Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 1.127 din 22 septembrie 2005 pentru aprobarea Acordului privind cooperarea dintre Ministerul Economiei si Comertului din Romania si Departamentul Federal al Afacerilor Economice al Confederatiei Elvetiene, reprezentand Confederatia Elvetiana, in domeniile energie, mediu si alte sectoare industriale, semnat la Bucuresti la 16 iunie 2005
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 12 octombrie 2005
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al <>art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
ARTICOL UNIC
Se aprobã Acordul privind cooperarea dintre Ministerul Economiei şi Comerţului din România şi Departamentul Federal al Afacerilor Economice al Confederaţiei Elveţiene, reprezentând Confederaţia Elveţianã, în domeniile energie, mediu şi alte sectoare industriale, semnat la Bucureşti la 16 iunie 2005.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemneazã:
---------------
Ministrul economiei şi comerţului,
Codruţ Ioan Şereş
Ministrul afacerilor externe,
Mihai Rãzvan Ungureanu
Bucureşti, 22 septembrie 2005.
Nr. 1.127.
ACORD*)
privind cooperarea dintre Ministerul Economiei şi Comerţului din România şi Departamentul Federal al Afacerilor Economice al Confederaţiei Elveţiene, reprezentând Confederaţia Elveţianã, în domeniile energie, mediu şi alte sectoare industriale
------------
*) Traducere.
Ministerul Economiei şi Comerţului din România şi Departamentul Federal al Afacerilor Economice al Confederaţiei Elveţiene, denumite în continuare pãrţi,
recunoscând importanţa dezvoltãrii unei politici energetice care satisface nevoile prezente economice, sociale şi de mediu, fãrã a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi,
recunoscând importanţa modernizãrii sectorului energetic şi de mediu din România pentru îndeplinirea obiectivelor sus-menţionate şi rolul important al investiţiilor strãine, al transferului de tehnologie şi de know-how în acest context,
luând în considerare experienţa şi realizãrile elveţiene în domeniul infrastructurii energetice şi al tehnologiilor de mediu, precum şi poziţia puternic competitivã a companiilor elveţiene şi know-how-ul deţinut de instituţiile şi organizaţiile elveţiene în aceste sectoare,
recunoscând importanţa intensificãrii cooperãrii bilaterale dintre România şi Confederaţia Elveţianã în domeniile energie, mediu şi alte sectoare industriale, care va contribui la dezvoltarea durabilã a celor douã ţãri,
dorind sã creeze un cadru pentru cooperare care va încuraja dezvoltarea şi extinderea legãturilor comerciale dintre companiile lor,
respectând cadrul legilor şi regulamentelor lor naţionale, luând în considerare obligaţiile lor internaţionale,
au convenit urmãtoarele:
ART. 1
Obiectivele prezentului acord sunt urmãtoarele:
● sã sprijine obiectivele de dezvoltare ale României prin creşterea participãrii companiilor elveţiene în domeniile energie, mediu şi alte sectoare industriale, în special în domeniul infrastructurii energetice şi al tehnologiilor de mediu;
● sã încurajeze participarea companiilor elveţiene la procesul de privatizare din sectoarele sus-menţionate;
● sã identifice noi oportunitãţi de sprijinire prin eforturi comune a obiectivelor globale energetice şi de mediu, cum ar fi cele stipulate în Tratatul Cartei energiei şi în Protocolul de la Kyoto;
● sã încurajeze companiile din cele douã ţãri sã participe la realizarea împreunã a altor proiecte de interes comun în domeniul eficienţei energetice şi al protecţiei mediului, inclusiv pe terţe pieţe.
ART. 2
Termenii şi condiţiile pentru fiecare proiect se vor stabili de comun acord de cãtre pãrţile direct implicate, cu sprijinul autoritãţilor şi al agenţiilor de resort în ceea ce priveşte finanţarea şi obţinerea de garanţii de export. Achiziţionarea de bunuri, lucrãri şi servicii pentru implementarea proiectelor se va face, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, prin oferta unicã, cu condiţia sã se asigure eficienţa economicã în condiţiile de piaţã. În cazul contractelor la cheie, operatorii economici elveţieni se vor strãdui sã utilizeze pe cât de mult posibil bunuri, lucrãri şi servicii româneşti.
