Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 1.092 din 3 noiembrie 2010 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a apelor Prutului si Dunarii, semnat la Chisinau la 28 iunie 2010
În temeiul <>art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al <>art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
ART. 1 Se aprobã Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilã a apelor Prutului şi Dunãrii, semnat la Chişinãu la 28 iunie 2010. ART. 2 Ministerul Mediului şi Pãdurilor din România pune în aplicare prevederile acordului prevãzut la art. 1.
PRIM-MINISTRU EMIL BOC
Contrasemneazã: -------------- Ministrul mediului şi pãdurilor, Laszlo Borbely
Ministrul administraţiei şi internelor, Constantin-Traian Igaş
Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi
Ministrul finanţelor publice, Gheorghe Ialomiţianu
Bucureşti, 3 noiembrie 2010. Nr. 1.092.
ACORD între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilã a apelor Prutului şi Dunãrii
Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, denumite în continuare pãrţi contractante, animate de dorinţa fermã de a dezvolta cooperarea lor pentru protecţia şi gospodãrirea durabilã a cursurilor de apã transfrontaliere şi pentru protecţia ecosistemelor acvatice, având în vedere cã ambele state sunt pãrţi atât la <>Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apã transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale, semnatã la Helsinki la 17 martie 1992 (denumitã în continuare Convenţia de la Helsinki) cât şi la <>Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilã a fluviului Dunãrea, semnatã la Sofia la 29 iunie 1994 (denumitã în continuare Convenţia pentru protecţia fluviului Dunãrea), recunoscând cã protecţia şi folosirea în limite raţionale a resurselor de apã, ca şi apãrarea împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluãrii sunt probleme importante şi urgente, a cãror soluţionare eficientã poate fi asiguratã numai printr-o strânsã colaborare, conştiente de importanţa deosebitã a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut, ţinând seama de faptul cã teritoriile statelor lor sunt situate în bazinul hidrografic al fluviului Dunãrea, în acord cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politicã comunitarã în domeniul apei (denumitã în continuare Directiva-cadru privind apa) şi Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii (denumitã în continuare Directiva privind inundaţiile), constatând cã ambele state participã la îndeplinirea prevederilor Planului strategic de acţiune din cadrul "Programului de protecţie a mediului în bazinul Dunãrii" şi la realizarea Planului de management pentru bazinul fluviului Dunãrea, conform prevederilor Directivei-cadru privind apa, dorind sã încurajeze cercetarea ştiinţificã şi tehnologicã destinatã soluţionãrii problemelor legate de gospodãrirea durabilã a apelor, au convenit urmãtoarele:
CAP. I Prevederi generale
ART. 1 Definiţii În sensul prevederilor prezentului acord, termenii utilizaţi au urmãtoarele semnificaţii: a) curs de apã - un sistem al apelor de suprafaţã şi subterane, constituind, în virtutea legãturilor lor fizice, un întreg unitar; b) impact transfrontalier - acele schimbãri semnificative şi cuantificabile pe baza nivelului de cunoaştere din fiecare ţarã şi cu luarea în considerare a metodologiilor europene, intervenite în regimul, cantitatea şi calitatea apelor, mediul acvatic şi în viaţa florei şi a faunei acvatice, care se manifestã pe teritoriul statului unei pãrţi contractante în urma activitãţii umane sau a unor evenimente naturale intervenite pe teritoriul statului celeilalte pãrţi contractante; c) gospodãrirea apelor - activitãţile care conduc la cunoaşterea, utilizarea şi valorificarea raţionalã, menţinerea sau îmbunãtãţirea stãrii resurselor de apã în scopul satisfacerii nevoilor sociale şi economice, la protecţia împotriva epuizãrii şi poluãrii acestor resurse, precum şi la prevenirea şi combaterea acţiunilor distructive ale apelor; d) substanţe periculoase - orice substanţe sau produse care, folosite în cantitãţi, concentraţii sau condiţii aparent nepericuloase, au efecte toxice, cancerigene, mutagene, teratogene sau bioacumulative şi care au un impact nefavorabil semnificativ asupra organismelor vii şi resurselor de apã, astfel încât manipularea lor necesitã mãsuri speciale de protecţie; e) intervenţii - mãsurile şi lucrãrile preconizate sau în curs de realizare în legãturã cu apele, care ar putea produce impact transfrontalier; f) ape subterane - toate apele care se aflã sub pãmânt în zona de