Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale Acordului european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin <>Legea nr. 20/1993 ,
Guvernul României adopta prezenta hotãrâre.
ART. 1
(1) Se aproba Criteriile de mãsurare, clasificare şi marcare a lemnului în stare bruta, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
(2) Criteriile prevãzute la alin. (1) sunt stabilite în vederea realizãrii operaţiunilor de import-export al lemnului în stare bruta, efectuate de România cu statele membre ale Uniunii Europene, în cadrul cãrora acesta se comercializeazã cu menţiunea "clasificat CEE".
ART. 2
(1) Lemnul în stare bruta se poate comercializa, cu menţiunea "clasificat CEE", în cadrul Uniunii Europene numai dacã este mãsurat, clasificat şi marcat potrivit criteriilor prevãzute la art. 1 alin. (1).
(2) În sensul prezentei hotãrâri, prin lemn în stare bruta se înţelege lemnul provenit din fusul arborelui doborat, sectionat, fãrã vârf şi curatat de craci, cu sau fãrã coaja.
ART. 3
Prezenta hotãrâre intra în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU
Contrasemneazã:
---------------
Ministrul industriei şi comerţului,
Radu Berceanu
Ministrul apelor, pãdurilor
şi protecţiei mediului,
Romica Tomescu
ANEXA 1
CRITERIILE
de mãsurare, clasificare şi marcare a lemnului în stare bruta
("clasificat CEE")
I. MĂSURARE
1.1. Generalitati
1.1.1. Mãsurarea lemnului în stare bruta (denumit în continuare lemn brut) se face fie dupã volum (real sau stivuit), în metri cubi, fie dupã greutate, în tone.
1.1.2. Se utilizeazã numai sistemul metric.
1.1.3. Dispozitivele de mãsurare vor fi autorizate oficial şi vor fi menţinute într-o stare buna.
1.2. Lemn lung
1.2.1. Lemnul brut al cãrui volum este de obicei exprimat în metri cubi reali se numeşte lemn lung.
1.2.2. Lemnul lung, considerat convenţional cu secţiune circulara, se mãsoarã volumic piesa cu piesa. Lemnul lung cu forma neregulata se mãsoarã volumic pe porţiuni, prin excluderea formei neregulate.
1.2.3. Volumul unei piese (bustean) se determina în funcţie de lungime şi de diametru, mãsurat cu coaja sau fãrã coaja. Volumul se calculeazã cu trei zecimale, utilizându-se tabelele de cubaj.
1.2.4. Rezultatele masurarii diametrelor pieselor se exprima în centimetri, fãrã rotunjire. Valorile diametrelor rezultate în urma masurarii bustenilor cu coaja se reduc în mod corespunzãtor în conformitate cu normele specifice în vigoare.
1.2.5. În situaţia masurarii bustenilor cu diametre la mijlocul lungimii acestora, pana la şi inclusiv 19 cm, fãrã coaja, se foloseşte în calculul volumului valoarea diametrului orizontal.
În situaţia masurarii bustenilor cu diametre la mijlocul lungimii acestora, peste şi inclusiv 20 cm, fãrã coaja, se foloseşte în calculul volumului media aritmetica a doua diametre, orizontal şi vertical, pe cat posibil cu valori extreme.
În situaţia în care mijlocul lungimii bustenilor se afla într-o zona neregulata sau de insertie a cracilor, valoarea diametrului ce se utilizeazã în calculul volumului se obţine ca medie a rezultatelor masurarilor fãcute de o parte şi de alta, la distanta egala de mijlocul busteanului.
1.2.6. Rezultatul masurarii lungimii pieselor se exprima în decimetri, fãrã rotunjire. Pentru lemnul lung cu un diametru mediu de pana la 20 cm inclusiv, fãrã coaja, lungimea pieselor se exprima în metri, fãrã rotunjire.
Dacã taieturile sunt în unghi, lungimea se mãsoarã din centrul taieturii acestora (secţiunilor).
1.3. Lemnul stivuit în metri cubi
1.3.1. Lemnul brut al cãrui volum este exprimat în mod obişnuit în metri cubi stivuiti se numeşte lemn stivuit în metri cubi.
1.3.2. Lemnul stivuit în metri cubi va avea o supramasura în înãlţime de cel puţin 3% .
II. CLASIFICARE
2.1. Generalitati
2.1.1. Lemnul brut se clasifica:
(i) dupã specie sau grupe de specii şi dupã denumirea comuna;
(ii) dupã dimensiuni;
(iii) dupã calitate.
2.2. Clasificarea dupã dimensiuni
2.2.1. Pentru mãsurarea diametrelor şi a lungimilor bustenilor, în scopul clasificarii acestora, se aplica prevederile pct. 1.2.4, 1.2.5 şi 1.2.6.
