Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARARE nr. 1.172 din 29 septembrie 2005  privind aprobarea Politicii industriale a Romaniei pentru perioada 2005-2008 si a Planului de actiune pentru implementarea politicii industriale a Romaniei in perioada 2005-2006    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 1.172 din 29 septembrie 2005 privind aprobarea Politicii industriale a Romaniei pentru perioada 2005-2008 si a Planului de actiune pentru implementarea politicii industriale a Romaniei in perioada 2005-2006

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 945 din 24 octombrie 2005

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

ARTICOL UNIC
Se aprobã Politica industrialã a României pentru perioada 2005-2008 şi Planul de acţiune pentru implementarea politicii industriale a României în perioada 2005-2006, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemneazã:
----------------
Ministrul economiei şi comerţului,
Codruţ Ioan Şereş

p. Ministrul finanţelor publice,
Mara Rîmniceanu,
secretar de stat

Bucureşti, 29 septembrie 2005.
Nr. 1.172.


ANEXĂ


POLITICA INDUSTRIALĂ A ROMÂNIEI

2005 - 2008

1. PREZENTARE GENERALĂ
Primul «Document de Politicã Industrialã a României» a fost elaborat în anul 2002 şi aprobat prin <>HG nr. 657/2002 , constituind baza închiderii în acelaşi an a negocierilor cu Uniunea Europeanã la Capitolul 15 - Politica industrialã.
Acest document a reflectat evoluţia industriei româneşti pânã în anul 2002 şi a prefigurat etapele de dezvoltare pentru perioada 2002-2004.
În prezent România se gãseşte în ultima fazã pregãtitoare a procesului de preaderare la UE, iar Programul de Guvernare prefigureazã, pentru sectorul industrial, ţintele strategice armonizate cu conceptele de dezvoltare industrialã durabilã adoptate de Comisia Europeanã prin Strategia Lisabona, comunicãrile şi rapoartele Comisiei în domeniu.
Aceste concepte pun accentul pe competitivitate, ca element determinant al performanţei în condiţiile liberei concurenţe.
Noul Document de Politicã Industrialã are la bazã prevederile Programului de Guvernare, fiind elaborat în cadrul Grupului Interministerial de lucru pentru politicã industrialã.
Politica Industrialã a României se concentreazã pe consolidarea şi încurajarea factorilor orizontali care determinã competitivitatea - capitalul uman, cercetarea, inovarea, antreprenoriatul, respectarea condiţiilor de mediu, elemente definitorii ale dezvoltãrii durabile şi se referã la orizontul de timp 2005-2008, iar Planul de acţiune aferent este elaborat pentru perioada 2005-2006.

