Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
┌────┬────────────────────────────┬─────────┬─────────────┬────────────────────┐
│Nr. │ Aria naturalã protejatã │ Suprafaţ│ Judeţul │ Nr. avizului │
│ │ │ - ha -│ │ Comisiei pentru │
│ │ │ │ │ Ocrotirea │
│ │ │ │ │ Monumentelor │
│ │ │ │ │ Naturii │
├────┼────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│A. │Parcuri naturale │ │ │ │
├────┼────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│A1. │Defileul Mureşului Superior │ 9.156 │ Mureş │1.098/CJ/25.04.2006 │
│ │ │ │ │B, 1.752/4.04.2006 │
├────┼────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│B. │Rezervaţii naturale │ │ │ │
├────┼────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│B1. │Rezervaţia de orbeţi de la │ │ │ │
│ │Apahida │ 31,11 │ Cluj │1.317/CJ/13.11.2006 │
├────┼────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│B2. │Gura Dobrogei │ 243 │ Constanţa │B, 2.073/8.11.2006 │
├────┼────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│B3. │Turbãria Ruginosu │ 355 │ Covasna │816/CJ/8.08.2005 │
├────┼────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│B4. │Cama-Dinu-Pãsãrica │2.400 │ Giurgiu │B, 1.673/16.02.2006 │
├────┼────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│B5. │Cheile şi Peştera Pãtrunsa │ 78 │ Gorj │813/CJ/8.08.2005 │
├────┼────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│B6. │Lacul Rodeanu │ 51 │ Ialomiţa │B, 1.267/18.07.2005 │
├────┼────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│B7. │Pãdurea Voievodeasa │ 102 │ Suceava │1.110/CJ/2.05.2006 │
├────┼────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│B8. │Pãdurea Roşoşa │ 205 │ Suceava │1.111/CJ/2.05.2006 │
├────┼────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│B9. │Codrul Secular Loben │ 483 │ Suceava │1.112/CJ/2.05.2006 │
├────┼────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│B10.│ Ostrovul Mare │ 140 │ Teleorman │816/CJ/8.08.2005 │
├────┼────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│B11.│ Pãdurea Pojorâtele │ 58 │ Teleorman │B, 2.072/8.11.2006 │
├────┼────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│B12.│ Pãdurea Merişor-Cotul │ │ │ │
│ │ Zãtuanului │ 469 │ Vrancea │819/CJ/8.08.2005 │
└────┴────────────────────────────┴─────────┴─────────────┴────────────────────┘
───────────────
Ministrul mediului
şi dezvoltãrii durabile,
Attila Korodi
p. Ministrul agriculturii
şi dezvoltãrii rurale,
Toke Istvan,
secretar de stat
Ministrul dezvoltãrii,
lucrãrilor publice şi locuinţelor,
Laszlo Borbely
p. Ministrul internelor
şi reformei administrative,
Paul Victor Dobre,
secretar de stat
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian
Bucureşti, 18 septembrie 2007.
Nr. 1.143.
ANEXA 1
DESCRIEREA LIMITELOR
Harta şi structura de personal pentru Parcul natural Defileul Mureşului Superior
SECŢIUNEA 1
Descrierea limitelor Parcului natural Defileul Mureşului Superior
