cãrui fapta se cerceteazã se înfãţişeazã personal în fata comisiei de disciplina. Funcţionarul public îşi poate exercita dreptul la apãrare prin asistarea de cãtre un avocat sau prin reprezentare.
ART. 27
(1) La primul termen de prezentare, comisia de disciplina verifica îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 24.
(2) În cazul în care comisia de disciplina constata ca nu sunt îndeplinite condiţiile prevãzute la art. 24 alin. (2) lit. a), c) şi e) sau alin. (4), sesizarea este clasata.
(3) În situaţia în care comisia de disciplina constata îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (2), poate începe cercetarea abaterii disciplinare. În situaţia în care pentru soluţionarea cauzei sunt necesare înscrisuri sau orice alte dovezi, comisia de disciplina solicita persoanelor prevãzute la art. 25 alin. (1) sa le depunã pana la urmãtorul termen.
ART. 28
(1) Cercetarea abaterii disciplinare se face cu celeritate.
(2) Activitatea de cercetare a abaterii disciplinare impune:
a) audierea persoanei care a formulat sesizarea;
b) audierea funcţionarului public a cãrui fapta constituie obiectul sesizãrii;
c) audierea oricãror alte persoane ale cãror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului;
d) culegerea informaţiilor considerate necesare pentru rezolvarea cazului, prin mijloacele prevãzute de lege;
e) administrarea probelor, precum şi verificarea documentelor şi a declaraţiilor prezentate.
(3) Termenele de prezentare în fata comisiei de disciplina se stabilesc astfel încât sa nu se depãşeascã de regula o perioada de 7 zile lucrãtoare.
ART. 29
(1) Audierea persoanelor prevãzute la art. 28 alin. (2) lit. a)-c) trebuie consemnatã în scris într-un proces-verbal, sub sancţiunea nulitãţii. Procesul-verbal se semneazã de preşedinte, de membrii comisiei de disciplina, de secretarul acesteia, precum şi de persoana audiatã.
(2) Refuzul funcţionarului public de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaraţie referitoare la abaterile disciplinare imputate se consemneazã într-un proces-verbal.
ART. 30
(1) În urma administrãrii probelor, membrii comisiei de disciplina vor întocmi un referat în care se consemneazã rezultatele activitãţii de cercetare desfãşurate de comisia de disciplina.
(2) Referatul va fi adus la cunostinta funcţionarului public impotriva cãruia a fost formulatã sesizarea, precum şi persoanei care a sesizat comisia de disciplina, în vederea formularii unor eventuale obiecţii în termen de maximum 5 zile lucrãtoare de la data luãrii la cunostinta.
(3) În cazul în care persoanele prevãzute la alin. (2) formuleazã obiecţii, acestea vor fi analizate de comisia de disciplina în termenul fixat de preşedinte, dar nu mai târziu de 5 zile lucrãtoare de la înregistrarea lor. Preşedintele comisiei de disciplina poate sa admitã sau sa respingã obiecţiile, în tot ori în parte.
ART. 31
(1) Şedinţele comisiei de disciplina sunt publice, cu urmãtoarele excepţii:
a) atunci când funcţionarul public impotriva cãruia a fost formulatã sesizarea a solicitat în scris ca acestea sa nu fie publice;
b) atunci când preşedintele comisiei de disciplina a solicitat ca acestea sa nu fie publice pentru motive temeinic justificate.
(2) Lucrãrile fiecãrei şedinţe a comisiei de disciplina se consemneazã într-un proces-verbal semnat de preşedinte, de membrii şi de secretarul acesteia.
(3) Lipsa nejustificatã a persoanelor citate nu impiedica desfãşurarea şedinţelor comisiei de disciplina, dacã citarea s-a fãcut cu respectarea cerinţelor prevãzute la art. 25.
ART. 32
(1) În exercitarea atribuţiilor sale, comisia de disciplina întocmeşte rapoarte pe baza concluziilor majoritãţii membrilor sãi.