2. OBIECTIVELE GENERALE Şl PRINCIPALII FACTORI DE INFLUENŢĂ Al POLITICII INDUSTRIALE A ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA 2005-2008
Politica Industrialã a României are la bazã atât obiectivele şi direcţiile strategice ale economiei şi industriei româneşti, cât şi elementele fundamentale ale politicii industriale europene.
2.1. Obiectivele principale ale politicii industriale
În corelare cu prevederile celorlalte politici şi strategii ale economiei naţionale, politica industrialã a României are ca obiective principale:
- Creşterea competitivitãţii;
- Sporirea rolului cercetãrii, dezvoltãrii şi inovãrii;
- Promovarea unui management durabil al resurselor şi protecţia mediului;
- Îmbunãtãţirea pregãtirii profesionale şi ocuparea forţei de muncã;
- Dezvoltarea cooperãrii şi serviciilor industriale precum şi a parteneriatului public-privat.
2.2. Principalii factori de influenţã
Politica industrialã va continua sã se concentreze pe consolidarea şi încurajarea factorilor care determinã competitivitatea, cum ar fi capitalul uman, cercetarea, inovarea şi antreprenoriatul.
Pentru a maximiza eficienţa instrumentelor politicii industriale, acestea trebuiesc aplicate sectoarelor industriale într-o manierã care sã ţinã cont de natura lor specificã.
În viziunea Guvernului, principalii factori care vor determina o influenţã majorã în atingerea obiectivului strategic al politicii industriale sunt:
▼ consolidarea unui mediu de afaceri stabil şi predictibil, susţinut de un cadru instituţional adecvat, armonizat cu cel din Uniunea Europeanã;
▼ susţinerea cercetãrii-dezvoltãrii şi inovãrii şi infrastructura pentru evaluarea conformitãţii produselor şi serviciilor industriale;
▼ dezvoltarea pieţei libere şi concurenţiale prin continuarea procesului de armonizare legislativã şi de aplicare efectivã a politicii în domeniul concurenţei;
▼ asistenţa sectorialã pentru fiecare sector în parte pentru orizontul de timp 2005-2008;
▼ promovarea investiţiilor directe, prin asigurarea unui climat investiţional transparent, stimulativ şi predictibil;
▼ susţinerea dezvoltãrii întreprinderilor mici şi mijlocii prin facilitarea accesului la sursele de finanţare şi la servicii de asistenţã, consultanţã şi informare;
▼ asistenţa pentru export în vederea creşterii ponderii exporturilor româneşti de produse industriale cu grad avansat de prelucrare;
▼ susţinerea privatizãrii şi restructurãrii societãţilor comerciale pe principiul rentabilizãrii activitãţii economice a acestora; finalizarea privatizãrii în sectorul de stat;
▼ asigurarea compatibilitãţii cu mediul, prin consolidarea unui cadru legislativ şi organizatoric care sã conducã la reducerea impactului activitãţii industriale asupra acestuia;
▼ dezvoltarea politicii în domeniul resurselor umane şi promovarea coeziunii sociale prin permanentizarea procedurilor de consultare cu toţi partenerii sociali, întãrirea colaborãrii dintre patronate şi sindicate.
Pe termen mediu, prioritãţile pe care se vor concentra acţiunile vizând implementarea politicii industriale sunt:
- Aplicarea politicii industriale conform necesitãţilor din fiecare sector;
- Îmbunãtãţirea/ ameliorarea cadrului de reglementare legislativ în favoarea industriei;
- Sinergia dintre diferite politici care au impact asupra competitivitãţii industriei.
2.2.1. Consolidarea unui mediu de afaceri stabil şi predictibil
Îmbunãtãţirea permanentã a mediului de afaceri în vederea consolidãrii unei economii de piaţã funcţionale, pe baza asigurãrii unui cadru economico-financiar corespunzãtor, constituie unul din obiectivele prioritare ale angajamentelor asumate de România în cadrul procesului de integrare europeanã.
Obiectivul de creştere economicã pentru urmãtorii ani este în bunã mãsurã determinat de creşterea fluxului investiţional, încurajarea şi dezvoltarea unui mediu de afaceri atractiv, reducerea birocraţiei prin simplificarea procedurilor legislative şi administrative aferente dezvoltãrii de noi afaceri.
Mãsurile prioritare ce trebuiesc întreprinse pentru îmbunãtãţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri în România sunt cuprinse în Planul de acţiune specific, aprobat prin HG 669/2005, elaborat cu asistenţa Bãncii Mondiale şi vizeazã:
- transparenţa şi dialogul eficient Guvern - mediu de afaceri - societate civilã;
- evaluarea impactului reglementãrilor asupra climatului afacerilor;
- simplificarea procedurilor administrative şi a reglementãrilor la iniţierea, derularea şi lichidarea afacerilor;
- implementarea unui sistem coerent de monitorizare a volumului investiţiilor strãine directe;
- implementarea principiilor guvernãrii corporatiste;
- întãrirea structurilor instituţiilor angrenate în reformele cu impact asupra mediului de afaceri.
De asemenea, Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, constituit în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţãrii şi dezvoltãrii IMM-urilor, urmãreşte simplificarea procedurilor administrative în vederea reducerii costurilor de funcţionare a acestora.
2.2.2. Susţinerea cercetãrii - dezvoltãrii - inovãrii şi infrastructura pentru evaluarea conformitãţii produselor şi serviciilor industriale
În Uniunea Europeanã şi în general în statele cu economie dezvoltatã, Cercetarea - Dezvoltarea şi Inovarea, alãturi de educaţie sunt factorii principali care conduc la creşterea productivitãţii şi competitivitãţii.
Din acest motiv, în viitor, activitãţile industriale vor acorda o atenţie deosebitã sectorului de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare pentru obţinerea de avantaje competitive şi pentru micşorarea pe de o parte a decalajelor de dezvoltare dintre regiunile din România şi respectiv dintre acestea şi regiunile din Uniunea Europeanã, pe de altã parte.
Programele activitãţilor în acest domeniu pentru perioada urmãtoare au ca obiective principale:
- Cercetarea - Dezvoltarea şi Inovarea sã devinã un factor determinant al dezvoltãrii economice şi de creştere a competitivitãţii în sectorul industrial.
- Promovarea investiţiilor în activitatea de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, în parteneriat public-privat, pentru a crea premizele de creştere durabilã şi îndeplinire a obiectivelor Strategiei Lisabona.
- Susţinerea dezvoltãrii reţelelor de inovare şi respectiv de transfer tehnologic al rezultatelor Cercetãrii - Dezvoltãrii în economie.
Pentru atingerea acestor obiective, în perioada 2005-2008 este necesarã adoptarea unor mãsuri precum:
- Asigurarea unui cadru legislativ favorabil pentru protecţia rezultatelor activitãţii de Cercetare-Dezvoltare, incluzând şi cadrul propice pentru proprietatea intelectualã cu prioritate în domeniul patentelor, mãrcilor şi designului.
- Majorarea cheltuielilor publice destinate sectorului de Cercetare-Dezvoltare-Inovare la circa 1 % din PIB pânã în anul 2007.
- Încurajarea participãrii sectorului privat în activitatea de Cercetare -Dezvoltare.
- Susţinerea şi dezvoltarea capacitãţii de difuzare şi absorbţie a rezultatelor Cercetãrii - Dezvoltãrii - Inovãrii în mediul economic prin:
- dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic şi inovare (parcuri tehnologice şi ştiinţifice, incubatoare tehnologice şi de afaceri, centre de transfer tehnologic)
- susţinerea activitãţilor de infrastructurã în domeniul tehnologic, de asistenţã şi consultanţã, precum şi de transfer tehnologic la nivel naţional şi regional.
Este necesar ca acţiunile din domeniul Cercetãrii-Dezvoltãrii şi Inovãrii sã aibã o abordare interdisciplinarã şi multisectorialã, având în vedere necesitãţile pieţei.
În industrie un rol determinant îl are inovarea cu activitãţile sale distincte, respectiv comercializarea tehnologiei, transferul de cunoştinţe, implementarea în mediul de afaceri.
- Dezvoltarea unor programe sectoriale (alãturi de Planul Naţional de Cercetare - Dezvoltare şi Inovare) ale autoritãţilor publice orientate cãtre stimularea inovãrii;
- Monitorizarea "Planului Naţional pentru Dezvoltare Infrastructurã, Inovare şi Transfer Tehnologic - INFRATECH";
- Încurajarea participãrii tinerilor la cercetarea de performanţã şi îmbunãtãţirea infrastructurii de cercetare în cadrul "Programului Cercetare de Excelenţã".
Un rol important în creşterea competitivitãţii produselor şi serviciilor industriale îl are dezvoltarea şi optimizarea infrastructurii pentru evaluarea conformitãţii în sectoarele industriale în acord cu principiile şi practicile din Uniunea Europeanã.
În acest sens se au în vedere activitãţile din domeniile acreditãrii, certificãrii şi testãrii, metrologiei şi standardizãrii, ţinând cont de cerinţele şi practicile europene şi internaţionale ce vizeazã eliminarea barierelor tehnice din calea comerţului şi asigurarea liberei circulaţii a mãrfurilor.
Obiectivul principal în acest domeniu îl constituie integrarea instituţiilor ce funcţioneazã în infrastructura pentru evaluarea calitãţii în România cu structurile europene similare.
Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar sã se acţioneze în sensul creãrii şi acreditãrii de noi laboratoare de testare şi etalonare şi organisme de certificare şi inspecţie precum şi pentru consolidarea şi dezvoltarea entitãţilor existente.
Aplicarea efectivã, corectã şi completã a reglementãrilor tehnice ce transpun directive pe principiile Noii Abordãri şi Abordãrii Globale, va permite operatorilor economici sã realizeze produse acceptate pe piaţa unicã europeanã.
O atenţie deosebitã va fi acordatã activitãţilor de administrare a sectoarelor reglementate. Se va acorda prioritate şi vor fi susţinute acţiunile de diseminare a informaţiilor şi campaniile de conştientizare privind interpretarea şi aplicarea legislaţiei specifice precum şi activitãţilor de supraveghere a pieţei.
2.2.3. Politica în domeniul concurenţei
Strâns legate de politica industrialã sunt politicile din domeniul concurenţei.
Dezvoltarea pieţei concurenţiale este una dintre condiţiile esenţiale pentru ca o economie de piaţã sã fie operaţionalã, dar şi una dintre preocupãrile permanente şi majore ale Guvernului României, în condiţiile globalizãrii pieţelor, întrucât promovarea şi dezvoltarea unui mediu concurenţial normal contribuie la ameliorarea competitivitãţii industriale şi la întãrirea pieţei interne.
În vederea dezvoltãrii mediului de afaceri şi a mecanismelor de piaţã, se vor aplica în mod riguros regulile de acordare a ajutoarelor de stat, instituite prin <>Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi regulamentele speciale adoptate în acest sens, în conformitate cu acquis-ul comunitar.
În domeniul concurenţei, pentru aplicarea prevederilor <>Legii concurenţei nr. 21/1996 , republicatã şi a legislaţiei secundare armonizatã integral cu acquis-ul comunitar, se va acorda sprijin Consiliului Concurenţei pentru formarea unei culturi concurenţiale necesare în mediul de afaceri românesc şi în mod direct agenţilor economici, integrarea pe piaţa unicã europeanã în urma aderãrii României la UE presupunând cunoaşterea şi respectarea unor reguli precise.
Se va acţiona pentru reducerea progresivã a sferei de acţiune a monopolurilor, continuarea procesului de liberalizare a preţurilor în domeniile în care acestea au rãmas în supravegherea autoritãţilor de reglementare şi evitarea practicilor anticoncurenţiale şi a concentrãrilor economice care ar putea conduce la restrângerea concurenţei pe piaţa româneascã.
2.2.4. Politica în domeniul asistenţei sectoriale
Asistenţa sectorialã reprezintã unul dintre cele mai sensibile domenii ale politicii industriale. Din acest motiv, reevaluarea asistenţei sectoriale va reprezenta o prioritate ţinând seama, în special, de prevederile din Capitolul 15 - Politica industrialã, Capitolul 1 - Libera circulaţie a mãrfurilor şi Capitolul 6 - Concurenţa, negociate cu Uniunea Europeanã.
Ministerul Economiei şi Comerţului, în calitate de autoritate publicã în domeniu, va avea urmãtoarele prioritãţi:
- evaluarea anualã a politicii în domeniul asistenţei sectoriale, în special în ceea ce priveşte creşterea competitivitãţii activitãţilor industriale, ca obiectiv central al politicii industriale;
- încurajarea alianţelor strategice pe baze tehnologice şi industriale, economice sau financiare, urmãrindu-se încadrarea lor în prevederile legislative interne şi internaţionale;
- promovarea clusterelor industriale pe principiul specializãrii internaţionale şi complementaritãţii industriale cu ţãrile UE, Central şi Est Europene sau din alte zone apropiate;
- dezvoltarea pieţei interne de produse industriale prin utilizarea sistemului de achiziţii publice;
- asistenţa sectorialã pentru produse cu valoare adãugatã mare (IT, industria electrotehnicã, componente auto), cu bazin de resurse intern (industria mobilei, industria de utilaje şi echipamente pentru industriile alimentarã şi forestierã). De asemenea se va urmãri dezvoltarea industriei farmaceutice pentru asigurarea necesarului de medicamente şi dezvoltarea sectoarelor care prelucreazã fire şi fibre naturale de in, cânepã şi lânã;
- modernizarea rolului autoritãţii publice din domeniul industrial - Ministerul Economiei şi Comerţului - de elaborare şi implementare a politicii industriale, de gestionare a procesului de restructurare - dezvoltare a activitãţii industriale şi a managementului fondurilor structurale.
Pentru realizarea prioritãţilor menţionate MEC va acţiona prin dezvoltarea şi implementarea urmãtoarelor instrumente:
● «Programul de creştere a competitivitãţii produselor industriale» este un instrument economico-financiar care susţine producãtorii din industria prelucrãtoare pentru realizarea urmãtoarelor activitãţi:
- Implementarea şi certificarea sistemelor de management al calitãţii şi/sau a sistemelor de management de mediu;
- Implementarea şi certificarea sistemelor de management al sãnãtãţii şi siguranţei ocupaţionale, sistemelor de management pentru responsabilitate socialã şi de igienã alimentarã şi/sau sistemelor de management al securitãţii informaţiei;
- Dotarea şi/sau amenajarea laboratoarelor de testare şi etalonare, precum şi acreditarea acestora, dupã caz;
- Certificarea produselor şi/sau obţinerea etichetei ecologice pentru produs;
- Executarea de modele experimentale, prototipuri, asimilãri de noi tehnologii care se realizeazã de agenţii economici pe baza rezultatelor unitãţilor de cercetare - dezvoltare româneşti;
- Efectuarea de analize de evaluare comparativã pentru activitãţi din industria prelucrãtoare, în vederea realizãrii planurilor de restructurare - dezvoltare - viabilizare, a cãror implementare va fi monitorizatã;
- Organizarea şi amenajarea în incinta agenţilor economici de expoziţii şi/sau standuri de prezentare şi promovare a produselor industriale;
- Înregistrarea şi protejarea pe piaţa externã a mãrcilor, desenelor şi modelelor industriale româneşti.
● Dezvoltarea aglomerãrilor competitive (clusterelor), în consonanţã cu iniţiativele europene de politicã industrialã, trebuie sã aibã în vedere urmãtoarele:
- programe de identificare a zonelor cu potenţial de aglomerare de firme şi de susţinere a accelerãrii acestui proces în sensul dorit, respectiv spre tehnologiile înalte;
- programe care acordã susţinere îngemãnãrii între mediile universitare şi de cercetare şi firmele dintr-o anumitã zonã;
- programe de susţinere a IMM-urilor;
- programe de marketing regional.
● Derularea programului de twinning pentru creşterea capacitãţii de coordonare a politicii industriale şi a managementului fondurilor structurale pentru îmbunãtãţirea competitivitãţii economice prin:
- elaborarea unor metodologii specifice pentru evaluarea competitivitãţii în sectoarele industriale;
- pregãtirea unei metodologii coerente pentru monitorizarea implementãrii politicii industriale, în colaborare cu alte instituţii implicate în acest proces;
- consolidarea structurilor implicate în elaborarea şi implementarea politicii industriale şi a evaluãrii competitivitãţii industriale - în privinţa responsabilitãţilor, atribuţiilor, resurselor umane, echipamentelor, precum şi reprezentarea lor teritorialã;
● Dezvoltarea cooperãrii cu operatorii economici în vederea creşterii performanţei industriale, prin îmbunãtãţirea sistemului de diseminare a informaţiilor referitoare la tehnologie, la tendinţele pieţei sau la alţi diverşi factori care influenţeazã performanţa industrialã.
● Întãrirea colaborãrii autoritãţii publice în domeniu cu celelalte instituţii şi autoritãţi publice, precum şi extinderea consultãrilor cu partenerii sociali în problemele legate de politica industrialã, de reforma economicã şi restructurare industrialã, privatizare, perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional, compatibilitatea cu mediul înconjurãtor etc.