Limita nordicã. Porneşte de pe malul drept al râului Mureş şi urcã pe pârâul Bistra, pânã la confluenţa cu primul afluent care coboarã dinspre Pleşa Bistrii. În continuare urcã spre nordest pe firul pârâului pânã la pãdure (borna 246), coteşte la est şi urcã pe cumpãna de apã între valea Bistrii şi Sterinoasa (cota 595 m), dar pãrãseşte culmea spre nord şi ocoleşte obârşia pârâului Sterinoasa, ajungând la pãdure (borna 245). De aici urmãreşte limita pãdurii pânã pe culmea Sterinoasei, se îndreaptã spre nord (bornele silvice 244, 3), coboarã în valea Corbului (bornele 4, 8), urcã pe versantul opus (borna 7) şi continuã pe culmea secundarã pânã în valea Gãlãoaia (borna 13). De aici limita urcã spre est, nord-est (bornele silvice 147, 127, 146), pânã pe vârful Runcului (914 m) şi se orienteazã în continuare spre est pe culmea ce delimiteazã valea Mureşului, cu urcuşuri şi coborâşuri (bornele 156, 163, 174), vârful Ulmului (927 m), valea Vişa (bornele 185, 216, 215, 3, 2), pârâul Porcului, trece la limita pãdurii cu pãşunea Rãstoliţa, vârful Porcu (bornele 26, 23, 32) şi coboarã pe valea Rãstoliţa în capãtul comunei Rãstoliţa (borna 410). Continuã urmând valea Rãstoliţa şi urmãreşte printr-un urcuş pronunţat pârâul Bannfy (bornele 457, 456) pânã pe culmea ce strãjuieşte valea Mureşului, trece de vârful Fântânel - 1.070 m (bornele 479, 501), vârful Sãrãcin - 1.043 m (bornele 502, 515), urmeazã limita pãdurii cu pãşunea Lunca Bradului, ajungând în vârful Runcului. În continuare limita coboarã pânã la liziera pãdurii (bornele 68, 62) şi pe culmea secundarã ce urmãreşte valea Mureşului, coboarã apoi la pârâul Bisericii (bornele 60, 43, 56, 57), urcã pe culme şi coboarã la pârâul Fântânel (bornele 82, 34), urcã pe culme şi coboarã pe valea Ilvei (bornele 33, 105, 40, 103, 104), urcã pe pârâul Ilva pânã la confluenţa dintre pârâul Ilvei şi pârâul Unguraşu (borna 765). Din acest punct limita urcã pe o culme secundarã prin pãşune, urmãreşte liziera pãdurii (bornele 759, 754, 745, 739), pânã în fâneţele din zona vârfului Neagra (1.122 m). Din vârf limita coboarã la pârâul Neagra Cãlin (bornele 836, 838), urcã apoi spre sud-est pe culme (bornele 887, 901) şi iar coboarã la pârâul Niculeştilor (bornele 902, 930). În continuare urcã pe culmea secundarã, trecând prin bornele 931, 927, 919, ajungând în pãşunea de pe culme, şi coboarã pe interfluviul dintre pârâul Borţa şi pârâul Zebrac pânã la talvegul acestuia (bornele 13, 9, 351, 340). Din acest loc limita urcã şi urmãreşte culmea secundarã ce urmãreşte valea Mureşului trecând prin vârful Leu (1.147 m), coborând apoi spre sud-est pe culme (bornele silvice 138, 137, 136, 134, 135, 148, 208, 193) pânã la pârâul Mermezeu, în zona de intersecţie a drumului forestier cu drumul de exploatare carierã de piatrã. În continuare urcã spre est pe culmea secundarã, trece deasupra peretelui superior al carierei şi ajunge pe vârful Drãgãşel (938 m), coboarã în pârâul Duşa (bornele 288, 287, 291, 295), apoi urcã în culmea Pietrii (borna 332).
Limita esticã. Limita coboarã pe culmea Pietrii (limita administrativã a judeţului Mureş) pânã la râul Mureş (borna 336), traverseazã râul şi urcã pe culmea Ciobotanului prin pãşune, urmãrind liziera pãdurii (borna 314, 315), traverseazã pârâul Ciobotani pânã la vârful Dealul Glighii (973 m).
