Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 1.088 din 8 iulie 2004 pentru aprobarea Strategiei nationale privind serviciile de sanatate si a Planului de actiune pentru reforma sectorului de sanatate
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 696 din 3 august 2004
În temeiul art. 108 din Constituţie, republicatã, şi al <>art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
ART. 1
Se aprobã Strategia naţionalã privind serviciile de sãnãtate, prevãzutã în anexa nr. 1, şi Planul de acţiune pentru reforma sectorului de sãnãtate, prevãzut în anexa nr. 2.
ART. 2
(1) Se constituie Comitetul Naţional pentru Implementarea Strategiei privind Serviciile de Sãnãtate, denumit în continuare Comitet Naţional, pentru aplicarea şi dezvoltarea strategiei naţionale şi a planului de acţiune pentru reforma sectorului de sãnãtate.
(2) Componenţa Comitetului Naţional, precum şi atribuţiile principale sunt prevãzute în anexa nr. 3.
ART. 3
Ministerul Sãnãtãţii şi celelalte instituţii prevãzute în anexa nr. 3 vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotãrâri.
ART. 4
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemneazã:
-------------
Ministrul sãnãtãţii,
Ovidiu Brînzan
Ministru de stat, ministrul administraţiei şi internelor,
Marian Florian Sãniuţã
Ministrul delegat pentru administraţia publicã,
Gabriel Oprea
Ministrul muncii, solidaritãţii sociale şi familiei,
Elena Dumitru
p. Ministrul finanţelor publice,
Maria Manolescu,
secretar de stat
Bucureşti, 8 iulie 2004.
Nr. 1.088.
ANEXA 1
STRATEGIA NAŢIONALĂ
privind serviciile de sãnãtate
Pe termen lung, efectul vizat al strategiei este îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei şi, prin aceasta, a calitãţii vieţii.
I. Scopul Strategiei naţionale privind serviciile de sãnãtate
Scopul Strategiei naţionale privind serviciile de sãnãtate, denumitã în continuare strategie, este creşterea accesului populaţiei la servicii medicale de calitate şi eficientizarea modului de furnizare a serviciilor medicale spitaliceşti.
Principalele obiective ale acestei strategii, care vor direcţiona furnizarea serviciilor de sãnãtate în România pentru cel puţin urmãtorii 10 ani, sunt urmãtoarele:
1. Îmbunãtãţirea accesului populaţiei şi creşterea echitãţii în acordarea serviciilor de sãnãtate
2. Îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor de sãnãtate
3. Îmbunãtãţirea eficacitãţii şi a eficienţei serviciilor de sãnãtate
Prezenta strategie are la bazã strategia de raţionalizare a serviciilor spitaliceşti, elaboratã în anul 2003 în cadrul derulãrii proiectului de planificare şi reglementare a sistemului de servicii de sãnãtate al Bãncii Mondiale în România.
Principiile acestei strategii vor direcţiona furnizarea serviciilor de sãnãtate în România pentru cel puţin urmãtorii 10 ani.
II. Viziunea strategiei privind serviciile de sãnãtate din România
Cetãţenii României vor avea un acces îmbunãtãţit pe plan local la servicii de sãnãtate de calitate, inclusiv accesul la medicamente prescrise raţional, medicina de familie, servicii de sãnãtate publicã şi la programe de prevenire a îmbolnãvirilor. Cetãţenii vor avea încredere în pregãtirea medicilor de familie şi se vor baza pe aceştia pentru rezolvarea majoritãţii problemelor lor de sãnãtate, apelând la medicii de specialitate sau la serviciile spitaliceşti doar atunci când este nevoie.
Cetãţenii cu afecţiuni cronice cum ar fi: diabetul zaharat, hipertensiunea arterialã, afecţiuni respiratorii cronice şi altele se vor baza atât pe medicii de familie la care sunt înscrişi, cât şi pe o reţea de alţi furnizori, care îi vor ajuta sã-şi menţinã un stil de viaţã sãnãtos acasã, la serviciu şi în comunitate. Cetãţenii vor fi informaţi despre serviciile de sãnãtate ce le pot fi furnizate şi vor alege serviciile pe baza calitãţii şi nivelului de complexitate cel mai potrivit. Opţiunea de a alege servicii private va fi mai largã.
În România se va dezvolta un sector al serviciilor spitaliceşti performant, uşor accesibil pentru pacienţii care necesitã îngrijiri pentru traumatisme şi urgenţe medicochirurgicale, alte afecţiuni acute care le pun în pericol viaţa, boli cronice grave.
Spitalele vor fi dotate în mod corespunzãtor şi vor furniza o gamã adecvatã de servicii de calitate pentru diagnostic şi tratament. De asemenea, spitalele vor avea personal cu pregãtire adecvatã, motivat sã furnizeze îngrijiri clinice de calitate.
Pe termen lung, efectul vizat al prezentei strategii este îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei şi, prin aceasta, a calitãţii vieţii.
Prezenta strategie se va concentra pe modernizarea şi îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor spitaliceşti şi pe extinderea accesului local la serviciile de asistenţã primarã. Astfel se va realiza un echilibru între serviciile spitaliceşti, serviciile ambulatorii de specialitate furnizate în spital sau în cabinete medicale individuale, serviciile de spitalizare de zi şi serviciile de asistenţã primarã (medicina de familie, medicamentele eliberate în regim ambulatoriu, îngrijirile la domiciliu, îngrijirile comunitare, precum şi serviciile de sãnãtate publicã şi programele de prevenire a îmbolnãvirilor etc.).