2.2.2. Clasificarea dimensionala a bustenilor se face, indiferent de lungimea acestora, în funcţie de diametrul mediu, fãrã coaja, utilizându-se urmãtoarele clase de diametre:
Clase de diametre
-----------------
L 0 pana la 10 cm
L 1a) 10-14 cm
L 1b) 15-19 cm
L 2a) 20-24 cm
L 2b) 25-29 cm
L 3a) 30-34 cm
L 3b) 35-39 cm
L 4 40-49 cm
L 5 50-59 cm
L 6 peste 60 cm
2.2.3. Se pot forma alte clase dupã L 6, mentinandu-se totuşi aceeaşi gradare. Subdiviziunile a) şi b) pot fi restrânse sau extinse la toate clasele.
2.2.4. Lemnul lung se clasifica dupã lungimea minima şi diametrul minim la capatul subtire al bustenilor, fãrã coaja, utilizându-se urmãtoarele clase:
Clase de lungimi minime cu diametre minime la capatul subtire:
--------------------------------------------------------------
H 1 8 m 10 cm
H 2 10 m 12 cm
H 3 14 m 14 cm
H 4 16 m 17 cm
H 5 18 m 22 cm
H 6 18 m 30 cm
2.2.5. Sortimentele de lemn lung (stâlpi, prajini, bile, manele şi altele) se clasifica în funcţie de diametrul mãsurat cu coaja la distanta de 1,00 m de la capatul subtire al piesei, astfel:
Clasa:
------
P 1 pana la 6 cm inclusiv
P 2 7-13 cm
P 3 peste 14 cm inclusiv
2.2.6. Lemnul stivuit în metri cubi se clasifica în funcţie de diametrul mãsurat, cu coaja, la capatul subtire, astfel:
Clasa:
------
S 1 - lemn rotund cu diametre între 3 şi 6 cm inclusiv
S 2 - lemn rotund cu diametre între 7 şi 13 cm inclusiv
S 3 - lemn rotund cu diametre peste 14 cm inclusiv
În situaţia în care lemnul stivuit este fãrã coaja, valorile diametrelor de mai sus se reduc cu 1 cm.
2.3. Clasificarea dupã calitate
2.3.1. Clasificarea dupã calitate are în vedere urmãtoarele criterii:
a) curbura: se exprima în cm/m, rotunjindu-se în sus sau în jos (de exemplu: 2,2 => 2; 2,6 => 3), şi reprezintã raportul abaterii (devierii) de la axa longitudinala a lemnului în raport cu linia dreapta şi lungimea porţiunii curbate;
b) fibra rasucita: se mãsoarã prin determinarea distantei dintre direcţia fibrelor (rasucite) şi paralela la axa lemnului.
Se exprima în cm/m;
c) conicitatea anormala: reprezintã raportul dintre diferenţa valorilor diametrelor mãsurate la cele doua extremitati ale piesei de lemn şi distanta dintre extremitati. Se exprima în cm/m;
d) nodurile: sunt pãrţi de crengi, inglobate în masa lemnului, cu structura diferita de aceasta, şi pot fi la vedere sau ascunse. Acestea pot fi sanatoase, vicioase sau putrede. Mãrimea nodurilor se determina prin distanta dintre cele doua tangente la conturul nodului, paralela cu axa longitudinala a piesei de lemn, şi se exprima în mm;
e) nodurile concrescute, galme;
f) inima excentrica;
g) lemnul de reactiune: poate fi lemnul tensionat în cazul foioaselor şi lemnul de compresiune în cazul rasinoaselor;
h) neregularitãţile conturului;
i) crapaturile (ruluri, cvadranuri, gelivuri etc.);
j) lemnul derivat din arbori uscati şi defectele datorate uscarii naturale;
k) decolorarea;
l) alte defecte (cauzate de microorganisme şi insecte dãunãtoare etc.)
III. MARCARE
Clasele de identificare care corespund clasificarii dupã calitate sunt:
Clasa A/CEE - lemnul sanatos, cu calitãţi specifice superioare, fãrã defecte sau având defecte de asa natura încât nu se limiteazã utilizarea sa;
Clasa B/CEE - lemnul de calitate standard, incluzând lemnul într-un stadiu incipient de uscare pe picior, având într-un cuantum nesemnificativ urmãtoarele categorii de defecte: curbura, fibra rasucita, conicitate, noduri, excentricitate, neregularitãţi ale conturului sau alte defecte izolate;
Clasa C/CEE - lemnul care din cauza defectelor nu poate fi clasificat nici în clasa A/CEE, nici în clasa B/CEE, dar care totuşi are o astfel de calitate încât poate fi utilizat în industrializare.
Lemnul lung din clasele A/CEE şi C/CEE trebuie sa aibã marcata clasa de identificare cu vopsea care nu se şterge. Marcarea nu este necesarã pentru lemnul lung din clasa B/CEE.
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