Limita sudicã. Limita coboarã de pe vârful Dealul Glighii spre nord-vest, urmãreşte liziera pãdurii (bornele 330, 325) pânã la confluenţa pâraielor Gudea Micã şi Gudea Mare (bornele 326, 600). În continuare urmeazã un urcuş spre vest pe o culme secundarã prin pãdure (bornele 603, 616), traverseazã Bâtca Gudea (1.113 m), capãtul de sus al Dealului Zbânghii, şi pe limita pãdurii sub Poiana eştina Mare (bornele silvice 307, 314) urcã pe vârful Mãguricea (1.016 m). De aici se urmeazã culmea ce coboarã spre nord-vest la pârâul Meştera (bornele 318, 324, 330), se urcã spre sud-vest prin pãşunea Meşterului pe cumpãna de apã dintre Jingul şi Meştera. În continuare limita coteşte spre nord pânã la limita pãdurii de protecţie (borna 359), apoi face o cotiturã spre nord-vest pânã la cota 975 m şi coboarã la pârâul Jângul (bornele silvice 364, 365). Urmeazã un urcuş spre sud-vest pe o culme secundarã, coboarã spre nord-vest pe cumpãna dintre Jângul şi Neagra la pârâul Neagra între Crãci (bornele 398, 397, 418, 417). Limita de aici coteşte spre sud-vest şi pe liziera pãdurii ajunge pe Dealul Doamnei, coteşte spre nord-vest, tot pe limita pãdurii pânã la borna 444 şi coboarã la pârâul Iadului (borna 445), urmând sã urce pe creasta Piciorul Lung, (borna 451). În continuare se coboarã pe cumpãna de ape pe limita fondului forestier, se traverseazã pâraiele Arşiţa şi Gyarfas pânã la vârful Lunca Bradului (905 m) (bornele 452, 458, 466, 468, 467, 471, 472, 501, 502). Limita coboarã pe pârâul Bufantau, urcã şi apoi coboarã la pârâul Sãlard (bornele 482, 505, 485, 491, 490). Din valea Sãlardului (borna 484), limita coteşte spre sud-vest urcând pe culme pe vârful Hiclean - 1.024m (bornele 484, 485, 489), coboarã pe culmea Corbului la borna 2, la pârâul Pescoasa Mare (borna 3), urcã pe culmea Pescoaselor şi coboarã la pârâul Pescoasa Micã (bornele 28, 38, 39), urcã la vârful Plaiul Borţii (1.082 m) (bornele 43, 42). Limita continuã spre nord-vest pe interfluviul dintre bazinul Mureşului şi bazinul Iodului, vârful Listeş - 1.062 m, şi pe plaiul Iodului pânã în valea Iodului (bornele 122, 99, 105). Din acest punct limita urcã pe valea Iodului, urmeazã o culme secundarã pe interfluviul stâng Lespedea (bornele 233, 241) şi coboarã pânã la pãdurea mare (borna 237), de aici la pârâul Costeasa (borna 246). În continuare urcã spre vest pe culme, coteşte la sud-vest şi urcã la cota 766 m (borna 250), în continuare pe culmea dintre bazinul Mureşului şi bazinul Borzia (borna 248). Din piscul oimului (borna 10) coboarã şi traverseazã pârâul Borzia, la confluenţa cu Zãpodia Arsura (bornele 7, 8), urcã pe Zãpodia Pleşilor (borna 46) şi, dupã primul afluent, coteşte la vest şi, urcând pe o culme secundarã, ajunge în culmea Fãgeţel - culmea dintre Valea Mureşului şi valea Borzia, sub plaiul Borzia (bornele 51, 52, 65).
Limita vesticã porneşte de pe culmea dintre valea Mureşului şi valea Borzia, coboarã pe creasta secundarã pânã la limita pãdurii (borna 68) şi urmãreşte limita fondului forestier şi un pârâiaş pânã la râul Mureş (bornele 69, 53, 54, 56), urmãreşte malul stâng al Mureşului pânã la confluenţa cu pârâul Bistra.
Parcul natural Defileul Mureşului are suprafaţa de 9.156 ha şi se aflã în raza administrativã a comunelor Deda, Rãstoliţa, Lunca Bradului şi Stânceni din judeţul Mureş.
SECTIUNEA a 2-a
Harta Parcului natural Defileul Mureşului Superior
Parcul natural Defileul Mureşului Superior
NOTA(CTCE)
Reprezentarea graficã a Parcului natural Defileul Mureşului Superior, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 691 din 11 octombrie 2007, la pagina 5, a se vedea imaginea asociatã.
SECŢIUNEA a 3-a
Structura de personal a Parcului natural Defileul Mureşului Superior
Administraţia Parcului Natural Defileul Mureşului Superior va avea urmãtoarea structurã:
a) director al parcului;
b) şef pazã;
c) responsabil relaţii cu comunitãţile, educaţie ecologicã şi turism (specialist în comunicare, sociologie, psihologie, turism etc.);
d) biolog;
e) specialist în tehnologia informaţiei (baze de date, tehnologie GIS etc.);
f) economist;
g) 5 rangeri.
ANEXA 2
DESCRIEREA LIMITELOR ŞI A SUPRAFEŢELOR REZERVAŢIILOR NATURALE
B1. Rezervaţia de orbeţi de la Apahida - 31,11 ha, comuna Apahida, judeţul Cluj
Descrierea limitelor
Limita nordicã porneşte de la intersecţia terenului arabil A 569 cu pãşunea Ps 566 şi cu drumul de exploatare De 565, continuã pe limita dintre drumul de exploatare De 565 şi pãşunea Ps 566, pânã la intersecţia dintre pãşunea Ps 566 şi pãşunea Ps 903.