saturaţie şi în contact direct cu solul sau subsolul; g) situaţie excepţionalã - ansamblul de fenomene naturale sau artificiale care pot pune în pericol persoanele, bunurile materiale şi mediul, cum sunt inundaţiile, seceta, poluarea, inclusiv poluarea accidentalã, incidentele sau accidentele la lucrãri şi altele asemenea; h) poluare accidentalã - acea poluare datoratã accidentelor, defecţiunilor industriale, neglijenţei sau dezastrului natural, care cauzeazã alterarea bruscã a calitãţii apei; i) prevenirea şi combaterea efectelor poluãrilor accidentale-ansamblul reglementãrilor şi mãsurilor specifice care au ca scop eliminarea sau limitarea efectelor dãunãtoare ale poluãrilor accidentale; j) prag de alarmare - valoarea-limitã care se poate defini în cazul poluãrilor accidentale şi care reprezintã cantitatea de substanţã periculoasã din apã, luându-se în considerare capacitatea de recepţie a cursurilor de apã; k) debitul ecologic - debitul de apã natural necesar menţinerii zonelor umede sau pentru menţinerea vieţii acvatice. În privinţa noţiunilor nedefinite aici, dar folosite în textul prezentului acord, sunt valabile definiţiile cuprinse în Convenţia de la Helsinki, Convenţia pentru protecţia fluviului Dunãrea, Directiva-cadru privind apa şi Directiva privind inundaţiile. ART. 2 Scopul acordului Scopul prezentului acord este stabilirea cadrului juridic al colaborãrii pãrţilor contractante în vederea protecţiei şi utilizãrii durabile a resurselor de apã, exploatãrii Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut, construirea şi exploatarea altor lucrãri hidrotehnice, precum şi a condiţiilor organizatorice, instituţionale şi economice ce formeazã cadrul pentru cooperarea economicã, ştiinţificã şi tehnicã a pãrţilor contractante în domeniul de aplicare a acordului. ART. 3 Aplicarea acordului Prevederile prezentului acord se aplicã: - râului Prut; - sectorului comun al fluviului Dunãrea; - acviferelor transfrontaliere; - Nodului Hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut, precum şi celorlalte lucrãri existente pe cursurile de apã menţionate mai sus sau care urmeazã sã se efectueze în baza acestui acord. ART. 4 Obiective şi principii 1. Pentru atingerea scopului prezentului acord pãrţile contractante vor coopera şi vor lua toate mãsurile legale, administrative şi tehnice adecvate pentru realizarea urmãtoarelor obiective: a) atingerea stãrii bune a apelor prevãzutã în Directiva-cadru privind apa; b) asigurarea utilizãrii durabile a resurselor de apã; c) asigurarea debitelor de apã; d) prevenirea, combaterea, limitarea şi controlul efectelor dãunãtoare transfrontaliere ale situaţiilor excepţionale; e) prevenirea alterãrii stãrii apelor şi controlul poluãrilor; f) asigurarea regimului de scurgere a apelor şi apãrarea împotriva inundaţiilor şi gheţurilor; g) realizarea, exploatarea şi întreţinerea lucrãrilor hidrotehnice şi hidroenergetice; h) conservarea ecosistemelor acvatice; i) dezvoltarea sistemelor de supraveghere şi evaluare a stãrii apelor; j) efectuarea cercetãrilor, observaţiilor hidrologice, hidrometeorologice, hidrogeologice şi evaluarea rezultatelor acestor cercetãri, precum şi schimbul de date şi informaţii din domeniu; k) realizarea lucrãrilor de întreţinere a cursurilor de apã; l) promovarea acţiunilor comune de cercetare şi dezvoltare tehnologicã în domeniu. 2. Pãrţile contractante vor acţiona pentru: a) prevenirea, diminuarea şi supravegherea impactului cu efect nefavorabil transfrontalier, posibil a fi produs de poluarea cursurilor de apã, de inundaţii, gheţuri şi de exploatarea acumulãrilor existente; b) asigurarea utilizãrii raţionale şi echitabile a cursurilor de apã; c) alimentarea cu apã potabilã, industrialã, irigaţii şi satisfacerea altor cerinţe. 3. Niciuna dintre pãrţile contractante nu va executa lucrãri pe teritoriul statului propriu şi nici nu va lua mãsuri pe cursurile de apã care sã modifice regimul de scurgere sau condiţiile de calitate a acestora, fãrã o consultare prealabilã a celeilalte pãrţi contractante. 4. Niciuna dintre pãrţile contractante nu va lua mãsuri cu privire la Nodul hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut, care sã afecteze în mod negativ teritoriul statului celeilalte pãrţi contractante. 5. Pãrţile contractante vor aplica în cadrul cooperãrii pentru protecţia şi utilizarea resurselor de apã principiile folosirii echitabile şi raţionale a resurselor de apã, precauţiei, reciprocitãţii, bunei-credinţe şi principiul "poluatorul plãteşte", astfel cum sunt acestea dezvoltate pe termen lung în Directiva-cadru privind apa.