2.2.5. Promovarea investiţiilor directe
Investiţiile directe sunt o sursã de capital, de know-how, tehnologie, abilitãţi de management care stimuleazã creşterea economicã, contribuie la dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii economice a României, determinã un efect pozitiv de antrenare în economie şi creeazã noi locuri de muncã. Promovarea şi atragerea capitalului strãin se va realiza prin:
- promovarea imaginii României ca destinaţie atractivã pentru investitorii strãini prin asigurarea unei informãri complete şi corecte asupra oportunitãţilor de investiţii;
- acordarea de asistenţã de specialitate pentru:
- partenerii strãini aflaţi în faza de informare, iniţiere, implementare şi post-implementare a proiectelor de investiţii, astfel încât sã fie reduse la minimum dificultãţile pe care aceştia le-ar putea întâmpina la înfiinţarea societãţilor şi intrarea pe piaţa româneascã
- investitorii strãini deja existenţi în România, astfel încât aceştia sã fie stimulaţi sã îşi dezvolte afacerile prin reinvestirea profitului sau prin noi investiţii.
Pentru îmbunãtãţirea capacitãţii de absorbţie a investiţiilor directe, un rol important revine Agenţiei Române pentru Investiţii Strãine (ARIS), instituţie publicã a administraţiei centrale, prin:
● Elaborarea unei strategii de promovare a investiţiilor directe, în strânsã colaborare cu sectorul privat şi cu autoritãţile centrale şi locale/regionale.
● Promovarea unei noi legi de stimulare a investiţiilor, care sã amendeze actuala Lege 332/2001 prin definirea prioritãţilor investiţionale la nivel naţional, regional, judeţean sau local.
● Poziţionarea ARIS ca punct focal de contact pentru investitorii potenţiali sau deja existenţi în România.
Din analizele SWOT şi din strategiile sectoriale realizate a rezultat cã România îşi va îmbunãtãţi capacitatea de absorbţie a investiţiilor directe, în special în domenii precum: IT, componente auto, subansamble electronice, maşini şi aparate electrocasnice, mobilã şi industria lemnului, produse farmaceutice, realizarea de biocombustibili.
2.2.6. Susţinerea dezvoltãrii întreprinderilor mici şi mijlocii
Este recunoscutã şi apreciatã importanţa sectorului IMM ca bazã pentru dezvoltarea economiei moderne, dinamice, bazatã pe cunoaştere. Experienţa Uniunii Europene demonstreazã clar cã sectorul IMM are o contribuţie substanţialã la realizarea produsului intern brut, sã creeze noi locuri de muncã şi sã stimuleze creşterea exporturilor.
IMM au abilitatea de a rãspunde în mod flexibil pe pieţe puternic competitive şi sã se adapteze rapid la schimbãrile structurale şi ciclice ale economiei globale. Un sector IMM bine dezvoltat poate astfel, sã sprijine stabilitatea şi creşterea macroeconomicã.
Prioritãţile strategice pentru susţinerea dezvoltãrii IMM în perioada 2005-2008 sunt:
- Crearea unui mediu de afaceri favorabil înfiinţãrii şi dezvoltãrii IMM;
- Dezvoltarea capacitãţii competitive a IMM;
- Îmbunãtãţirea accesului IMM la finanţare;
- Îmbunãtãţirea accesului IMM pe pieţele externe;
- Promovarea culturii antreprenoriale şi întãrirea performanţelor manageriale.
Pentru dezvoltarea IMM, pe termen scurt, se vor promova urmãtoarele mãsuri:
- reluarea procesului de evaluare anualã a domeniului în parteneriat cu reprezentanţii IMM prin Comitetul Consultativ al Dezvoltãrii IMM;
- ridicarea progresivã a procentului de alocare de resurse financiare pentru stimularea înfiinţãrii şi sprijinirea funcţionãrii IMM;
- implementarea Agendei Lisabona prin preluarea Planului de acţiuni pentru implementarea Cartei Europene pentru întreprinderile Mici aprobate în Comitetul Consultativ pentru Dezvoltarea IMM din data de 21 martie 2005;
- încurajarea iniţiativei individuale, îmbunãtãţirea pregãtirii antreprenoriale prin formare în cadrul învãţãmântului liceal şi universitar;
- stimularea extinderii sistemului de subcontractare cu întreprinderi mici şi mijlocii, în scopul colaborãrii acestora cu mari companii industriale prin dezvoltarea clusterelor, în special în industria de automobile, de maşini şi echipamente, chimicã.
- asigurarea accesului la achiziţiile publice;
- dezvoltarea infrastructurii de afaceri prin îmbunãtãţirea şi diversificarea ofertei de servicii pentru IMM cu valoare adãugatã ridicatã (centre de afaceri pentru IMM, incubatoare de afaceri, parcuri industriale, clustere etc);
- asigurarea şi susţinerea accesului la activele disponibile ale operatorilor economici de stat în vederea înfiinţãrii de parcuri tehnologice, centre de inovare şi incubatoare de afaceri;
- sprijinirea activitãţii de cercetare, dezvoltare şi inovare tehnologicã şi de implementare a rezultatelor acesteia;
- încurajarea activitãţilor care contribuie la lãrgirea pieţelor IMM, susţinerea participãrii acestora la expoziţii, târguri, simpozioane, misiuni comerciale, finanţarea studiilor de piaţã, a publicaţiilor şi broşurilor de promovare a produselor şi serviciilor pe terţe pieţe;
- dezvoltarea platformelor de tip e-guvernare destinate accesãrii de cãtre IMM a serviciilor care sã contribuie la dezvoltarea capacitãţii antreprenoriale a IMM şi a adaptabilitãţii acestora pe terţe pieţe;
- susţinerea accesului IMM la programe comunitare şi internaţionale şi asigurarea aditionalitãţii cu programele comunitare şi cele finanţate de cãtre alţi donori internaţionali;
- diversificarea produselor de garantare oferite de cãtre de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM şi dezvoltarea reprezentãrii locale a acestuia, prin crearea de filiale în cele 8 regiuni;
- dezvoltarea capacitãţii instituţionale a Agenţiei Naţionale pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (ANIMMC), în calitatea sa de organism intermediar, pentru Programul Operaţional Sectorial de Creştere a competitivitãţii economice şi a economiei bazate pe cunoaştere.
Aceste mãsuri sunt în concordanţã cu prioritãţile şi angajamentele de implementare pentru politicile industriale şi regionale şi în consens cu principiile concentrãrii, parteneriatului şi coordonãrii.
ANIMMC este coordonatorul naţional pentru implementarea în România a Cartei Europene pentru Întreprinderi Mici (numitã în continuare Cartã) şi a Programului comunitar multianual pentru întreprinderi şi spirit antreprenorial, în special pentru IMM (2001-2005), în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 656/2002 pentru acceptarea Cartei adoptatã la 13 iunie 2000 la Maribor şi <>Ordonanţa Guvernului nr. 60/2002 pentru aprobarea Memorandumului de finanţare pentru participarea României în Programul comunitar menţionat.
ANIMMC a constituit un Grup de Lucru pentru implementarea Cartei. În acelaşi timp a fost elaborat şi dezvoltat Planul de acţiuni pentru implementarea Cartei pe cele 10 direcţii de acţiune.
Începând cu anul 2006 se va implementa Agenda Lisabona pe cinci zone de prioritãţi pentru afirmarea potenţialului companiilor, vizând:
- stimularea antreprenoriatului
- susţinerea inovaţiilor
- îmbunãtãţirea condiţiilor de angajare
- încheierea reformelor pieţei de produse
- identificarea unor soluţii avantajoase pentru mediul înconjurãtor, care sã contribuie în principal la dezvoltarea sustenabilã a IMM.
2.2.7. Asistenţa pentru export
Politica în acest domeniu este în mare parte reglementatã, sarcina principalã fiind respectarea înţelegerilor internaţionale în condiţiile susţinerii credibilitãţii şi încrederii în mediul de afaceri românesc.
În acest sens, se vor promova urmãtoarele mãsuri:
- utilizarea facilitãţilor tarifare convenite prin Acordurile de liber schimb, negociate de România pe plan internaţional şi participarea la liberalizarea comerţului internaţional prin negocieri comerciale multilaterale în cadrul Organizaţiei Mondiale de Comerţ;
- creşterea ponderii exporturilor româneşti de produse industriale în comerţul mondial prin gãsirea unor nişe de piaţã, în special pentru produsele cu grad avansat de prelucrare;
- acordarea de sprijin pentru extinderea ofertei de servicii specializate de consultanţã şi de instruire în domeniul comerţului;
- acordarea de garanţii de risc comercial sau necomercial (cu respectarea regulilor OECD).
În anul 2005 a fost lansatã Strategia Naţionalã de Export, aflatã în dezbatere publicã, elaboratã în cadrul Consiliului de Export sub coordonarea Ministerului Economiei şi Comerţului.
Principalele obiective ale Strategiei Naţionale de Export (SNE) sunt:
- creşterea capacitãţii sectorului privat şi a capabilitãţii acestuia de a fi motorul creşterii economice şi al dezvoltãrii;
- promovarea dezvoltãrii resurselor umane pentru a obţine competenţele necesare pentru creşterea economicã;
- promovarea capabilitãţilor inovative şi tehnice dinamice din interiorul ţãrii pentru industrializare;
- integrarea ştiinţei şi tehnologiei în planificarea socio-economicã şi dezvoltare;
- identificarea şi dezvoltarea de noi sectoare, care creeazã, capteazã şi reţin valoarea adãugatã şi furnizeazã baza dezvoltãrii economice de viitor a României;
- încurajarea legãturilor inter şi intra-sectoriale pentru a susţine evoluţia centrelor de excelenţã şi a clusterelor industriale;
- mãrirea eficienţei mediului naţional de afaceri, astfel încât sã fie competitiv la nivel internaţional;
- asigurarea furnizãrii unei infrastructuri adecvate necesare industriei pentru a deveni mai competitivã la nivel internaţional;
- dezvoltarea regionalã, generarea de locuri de muncã şi reducerea sãrãciei pentru a încuraja o distribuţie mai echitabilã a veniturilor;
- reducerea dependenţei de barierele tarifare şi netarifare, sau a accesului preferenţial pe piaţã pentru dezvoltarea susţinutã a exportului;
- expunerea întreprinderilor din România la oportunitãţi de afaceri internaţionale.
2.2.8. Susţinerea privatizãrii şi restructurãrii
Politicile cu privire la restructurare şi privatizare se vor orienta cãtre companiile naţionale şi societãţile comerciale cu capital de stat din portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului şi Autoritãţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS):
Mãsurile care se au în vedere sunt urmãtoarele:
- continuarea privatizãrii societãţilor comerciale cu capital majoritar de stat;
- restructurarea activitãţilor în vederea eficientizãrii acestora;
- monitorizarea contractelor de privatizare;
- lichidarea pachetelor minoritare deţinute de cãtre stat, prin mecanisme de piaţã;
- modernizarea, retehnologizarea şi optimizarea fluxurilor tehnologice din unitãţi industriale cu potenţial de competitivitate, în condiţiile legii.
În anul 2004 a avut loc procesul de negociere privind împrumutul de ajustare programaticã - PAL, acordat Guvernului României de Banca Mondialã în vederea susţinerii programului de reforme structurale, economice şi sociale. Acţiunile aferente programului PAL sunt sincronizate cu obiectivele privind aderarea României la U.E., acordul preventiv stand-by agreat cu F.M.I. şi sunt destinate sprijinirii continuãrii procesului de privatizare şi a altor reforme structurale iniţiate conform programelor PSAL I şi II anterioare.
Obiectivul specific ce urmeazã a fi îndeplinit de cãtre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului îl reprezintã valorificarea participaţiilor statului la societãţile comerciale din portofoliul acestei instituţii prin privatizare, restructurare sau lichidare.
2.2.9. Politica în domeniul protecţiei mediului şi gestionãrii durabile a resurselor
Cerinţele şi exigenţele în domeniu, existente în ţãrile Uniunii Europene, impun o nouã abordare a problemelor globale de mediu şi gestionarea durabilã a resurselor în corelaţie cu dezvoltarea socio-economicã.
În aceste condiţii, protecţia mediului şi gestionarea raţionalã a resurselor naturale, devin prioritãţi, în contextul dezvoltãrii economice şi asigurãrii competitivitãţii industriale din România.
Principalele obiective ale activitãţilor de protecţie a mediului înconjurãtor şi gestionare a resurselor pe termen mediu (2010) şi lung (2013) sunt:
- integrarea cerinţelor de protecţie a mediului şi exigenţelor în gestionarea resurselor naturale în politicile şi strategiile sectoriale, regionale, zonale şi la nivel de companie;
- implementarea celor mai bune tehnici disponibile şi a "tehnologiilor curate" în toate sectoarele industriale cu consecinţe directe în diminuarea cantitãţilor de deşeuri şi protejarea resurselor naturale;
- regenerarea amplasamentelor afectate de poluarea istoricã, la un nivel care sã asigure reutilizarea acestora;
- crearea şi dezvoltarea unei pieţe libere pentru tehnologii şi servicii de valorificare a deşeurilor şi respectiv utilizarea eficientã a energiei.
Pentru realizarea acestor obiective, autoritãţile adoptã mãsuri şi programe, inclusiv asistenţã necesarã pentru ca firmele, indiferent de mãrime, sã-şi dezvolte strategii adecvate şi sã-şi integreze concepţia de proiectare-producţie şi marketing pornind de la cele mai bune tehnici disponibile şi de la tehnologii pentru realizarea de produse curate.
Este de menţionat oportunitatea financiarã de care dispun companiile industriale din domeniile chimiei, petrochimiei, metalurgiei şi materialelor de construcţii prin utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto.
Prin schema de acordare a etichetei ecologice s-a stabilit un sistem de promovare a produselor cu impact minim asupra mediului, pe întreg ciclul de viaţã.
Îmbunãtãţirea continuã a performanţelor de mediu şi atingerea obiectivelor stabilite este încurajatã prin susţinerea implementãrii şi certificãrii sistemului de management de mediu în cadrul "Programului de creştere a competitivitãţii produselor industriale" (<>HG nr. 357/2004 ).
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobat prin HG 1470/2004, stabileşte principiile care stau la baza acestei activitãţi:
- protecţia resurselor primare;
- mãsuri preliminare, corelate cu principiul utilizãrii "celei mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive";
- prevenirea;
- poluatorul plãteşte, corelat cu principiul responsabilitãţii producãtorului şi cel al responsabilitãţii utilizatorului;
- principiul proximitãţii corelat cu principiul autonomiei;
- principiul subsidiaritãţii (corelat şi cu principiul proximitãţii şi cu principiul autonomiei).
O nouã atitudine faţã de mediu, reflectatã prin gestionarea în sistem integrat a deşeurilor şi atingerea obiectivelor stabilite, va avea efect atât asupra eficienţei şi competitivitãţii economice, cât şi asupra utilizãrii eficiente a resurselor naturale, spre binele generaţiilor actuale şi viitoare.
2.2.10. Politica în domeniul resurselor umane şi coeziunea socialã
Sunt avute în vedere politici efective de dezvoltare a resurselor umane, în special pentru însuşirea de noi abilitãţi, perfecţionare, specializare în muncã şi învãţare continuã.
Obiectivele în domeniul resurselor umane şi coeziunii sociale vizeazã :
- flexibilizarea forţei de muncã prin mãrirea gradului de mobilitate (recalificare) şi de perfecţionare/specializare a acesteia;
- asigurarea unui echilibru între cerere şi ofertã pe piaţa forţei de muncã;
- dezvoltarea de know-how şi training vocaţional şi a managementului resurselor umane;
- pregãtirea specializatã printr-o strânsã colaborare între sistemul educaţional şi mediul de afaceri (şcoli de design industrial, licee industriale, şcoli profesionale, etc.).
Strategia de angajare şi creştere a gradului de ocupare a forţei de muncã asigurã dezvoltarea capitalului uman, crearea de locuri de muncã şi antreprenoriat, promovarea adaptabilitãţii muncitorilor şi afacerilor la schimbãrile economice.
Investiţia în capitalul uman este cea mai mare urgenţã în contextul curent al unei îmbãtrâniri rapide.
Se au în vedere parteneriate public-private şi în domeniul educaţiei elevilor şi formãrii profesionale, inclusiv elaborarea unor strategii de formare profesionalã şi dinamicã a forţei de muncã pentru unele din domeniile deficitare.
De asemenea se va pune un accent deosebit pe extinderea utilizãrii tehnologiei informaţiei şi pe folosirea eficientã a datelor prelucrate şi gestionate de sistemele informaţionale naţionale şi internaţionale.
Coeziunea socialã constituie un factor determinant în realizarea cu succes a ajustãrii structurale şi reformei economice. Se va pune accent pe implementarea şi dezvoltarea în principal a urmãtoarelor acţiuni:
- atragerea partenerilor sociali şi a altor factori implicaţi în activitatea industrialã în procesul de elaborare şi implementare a politicilor;
- permanentizarea procedurilor de consultare a operatorilor economici şi a partenerilor de dialog social, precum şi a procedurilor de diseminare a informaţiilor utile;
- obţinerea sprijinului partenerilor sociali în realizarea ajustãrilor structurale;
- susţinerea asigurãrii unui sistem cât mai eficient de protecţie socialã, mai ales activã.