ART. 3
În vederea concretizãrii şi realizãrii scopurilor prezentului acord au fost identificate urmãtoarele domenii prioritare de cooperare bilateralã în domeniile energie şi mediu, ca orientare pentru companiile, organizaţiile şi instituţiile interesate:
● cooperare în producţia şi furnizarea de componente pentru centrale electrice şi echipamente energetice, aşa cum este stipulat în Amendamentul comercial la Tratatul Cartei energiei;
● cercetare aplicatã şi dezvoltare pe teme de energie şi mediu;
● îmbunãtãţirea resurselor energetice şi a infrastructurii prin utilizarea de tehnologii cu impact redus asupra mediului;
● activitãţi de proiect aflate sub incidenţa art. 6 din Protocolul de la Kyoto (implementare în comun);
● proiecte legate de aspectele tehnice privind reforma pieţei energiei, aşa cum este stipulat în Tratatul Comunitãţii Energiei din Sud-Estul Europei;
● alte domenii de cooperare convenite la nivelul companiilor.
Domeniile prioritare definite în prezentul acord şi lista de proiecte prevãzutã în anexa nr. II nu sunt limitative.
ART. 4
Formele posibile de cooperare în domeniile energie, mediu şi alte sectoare industriale între companiile, organizaţiile şi instituţiile interesate pot include:
● participarea companiilor elveţiene la realizarea de investiţii în România în proiecte în domeniile energie, mediu şi alte sectoare industriale (prevãzute în anexa nr. II);
● schimbul şi pregãtirea personalului ştiinţific şi tehnic;
● schimbul de informaţii ştiinţifice şi tehnologice;
● transferul de echipamente, know-how şi tehnologie;
● furnizarea de consultanţã şi servicii tehnologice relevante.
ART. 5
Fiecare parte va încuraja constituirea de grupe de lucru pentru implementarea proiectelor prevãzute în anexa nr. II.
Grupele de lucru vor conveni asupra obiectivelor specifice, responsabilitãţilor şi resurselor necesare.
În vederea implementãrii prezentului acord, grupele de lucru vor stabili, în conformitate cu propriile proceduri, prioritãţile, disponibilitãţile şi resursele proprii pe care le pot aloca. Grupele de lucru vor administra propriile resurse alocate pentru implementarea prezentului acord, în concordanţã cu procedurile proprii.
Anexele nr. I şi II fac parte integrantã din prezentul acord. Anexa nr. II nu este limitativã.
ART. 6
În vederea implementãrii obiectivelor prezentului acord, pãrţile au convenit:
● sã poarte consultãri bilaterale periodice la nivelul grupelor de lucru care se vor întâlni alternativ în România şi în Elveţia, ori de câte ori este necesar;
● sã organizeze un sistem eficient pentru schimbul periodic de informaţii economice şi comerciale;
● sã organizeze misiuni economice pentru oamenii de afaceri interesaţi din cele douã ţãri;
● sã organizeze seminarii, mese rotunde şi expoziţii pentru prezentarea de noi produse şi tehnologii din sectorul industrial din cele douã ţãri;
● sã participe la târguri şi expoziţii organizate în cele douã ţãri;
● sã schimbe informaţii privind ofertele sau licitaţiile organizate în cele douã ţãri.
ART. 7
Prezentul acord va intra în vigoare la data ultimei notificãri prin care pãrţile se vor informa reciproc asupra îndeplinirii procedurilor legale interne necesare intrãrii lui în vigoare şi va fi în vigoare pe perioadã nedeterminatã.
Fiecare parte contractantã va avea dreptul sã denunţe prezentul acord în orice moment, prin notificarea pe cãi diplomatice. În acest caz prezentul acord va înceta dupã 3 luni de la primirea notificãrii de denunţare.
Semnat la Bucureşti la 16 iunie 2005, în douã exemplare în limba englezã.