(2) Raportul comisiei de disciplina cu privire la cauza cu care a fost sesizatã trebuie sa conţinã urmãtoarele elemente:
a) numãrul şi data de înregistrare a sesizãrii;
b) numele, prenumele şi funcţia detinuta de funcţionarul public a cãrui fapta a fost cercetata, precum şi compartimentul în care acesta îşi desfãşoarã activitatea;
c) numele, prenumele, funcţia şi domiciliul persoanei care a sesizat fapta, precum şi ale persoanelor audiate;
d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate şi a circumstanţelor în care a fost sãvârşitã;
e) probele administrate;
f) propunerea privind sancţiunea disciplinarã aplicabilã sau, dupã caz, de clasare a cauzei;
g) motivarea propunerii;
h) numele, prenumele şi semnatura preşedintelui, ale membrilor comisiei de disciplina, precum şi ale secretarului acesteia;
i) data întocmirii raportului.
(3) Opiniile separate, formulate în scris şi motivate, se vor anexa la raportul comisiei de disciplina.
(4) Raportul comisiei de disciplina se înainteazã persoanei competente sa aplice sancţiunea, în termen de 3 zile de la data ultimei şedinţe.
ART. 33
(1) Comisia de disciplina formuleazã propunerea cu privire la sancţiunea aplicabilã, pe baza referatului prevãzut la art. 30.
(2) Comisia de disciplina poate sa propunã:
a) sancţiunea disciplinarã aplicabilã, în cazul în care s-a dovedit sãvârşirea abaterii disciplinare de cãtre funcţionarul public;
b) clasarea sesizãrii, atunci când nu se confirma sãvârşirea unei abateri disciplinare.
(3) La individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarului public comisia de disciplina tine seama de:
a) cauzele care au determinat sãvârşirea abaterii disciplinare;
b) împrejurãrile în care aceasta a fost sãvârşitã;
c) gradul de vinovãţie;
d) gravitatea şi consecinţele abaterii disciplinare;
e) conduita funcţionarului public;
f) existenta unor antecedente disciplinare ale funcţionarului public, care nu au fost radiate în condiţiile legii.
(4) În cazul în care comisia de disciplina propune aplicarea sancţiunilor disciplinare prevãzute la <>art. 70 alin. (3) lit. b)-d) din Legea nr. 188/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, aceasta va propune şi durata acestora şi, dupã caz, procentul de diminuare a drepturilor salariale.
ART. 34
În cazul în care comisia de disciplina are indicii ca fapta sãvârşitã de funcţionarul public poate fi consideratã infracţiune, propune conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice în cadrul cãreia îşi desfãşoarã activitatea funcţionarul public sesizarea organelor de cercetare penalã. Conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice va sesiza de îndatã organele de cercetare penalã.
ART. 35
(1) Actul administrativ de sancţionare a funcţionarului public este emis de persoana competenta, potrivit legii de aplicare a sancţiunilor disciplinare, pe baza propunerii cuprinse în raportul comisiei de disciplina.
(2) Sub sancţiunea nulitãţii absolute, în actul administrativ prevãzut la alin. (1) se cuprind în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinarã;
b) precizarea prevederilor din procesul-verbal al comisiei de disciplina;
c) motivele pentru care au fost inlaturate apãrãrile formulate de funcţionarul public în timpul cercetãrii disciplinare prealabile;
d) temeiul legal în baza cãruia sancţiunea disciplinarã se aplica;
e) termenul în care sancţiunea disciplinarã poate fi contestatã;
f) instanta competenta la care actul administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinarã poate fi contestat.
(3) Persoana care este competenta, potrivit legii de aplicare a sancţiunilor disciplinare, nu poate aplica o sancţiune disciplinarã mai grava decât cea propusã de comisia de disciplina.
(4) Persoana care este competenta, potrivit legii de aplicare a sancţiunilor disciplinare, poate sa aplice o sancţiune mai mica decât cea propusã de comisia de disciplina. În aceasta situaţie persoana care este competenta, potrivit legii de aplicare a sancţiunilor disciplinare, are obligaţia de a motiva aplicarea unei sancţiuni mai mici.
(5) Actul administrativ de sancţionare se emite în termen de cel mult 5 zile lucrãtoare de la data primirii raportului comisiei de disciplina şi se comunica funcţionarului public sancţionat, în termen de 15 zile lucrãtoare de la data emiterii.