CAP. II Forme şi activitãţi specifice de cooperare
ART. 5 Forme de cooperare 1. Pãrţile contractante, pentru asigurarea cooperãrii în conformitate cu prevederile prezentului acord, vor înfiinţa Comisia hidrotehnicã interguvernamentalã, denumitã în continuare Comisia hidrotehnicã, ale cãrei organizare şi funcţionare sunt reglementate în cap. III. 2. Aplicarea prevederilor prezentului acord se va face potrivit regulamentelor care stabilesc detaliile colaborãrii dintre pãrţile contractante, elaborate şi/sau actualizate de Comisia hidrotehnicã. 3. Regulamentele vor fi elaborate şi adaptate pe baza experienţei de cooperare şi luând în considerare ghidurile de aplicare ale Convenţiei privind protecţia fluviului Dunãrea, Directivei-cadru privind apa şi Directivei privind inundaţiile; regulamentele vor fi dezvoltate în mod permanent. 4. Fiecare parte contractantã va aproba regulamentele Comisiei hidrotehnice conform prevederilor legislaţiei naţionale a statului respectivei pãrţi contractante. 5. Cooperarea între pãrţile contractante se va realiza prin: a) exploatarea şi întreţinerea, prin unitãţile specializate de profil, a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut, precum şi a celorlalte lucrãri hidrotehnice care regularizeazã apele ce intrã sub incidenţa prezentului acord. Colaborarea privind Nodul hidrotehnic Stânca-Costeşti este reglementatã prin Regulamentul de exploatare şi întreţinere a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut; b) consultãri şi activitãţi comune cu scopul aplicãrii prevederilor Directivei-cadru privind apa şi Directivei privind inundaţiile; c) efectuarea în comun a mãsurãtorilor hidrologice şi de calitate a apei; d) schimb operativ de date şi de informaţii, precum şi documente legate de activitãţile în curs de desfãşurare sau ce urmeazã a se desfãşura; e) crearea unui sistem comun de alarmare-avertizare a fenomenelor periculoase; f) schimb de materiale documentare ce pot include publicaţii, rapoarte, metodologii din domeniul gospodãririi apelor; g) schimb de experienţã între specialiştii din domeniul gospodãririi apelor. 6. Pãrţile contractante vor lua mãsurile convenite şi vor executa lucrãrile în conformitate cu prezentul acord, de regulã, fiecare pe teritoriul statului sãu. Ele vor aplica prevederile prezentului acord inclusiv în ceea ce priveşte mãsurile luate sau lucrãrile executate în cadrul proiectelor finanţate cu sprijinul organizaţiilor internaţionale ori al instituţiilor de credit. ART. 6 Protecţia şi utilizarea durabilã a apelor 1. Fiecare parte contractantã are drepturi egale de utilizare a apelor râului Prut şi fluviului Dunãrea pe sectoarele comune. 2. Pãrţile contractante vor asigura un debit minim convenit în aval de Nodul hidrotehnic Stânca-Costeşti pentru asigurarea funcţionãrii tuturor folosinţelor de pe râul Prut, în care este inclus şi debitul ecologic. 3. Pãrţile contractante nu vor efectua lucrãri şi nu vor lua mãsuri care ar determina modificarea semnificativã a scurgerii apelor sau înrãutãţirea calitãţii acestora. 4. Pãrţile contractante vor lua separat sau în comun urmãtoarele mãsuri pentru: a) prevenirea alterãrii şi îmbunãtãţirea calitãţii apelor de suprafaţã, în scopul de a atinge starea bunã şi, respectiv, potenţialul ecologic bun pentru corpurile de apã puternic modificate şi corpurile de apã artificiale; b) prevenirea alterãrii şi îmbunãtãţirea calitãţii apelor subterane, în scopul de a ajunge la starea bunã; c) ca protecţia apelor de suprafaţã sã nu se realizeze în detrimentul apelor subterane şi invers. 5. Pe baza unei metodologii acceptate de comun acord, pãrţile contractante vor întocmi bilanţul pentru cursurile de apã. 6. Pe baza planurilor de management bazinal şi a bilanţului apelor, pãrţile contractante vor stabili mãsurile care asigurã utilizarea durabilã şi echitabilã a cursurilor de apã. 7. Pãrţile contractante vor constata situaţia actualã a cursurilor de apã, vor identifica sursele de interes reciproc pentru alimentarea cu apã potabilã pe termen lung, se vor informa reciproc cu privire la zonele de protecţie specialã şi vor putea conveni mãsuri suplimentare de protecţie a acestora. 8. Pãrţile contractante, ţinând seama de posibilitãţile lor pentru asigurarea protecţiei calitãţii apelor, vor stabili metodologia de inventariere a surselor de poluare, vor inventaria aceste surse şi vor întocmi în comun programe de acţiune, cu stabilirea prioritãţilor. 