Pentru Ministerul Economiei
şi Comerţului din România,
Attila Demeter,
secretar de stat
Pentru Departamentul Federal al Afacerilor Economice
al Confederaţiei Elveţiene,
Jorg Al. Reding,
ambasador
ANEXA 1
Grupul de lucru român:
1. domnul Cristian Istodorescu - director general al Direcţiei generale cooperare economicã internaţionalã, sintezã şi investiţii - Ministerul Economiei şi Comerţului;
2. domnul Victor Schmidt - director general adjunct al Direcţiei generale politicã industrialã - Ministerul Economiei şi Comerţului;
3. doamna Cristiana Ion - Ministerul Economiei şi Comerţului;
4. domnul Grigore Nelepcu - vicepreşedinte al Patronatului Român din Industria Electronicã, Electrotehnicã, Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor;
5. domnul Rãzvan Purdilã - director al Unitãţii de Management al Proiectelor - Compania Naţionalã de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A.;
6. doamna Carmen Marin - director marketing - Societatea Comercialã de Producere a Energiei Electrice "Hidroelectrica" - S.A.;
7. domnul Ioan Radu - director Societatea Comercialã de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. - sucursala Transilvania Nord;
8. domnul Rodrig Dinulescu - ministru consilier - Ambasada României la Berna.
ANEXA II
LISTA
proiectelor de investiţii
Sectorul industrial
Industria construcţiilor de maşini
1. Linie de asamblare automotoare Diesel mecanice pentru transportul de cãlãtori pe cale feratã pe distanţe scurte
2. Linie de asamblare vagoane pentru transportul de cãlãtori pe calea feratã
3. Reabilitarea unor utilaje - maşini-unelte şi instalaţii pentru fabricarea de echipamente hidroenergetice
4. Proiect CFR pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de furnizare prin tracţiune electricã de 110/25 kV la trei staţii de cale feratã: tronsonul 202 Filiaşi-Simeria, tronsonul 400 Braşov-Deda şi tronsonul 501 Adjud-Ciceu, inclusiv implementarea sistemelor de supraveghere regionalã şi de colectare de date - staţiile de tracţiune & SCADA.
Electrotehnicã, electronicã şi mecanicã finã
1. Fabricarea de aparaturã electrocasnicã diversã
2. Producerea şi dezvoltarea fabricãrii de locomotive Diesel electrice tip Bo-Bo cu tehnicã de acţionare în curent alternativ, comandã cu microprocesor şi sistem de utilizare ridicatã a aderenţei, pentru serviciul de marfã şi/sau de cãlãtori
3. Producerea şi dezvoltarea fabricãrii de locomotive electrice tip Bo-Bo (cu patru osii motoare), cu tehnicã de acţionare în curent alternativ, comanda calculator de bord, sisteme moderne de siguranţã a mersului pe calea feratã, frânare recuperativã şi sistem de utilizare ridicatã a aderenţei, pentru serviciul de cãlãtori şi/sau de marfã
4. Echipament complex utilizat în activitatea de reabilitare şi modernizare termicã a clãdirilor şi instalaţiilor aferente
5. Linie de fabricaţie de mãrci holografice
6. Linie de fabricaţie de echipamente de detectare a documentelor false
Sectorul energetic
1. Program de revitalizare şi modernizare a echipamentelor cu durata de viaţã expiratã din centralele hidroenergetice: 1330,5 MW
Hidrocentrala Stejaru - 2 x 50 + 4 x 27,5 MW
Prima ecluzã Porţile de Fier I
Hidrocentrala Vidraru - 4 x 55 MW
Hidrocentrala Mãrişelu - 3 x 73,5 MW
Hidrocentrala Şugag - 2 x 75 MW
Hidrocentrala Tarniţa - 2 x 22,5 MW
Hidrocentrala Râul Mare Retezat - 2 x 167,5 MW
Hidrocentrala Gâlceag - 2 x 75 MW
2. Capacitãţi noi: realizarea primei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj Tarniţa Lãpuşteşti, 1.000 MW, 1.200 GWh/an
3. Modernizarea sistemelor de comandã, control şi protecţie pentru staţiile electrice din reţea
4. Modernizarea sistemului de telecontrol al staţiilor, implementarea şi dezvoltarea sistemelor DMS-SCADA
5. Creşterea capacitãţii de distribuţie a reţelei de distribuţie - zona industrialã Sibiu Vest, realizarea unei staţii de amplificare de 100/20 kV la Aeroportul Sibiu - Sistem SCADA şi integrarea în sistemul existent
6. Modernizarea staţiei de transformare Braşov (220 kV) - "Transelectrica"