(6) Sancţiunile disciplinare se aplica în termen de cel mult 6 luni de la data sãvârşirii abaterilor disciplinare.
ART. 36
Funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea disciplinarã aplicatã se poate adresa Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, care, potrivit legii, are legitimare procesuala activa, şi poate dispune efectuarea unui control asupra modului cum autoritãţile sau instituţiile publice respecta legislaţia referitoare la funcţia publica şi functionarii publici.
ART. 37
(1) În cazul în care sancţiunea a fost aplicatã de conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice, la propunerea conducatorului compartimentului, potrivit prevederilor <>art. 71 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, funcţionarul public poate formula contestaţie la conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice.
(2) În situaţia prevãzutã la alin. (1) conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice sesizeazã comisia de disciplina în termen de 5 zile lucrãtoare de la data înregistrãrii contestaţiei. În acest caz, comisia de disciplina este competenta sa verifice dacã sancţiunea disciplinarã a fost aplicatã cu respectarea prevederilor art. 70 alin. (4) şi (5) şi ale <>art. 71 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) În funcţie de rezultatul verificãrilor prevãzute la alin. (2), comisia de disciplina poate sa propunã prin raport menţinerea, modificarea sau anularea sancţiunii disciplinare aplicate. Comisia de disciplina nu poate sa propunã o sancţiune disciplinarã mai grava decât cea aplicatã.
ART. 38
Prevederile art. 32, art. 33 alin. (3), ale art. 35 şi 36 se aplica în mod corespunzãtor şi pentru situaţia în care comisia de disciplina a fost sesizatã în condiţiile art. 37 alin. (2).
CAP. III
Organizarea şi atribuţiile comisiilor paritare
SECŢIUNEA 1
Organizarea comisiilor paritare
ART. 39
(1) Comisiile paritare se constituie în cadrul fiecãrei autoritãţi sau instituţii publice, cu excepţia celor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, prin act administrativ al conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice.
(2) Comisia paritara se constituie pentru mai multe autoritãţi sau instituţii publice în cazul în care în cadrul autoritãţilor sau instituţiilor publice respective exista mai puţin de 12 funcţionari publici, astfel:
a) din membrii desemnaţi din cadrul instituţiei publice respective şi din cadrul autoritãţii sau instituţiei publice în subordinea ori sub autoritatea cãreia este organizatã, potrivit legii;
b) pentru doua sau mai multe consilii locale.
(3) Comisia paritara organizatã în condiţiile alin. (2) lit. a) se constituie prin actul administrativ al conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice cãreia îi este subordonata sau sub autoritatea cãreia este organizatã instituţia publica pentru care nu se poate constitui comisia paritara.
(4) Comisia paritara organizatã în condiţiile art. (2) lit. b) se constituite ca urmare a stabilirii prin hotãrâre a consiliului local, la propunerea primarului, a reprezentanţilor fiecãrui consiliu local în cadrul comisiei paritare comune.
ART. 40
(1) Comisiile paritare sunt compuse dintr-un numãr de 4 membri titulari.
(2) Membrii comisiei paritare trebuie sa aibã calitatea de funcţionar public în cadrul autoritãţii sau instituţiei publice în care se organizeazã comisia paritara sau, dupã caz, în cadrul uneia dintre autoritãţile sau instituţiile publice pentru care se organizeazã comisia paritara.
(3) Membrii titulari ai comisiei paritare constituite la nivelul unei autoritãţi sau instituţii publice sunt desemnaţi astfel:
a) 2 membri, de cãtre conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice;
b) 2 membri, de cãtre organizaţia sindicala reprezentativa a funcţionarilor publici din cadrul autoritãţii sau instituţiei publice.
(4) Membrii titulari ai comisiei paritare comune pentru mai multe autoritãţi sau instituţii publice sunt desemnaţi cu respectarea urmãtoarelor condiţii:
a) comisia paritara sa fie compusa dintr-un numãr egal de reprezentanţi ai fiecãrei autoritãţi sau instituţii publice pentru care se constituie;
b) numãrul reprezentanţilor desemnaţi de cãtre conducãtorii autoritãţilor sau instituţiilor publice pentru care se constituie comisia paritara sa fie egal cu numãrul reprezentanţilor desemnaţi de cãtre organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici din cadrul acestor autoritãţi sau instituţii publice.