Limita esticã porneşte de la intersecţia dintre pãşunea Ps 566, pãşunea Ps 903 şi drumul de exploatare De 565, continuã pe limita dintre pãşunea Ps 566 şi pãşunea Ps 903, pânã la intersecţia cu drumul de exploatare De 591.
Limita sudicã porneşte de la intersecţia dintre pãşunea Ps 566, pãşunea Ps 903 şi drumul de exploatare De 591, continuã pe limita dintre drumul de explotare De 591 şi pãşunea Ps 566, apoi pe limita dintre drumul de exploatare De 591 şi tufãrişul Tf 567, pe o distanţã de 5 m, pânã la intersecţia cu livada Li 575/1.
Limita vesticã porneşte de la intersecţia dintre tufãrişul Tf 567, livada Li 575/1 şi drumul de exploatare De 591, continuã pe limita dintre tufãrişul Tf 567 şi livada 575/1, apoi pe limita dintre tufãrişul Tf 567 şi terenul arabil A 569, pânã la intersecţia dintre terenul arabil A 569, pãşunea Ps 566 şi drumul de exploatare De 565.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia de orbeţi de la Apahida cuprinde pãşunea Ps 566 (31,01 ha) şi tufãrişul Tf 567 (0,10 ha), situate pe tarlaua nr. 12 Tarcea aflatã în proprietatea Primãriei Cluj-Napoca (Nr. topo 16914, CF 1431 Cluj).
Datele sunt preluate din harta cadastralã L-34-48-C-b-2-III.
B2. Rezervaţia naturalã Gura Dobrogei - 243 ha, localitatea Târguşor, judeţul Constanţa
Descrierea limitelor
Limita nordicã porneşte de la borna silvicã 40, înscriindu-se în teren în lungul pârâului Târgusor, şi se încheie la borna silvicã 28.
Limita esticã porneşte de la borna silvicã 28, trece prin bornele silvice 27 şi 26 între care marcheazã contactul cu fondul forestier din u.a. 8B al OS Hârşova, continuã prin borna 29 pe marginea unui teren (pãşune) situat pe teritoriul administrativ al comunei Târguşor şi continuã pânã la borna silvicã 39.
Limita sudicã porneşte de la borna silvicã 39 şi continuã pe marginea terenului (pãşune) situat pe teritoriul administrativ al comunei Târguşor, trecând prin bornele silvice 32, 35 şi 37.
Limita vesticã porneşte din borna silvicã 37, continuã cu borna silvicã 38, iar intre bornele 39, 34, 31, 40 limita este reprezentatã de DC 81 Târguşor-Gura Dobrogei.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturalã Gura Dobrogei cuprinde parcelele şi subparcelele silvice 10, 11, 12, 13, 14, 15N1 şi 16 din UP V Târguşor a OS Hârşova.
Parcelele, subparcelele şi bornele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al UP V Târguşor a OS Hârşova întocmit în anul 1999.
B3. Rezervaţia naturalã Turbãria Ruginosu - 355 ha, localitatea Zagon, judeţul Covasna
Descrierea limitelor
Limita nordicã începe de la borna amenajisticã 238 (altitudine: 1.035 m) de pe drumul forestier D177 Comandãu- Pãpãuţi, urmãreşte bornele silvice 238 bis, 237 şi 234, dupã care continuã pânã la cantonul silvic de lângã borna amenajisticã 203 (altitudine: 1.080 m).
Limita esticã porneşte de la borna amenajisticã 203, urmeazã drumul forestier D185 pe o distanţã de 2,2 km spre sud-est, apoi în continuare încã 1,2 km pânã la pârâul Vaga Poncii, în dreptul bornei amenajistice 178.
Limita sudicã. Din dreptul bornei amenajistice 178 limita urmeazã drumul forestier D 184 de la vest la est, pânã în dreptul bornei amenajistice 237.