3. EVOLUŢII POSIBILE ÎN ACTIVITATEA INDUSTRIALĂ
Programul de politici economice pentru perioada urmãtoare, respectiv 2005-2008, se referã la:
- continuarea procesului de transpunere legislativã şi crearea instituţiilor compatibile cu cele din statele membre UE;
- implementarea şi monitorizarea legislaţiei armonizate;
- îmbunãtãţirea în continuare a mediului de afaceri, diversificarea şi modernizarea serviciilor bancare, inclusiv reducerea fiscalitãţii legatã de costul forţei de muncã;
- mãsuri pentru trecerea la societatea informaţionalã şi conectarea industriei româneşti la proiecte europene;
- adoptarea unui pachet coerent de politici pentru continuarea procesului de ajustare structuralã la nivel de sectoare industriale pentru asigurarea competitivitãţii în condiţiile înãspririi concurenţei, ca urmare a adoptãrii Codului Vamal UE, a intrãrii Chinei şi Rusiei în OMC, a globalizãrii comerţului şi internaţionalizãrii afacerilor;
- gestionarea în sistem integrat a deşeurilor industriale, de reciclare şi refolosire a deşeurilor şi materialelor precum şi prevenirea generãrii de deşeuri;
- demararea marilor proiecte de infrastructurã şi a sistemelor trans-frontaliere de transport fluide energetice pe distanţe mari, precum şi de refacere a zonelor afectate de conflicte;
- trecerea efectivã a sistemului cercetãrii-dezvoltãrii din ţara noastrã la o structurã operaţionalã de tip european.
Previziunile privind ajustãrile structurale în perioada 2005-2008, se referã la:
● dezvoltarea sectoarelor industriale care realizeazã produse cu valoare adãugatã mare, în special prin creşterea volumului de investiţii green-field;
● dezvoltarea clusterelor industriale, a parcurilor tehnologice şi industriale, incubatoare de afaceri etc;
● dezvoltarea regionalã, creşterea ponderii IMM-urilor şi valorificarea potenţialului local de materii prime, a tradiţiei şi capitalului uman;
● continuarea procesului de ajustare structuralã şi restructurare la nivelul companiilor şi sectoarelor industriale prin programe de modernizare, raţionalizare a consumurilor energetice şi generalizare a managementului performant;
● reabilitarea mediului în zonele industriale ca bazã a refacerii capitalului natural;
● cooperarea firmelor autohtone în cadrul unor consorţii naţionale şi/sau internaţionale în vederea participãrii la marile proiecte interne şi internaţionale;
● inovarea şi cercetarea tehnologicã devin instrumente determinante ale creşterii economice şi competitivitãţii;
● demararea programelor de producere şi utilizare a energiei din resurse regenerabile.
În aceste condiţii, pentru perioada 2005-2008 se estimeazã urmãtoarele efecte:
- competitivitatea va deveni factor determinant în procesul de creştere economicã;
- exporturile de produse cu valoare adãugatã mare - element major în stimularea creşterii produsului naţional;
- investiţiile directe green-fieid vor deveni un factor important în creşterea economicã;
- consolidarea creşterii sustenabile a industriei prelucrãtoare;
- consolidarea pe piaţã a branding-ului românesc, în condiţiile înãspririi concurenţei;
- modernizarea infrastructurii pentru cercetare, inovare şi transfer tehnologic;
- dezvoltarea fabricaţiei de echipamente pentru susţinerea marilor programe naţionale din domeniile: energetic, agriculturã, infrastructurã, protecţie mediu precum şi creşterea cotei de participare a companiilor româneşti la programele internaţionale;
- dezvoltarea durabilã a sistemului socio - economic românesc în concordanţã cu politicile europene.