9. Pãrţile contractante vor defini obiectivele de calitate a apelor şi vor aplica criterii de calitate a apei în scopul prevenirii, controlului şi reducerii impactului transfrontalier. 10. Pãrţile contractante vor analiza periodic şi în comun starea şi evoluţia calitãţii apelor în baza unui regulament specific. 11. Pãrţile contractante vor elabora şi vor aplica programe de mãsuri pentru reducerea riscului poluãrii cu substanţe prioritar periculoase a cursurilor de apã. 12. La emiterea avizelor interne pentru lucrãri noi sau de modernizare din domeniul prezentului acord, pãrţile contractante vor urmãri aplicarea tehnologiilor cu consumul cel mai redus de apã şi cu cea mai micã emisie de substanţe poluante, inclusiv utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile şi accesibile din punct de vedere economic. 13. Pentru reducerea riscului surselor potenţial poluatoare, pãrţile contractante vor elabora planuri proprii de prevenire şi combatere a poluãrilor accidentale ale cursurilor de apã, dupã care vor efectua armonizarea acestora. 14. Pentru limitarea efectelor poluãrilor accidentale pãrţile contractante vor realiza secţiuni de intervenţie pe cursurile de apã în locuri stabilite de comun acord. 15. Pãrţile contractante vor efectua sistematic mãsurãtori comune de debit, vor concorda şirurile de date ale debitelor şi vor stabili în comun valoarea stocului de apã în secţiunile stabilite, pe baza regulamentului specific. 16. Pãrţile contractante vor lua mãsuri pentru prevenirea, controlul şi reducerea emisiilor, respectiv a pãtrunderii de substanţe periculoase din surse punctiforme şi difuze. Lista substanţelor periculoase va fi convenitã de cãtre pãrţile contractante luând în considerare directivele specifice ale Uniunii Europene. 17. Pãrţile contractante se vor informa reciproc, în cel mai scurt timp posibil, asupra poluãrilor accidentale produse pe teritoriul statului propriu, care ar putea conduce la poluarea râului Prut şi a fluviului Dunãrea, în domeniul de aplicare a prezentului acord. Pãrţile contractante vor colabora pentru limitarea, combaterea şi eliminarea efectelor acestora în conformitate cu regulamentele specifice convenite de comun acord. 18. În cazul poluãrilor difuze cu efect transfrontalier semnificativ asupra calitãţii apei, pãrţile contractante vor stabili procedura de consultare şi colaborare pentru limitarea, precum şi pentru ţinerea sub control a efectului. ART. 7 Managementul riscului la inundaţii 1. Cooperarea pentru managementul riscului la inundaţii şi împotriva gheţurilor produse pe cursuri de apã se va realiza pentru râul Prut, acumularea Stânca-Costeşti şi pentru fluviul Dunãrea pe sectorul comun, conform prevederilor din regulamentele specifice. 2. Fiecare parte contractantã va executa pe teritoriul statului sãu lucrãrile necesare de întreţinere în stare bunã a albiilor cursurilor de apã şi a lucrãrilor hidrotehnice de pe acestea. 3. Pãrţile contractante vor lua mãsurile necesare pentru asigurarea scurgerii apelor şi a gheţurilor pe râul Prut, acumularea Stânca-Costeşti şi pe fluviul Dunãrea pe sectorul comun, vor întocmi şi vor aplica planuri proprii armonizate de management al riscului la inundaţii. 4. Pãrţile contractante nu vor executa lucrãri şi nu vor lua, în mod unilateral pe teritoriul statului propriu, mãsuri care ar produce pe teritoriul statului celeilalte pãrţi contractante inundaţii, înmlãştiniri, sãrãturãri, colmatãri, eroziuni, iar lucrãrile hidrotehnice de pe cursurile de apã vor fi exploatate astfel încât sã nu producã efectele de mai sus. 5. Pãrţile contractante vor menţine permanent în stare bunã de funcţionare şi sub supraveghere lucrãrile de apãrare împotriva inundaţiilor de pe cursurile de apã, vor asigura materiale, unelte, echipamente, sisteme de telecomunicaţii, combustibili, cantoane pentru amplasarea personalului de pazã şi de intervenţie, se vor îngriji de exploatarea acestora în conformitate cu cele cuprinse în regulamente specifice. 6. În perioada apariţiei pericolului de inundaţie, autoritãţile competente ale pãrţilor contractante vor acţiona coordonat, în conformitate cu prevederile regulamentelor specifice. 7. În perioadele cu pericol de inundaţii şi în timpul desfãşurãrii activitãţii de apãrare, pãrţile contractante vor asigura schimbul de date şi de informaţii hidrologice, meteorologice şi altele, necesare pentru realizarea acestei activitãţi, în conformitate cu prevederile regulamentelor specifice. 