Limita vesticã porneşte de la borna amenajisticã 178 pe drumul forestier D 178, de la sud spre nord, pânã la drumul forestier D177 Comandãu-Pãpãuţi, la borna amenajisticã 238.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturalã Ruginosul cuprinde parcelele şi subparcelele silvice 98%, 97B%, 99A, 99B%, 100%, 103B, 104 ABC, 105AB din UP III Comandãu, 191,106, 107,108, 109, 110A, 110C, 111A, 111C, 112AB, 113A, 114AB, 173A, 173B, 187A, 187C, 188A din UB I (Unitate Baza I), precum şi parcelele şi subparcelele silvice 27A%, 28A%, 29, 30A% din TP 10 (Trup Pãşune 10) Capul Caprei Zagon.
Parcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 2004, fiind incluse şi pe harta silvicã ce face parte integrantã din amenajament. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Zagon din anul 1984.
B4. Rezervaţia naturalã Cama-Dinu-Pãsãrica - 2.400 ha, localitãţile Slobozia, Malu, Vedea, Cetãţuia, Gãujani, judeţul Giurgiu
Descrierea limitelor
Limita nordicã porneşte de la Borna CSA492, situatã pe taluzul interior al digului de apãrare al incintei agricole Pietroşani-Giurgiu, din dreptul satului Gãujani, coborând apoi spre est prin dreptul satelor Cetãţuia, Vedea, Malu şi ajungând pânã la Borna CSA472.
Limita esticã: de la borna CSA472 limita continuã pânã la graniţa cu Bulgaria din dreptul km 500.
Limita sudicã porneşte din dreptul km 500 şi urcã amonte de-a lungul graniţei cu Bulgaria pe lângã ostroavele Cama, Dinu şi Pãsãrica, ajungând pânã la km 520.
Limita vesticã porneşte de la graniţa cu Bulgaria din dreptul km 520 şi continuã pânã la borna silvicã 30I (situatã la baza taluzului exterior al digului de apãrare) şi borna CSA492.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturalã Cama-Dinu-Pãsãrica cuprinde ostroavele Cama, Dinu şi Pãsãrica, precum şi zona inundabilã dig-mal şi se încadreazã în parcela cadastralã 351, tarlaua 66 (179,73 ha), parcela 1.046, tarlaua 170 (19,52 ha).
Parcelele cadastrale sunt preluate din amenajamentele silvice ale UP I Vedea a OS Giurgiu întocmite în anul 2003.
B5. Rezervaţia naturalã Cheile şi Peştera Pãtrunsa - 78 ha, comuna Runcu, judeţul Gorj
Descrierea limitelor
Limita nordicã porneşte de la intersecţia unui drum forestier (orientat aproximativ nord-sud) cu talvegul unui pârâu, la altitudinea de 650 m, şi coboarã apoi pe limita de parcelã, faţã de u.a. 10 din afara arealului propus spre protejare, care urmeazã talvegul pârâului. Limita nordicã se terminã la confluenţa pârâului cu Sohodolul, aval de cabana de pe stânga râului Sohodol şi în apropierea unor izvoare carstice aflate în albia râului Sohodol şi a drumului turistic care strãbate zona. Lungimea aproximativã a limitei nordice este de 0,45 km şi strãbate doar formaţiuni calcaroase.
Limita esticã porneşte din dreptul zonei de confluenţã a râului Sohodol cu un afluent de pe partea dreaptã (afluent care reprezintã limita nordicã a zonei propuse), fiind reprezentatã de drumul turistic paralel cu Sohodolul care separã, pânã la confluenţa pârâului Pralejelor cu Sohodolul, limita de parcelã faţã de u.a. 128, aparţinând de Obştea Runcu. Drumul turistic se aflã pe partea stângã a râului Sohodol, fiind mãrginit de versantul stâng al acestuia, tãiat în formaţiuni de granit şi grandiorit bine împãdurite. Limita esticã continuã pe limitã parcelarã faţã de u.a. 129 din afara arealului propus spre protejare, pânã la baza versantului din capãtul nordic al Cheilor Pãtrunsa, punct din care limita continuã urcând pe la partea superioarã a muchiei versantului estic al Cheilor Pãtrunsa pe o distanţã de circa 650 m pe limitã parcelarã faţã tot de u.a. 129 din UP IV Plescioara. Limita pãrãseşte astfel drumul turistic, pentru a cuprinde, în arealul propus pentru protejare, abruptul calcaros faliat estic al Cheilor Pãtrunsa. Limita coboarã apoi la baza versantului din capãtul sudic al Cheilor Pãtrunsa, în dreptul podului de peste Sohodol, unde drumul trece pe dreapta pârâului, limita urmând în continuare drumul turistic paralel cu Sohodolul, pânã la circa 100 m sud de confluenţa pârâului Valea Rea cu Sohodolul din dreptul cotei altimetrice de 411,9 m. Limita esticã se întinde pe o lungime de circa 1,9 km.