(5) În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati în sindicat, reprezentanţii vor fi desemnaţi prin votul majoritãţii funcţionarilor publici din respectiva autoritate sau instituţie publica. Alegerea reprezentanţilor funcţionarilor publici se face prin vot secret.
(6) Reprezentanţii funcţionarilor publici în comisia paritara pot sa fie desemnaţi din rândul funcţionarilor publici aleşi în organele de conducere ale sindicatului reprezentativ sau din rândul reprezentanţilor funcţionarilor publici aleşi pentru negocierea, în condiţiile legii, a acordurilor cu conducerea autoritãţii sau instituţiei publice.
(7) Prevederile art. 9 se aplica în mod corespunzãtor şi membrilor comisiei paritare.
ART. 41
O data cu desemnarea membrilor titulari se desemneazã cel puţin 2 membri supleanţi, cu respectarea prevederilor art. 40.
ART. 42
Conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice va stabili prin act administrativ perioada în care va avea loc desemnarea reprezentanţilor funcţionarilor publici în comisia paritara. Actul administrativ se afişeazã la sediul autoritãţii sau instituţiei publice.
ART. 43
(1) Contestaţiile cu privire la procedura de desemnare a reprezentanţilor funcţionarilor publici în comisia paritara pot fi depuse de orice funcţionar public interesat din cadrul autoritãţii sau instituţiei publice respective, în scris şi motivat, în termen de doua zile lucrãtoare de la data încheierii procedurii de desemnare.
(2) Conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice verifica contestaţiile, iar în cazul în care le considera întemeiate anuleazã rezultatul procedurii de desemnare, dispunând reluarea acesteia.
ART. 44
În urma finalizarii procedurii de desemnare şi a soluţionãrii contestaţiilor depuse, membrii comisiei paritare sunt numiţi prin actul administrativ al conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice.
ART. 45
(1) Membrii comisiei paritare sunt numiţi pe o perioada de 2 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singura data.
(2) Cu 30 de zile lucrãtoare înainte de data expirãrii mandatului membrilor comisiei paritare se va proceda la constituirea viitoarei comisii paritare, în condiţiile prezentei hotãrâri.
ART. 46
(1) Preşedintele comisiei paritare se alege, prin votul membrilor comisiei paritare, din rândul acestora.
(2) Preşedintele comisiei paritare are urmãtoarele atribuţii:
a) conduce şedinţele comisiei paritare;
b) coordoneazã activitatea comisiei paritare;
c) reprezintã comisia paritara în relaţia cu conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice.
ART. 47
(1) Încetarea şi suspendarea calitãţii de membru al comisiei paritare au loc, în condiţiile prevãzute la art. 11 alin. (1), art. 12 alin. (1), respectiv art. 15 alin. (1). În aceste situaţii membrii titulari sunt înlocuiţi cu membrii supleanţi, prin act administrativ al conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice.
(2) Prevederile art. 14 se aplica în mod corespunzãtor.
ART. 48
(1) Fiecare comisie paritara are un secretar titular şi un secretar supleant, fuctionar public în cadrul autoritãţii sau instituţiei publice pentru care se organizeazã comisia paritara, care nu sunt membri ai acesteia, numiţi de conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice prin actul administrativ de constituire a comisiei paritare.
(2) Prevederile art. 9 se aplica în mod corespunzãtor secretarului titular şi secretarului supleant ai comisiei paritare.
(3) Secretarul titular al comisiei paritare are urmãtoarele atribuţii:
a) înregistreazã cererea de întrunire a comisiei paritare într-un registru special;
b) convoacã, la solicitarea preşedintelui comisiei paritare ori a conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice, membrii comisiei paritare şi comunica ordinea de zi a şedinţei;
c) pregãteşte desfãşurarea în bune condiţii a şedinţei;
d) întocmeşte, redacteazã şi semneazã alãturi de membrii comisiei paritare procesul-verbal al şedinţei;
e) redacteazã avizele emise de comisia paritara şi le înainteazã spre semnare membrilor acesteia, în termen de doua zile lucrãtoare de la data la care a avut loc şedinţa în care s-a votat avizul.