8. În eventualitatea producerii unui incident sau accident la o lucrare hidrotehnicã, în vederea diminuãrii efectelor, fiecare parte contractantã va aplica mãsurile necesare pentru apãrarea teritoriului statului propriu, colaborând cu cealaltã parte contractantã. 9. Fiecare parte contractantã va acţiona pe teritoriul statului propriu ţinând permanent legãtura cu cealaltã parte contractantã. Autoritãţile competente ale pãrţilor contractante se vor putea întâlni ori de câte ori va fi necesar, la cererea şi pe teritoriul statului oricãreia dintre pãrţile contractante, pentru efectuarea de recunoaşteri în scopul luãrii mãsurilor de apãrare şi de înlesnire a scurgerii apelor. 10. Pãrţile contractante vor nominaliza autoritãţile competente pentru aplicarea mãsurilor privind managementul riscului la inundaţii şi se vor informa reciproc despre aceasta. ART. 8 Monitoringul apelor, schimbul de date şi informaţii 1. Pentru evaluarea stãrii apelor în conformitate cu Directiva-cadru privind apa, pãrţile contractante vor asigura monitoringul calitativ şi cantitativ al apelor. 2. Pãrţile contractante, pe baza activitãţilor proprii desfãşurate în reţelele naţionale de monitoring, vor coopera, vor elabora şi vor implementa programe armonizate pentru monitoringul condiţiilor cantitative şi calitative ale apelor din domeniul de aplicare a prezentului acord, precum şi de avertizare în cazul producerii unor fenomene periculoase. 3. Pãrţile contractante vor conveni secţiunile de monitoring, caracteristicile cantitative şi calitative ale apelor monitorizate. Pãrţile contractante vor conveni schimbul de date, informaţii hidrologice, de calitate a apelor la prelevãri şi evacuãri, precum şi de date privind exploatarea lucrãrilor hidrotehnice şi alte informaţii necesare pentru cunoaşterea, prevenirea, evaluarea şi înlãturarea impactului transfrontalier. 4. Pãrţile contractante îşi vor transmite reciproc şi sistematic date şi informaţii meteorologice, hidrologice şi de calitate a apelor prevãzute în regulamentele specifice. Comisia hidrotehnicã poate sã hotãrascã transmiterea şi a altor date meteorologice, hidrologice şi de calitate a apelor, în plus faţã de cele prevãzute în regulamentele menţionate, necesare întocmirii prognozelor meteorologice şi hidrologice şi evaluãrii stãrii apelor. 5. Datele şi informaţiile necesare managementului riscului la inundaţii se vor stabili şi se vor transmite conform regulamentului specific. 6. Pãrţile contractante vor conveni şi vor dezvolta sistemele de comunicaţie, avertizare, monitorizare, prognozare şi alarmare în contextul întregului bazin hidrografic. 7. Pãrţile contractante vor desemna autoritãţile competente pentru realizarea schimburilor de date şi informaţii. ART. 9 Asistenţa reciprocã În cazul producerii unor situaţii excepţionale sau al iminenţei producerii acestora, la cererea uneia dintre pãrţile contractante, cealaltã parte contractantã, în limita posibilitãţilor sale, îşi va da concursul pentru combaterea şi înlãturarea posibilului pericol la adresa persoanelor, bunurilor materiale sau a mediului, inclusiv prin restabilirea situaţiei anterioare. În acest scop, se pot introduce în regim de admitere temporarã cu exonerare totalã de taxe la import de pe teritoriul statului unei pãrţi contractante, prin punctele de trecere a frontierei de stat, pe teritoriul statului celeilalte pãrţi contractante, formaţiuni de intervenţie specializate, mijloace de transport, materiale, inclusiv materiale de construcţii, carburanţi, utilaje, echipamente şi instrumente. Dupã finalizarea lucrãrilor necesare în vederea combaterii şi înlãturãrii pericolului menţionat, utilajele, instrumentele, mijloacele de transport, precum şi restul de materiale şi carburanţi vor fi returnate pe baza unei liste de inventar vizate de organismul care gestioneazã acţiunile de combatere şi înlãturare a pericolului. ART. 10 Studii, proiectarea şi execuţia lucrãrilor 1. Proiectele lucrãrilor şi construcţiilor hidrotehnice care intrã sub incidenţa prezentului acord urmeazã a face obiectul unei consultãri prealabile între pãrţile contractante, în scopul stabilirii impactului transfrontalier şi a mãsurilor posibile pentru reducerea acestuia. 2. Pãrţile contractante vor executa lucrãrile şi vor lua mãsurile convenite, de regulã, fiecare pe teritoriul statului sãu, în mod coordonat. 