Limita sudicã şi sud-vesticã porneşte din zona de confluenţã a unui pârâu cu Sohodolul, la altitudinea de 400 m, urmãreşte talvegul pârâului, urcând pe limita de parcelã dintre u.a. 7 din interiorul arealului propus spre protejare, u.a. 144 din sud şi u.a. 6 din sud-vest, pânã la intersecţia dintre talvegul pârâului şi drumul forestier din partea superioarã a versantului drept al Sohodolului. Limita are o lungime de circa 1,32 km.
Limita vesticã porneşte de la intersecţia talvegului pârâului (care constituie limita de sud-vest) cu un drum forestier. Drumul forestier separã u.a. 7 din UP IV Plescioara din interiorul arealului propus spre protejare, pe limitã de parcelã, şi u.a. 8 din afarã, pânã la circa 100 m sud de intersecţia cu un alt drum forestier care vine dinspre vest, în dreptul cotei altimetrice de 815,5 m. Drumul forestier se aflã la limita geologicã dintre calcar şi formaţiuni de granite şi granodiorite şi este localizat la partea superioarã a versantului drept al Sohodolului, versant abrupt în care este sãpatã Peştera de la Pãtrunsa. Limita vesticã are o lungime totalã de 0,65 km şi se închide la intersecţia cu talvegul pârâului, care constituie limita nordicã a arealului propus pentru protejare.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturalã Cheile şi Peştera Pãtrunsa cuprinde parcela forestierã 7 din UP IV Plescioara a OS Runcu.
Parcela forestierã este preluatã din amenajamentul silvic al UP IV Plescioara a OS Runcu întocmit în anul 2001.
B6. Rezervaţia naturalã Lacul Rodeanu - 51 ha, comuna Jilavele, judeţul Ialomiţa
Descrierea limitelor
Limita nordicã porneşte de la circa 30 m de DN1 D din dreptul bornei kilometrice 28 + 600, urmãrind conturul lacului, pânã în dreptul bornei kilometrice 28 + 900, respectiv la circa 10 m de drumul de exploatare agricolã aflat la limita esticã a lacului. Terenul aflat în imediata vecinãtate a lacului, pânã în DN1 D, reprezintã pãşune din domeniul privat al localitãţii Jilavele.
Limita esticã continuã pe conturul lacului, având în vecinãtate teren agricol, proprietate privatã.
Limita sudicã continuã pe conturul lacului, având în vecinãtate pãşune din domeniul privat al comunei Jilavele.
Limita vesticã continuã pe conturul lacului, având ca vecinãtãţi hotarul comunei Adâncata şi pãşunea din domeniul privat al comunei Jilavele.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturalã Lacul Rodeanu se încadreazã în parcela cadastralã HB 262, tarlaua T 73, evidenţiatã în Planul Urbanistic General al localitãţii din anul 2002.
B7. Rezervaţia naturalã Pãdurea Voievodeasa - 102 ha, localitatea Suceviţa, judeţul Suceava
Descrierea limitelor
Limita nordicã începe de la borna silvicã 1/6 din UP II Bercheza a OS Marginea, continuã pe limita de parcelã la borna 10 şi apoi la borna 13.
Limita esticã începe de la borna silvicã 13, continuã pe limita de subparcelã prin bornele silvice 14, 2, 7, pânã la borna 7/3.
Limita sudicã începe de la borna silvicã 7/3, continuã pe limita de parcelã prin bornele 10, 8, 6, pânã la borna 1/5.
Limita vesticã începe de la borna silvicã 1/5, continuã pe limitã de subparcelã la borna 2 şi apoi la borna 1/6.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturalã forestierã Pãdurea Voievodeasa cuprinde parcelele şi subparcelele silvice 4B, I, H, 5A, B, E din UP II a OS Marginea.
Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al UP II Bercheza a OS Marginea întocmit în anul 2000.