4. EVALUĂRI ÎN ABORDAREA SECTORIALĂ
Industria prelucrãtoare constituie componenta principalã a industriei din România, acoperind cca. 80% din volumul de activitate, în care sunt cuprinse cca. 1,5 milioane persoane din toate judeţele ţãrii.
Structura industriei prelucrãtoare din România la nivelul anului 2004, este prezentatã în figura de mai jos.

NOTĂ(CTCE)
STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 945 din 24 octombrie 2005, la pagina 16 (a se vedea imaginea asociatã).

Structura actualã a industriei prelucrãtoare din România este prezentatã în figura de mai jos, remarcându-se ponderea relativ scãzutã a sectoarelor care realizeazã produse cu valoare adãugatã mare şi, respectiv, ponderea mai mare a industriilor mari consumatoare de resurse.

NOTĂ(CTCE)
STRUCTURA INDUSTRIEI PRELUCRĂTOARE ÎN ANUL 2004 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 945 din 24 octombrie 2005, la pagina 16 (a se vedea imaginea asociatã).

Pentru toate sectoarele industriei prelucrãtoare au fost elaborate strategii şi analize SWOT care prefigureazã evoluţiile viitoare.
Pornind de la aceste realitãţi, implementând prevederile cuprinse în Documentul de Politicã Industrialã se pot face estimãri privind evoluţia în perioada 2005-2008 a industriei prelucrãtoare din România.
Este de aşteptat ca în condiţiile în care competiţia de piaţã devine principalul motor al dezvoltãrii, activitãţile care beneficiazã de avantaje comparative şi competitive, sã cunoascã ritmuri mai accelerate de creştere, în raport cu celelalte sectoare.
Analiza diferitelor activitãţi ale industriei prelucrãtoare, efectuatã prin prisma avantajelor comparative şi competitive de care dispune România permite formularea urmãtoarelor considerente:
a) Din punct de vedere al resurselor umane din sistemul învãţãmântului universitar precum şi a experienţei în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii în sectoare cu înaltã tehnicitate
Acest avantaj comparativ va determina o impulsionare a activitãţii în urmãtoarele domenii:
- dezvoltarea sectorului IT şi a serviciilor din domeniu;
- programe de training şi realizarea transferului de competenţã;
- dezvoltarea designului sistemelor industriale sau tehnologice, servicii de testare specifice sectorului, dezvoltare de software, soluţii IT end-to-end, etc.
- concentrãri economice de clustere având ca obiective extinderea de noi linii de servicii, intrarea pe segmente noi de piaţã, urcarea pe lanţul valoric spre servicii creative, inovative şi proiecte complexe;
- intensificarea procesului de transfer tehnologic prin implicarea structurilor de cercetare - dezvoltare - inovare şi componentei de cercetare - dezvoltare din universitãţi în activitatea industrialã.
b) Din punct de vedere al existenţei unor resurse naturale de calitate exploatabile, cu costuri competitive (ţiţei, gaze naturale, sare, lemn, argile, nisipuri, marmurã) precum şi potenţialul agricol şi forestier existent
Se estimeazã dezvoltarea industriilor legate de prelucrarea avansatã a acestor materii prime, cum ar fi:
- subsectoare din chimie şi petrochimie (uleiuri, combustibili, mase plastice, cauciuc, etc);
- mobilã, inclusiv mobilier ecologic, pe baza creaţiei şi designului românesc;
- industria sticlei şi ceramicii, precum şi a materialelor de construcţii;
- fabricarea de biocombustibili;
- prelucrarea plantelor tehnice;
- îmbrãcãminte din fire şi fibre naturale (in, cânepã, lânã);
- dezvoltarea sectorului de utilaje şi echipamente pentru agriculturã, industria forestierã şi alimentarã;
- activitatea meşteşugãreascã şi de artizanat.
c) Din punct de vedere al infrastructurii industriale (capacitãţi, personal calificat, tradiţie, piaţã de desfacere)
În aceste condiţii se apreciazã cã o serie de sectoare industriale vor continua dezvoltarea şi consolidarea în condiţiile în care vor apãrea şi activitãţi noi în complementaritate cu operatorii economici din spaţiul european.
Astfel se estimeazã evoluţii pozitive pentru urmãtoarele subsectoare:
- industria de automobile inclusiv segmentul de componente auto;
- construcţia de nave, inclusiv componente;
- echipamente şi componente industriale pentru industria chimicã, petrochimie, gaze, electricitate;
- confecţii de textile şi pielãrie pe baza creaţiei şi brand-ului românesc.
Se estimeazã cã industriile care beneficiazã de avantaje comparative generate de existenţa surselor de materii prime sau a infrastructurii necesare în condiţiile unor dotãri tehnice şi performanţe manageriale de nivel ridicat pot ocupa poziţii dominante pe piaţa internã, precum şi segmente importante de export.
d) Poziţia geograficã a României cu acces rapid la marile bazine internaţionale de resurse minerale.
Acest avantaj poate determina consolidarea unor industrii cum ar fi:
- industria siderurgicã specializatã pe realizarea de produse cu un înalt grad de prelucrare (benzi subţiri pentru industria auto, benzi pentru industria alimentara şi chimicã, ambalaje, oţeluri aliate şi înalt aliate pentru industria constructoare de maşini)
- industria de aluminiu şi materiale neferoase specializate pe obţinerea unor produse avansat prelucrate utilizate în industria electronicã, electrotehnicã, construcţii de maşini
- industria de lacuri şi vopsele.
Aceste avantaje comparative şi competitive coroborate cu existenţa unei pieţe interne dintre cele mai mari din sud-estul Europei şi medie la nivelul european, pot constitui factori determinanţi în consolidarea unor industrii tradiţionale în România şi apariţia unor noi activitãţi.

5. SECTORUL ENERGETIC
Sectorul energetic reprezintã o infrastructurã strategicã de bazã a economiei naţionale, fundamentalã pentru dezvoltarea ţãrii. În acelaşi timp, asigurarea energiei reprezintã un serviciu public cu un puternic impact social.
Dezvoltarea şi modernizarea sectorului energetic reprezintã baza dezvoltãrii şi modernizãrii industriei şi în principal a industriei prelucrãtoare, care la rândul ei este principalul producãtor de piese de schimb şi componente pentru buna funcţionare a instalaţiilor energetice.
Viziunea Strategicã a României în sectorul energetic porneşte de la premiza cã piaţa româneascã va fi o componentã a pieţei UE.
Politica energeticã a României va pune accent pe siguranţa, eficienţa, protecţia mediului şi drepturile consumatorilor în condiţiile respectãrii obligaţiilor asumate faţã de UE la închiderea negocierilor la Cap. 14 - Energie.
Principalele obiective ale politicii energetice sunt:
- Obţinerea unei competitivitãţi reale;
- Creşterea gradului de liberalizare a pieţei de energie şi gaze naturale precum şi eliminarea distorsiunilor care afecteazã concurenţa;
- Fundamentarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung în domeniul mediului înconjurãtor, al resurselor energetice şi convenţionale;
- Îmbunãtãţirea cadrului instituţional.
Statul va continua sã aibã un rol important în politica de conservare a energiei, în realizarea stocurilor de ţiţei şi produse petroliere conform angajamentelor asumate cu UE.
"Strategia de dezvoltare durabilã a sectorului energetic" cuprinde obiectivele, mãsurile şi instrumentele politicii în domeniu, pe termen mediu şi lung.

6. IMPLEMENTAREA PREVEDERILOR POLITICII INDUSTRIALE
Complexitatea procesului de implementare a politicii industriale necesitã o abordare care vizeazã în principal trei aspecte:
- elaborarea unui calendar de mãsuri şi acţiuni, care sã punã în practicã prevederile politicii industriale;
- etapizarea pe termen mediu a acestor mãsuri şi acţiuni;
- perfecţionarea cadrului instituţional de gestionare/monitorizare;
Principalele acţiuni şi mãsuri pentru implementarea politicii industriale precum şi etapizarea acestora sunt cuprinse în Planul de acţiune al politicii industriale.
Implementarea politicii industriale va fi coordonatã de «Consiliul Interministerial pentru probleme economice, politici fiscale şi comerciale, piaţã internã, competitivitate, mediu de afaceri» care va monitoriza activitatea Grupului Interministerial de lucru pentru politica industrialã.
Principalii indicatori de performanţã ai industriei prelucrãtoare care vor fi monitorizaţi sunt: producţia industrialã, volumul exporturilor şi importurilor, volumul de investiţii, productivitatea muncii, rata profitabilitãţii, gradul de inovare, numãrul de salariaţi.
Previziunile privind evoluţia principalilor indicatori în perioada 2005-2006 indicã continuarea trendului pozitiv înregistrat în ultima perioadã.