3. Dacã din avizarea proiectelor lucrãrilor hidrotehnice sau din evaluarea resurselor de apã ori a stãrii calitãţii apelor ar rezulta oportunitatea realizãrii unor construcţii ori lucrãri care ar servi interesele ambelor pãrţi contractante sau ar urma sã se realizeze pe teritoriul statului unei pãrţi contractante şi ar servi interesele celeilalte pãrţi contractante, asupra acestor construcţii şi lucrãri se vor încheia acorduri separate. ART. 11 Activitatea de cercetare şi dezvoltare 1. Pãrţile contractante vor elabora programe complementare sau comune de cercetare ştiinţificã şi dezvoltare. 2. Pãrţile contractante, în baza unei proceduri stabilite de Comisia hidrotehnicã, vor face schimb de documentaţii, publicaţii şi orice alte materiale tehnice de care dispun, referitoare la domeniul de aplicare a prezentului acord. 3. Pãrţile contractante vor susţine programe comune de instruire şi perfecţionare a specialiştilor în cadrul unor manifestãri tehnico-ştiinţifice ce pot include seminare, expoziţii tematice, conferinţe şi mese rotunde, exerciţii comune de protecţie şi intervenţie în caz de fenomene hidrometeorologice periculoase, poluãri şi accidente la construcţiile hidrotehnice. ART. 12 Participarea publicului Fiecare dintre pãrţile contractante, în conformitate cu legislaţia naţionalã proprie, va asigura accesul publicului la informaţia privind starea bazinului şi participarea acestuia la luarea de decizii în problemele ce ţin de protecţia şi dezvoltarea durabilã a bazinului şi, de asemenea, în cadrul proiectelor care pot influenţa semnificativ starea resurselor de apã şi a ecosistemelor acvatice. Un astfel de acces include informarea publicului şi prezentarea informaţiei la solicitarea acestuia şi asigurarea evidenţei asupra rezultatelor participãrii publicului în procesul luãrii deciziilor respective. ART. 13 Decontarea cheltuielilor 1. Fiecare parte contractantã va realiza, pe cheltuiala sa, lucrãrile hidrotehnice de pe teritoriul statului sãu. 2. Cheltuielile de întreţinere, exploatare şi reparaţii curente ale lucrãrilor hidrotehnice şi instalaţiilor aferente acestora de pe teritoriul statului pãrţilor contractante şi cele de la Nodul hidrotehnic Stânca-Costeşti, executate înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord, vor fi suportate de cãtre partea contractantã pe teritoriul statului cãreia sunt situate construcţiile şi instalaţiile respective. 3. În situaţia în care reparaţiile capitale, refacerea sau reconstruirea construcţiilor Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti se vor efectua în comun, pe bazã de acord sau contract, cheltuielile vor fi suportate de cãtre fiecare parte contractantã pentru lucrãrile care se realizeazã pe teritoriul statului sãu, dacã nu se va conveni în alt mod. 4. Cheltuielile de proiectare şi executare a lucrãrilor şi construcţiilor hidrotehnice noi, de întreţinere şi exploatare a acestora, ce servesc interesele ambelor pãrţi contractante, vor fi suportate de acestea conform unor acorduri speciale încheiate de la caz la caz. 5. Pentru problemele cu caracter financiar care nu sunt reglementate în prezentul acord pãrţile contractante vor încheia acorduri separate, cu respectarea prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare a statelor pãrţilor contractante. 6. În cazul în care pentru suportarea cheltuielilor aferente realizãrii lucrãrilor hidrotehnice şi activitãţilor necesare pentru îndeplinirea prevederilor prezentului acord se poate obţine sprijin material sau se poate contracta credit de la organisme ori bãnci internaţionale, pãrţile contractante vor coopera pentru obţinerea sprijinului material şi la realizarea proiectelor. ART. 14 Trecerea frontierei şi scutirea de taxe vamale 1. Specialiştii pãrţilor contractante care au sarcina sã aplice prevederile regulamentelor specifice ale prezentului acord vor efectua trecerea frontierei de stat cu luarea în considerare a regimului cãlãtoriilor reciproce ale cetãţenilor, în vigoare între statele pãrţilor contractante la momentul efectuãrii trecerii frontierei comune. 2. În situaţiile excepţionale menţionate la art. 9, în vederea protejãrii persoanelor şi mediului prin combaterea sau limitarea consecinţelor unor asemenea situaţii, materialele, inclusiv materialele de construcţii, carburanţii, utilajele, echipamentele, instrumentele, mijloacele de transport şi altele asemenea, care vor fi transportate pe baza unui inventar de pe teritoriul statului uneia din pãrţile contractante pe teritoriul statului celeilalte pãrţi contractante, vor fi scutite de taxe şi impozite, în condiţiile prevederilor legislaţiei fiscale a statelor pãrţilor contractante.