(4) În cazul în care secretarul titular al comisiei paritare se afla în imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile, acestea vor fi îndeplinite de cãtre secretarul supleant.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile şi funcţionarea comisiilor paritare
ART. 49
Comisia paritara are urmãtoarele atribuţii:
a) participa, cu rol consultativ, la negocierea de cãtre autoritãţile şi instituţiile publice a acordurilor cu sindicatele reprezentative ale funcţionarilor publici sau cu reprezentaţii acestora;
b) participa la stabilirea mãsurilor de imbunatatire a activitãţii autoritãţilor sau instituţiilor publice pentru care sunt constituite;
c) urmãreşte permanent realizarea acordurilor stabilite între sindicatele reprezentative sau reprezentanţii funcţionarilor publici cu autoritãţile şi instituţiile publice;
d) întocmeşte rapoarte trimestriale cu privire la respectarea acordurilor încheiate în condiţiile legii, pe care le comunica conducerii autoritãţii sau instituţiei publice, precum şi conducerii sindicatelor reprezentative ale funcţionarilor publici.
ART. 50
(1) Comisia paritara se întruneşte la solicitarea:
a) conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice;
b) preşedintelui acesteia;
c) sindicatului reprezentativ al funcţionarilor publici;
d) majoritãţii funcţionarilor publici.
(2) Convocarea membrilor comisiei paritare şi comunicarea ordinii de zi se fac în scris de cãtre preşedintele acesteia, prin secretar, în termen de doua zile lucrãtoare de la data înregistrãrii cererii de întrunire a comisiei paritare.
ART. 51
(1) Comisia paritara este valabil întrunitã în prezenta tuturor membrilor.
(2) În cazul în care, din motive obiective, nu pot fi prezenţi toţi membrii comisiei paritare, şedinţa se amana la o data stabilitã de preşedintele acesteia.
(3) În cazul în care nici la data stabilitã potrivit alin. (2) nu se pot întruni toţi membrii, comisia paritara se considera valabil întrunitã în prezenta a jumãtate din numãrul membrilor sãi, cu respectarea principiului paritatii.
ART. 52
Comisia paritara se întruneşte în şedinţa, în termen de 3 zile lucrãtoare de la data comunicãrii scrise a ordinii de zi de cãtre secretarul acesteia.
ART. 53
(1) Lucrãrile comisiei paritare se consemneazã într-un proces-verbal.
(2) Procesul-verbal al şedinţei comisiei paritare va cuprinde urmãtoarele:
a) data şi ora la care s-a întrunit comisia paritara;
b) ordinea de zi aprobatã de membrii comisiei paritare;
c) menţiuni privind respectarea procedurii de convocare a membrilor comisiei paritare;
d) problemele discutate şi soluţiile adoptate;
e) avizul emis de comisia paritara în urma desfãşurãrii şedinţei acesteia;
f) opiniile separate;
g) numele şi semnatura membrilor care au participat la şedinţa comisiei paritare.
CAP. IV
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 54
(1) Mandatul membrilor şi al preşedintelui comisiei de disciplina constituite în condiţiile <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.083/2001 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplina în cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice, respectiv mandatul membrilor comisiei paritare constituite în condiţiile <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.086/2001 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor paritare, înceteazã de drept la data constituirii acestor comisii în condiţiile prezentei hotãrâri.
(2) În termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, autoritãţile şi instituţiile publice au obligaţia de a constitui comisiile de disciplina şi comisiile paritare în condiţiile prezentei hotãrâri.
(3) Sesizãrile aflate pe rolul comisiei de disciplina şi nesolutionate pana la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri vor fi transmise spre rezolvare comisiei de disciplina nou-constituite.
ART. 55
Reprezentanţii organizaţiilor sindicale din cadrul comisiilor de disciplina şi al comisiilor paritare se desemneazã cu acordul federaţiei, confederatiei sau, dupã caz, al uniunii la care sunt afiliate organizaţiile sindicale respective.
ART. 56
Activitatea desfasurata de preşedinţii, membrii şi secretarii comisiilor de disciplina şi ai comisiilor paritare nu constituie situaţie de incompatibilitate.