B8. Rezervaţia naturalã Pãdurea Roşoşa - 205 ha, localitatea Moldoviţa, judeţul Suceava
Descrierea limitelor
Limita nord-vesticã începe de la borna silvicã 1/K2 din UP II Argel a OS Moldoviţa, continuã pe limita de parcelã prin bornele 1/80, 6/L2, pe limita de subparcelã înte 212D şi 212C, pe limita de subparcelã între 212A şi 212C, pe limita de subparcelã între 212B şi 212C pe pârâul Iavoreşti la borna 11/L2.
Limita esticã începe de la borna silvicã 11/L2, pe limita de parcelã la borna 1/64, la borna 1/62.
Limita sudicã începe de la borna silvicã 1/62 pe limita de parcelã, apoi pe limita de subparcelã între 205D şi 205F, pe limita de subparcelã între 205A şi 205E, pe limita de subparcelã între 205A şi 205B, pe limita de parcelã la borna 8/80, la borna 4/80, la borna 1/K2.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturalã forestierã Pãdurea Roşoşa va cuprinde parcelele şi subparcelele silvice 205A, C, D, 208A, B, C, D, 209A, B, C, D, E, 210A, B, C, D, E, F, G, 212C, H, I din UP II Argel a OS Moldoviţa.
Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al UP II Argel a OS Moldoviţa întocmit în anul 2005.
B9. Rezervaţia naturalã Codrul Secular Loben - 483 ha, localitatea Moldoviţa, judeţul Suceava
Descrierea limitelor
Limita nordicã începe de la borna silvicã 17/33 din UP III Raşca a OS Moldoviţa, continuã pe limita de parcelã prin bornele 15/33, 14/33, 8/101, 6/101, pânã la borna silvicã 11/101.
Limita esticã începe de la borna silvicã 11/101, continuã pe limitã de parcelã prin bornele silvice 1/03, 60/03, 1/116, pe Vf. Buzova şi apoi la borna 65/03.
Limita sudicã începe de la borna silvicã 65/03, pe limitã de parcelã prin bornele 10/113, 7/121, pe pârâul Timotei, pânã la borna 1/123.
Limita vesticã începe de la borna silvicã 1/123, pe limitã de parcelã la bornele 2/03, 8/108, pe sub Vf. Lemşca, pe limitã de parcelã, pânã la borna 17/33.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturalã forestierã Pãdurea Loben cuprinde parcelele şi subparcelele silvice 289A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, 290A, B, C, D, E, 291A, B, C, D, E, 292A, B, 293A, B, C, D, E, 294A, B, C, D, E, F, V1, V2, V3, V4, 295A, B, C, D, E, F, G, H din UP III Raşca a OS Moldoviţa.
Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al UP III Raşca a OS Moldoviţa întocmit în anul 2005.
B10. Rezervaţia naturalã Ostrovul Mare - 140 ha, comuna Islaz, judeţul Teleorman
Descrierea limitelor
Limita nordicã este reprezentatã de limita grindului ce porneşte din borna silvicã 131 şi continuã prin bornele silvice 133, 135, 137, 139, 141, pânã la borna silvicã 143.
Limita nord-esticã este reprezentatã de limita subparcelei forestiere 75B, pânã la borna silvicã 143.
Limita esticã este reprezentatã de limita subparcelei forestiere 75B.
Limita sud-esticã este reprezentatã de limita subparcelei forestiere 75B, pânã la borna silvicã 144.
Limita sudicã este reprezentatã de limita grindului ce porneşte din borna silvicã 144 şi continuã prin bornele silvice 142, 136, 134, pânã la borna silvicã 132.
Limita sud-vesticã este reprezentatã de limita subparcelelor forestiere 68A, 68C, 68D, pânã la borna silvicã 132.
Limita vesticã este reprezentatã de limita subparcelei forestiere 68B.
Limita nord-vesticã este reprezentatã de limita subparcelei forestiere 68B, pânã la borna silvicã 131.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturalã Ostrovul Mare cuprinde grindul Ostrovul Mare şi are parcelele şi subparcelele forestiere 68A-D, 69A-F, 70A-F, 70N, 71A-D, 71N, 72A-D, 72N, 73A-H, 73N, 74A-G, 75A-B, 104N, 105N, 106N din UP VI Calnovãţ a OS Corabia (judeţul Olt) şi luciul de apã al Dunãrii, limitrof grindului.
Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al UP VI Calnovãţ a OS Corabia întocmit în anul 2001.
B11. Rezervaţia naturalã Pãdurea Pojorâtele - 58 ha, localitatea Drãgãneşti de Vede, judeţul Teleorman
Descrierea limitelor
Limita nordicã porneşte din borna silvicã 52, continuã pe linia parcelarã prin borna silvicã 76, pânã la borna silvicã 96.
Limita nord-esticã porneşte din borna silvicã 96, continuã pânã la borna silvicã 95, limitatã de pârâul Burdea.
Limita esticã porneşte din borna silvicã 95, continuã prin borna silvicã 94, apoi pe limita dintre subparcelele 60A şi 60C, pânã la intersecţia cu linia parcelarã ce desparte parcela 59 de parcela 60.
Limita sud-esticã porneşte din punctul de intersecţie al parcelelor 60 şi 59, continuã pe limita subparcelelor 59 A şi 59 B, pânã la intersecţia cu linia parcelarã ce desparte parcelele 58 şi 59.
Limita sudicã porneşte de la intersecţia limitei sud-estice cu linia parcelarã ce desparte parcela 59 de parcela 58 şi continuã pe aceasta prin borna silvicã 73, pânã la borna silvicã 49.
Limita sud-vesticã porneşte din borna silvicã 49, continuã pe linia parcelarã pânã la borna silvicã 50.
Limita vesticã porneşte de la borna silvicã 50, continuã pe linia parcelarã, trecând prin bornele silvice 74 şi 75, pânã la borna silvicã 51.
Limita nord-vesticã porneşte de la borna silvicã 51, continuã pe linia parcelarã, pânã la borna silvicã 52.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturalã Pãdurea Pojorâtele cuprinde parcelele şi subparcelele silvice 46, 48, 59A, 60A şi 61 din UP IV Pojorâtele a OS Roşiori de Vede, judeţul Teleorman.
Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al UP IV Pojorâtele a OS Roşiori de Vede întocmit în anul 1995.
B12. Rezervaţia naturalã Pãdurea Merişor-Cotul Zãtuanului - 469 ha, comuna Vânãtori, judeţul Vrancea
Descrierea limitelor
Limita nordicã porneşte din borna silvicã 92, continuã spre est pânã la borna silvicã 90 (UP IX Bilieşti) şi borna silvicã 91, înscriindu-se în teren în lungul unui drum tehnologic ce desparte un ogor de vânãtoare la nord de o livadã de nuci situatã la sud. Limita nordicã se desfãşoarã la sudul localitãţii Ciuslea, pe direcţia vest-est, pânã la albia Siretului.
Limita esticã porneşte din borna silvicã 91, trece prin bornele silvice 83, 71, 72, 68, 58, 53, 40 şi 41, pânã la borna silvicã 36 (UP IX Bilieşti), care separã trupul de pãdure propus pentru protejare de zona cu vegetaţie arbustivã sau ierboasã şi de albia râului Siret.
Limita sudicã porneşte din borna silvicã 36, situatã la nord de balastiera de la Bilieşti, continuã în amonte pe un braţ secundar al râului Siret şi apoi pe liziera pãdurii. Limita sudicã traverseazã braţul secundar al râului Siret şi continuã prin bornele silvice 42, 43, 44 şi 45, pânã la borna silvicã 50 (UP IX Bilieşti).
Limita vesticã porneşte din borna silvicã 50, marcheazã contactul cu terenurile arabile situate la vest, continuã pe marginea sinuoasã a pãdurii cu bornele silvice 122, 121, 51, 57, 60, 63, 64, 65, 66, 79, 80, 84, 85, 86, 88, 89 şi se încheie la borna 92 (UP IX Bilieşti).
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturalã Pãdurea Merişor-Cotul Zãtuanului cuprinde parcelele şi subparcelele silvice 13B-H, 14A-H, 15A-D, 16A-D, 17A-B, 18A-C, 19, 20A-P, 21A-F, 22A-B, 22N, 23A-H, 24A-D, 25N, 25A-G, 26A-G, 27N, 27A-P, 28A-I, 29A-B, 30A-J, 31, 32A-B, 33A-B, 34A-N, 35A-B, 36A-H.
Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al UP IX Bilieşti a OS Focşani întocmit în anul 2001.
_________