CAP. III Comisia hidrotehnicã
ART. 15 Structura şi funcţionarea Comisiei hidrotehnice 1. Comisia hidrotehnicã va fi condusã de 2 copreşedinţi cu drepturi egale. 2. Comisia hidrotehnicã se compune din câte 5 membri pentru fiecare parte contractantã, din care un copreşedinte, un supleant şi un secretar. 3. Fiecare parte contractantã, în termen de 3 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentului acord, va informa, pe cale diplomaticã, despre numirea copreşedinţilor Comisiei hidrotehnice şi a membrilor acesteia. 4. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei hidrotehnice va fi elaborat la prima sesiune a acesteia şi aprobat în conformitate cu legislaţia naţionalã a statelor pãrţilor contractante. 5. Comisia hidrotehnicã se va reuni în sesiuni ordinare anuale, alternativ pe teritoriile statelor pãrţilor contractante, iar în caz de necesitate, la solicitarea oricãreia dintre pãrţile contractante, în sesiuni extraordinare. 6. Rezultatele sesiunilor Comisiei hidrotehnice se vor consemna în protocoale încheiate în douã exemplare originale. 7. Comisia hidrotehnicã va adopta hotãrâri prin consens. Acestea se vor consemna în protocolul sesiunii respective şi vor intra în vigoare dupã aprobarea lor de ambele pãrţi contractante. 8. Toate problemele asupra cãrora Comisia hidrotehnicã nu poate sã cadã de acord vor fi consemnate în Protocolul sesiunii. 9. Comisia hidrotehnicã, în baza unei înţelegeri anterioare a copreşedinţilor acesteia, poate invita la şedinţele sale reprezentanţi ai Uniunii Europene, ai Secretariatului permanent al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunãrea (ICPDR), autoritãţile de gospodãrire a apelor din statele pãrţi la Convenţia privind protecţia fluviului Dunãrea şi reprezentanţii organizaţiilor şi instituţiilor internaţionale de credit care îşi exprimã interesul în finanţarea realizãrii unor mãsuri în legãturã cu domeniul de aplicare a prezentului acord. 10. Pentru a se asigura realizarea coordonãrii şi soluţionãrii problemelor legate de exploatarea şi întreţinerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti, va fi înfiinţatã Subcomisia pentru exploatarea şi întreţinerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut, denumitã în continuare Subcomisia Stânca-Costeşti, care se va subordona Comisiei hidrotehnice. 11. Copreşedinţii Subcomisiei Stânca-Costeşti sunt supleanţii copreşedinţilor Comisiei hidrotehnice. 12. Atribuţiile şi modul de funcţionare ale Subcomisiei Stânca-Costeşti vor fi precizate în Regulamentul de exploatare şi întreţinere a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut. ART. 16 Atribuţiile Comisiei hidrotehnice 1. Comisia hidrotehnicã va urmãri în mod regulat, inclusiv prin examinarea pe teren, îndeplinirea prevederilor prezentului acord, va constata eventualele dificultãţi de aplicare şi va adopta mãsurile necesare în vederea eliminãrii acestora. 2. Comisia hidrotehnicã va stabili programe pentru activitãţi, analize, mãsurãtori, cercetãri, studii, proiecte, lucrãri hidrotehnice care urmeazã a se efectua în comun sau coordonat, necesare pentru îndeplinirea prevederilor prezentului acord. 3. Comisia hidrotehnicã va conveni programe de acţiuni comune privind managementul riscului la inundaţii, sursele de poluare cu risc deosebit asupra cursurilor de apã, precum şi mãsuri pentru eliminarea efectelor produse de acestea. 4. Comisia hidrotehnicã va coordona armonizarea planurilor de management elaborate de statele pãrţilor contractante în conformitate cu Directiva-cadru privind apa pentru cursurile de apã şi va aplica mãsurile stabilite în acest sens, care au impact transfrontalier semnificativ. 5. Comisia hidrotehnicã va evalua sistematic rezultatele activitãţilor de management al riscului la inundaţii şi va propune pãrţilor contractante mãsurile necesare îmbunãtãţirii acestor activitãţi. 