PLAN DE ACŢIUNE AL POLITICII INDUSTRIALE
2005-2006





──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
FACTORI DE INFLUENŢĂ ACŢIUNI INSTITUŢIE SURSE TERMEN
RESPONSABILĂ FINANŢARE
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I. CONSOLIDAREA UNUI ● Monitorizarea implementãrii Planului DMA/aparat - 2005-2006
MEDIU DE AFACERI de acţiune pentru dezvoltarea şi de lucru al Evaluare şi
STABIL Şl consolidarea mediului de afaceri în ministrului monitorizare
PREDICTIBIL România pe perioada 2005-2006 de stat trimestrialã

● Evaluarea impactului economic al ANIMMC - 2005-2006
actelor normative asupra întreprinderilor Evaluare şi
mici şi mijiocii monitorizare
trimestrialã
II. SUSŢINEREA
CERCETĂRII-
DEZVOLTĂRII-
INOVĂRII ŞI
INFRASTRUCTURII
PENTRU EVALUAREA
CONFORMITĂŢII
PRODUSELOR
Stimularea ● Elaborarea/actualizarea normelor MEdC Surse Trim.IV 2006
iniţiativelor de privind implementarea, monitorizarea şi bugetare Evaluare
C&D şi inovare şi evaluarea programelor naţionale de trimestrialã
implementarea cercetare-dezvoltare şi inovare astfel
acestora încât sã încurajeze parteneriatul între
unitãţile de cercetare - dezvoltare şi
agenţi economici

● Derularea Programului de dezvoltare MEC (DGPI, Surse Dec. 2005
sectorialã în industrie prin cofinanţarea DGCEII) bugetare
proiectelor prioritare de
cercetare-dezvoitare

● Proiect de cercetare-dezvoltare privind MAPDR BIRD, Dec. 2005
"sprijinirea serviciilor în agriculturã" Surse
bugetare

● Proiect de cercetare-dezvoltare pentru MAPDR BIRD, Trim. IV 2006
"modernizarea sistemului de informare şi Surse Evaluare
cunoaştere în agriculturã" bugetare trimestrialã

● Elaborarea PNCDI II (Planul naţional de MEdC - Trim.IV 2006
cercetare-dezvoltare şi inovare II) pentru
perioada 2006-2010

● Implementarea unui sistem performant MEdC Surse Trim.IV 2006
pentru gestionarea rezultatelor de CD de bugetare Evaluare şi
interes public şi de identificare a monitorizare
necesitãţilor mediului economic şi social: trimestrialã
- dezvoltarea site-ului interactiv
www.cercetare.ro (achiziţii echipamente
performante, extindere aplicaţie software)
- dezvoltarea de baze de date cu rezultate
ale activitãţii de cercetare-dezvoltare
- inventarierea rezultatelor de cercetare-
dezvoltare care pot fi aplicate rapid şi la
costuri minime pentru a rezolva problemele
stringente ale operatorilor economici
din industrie

● Promovarea rezultatelor activitãţilor de MEdC Surse 2005-2006
cercetare-dezvoltare prin: bugetare Evaluare şi
- organizarea/participarea la târguri şi monitorizare
expoziţii trimestrialã
- organizarea/participarea la work-shop-uri
şi conferinţe
- editarea de materiale promoţionale cu
rezultatele obţinute din cercetare-
dezvoltare care pot fi aplicate în mediul
socio-economic

● Susţinerea şi dezvoltarea infrastructurii MEdC, MEC Surse Trim.IV 2006
de inovare şi transfer tehnologic: (DGPI), MCTI bugetare Evaluare şi
- crearea de oficii de legãturã monitorizare
cu industria; trimestrialã
- crearea de centre de informare
tehnologicã;
- crearea de centre de transfer tehnologic:
- crearea de incubatoare tehnologice şi
de afaceri;
- crearea de parcuri ştiinţifice şi
tehnologice, inclusiv a parcurilor de soft;

● Analiza stadiului de dezvoltare a MEdC - 2006
organizaţiilor din infrastructura naţionalã Monitorizare
de inovare şi transfer tehnologic trimestrialã

● Elaborarea şi implementarea unui sistem MEdC Surse Trim.IV 2006
de indicatori şi a sistemului informatic bugetare Evaluare şi
suport pentru cuantificarea efectelor monitorizare
economice şi sociale ale inovãrii şi trimestrialã
transferului tehnologic

● Continuarea acţiunilor de integrare a MEdC Surse 2006
comunitãţii ştiinţifice şi tehnice bugetare Evaluare şi
româneşti în sistemul de ştiinţã şi monitorizare
tehnologie european în principal prin trimestrialã
participarea la cel de al şaselea
Program Cadru de cercetare, dezvoltare
al Uniunii Europene
Pregãtirea participãrii comunitãţii
ştiinţifice româneşti la al şaptelea
Program Cadru de cercetare al UE.

● Dezvoltarea de mãsuri în vederea atingerii MEdC - 2006
obiectivului de 3% din PIB pentru cercetare Evaluare şi
în anul 2010, în concordanţã cu cel al UE. monitorizare
trimestrialã

● Dezvoltarea de noi instrumente pentru MEdC; MEC Surse 2006
creşterea gradului de aplicare a bugetare Evaluare şi
rezultatelor activitãţilor de cercetare şi şi atrase monitorizare
dezvoltare tehnologicã la nivelul (prin trimestrialã
agenţilor economici. Programul
de creştere
competiti-
vitãţii
produselor
industriale)

● Majorarea cheltuielilor publice MEdC, MFP Surse Trim.IV 2006
destinate sectorului de cercetare - bugetare
dezvoltare - inovare la 1% din PIB pânã în şi surse
2007 atrase

Infrastructura ● Implementarea Strategiei de dezvoltare a MEC (DICM) Surse Trim.IV 2006
calitãţii infrastructurii pentru evaluarea bugetare Evaluare şi
conformitãţii şi surse monitorizare
proprii trimestrialã

● Creşterea rolului administratorilor de MEC (DICM) Trim.IV 2006
directive pentru optimizarea reglementãrilor Evaluare şi
prin dezvoltarea, la nivelul exigenţelor - monitorizare
UE, a activitãţii de standardizare şi de trimestrialã
evaluare a conformitãţii

● Analizã privind designul profesionist MEC (DICM, Surse 2006
în industrie, instrument pentru creşterea DGPI) bugetare
competitivitãţii produselor industriale

III. POLITICA ÎN ● Promovarea culturii concurenţei în relaţia CC - Evaluare şi
DOMENIUL cu organele administraţiei publice: monitorizare
CONCURENŢEI trimestrialã

● Activitate de "advocacy" în relaţia cu CC - Evaluare şi
autoritãţile de reglementare sectorialã monitorizare
trimestrialã

● Promovarea culturii concurenţei în CC - Evaluare şi
relaţiile cu sectorul privat monitorizare
trimestrialã

● Întãrirea activitãţii Consiliului CC Evaluare şi
Concurenţei în implementarea legii - monitorizare
concurenţei şi a reglementãrilor privind trimestrialã
acordarea ajutoarelor de stat

IV. POLITICA ÎN
DOMENIUL
ASISTENŢEI
SECTORIALE
● Continuarea dezvoltãrii şi eficientizãrii MEC(DGPI) Surse 2006-2006
«Programului de creştere a competitivitãţii bugetare Evaluare şi
produselor industriale» conform Ordonanţei monitorizare
de Urgenţã a Guvernului nr. 120/2002 privind trimestrialã
aprobarea Sistemului de susţinere şi
promovare a exportului cu finanţare de la
bugetul de stat:
- implementarea şi certificarea sistemelor
calitãţii şi a sistemelor de management
de mediu;
- implementarea şi certificarea sistemelor
de management al sãnãtãţii şi siguranţei
ocupaţionale, pentru responsabilitatea
socialã şi igiena alimentarã, a
securitãţii informaţiei
- dotarea şi /sau amenajarea laboratoarelor
de testare şi etalonare, şi acreditarea
acestora, dupã caz
- certificarea produselor şi/sau obţinerea
etichetei ecologice pentru produs
- executarea de modele experimentale,
prototipuri, noi tehnologii pe baza
rezultatelor unitãţilor de cercetare-
dezvoltare româneşti
- efectuarea de analize comparative pentru
realizarea de planuri de restructurare -
dezvoltare - viabilizare, monitorizarea
acestora
- înregistrarea şi protejarea pe piaţa
externã a mãrcilor, desenelor şi modelelor
industriale
- organizarea expoziţiilor în cadrul
companiilor pentru prezentare şi promovare
produse româneşti.

● Îmbunãtãţirea cadrului legislativ pentru MEC - 2005
«Programul de creştere a competitivitãţii (DGPI,
produselor industriale» şi majorarea DGLM)
procentului de susţinere de la buget din
valoarea proiectului societãţilor comerciale.

● Continuarea adoptãrii acquis-ului MEC - 2005-2006
comunitar, în domeniul produselor (DGPI, Evaluare şi
industriale în principal pentru libera DEN) monitorizare
circulaţie a mãrfurilor trimestrialã

● Proiect privind «Îmbunãtãţirea MEC
competitivitãţii în ramurile textile, (DGPI), Biroul 2005
îmbrãcãminte şi încãlţãminte prin promovarea MMSSF Interna-
conceptului de muncã decentã» coordonat ţional al
de cãtre Biroul Internaţional al Muncii Muncii
de la Geneva (BIM). (BIM)
25000 $

● Proiect pilot privind «Creşterea MEC Fonduri 2005
competitivitãţii în industria producãtoare (DGPI) USAID
de confecţii» finanţat de USAID şi
implementat de CHF internaţional România. -
Realizarea Ghidului de Aprovizionare pentru
sectorul de confecţii

● Dezvoltarea sistemului de promovare a MEC (DGPI), Surse 2005-2006
etichetei ecologice Organizaţii proprii
patronale

● Derularea programului de reactualizare a MEC(DGPI) Surse 2005-2006
strategiilor sectoriale împreunã cu bugetare
federaţiile patronale şi asociaţiile
profesionale

● Monitorizarea stocurilor minime de ţiţei MEC (DGPI) - 2005-2006
produse petroliere constituite de agenţii
economici din sectorul petrolier şi de
Administraţia Naţionalã a Rezervelor de Stat

● Înfiinţarea unui Consiliu de Competitivi- MEC (DGPI) Surse 2006
tate şi a unui Centru de Productivitate în proprii
scopul formulãrii unei abordãri integrate în
ceea ce priveşte consolidarea creşterii
economice şi a competitivitãţii

● Asigurarea serviciilor de asistenţã pentru MEC(DGPI), - 2005-2006
afaceri în urmãtoarele domenii cheie: ANIMMC,MEdC
- Training pentru manageri şi angajaţi,
- Asistenţã pentru activitãţi de export,
- Furnizarea serviciilor de transfer
tehnologic şi inovaţie

● Continuarea proiectului finanţat de BIRD MAPDR Credit 2005-2006
privind "Reabilitarea şi reforma sectorului BIRD,surse
de irigaţii" bugetare,
beneficiari

● Continuarea proiectului finanţat de BIRD MAPDR Surse 2005-2006
privind "Dezvoltarea forestierã" bugetare, Evaluare şi
împrumut monitorizare
BIRD, trimestrialã
4,59 mil.$
(echiv.
lei) din
surse
proprii
ale Regiei
Naţionale a
Pãdurilor
ROMSILVA,
0,3 mil. $
(echiv.
lei)
Centrul de
Informare
pentru
afaceri din
domeniul
forestier
(ForSBIC)