ART. 57
În situaţia în care şedinţele comisiei de disciplina nu au avut caracter public sau dacã conţin date cu caracter personal, documentele rezultate din activitatea de cercetare desfasurata de comisia de disciplina, cu excepţia raportului privind propunerea de sancţionare, au caracter confidenţial şi se pãstreazã de secretarul acesteia.
ART. 58
(1) Preşedintele comisiei de disciplina întocmeşte rapoarte de activitate trimestriale cu privire la:
a) numãrul faptelor sesizate ca abateri disciplinare;
b) categoriile de funcţionari publici care au comis abateri disciplinare;
c) cauzele şi consecinţele sãvârşirii abaterilor disciplinare;
d) sancţiunile disciplinare propuse;
e) numãrul de sesizãri clasate.
(2) Rapoartele de activitate prevãzute la alin. (1) se înainteazã conducatorului autoritãţii sau al instituţiei publice în cadrul cãreia este constituitã comisia de disciplina, iar acesta este obligat sa le comunice Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în termen de 5 zile lucrãtoare de la data primirii.
ART. 59
(1) Numãrul şi complexitatea activitãţilor corespunzãtoare funcţiei publice pe care o deţin functionarii publici care au calitatea de preşedinte, membru şi secretar al comisiei de disciplina se stabilesc proporţional cu complexitatea activitãţii desfãşurate în cadrul comisiei de disciplina.
(2) Stabilirea atribuţiilor de serviciu ale funcţionarilor publici care au calitatea de preşedinte, membru şi secretar al comisiei de disciplina se face avându-se în vedere prevederile alin. (1).
(3) În cadrul procesului de evaluare a performantelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici care au calitatea de preşedinte, membru sau secretar al comisiei de disciplina nu este evaluatã activitatea desfasurata în cadrul comisiei de disciplina.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica şi preşedintelui, membrilor şi secretarului comisiei paritare.
ART. 60
În cazul în care comisia de disciplina nu respecta termenele de soluţionare a sesizarilor primite, conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice are obligaţia de a demara procedura de constituire a unei noi comisii de disciplina.
ART. 61
(1) Conducãtorii autoritãţilor şi instituţiilor publice, precum şi conducãtorii compartimentelor în care îşi desfãşoarã activitatea funcţionarul public a cãrui fapta a fost sesizatã au obligaţia de a sprijini activitatea comisiei de disciplina pentru soluţionarea cazului.
(2) Compartimentele de resurse umane din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice sunt obligate sa transmitã preşedintelui comisiei de disciplina toate documentele solicitate.
ART. 62
În cazul în care pe parcursul activitãţii de cercetare desfãşurate de comisia de disciplina, raporturile de serviciu ale funcţionarului public a cãrui fapta a fost sesizatã se modifica prin transfer, în condiţiile legii, comisia de disciplina va transmite raportul cuprinzând propunerea referitoare la sancţiunea disciplinarã aplicabilã conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea funcţionarul public transferat.
ART. 63
(1) Autoritãţile şi instituţiile publice vor comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici actul de constituire a comisiei paritare şi a comisiei de disciplina.
(2) Modificãrile intervenite în componenta comisiei paritare sau în componenta comisiei de disciplina vor fi comunicate Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(3) Termenul de comunicare este de 10 zile lucrãtoare de la data constituirii, respectiv de la data modificãrii.
ART. 64
În scopul realizãrii rolului şi atribuţiilor care îi revin, Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici coordoneazã metodologic, monitorizeazã, verifica şi controleazã aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei hotãrâri de cãtre autoritãţile şi instituţiile publice.
ART. 65
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abroga <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.083/2001 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplina din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 7 noiembrie 2001, şi <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.086/2001 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor paritare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 7 noiembrie 2001.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneazã:
---------------
Ministrul administraţiei şi internelor,
Ioan Rus
Ministru delegat
pentru administraţia publica,
Gabriel Oprea
p. Preşedintele Agenţiei Naţionale
a Funcţionarilor Publici,
Joszef Birtalan,
vicepreşedinte
Ministrul muncii,
solidaritãţii sociale şi familiei,
Elena Dumitru
Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
Bucureşti, 14 octombrie 2003.
Nr. 1.210.
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