6. Comisia hidrotehnicã poate sã înfiinţeze subcomisii permanente şi ad-hoc, grupuri de lucru şi se poate folosi în activitatea ei de experţi. Atribuţiile şi modul de funcţionare ale subcomisiilor permanente şi ad-hoc vor fi aprobate de cãtre Comisia hidrotehnicã. 7. Comisia hidrotehnicã va stabili atribuţiile şi modul de funcţionare ale subcomisiilor, va urmãri modul de realizare a sarcinilor şi va aproba procesele-verbale ale acestora. 8. Comisia hidrotehnicã va elabora propuneri pentru modificarea prezentului acord şi pentru rezolvarea problemelor ce necesitã reglementãri speciale. 9. Comisia hidrotehnicã va rezolva şi alte sarcini care decurg din aplicarea prezentului acord. 10. Cheltuielile aferente organizãrii sesiunilor Comisiei hidrotehnice, respectiv întâlnirilor subcomisiilor, copreşedinţilor, supleanţilor şi experţilor, vor fi suportate de partea contractantã a statului pe teritoriul cãruia va avea loc întâlnirea. Fiecare parte contractantã va suporta cheltuielile de deplasare ale delegaţiei proprii. ART. 17 Regulamente referitoare la aplicarea prezentului acord 1. Aplicarea prevederilor prezentului acord se face potrivit regulamentelor prin care se stabilesc detaliile colaborãrii dintre organele competente ale pãrţilor contractante. 2. Regulamentul de exploatare şi întreţinere a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut, aprobat în anul 1985, care este în vigoare în relaţiile dintre pãrţile contractante, va fi reactualizat de Comisia hidrotehnicã în termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentului acord. Ulterior reactualizãrii, el va fi aprobat conform prevederilor art. 5 alin. 4. 3. Comisia hidrotehnicã va elabora, în cel mai scurt termen posibil de la intrarea în vigoare a prezentului acord, regulamente pentru: - protecţia şi utilizarea durabilã a apelor; - managementul riscului la inundaţii; - monitoringul apelor, schimbul de date şi informaţii; - alte regulamente necesare pentru aplicarea prezentului acord.
CAP. IV Dispoziţii finale
ART. 18 Soluţionarea diferendelor şi alte prevederi 1. Eventualele diferende privind aplicarea sau interpretarea prezentului acord se vor soluţiona în cadrul Comisiei hidrotehnice. 2. În situaţia în care diferendul nu poate fi soluţionat potrivit alin. 1 al prezentului articol, pãrţile contractante vor proceda conform prevederilor din Convenţia privind protecţia fluviului Dunãrea referitoare la reglementarea diferendelor. 3. Prezentul acord nu afecteazã drepturile şi obligaţiile pãrţilor contractante rezultate din alte acorduri internaţionale la care acestea sunt parte. 4. Fiecare parte contractantã are dreptul sã adopte pe teritoriul statului propriu mãsuri mai restrictive decât cele care rezultã din prevederile prezentului acord. ART. 19 Dispoziţii finale 1. Prezentul acord intrã în vigoare la data primirii, pe cale diplomaticã, a ultimei notificãri prin care pãrţile contractante se informeazã reciproc asupra îndeplinirii procedurilor legale interne necesare intrãrii în vigoare a prezentului acord. 2. Prezentul acord poate fi modificat sau completat cu consimţãmântul pãrţilor contractante. Amendamentele la prezentul acord vor intra în vigoare conform procedurii prevãzute la alin. 1. 3. Prezentul acord este încheiat pentru o perioadã de 5 ani. Valabilitatea sa va fi prelungitã automat pentru noi perioade de câte 5 ani dacã niciuna dintre pãrţile contractante nu notificã în scris, cu 6 luni înainte de expirarea valabilitãţii prezentului acord, intenţia sa de a-l denunţa.
Semnat la 28 iunie 2010, la Chişinãu, în douã exemplare originale.
PENTRU GUVERNUL ROMÂNIEI, Laszlo Borbely, ministrul mediului şi pãdurilor
PENTRU GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA, Gheorghe Şalaru, ministrul mediului
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