● Sprijinirea producãtorilor agricoli pentru MAPDR Surse 2005-2006
achiziţionarea de tractoare, combine, maşini bugetare,
şi utilaje agricole noi, cu finanţare de la beneficiari
bugetul de stat şi în conformitate cu
reglementãrile ajutorului de stat

● Proiecte privind îmbunãtãţirea competiti- MEC(DGPI) Surse MEC 2006
vitãţii în sectorul prelucrãrii plantelor MAPDR (prin Evaluare şi
textile (topitorii) prin implementarea Programul monitorizare
managementului calitãţii, a mediului, a de creş- trimestrialã
sãnãtãţii şi a siguranţei ocupaţionale tere a
competiti-
vitãţii
produselor
industriale)

● Reconversia liniilor de fabricare a MEC (DGPI) Surse Trim.IV 2006
plãcilor din azbociment pentru realizarea Asociaţii proprii
de produse non-azbest patronale şi atrase

● Continuarea susţinerii dezvoltãrii MAI Surse 2005-2006
parcurilor industriale bugetare Evaluare şi
monitorizare
trimestrialã

● Modernizarea comunicaţiilor şi infra- MEC(OPSPI, Surse 2005-2006
structurii, factori de eficientizare a DGCEII), proprii
companiilor (agenţilor economici) din MCTI
coordonarea MEC

● Derularea Programului de twinning MEC(DGPI, Fonduri UE 2005-2006
«Sprijin pentru Ministerul Economiei şi DPOI) 1,4 mil.
Comerţului în vederea creşterii capacitãţii EURO
de coordonare a politicii industriale şi a
managementului fondurilor structurale
pentru îmbunãtãţirea competitivitãţii
economice»

● Continuarea Proiectului "Knowledge MCTI Banca 2005
Based Economy", finanţat de Banca Mondialã Mondialã
în domeniul IT 80 mil.$

● Dezvoltarea capacitãţii de absorbţie a MCTI Surse Trim.IV 2005
fondurilor europene de cãtre firmele din bugetare
România
- Crearea unui parteneriat cu Delegaţia UE
şi alte instituţii
- Elaborarea reglementãrii
- Selecţia personalului
- Evaluarea consultanţilor pe fonduri
europene
- Operaţionalizarea mecanismului de
publicitate a oportunitãţilor de finanţare

● Creşterea capacitãţii de absorbţie a MCTI Surse 2005-2006
fondurilor structurale pentru formarea bugetare Evaluare şi
societãţii informaţionale monitorizare
trimestrialã

● Participarea României la programe MCTI Surse 2005-2006
comunitare în domeniul IT: bugetare Evaluare şi
- «IDABC» - Interchange Data between public monitorizare
Administration, Business and Citizens trimestrialã
- «eTen» - participarea la finanţãri europene
pentru administraţia publicã localã şi mediul
de afaceri
- «eContent Plus» - Participarea la finanţãri
europene pentru mediul de afaceri
- «Internet Safer Plus» - Participare la
finanţãri europene pentru combaterea
criminalitãţii informatice

● Proiect de HG privind reglementarea MCTI - 2005
utilizãrii standardelor deschise în
administraţie

● Înfiinţarea Autoritãţii de Reglementare şi MCTI Surse 2006
Supraveghere în domeniul semnãturii bugetare
electronice

● Creşterea securitãţii reţelelor MCTI Surse
informaţionale/înfiinţarea centrului pentru bugetare Trim.IV 2005
expertizã şi rãspuns la incidentele de
securitate CERIS

● Proiect de Lege privind arhivarea MCTI, MAI - Trim.IV 2005
electronicã a datelor

● Proiect de Lege privind facturarea MCTI, MFP - Trim.II 2006
electronicã

● Extinderea sistemului informatic de IGCTI Surse 2005-2006
atribuire electronicã autorizaţiilor de proprii
transport internaţional de marfã

● Extinderea Sistemului de Achiziţii IGCTI Surse 2005-2006
Publice proprii

● Extinderea serviciilor on-line, financiare IGCTI Surse 2005-2006
destinate mediului de afaceri proprii

V. PROMOVAREA ● Intensificarea acţiunilor în vederea ARIS Surse 2005-2006
INVESTIŢIILOR atragerii de investiţii directe în bugetare Evaluare şi
DIRECTE economia României monitorizare
trimestrialã

VI. SUSŢINEREA
DEZVOLTĂRII
ÎNTREPRINDERILOR
MICI ŞI MIJLOCII
Crearea unui mediu ● Operaţionalizarea Grupului de evaluare a ANIMMC - Trim.IV 2005
de afaceri favorabil impactului actelor normative asupra IMM în
înfiinţãrii şi conformitate cu Ordinul Preşedintelui ANIMMC
dezvoltãrii IMM nr. 240/2004 privind aprobarea Regulamentului
de organizare şi funcţionare a Grupului pentru
evaluarea impactului economic ai actelor
normative asupra întreprinderilor mici şi
mijlocii

● Continuarea înfiinţãrii oficiilor ANIMMC Surse 2005-2006
teritoriale a ANIMMC bugetare Evaluare şi
monitorizare
trimestrialã

● Dezvoltarea consultãrii sectorului IMM la ANIMMC Surse 2005-2006
nivel naţional/regional şi local prin bugetare
Comitetul Consultativ pentru Dezvoltarea
Sectorului IMM

● Asistenţã tehnicã pentru ANIMMC din ANIMMC Fonduri 2005-2006
cadrul Phare CES 2004-2006 "Dezvoltarea PHARE
sectorului productiv prin susţinerea IMM"

Creşterea accesului ● Majorarea capitalului social al Fondului ANIMMC Surse 2005-2006
IMM la finanţare Naţional de Garantare a Creditelor pentru bugetare Evaluare şi
IMM (FNGCIMM) monitorizare
Capitalizarea fondului este asiguratã pe o trimestrialã
perioada de 5 ani conform legii, pornind de
la un capital de 50 mld lei.
Se are în vedere atragerea şi a altor surse
decât bugetul de stat inclusiv colaborare
cu FEI

● Promovarea unor instrumente financiare ANIMMC Fonduri Trim.IV 2005
moderne pentru susţinerea IMM inovative în Phare 2002
cadrul programului de twinning light pentru
ANIMMC

● Program pentru sprijinirea dezvoltãrii ANIMMC Surse 2005-2006
întreprinderilor mici şi mijlocii prin bugetare Evaluare şi
fonduri în limita sumelor plãtite pentru monitorizare
impozitul pe profitul reinvestit trimestrialã

● Dezvoltarea unor fonduri de garantare ANIMMC, Surse Trim.IV 2005
locale, independente, în colaborare cu FNGCIMM bugetare
parteneri locale

● Sprijin pentru demararea afacerilor prin MIE Surse 2005-2006
micro-credite nerambursabile, acordate prin bugetare Evaluare şi
programe adresate sectorului IMM, Fonduri monitorizare
co-finanţate prin Programul Phare - CES. Phare trimestrialã
Se are în vedere ca micro-crediţele sã fie
acordate numai dupã absolvirea unui curs de
instruire desfãşurat pe o perioadã de douã
sãptãmâni, în care beneficiarul sã îşi
consolideze cunoştinţele asupra afacerii
pentru a cãrei iniţiere a solicitat creditul

● Asigurarea serviciilor de asistenţã MIE Phare 2005-2006
pentru afaceri (întreprinderi noi, micro- 2005-2006: Evaluare şi
întreprinderi, IMM inovative şi IMM deja monitorizare
existente) în scopul creãrii de noi locuri trimestrialã
de muncã, sporirii contribuţiei IMM la
creşterea economicã durabilã şi îmbunãtãţirea
performanţei la export (scheme de granturi,
acordate prin programe multi-anuale adresate
furnizorilor de servicii pentru IMM,
co-finanţate prin Programul Phare CES).

● Acordarea de stimulente financiare pentru MEC Fonduri 2005-2006
angajatorii care angajeazã persoane din (ANDIPRZM) Banca Evaluare şi
sectorul minier care au fost disponibili- Mondialã monitorizare
zaţi sau membri ai familiilor acestora trimestrialã

● Acordarea de microcredite pentru MEC Banca Trim. IV 2006
începerea de mici afaceri şi crearea de (ANDIPRZM) Mondialã
locuri de muncã în zonele miniere - prin BIRD
împrumuturi BIRD

● Urmãrirea modului de implementare a Legii ANIMMC - Trim.IV 2005
privind societãţile de microfinanţare
nr. 240/2004

● Creşterea accesului la finanţare a micro- MIE Fonduri 2005-2006
întreprinderilor şi start-up-urilor Phare Evaluare şi
2004-2006 monitorizare
trimestrialã

Dezvoltarea ● Continuarea implementãrii programului ANIMMC Surse 2005-2006
competitivitãţii multianual pentru sprijinirea IMM în bugetare Evaluare şi
IMM şi îmbunãtãţirea vederea stimulãrii exportului. monitorizare
accesului IMM pe Resursele financiare alocate de la bugetul trimestrialã
pieţele externe de stat

● Participarea României la programe ANIMMC Surse 2005- 2006
comunitare - bugetare Evaluare şi
Continuarea Programului Multianual pentru monitorizare
întreprinderi şi Spirit Antreprenorial, în trimestrialã
special pentru IMM, prin:
- susţinerea funcţionãrii celor 8 centre
Euro Info
- instrumente financiare
- politica întreprinderii
Efectuarea demersurilor necesare pentru
prelungirea derulãrii programului in 2006

● Derularea Programului multianual de ANIMMC Surse 2005
susţinere a investiţiilor realizate de bugetare Evaluare şi
întreprinderi nou-înfiinţate sau monitorizare
micro-întreprinderi şi IMM existente trimestrialã

● Implementarea programului multianual ANIMMC Surse Trim.IV 2006
pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de bugetare Evaluare şi
incubatoare tehnologice şi de afaceri în monitorizare
colaborare cu PNUD trimestrialã