7. Modernizarea staţiei de transformare Gura Ialomiţei (400 kV) - "Transelectrica"
Sectorul protecţiei mediului:
Alte industrii
1. Reabilitarea sau extinderea unitãţilor şi instalaţiilor de tratare a apelor reziduale
2. Reabilitarea unitãţilor de tratare biologicã
3. Producţia de pigmenţi anorganici: îndepãrtarea Cr şi Zn din apele reziduale
4. Unitãţi de finisare chimicã: construcţia de staţii de tratare a apelor reziduale pentru unitãţi
5. Construcţia unei staţii de filtrare a apelor reziduale industriale în vederea încadrãrii în indicatorii de calitate prevãzuţi în legea mediului
Industria lemnului şi mobilei
6. Fabrici de prelucrare a lemnului: realizarea unei centrale termice noi de 10 Gcal pentru arderea deşeurilor de lemn rezultate în procesul de producţie, finalizarea centralei termice cu instalaţii de stocare, incineratoare, douã boilere de 5 Gcal, instalaţie de desulfurare, construire de noi clãdiri
7. Fabrici de prelucrare a lemnului: modernizarea unitãţilor de tratare a apelor reziduale
8. Fabrici de prelucrare a lemnului: realizarea unei instalaţii noi sau reabilitarea sistemelor vechi de evacuare a noxelor pentru fabrici
9. Fabrica de mobilã: prelucrarea deşeurilor de lemn prin instalarea de convectoare, brichetare a rumeguşului; sistem de filtrare pentru curãţarea evacuãrilor şi pentru instalaţiile pneumatice; izolare fonicã şi termicã a instalaţiilor de uscare a cherestelei şi de evacuare a rumeguşului; construcţia unui rezervor ecologic pentru ape reziduale; modernizarea instalaţiei de filtrare pentru substanţele toxice din sectorul de finisare; construcţia de spaţii tehnico-sociologice
10. Prelucrarea lemnului: reducerea emisiilor rezultate din arderea combustibilului lichid şi procesarea deşeurilor de lemn
11. Producţia de mobilã: îmbunãtãţirea sistemului de purificare a gazelor şi a apelor reziduale rezultate de la instalaţia de ardere a deşeurilor de lemn
12. Asistenţa tehnicã pentru implementarea directivelor europene referitoare la emisiile fonice în atmosferã de la maşinile de prelucrare a lemnului şi de la uscãtoare, prin realizarea unui sistem de izolare fonicã şi management al deşeurilor utilizând o instalaţie de mãrunţire a deşeurilor lemnoase
Industria cauciucului
13. Fabrica de prelucrare a cauciucului: curãţarea fabricii; reînnoirea sistemului de încãlzire (cu abur) utilizând centrale electrice de micã putere; obţinerea aprobãrii de conectare la conducta principalã de gaze naturale; reînnoirea sistemului de evacuare (gaz şi praf)
Centrale termoelectrice
14. Centrale termoelectrice: instalaţii de desulfurare a gazelor arse; reducerea noxelor; precipitatori electrostatici; depozit de zgurã; tratarea deşeurilor etc.
Siderurgie/metalurgie
15. Industria siderurgicã şi metalurgicã: desprãfuirea gazelor din convertitoare şi recuperarea acestora ca gaze de combustie şi desprãfuirea platformelor de turnare ale furnalelor; monitorizarea emisiilor de noxe din aer, apã, sol
16. Industria siderurgicã şi metalurgicã: lucrãri de ecologizare pentru procedurile de realizare a foilor subţiri de oţel în cuptoare electrice
17. Unitãţi metalurgice: noi zone ecologice de depozitare a deşeurilor industriale rezultate din activitãţile de producţie şi întreţinere
Managementul deşeurilor
18. Unitate de depozitare a deşeurilor: realizarea unui strat impermeabil de fosfor-gips pentru evitarea poluãrii cu P(2)O(5)
19. Managementul deşeurilor: cooperare în domeniul managementului deşeurilor
20. Managementul deşeurilor: asistenţa tehnicã pentru înfiinţarea unei organizaţii de reciclare PET
21. Managementul deşeurilor: asistenţã tehnicã pentru managementul PCB în România (poluanţi organici persistenţi - POP. A se vedea http://www.pops.int/)
22. Dezvoltarea infrastructurii de recuperare a deşeurilor din echipamentele electrice şi electronice, din baterii portabile şi acumulatori în România - Ministerul Economiei şi Comerţului
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