● Program în domeniul e-business pentru ANIMMC Surse 2005-2006
susţinerea şi dezvoltarea afacerilor atrase Evaluare şi
monitorizare
trimestrialã

● Program pentru susţinerea reţelei de ANIMMC Surse 2005-2006
incubatoare de afaceri bugetare Evaluare şi
monitorizare
trimestrialã

● Program pentru susţinerea meşteşugurilor ANIMMC Surse 2005-2006
şi artizanatului bugetare Evaluare şi
monitorizare
trimestrialã

Promovarea culturii ● Crearea unei platforme de informare ANIMMC şi Fonduri 2005-2006
antreprenoriaie şi interactivã a IMM, pentru creşterea oficiile Phare Evaluare şi
întãrirea performan- accesului rapid la informaţie teritoriale 2004-2006: monitorizare
ţelor manageriale 500 mii trimestrialã
ale IMM Euro

● Continuarea programului de pregãtire a ANIMMC Surse 2005-2006
întreprinzãtorilor prin Centrul EMPRETEC proprii Evaluare şi
România monitorizare
trimestrialã

● Organizarea de târguri, mese rotunde, ANIMMC, Fonduri 2005-2006
conferinţe, seminarii sau workshop-uri, FNGCIMM, Phare 2001 Evaluare şi
prilej de întâlnire ntreprenorilor cu Bãnci, monitorizare
mediul financiar (experţi din cadrul Asociaţii trimestrialã
instituţiilor publice, experţi financiari patronale şi
din cadrul baãncilor potenţiali investitori): profesionale
- continuarea campaniilor regionale privind
impactul extinderii UE
- continuarea campaniilor regionale
INFO-FIN 2005

● Îmbunãtãţirea accesului IMM la servicii MIE Fonduri 2005-2006
de consultanţã Phare Evaluare şi
CES/2003: monitorizare
4 mil.EURO trimestrialã

VII. ASISTENŢĂ
PENTRU EXPORT
● Definitivarea strategiilor sectoriale şi MEC, Surse Trim.IV 2005
intersectoriale şi a planurilor de acţiune, Asociaţii/ proprii
ca pãrţi componente ale Strategiei Naţionale Federaţii
de Export profesi-
onale/
patronale
de profil

● Definitivarea şi aprobarea în Consiliul MEC (DCE) Surse 2005
de Export şi de cãtre Guvern a Strategiei bugetare
Naţionale de Export şi a Planului de acţiune
aferent

● Implementarea Strategiei Naţionale de MEC (DCE) Surse 2005-2006
Export bugetare Evaluare şi
monitorizare
trimestrialã

● Perfecţionarea instrumentelor de MEC (DCE) Surse 2005-2006
stimulare şi promovare a exporturilor

VIII. SUSŢINEREA
PRIVATIZĂRII SI
RESTRUCTURĂRII
Programul PAL ● Privatizarea/lichidarea a 35 societãţi AVAS Surse Trim.IV 2005
negociat cu la care AVAS deţine pachetul majoritar de proprii
Banca Mondialã acţiuni pânã la sfârşitul trim.IV 2005

● Privatizarea/lichidarea a 40 de companii AVAS Surse Trim.IV 2005
la care AVAS deţine pachetul majoritar de proprii
acţiuni pânã la sfârşitul trim.IV 2005

● Personalul angajat la societãţile AVAS Surse Trim.IV 2005
comerciale privatizabile la care AVAS este proprii
acţionar majoritar, rãmase în portofoliul
acesteia, nu va reprezenta mai mult decât
25% din cel de la 01.06.2004

● Societãţile la care AVAS se reînscrie ca AVAS Surse 2005-2006
acţionar majoritar dupã data de 01.09.2004 proprii Evaluare şi
vor fi lansate la privatizare sau vor avea monitorizare
numit lichidator într-o perioadã de 6 luni trimestrialã
de la reînscrierea AVAS ca acţionar majoritar

Continuarea ● Continuarea «Programului de implementare MEC(DGPI) Surse 2005-2006
restructurãrii şi monitorizare a procesului de restructu- bugetare Evaluare şi
societãţilor rarea a industriei siderurgice din România» monitorizare
comerciale din trimestrialã
industrie

Accelerarea ● Continuarea acţiunilor pentru pregãtirea MEC (OPSPI) Surse 2005-2006
procesului de procesului de privatizare şi atragere de proprii Evaluare şi
privatizare investiţii de capital la urmãtoarele monitorizare
în industria de societãţi comerciale: SC Avioane Craiova SA, trimestrialã
apãrare SC I.O.R. SA Bucureşti, SC Şantierul Naval
Mangalia SA, SC I.A.R. SA Ghimbav, SC U.M.
Orãştie SA, SC U.M. Filiaşi SA.

IX. POLITICA ÎN ● Asigurarea protecţiei mediului ca un MMGA, MEC, Surse 2005-2006
DOMENIUL întreg prin utilizarea celor mai bune organizaţii bugetare, Evaluare şi
PROTECŢIEI tehnici disponibile (BAT) şi implicit patronale Surse monitorizare
MEDIULUI Şl respectarea conceptului "dezvoltãrii proprii trimestrialã
GESTIONĂRII durabile"
DURABILE A Introducerea celor mai bune tehnici
DEŞEURILOR disponibile pentru conformarea cu
cerinţele directivelor IPPC:
- protejarea mediuiui în întregul sãu
- utilizarea eficientã a energiei
- minimizarea cantitãţilor de deşeuri
produse
- refacerea amplasamentelor afectate de
poluare la un nivel care sã asigure
reutilizarea acestora

● Prevenirea accidentelor majore în care MMGA, MAI, Surse 2005-2006
sunt implicate substanţe periculoase şi MEC, bugetare, Evaluare şi
limitarea consecinţelor pentru populaţie organizaţii Surse monitorizare
şi mediu. patronale trimestrialã
- verificarea respectãrii obligaţiilor MMGA 2005-2006
legale ale titularilor de activitate cu Evaluare şi
privire la prevenirea producerii de monitorizare
accidente tehnice trimestrialã
- asigurarea accesului publicului la MMGA, MAI, 2005-2006
informaţii, în condiţiile legii şi MEC, Evaluare şi
consultarea acestuia privind planurile organizaţii monitorizare
de urgenţã externã patronale trimestrialã

● Promovarea legislaţiei referitoare la MMGA, MEC - Trim.IV 2006
rãspunderea de mediu cu privire la Evaluare şi
prevenirea şi remedierea prejudiciului monitorizare
adus mediului trimestrialã

● Susţinerea dezvoltãrii industriei pentru MEC(DGPI) Surse 2005-2006
protecţia mediului (utilaje, echipamente, bugetare Evaluare şi
instalaţii de depoluare, valorificarea monitorizare
deşeurilor etc.) trimestrialã

● Administrarea sistemului naţional de MEC(DGPI) - 2005-2006
monitorizare a calitãţii şi cantitãţii de Evaluare şi
combustibili şi carburanţi introduşi monitorizare
pe piaţa româneascã trimestrialã

● Continuarea închiderii minelor neperfor- MEC Surse 2005-2006
mante şi mãsuri de protejare şi refacere a (DGRM) bugetare, Evaluare şi
mediului în acele zone Banca monitorizare
Mondialã trimestrialã

X. POLITICA IN
DOMENIUL
RESURSELOR UMANE
ŞI COEZIUNEA
SOCIALĂ
Utilizarea eficientã ● Acordarea de credite cu dobândã MMSSF / Bugetul 2005-2006
a resurselor umane avantajoasã pentru IMM din bugetul ANOFM asigurã- Evaluare şi
asigurãrilor pentru şomaj în scopul rilor monitorizare
creãrii de noi locuri de muncã din care pentru trimestrialã
minimum 50% pentru şomeri somaj


● Creşterea ponderii mãsurilor active MMSSF / Bugetul 2005-2006
în totalul cheltuielilor din bugetul ANOFM asigurã- Evaluare şi
asigurãrilor pentru şomaj (ex. cursuri de rilor monitorizare
calificare/recalificare, subvenţionarea pentru trimestrialã
angajatorilor în vederea angajãrii de şomeri somaj
aparţinând unor categorii defavorizate,
stimularea mobilitãţii forţei de muncã, etc.)

● Elaborarea Registrului Naţional al CNFPA - Trim.IV 2006
Calificãrilor Profesionale din România

● Amendarea prevederilor Codului Muncii MMSSF - Dec. 2005
pentru asigurarea unei pieţe a muncii
flexibile şi competitive
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



NOTA: Sursele bugetare se vor încadra în prevederile legilor anuale de aprobare a bugetelor de stat

Legenda:
● MEC - Ministerul Economiei şi Comerţului:
- DCE - Departamentul de Comerţ Exterior
- OPSPI - Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie
- DGPI - Direcţia Generalã Politicã Industrialã
- DGCEII - Direcţia Generalã Cooperare Economicã Internaţionalã, Investiţii
- DICM - Direcţia Infrastructura Calitãţii, Mediu
- DIEN -= Direcţia Integrare Europeanã Negocieri
- DPOI - Direcţia Programe cu Organisme Internaţionale
- DGLM - Direcţia Generalã Legislaţie, Management
● DMA/aparat de lucru al ministrului de stat- Direcţia Mediu de Afaceri din cadrul aparatului de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activitãţilor din domeniile mediului de afaceri şi întreprinderilor mici şi mijlocii
● MFP - Ministerul Finanţelor Publice
● MMSSF - Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei
● ANOFM - Agenţia Naţionalã pentru Ocuparea Forţei de Muncã
● MEdC- Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii
● MMGA - Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor
● MAPDR - Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale
● MCTI - Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor
● MAI - Ministerul Administraţiei şi Internelor
● ANIMMC - Agenţia Naţionalã pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie
● MIE - Ministerul Integrãrii Europene
● CC - Consiliul Concurenţei
● ARIS - Agenţia Românã pentru Investiţii Strãine
● ADR - Agenţia pentru Dezvoltare Regionalã
● IGCTI - Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei
● AVAS - Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
● FEI - Fondul European de Investiţii
● CNFPA - Consiliul Naţional de Formare Profesionalã a Adulţilor
● FNGCIMM - Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM

------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016