III. Obiectivele strategiei privind serviciile de sãnãtate din România:
Obiectivul 1: Crearea unui sector al serviciilor spitaliceşti performant, care sã furnizeze îngrijiri mai eficiente şi mai eficace, cum ar fi îngrijirile ambulatorii integrate cu cele spitaliceşti, spitalizarea de zi, spitalizarea de o zi, precum şi îmbunãtãţirea serviciilor de diagnostic şi tratament (Se subordoneazã scopului: creştere acces, eficienţã)
Obiectivul 2: Extinderea serviciilor de asistenţã primarã, în special a îngrijirilor la domiciliu, eliberãrii medicamentelor în regim ambulatoriu, crearea unor centre de sãnãtate multifuncţionale atât în mediul urban, cât şi în cel rural şi integrarea asistenţei primare cu serviciile ambulatorii de specialitate şi serviciile spitaliceşti, în conformitate cu programele naţionale de sãnãtate (Se subordoneazã scopului: creştere acces)
Obiectivul 3: Asigurarea unei finanţãri adecvate şi sustenabile, în vederea stimulãrii performanţei spitalelor, în concordanţã cu politicile sanitare şi cu ţinta de planificare naţionalã pe termen lung a numãrului de paturi de spital, care sã conţinã elemente stimulative pentru furnizarea eficientã a serviciilor spitaliceşti (Se subordoneazã scopului: creştere calitate, eficienţã)
Obiectivul 4: Închiderea, transformarea sau restructurarea unitãţilor spitaliceşti care nu sunt necesare sau care sunt subutilizate, în vederea reducerii pierderilor financiare, şi utilizarea resurselor economisite pentru dezvoltarea noilor prioritãţi în sistemul de sãnãtate, bazate pe reducerea numãrului internãrilor şi a duratei medii de spitalizare, concomitent cu creşterea ratei de ocupare a paturilor şi îmbunãtãţirea rezultatelor activitãţii (Se subordoneazã scopului: creştere calitate, eficienţã)
Obiectivul 5: Îmbunãtãţirea sistemelor de conducere şi management operaţional şi furnizarea unei capacitãţi adecvate de a conduce şi monitoriza reformele strategice în sistemul de sãnãtate (Se subordoneazã scopului: creştere acces, calitate, eficienţã)
Obiectivul 6: Revizuirea cadrului de reglementare de la nivel central pentru a permite implementarea rapidã a reformei în sistemul de sãnãtate şi descentralizarea ulterioarã a managementului operaţional şi financiar, în vederea gãsirii celor mai bune soluţii pentru acoperirea nevoilor locale, inclusiv servicii pentru populaţia defavorizatã sau vulnerabilã (Se subordoneazã scopului: creştere acces, calitate)
Obiectivul 7: Dezvoltarea unui sistem modern de acreditare a serviciilor de sãnãtate şi a unor sisteme adecvate de monitorizare a managementului calitãţii (Se subordoneazã scopului: creştere calitate)
Obiectivul 8: Creşterea participãrii sectorului privat în finanţarea serviciilor de sãnãtate, prin îmbunãtãţirea reglementãrii sistemului privat de asigurãri de sãnãtate în urma aprobãrii Legii asigurãrilor private de sãnãtate, care sã permitã competiţia pentru fonduri suplimentare a furnizorilor de servicii medicale publici sau privaţi, altele decât cele colectate prin contribuţia obligatorie la Fondul naţional unic de asigurãri de sãnãtate (Se subordoneazã scopului: creştere eficienţã)
Obiectivul 9: Transferul îngrijirilor furnizate în spitale pentru cazurile sociale şi pentru vârstnici cãtre unitãţi/organizaţii ale autoritãţilor locale şi/sau cãtre unitãţi private, astfel încât spitalele sã se poatã concentra pe furnizarea îngrijirilor de tip acut
IV. Rezultate aşteptate ale strategiei privind serviciile de sãnãtate din România
Atingerea obiectivelor menţionate în prezenta strategie va conduce la urmãtoarele rezultate:
1. Un sistem modern şi eficient al îngrijirilor medicale spitaliceşti, cu un acces îmbunãtãţit la servicii de calitate crescutã
2. Populaţia va avea un acces local îmbunãtãţit la o gamã mai largã de servicii integrate de asistenţã primarã şi spitaliceascã, mai bine adaptate nevoilor medicale ale comunitãţii.
3. Finanţare susţinutã, echitabilã şi transparentã a serviciilor de sãnãtate, bazatã pe responsabilitate localã, descentralizatã, cu stimulente pentru o activitate eficientã, cu rãspundere şi mecanisme de raportare corespunzãtoare
4. Restructurarea şi redefinirea unitãţilor sanitare în vederea furnizãrii serviciilor medicale adecvate şi care sunt identificate ca nevoi de sãnãtate ale populaţiei
5. Îmbunãtãţirea conducerii şi managementului serviciilor de sãnãtate, la nivel judeţean şi regional, care va stimula furnizarea de servicii mai eficiente şi reducerea corupţiei
6. Un cadru legal care susţine descentralizarea şi furnizarea mai rapidã a serviciilor de sãnãtate îmbunãtãţite, în concordanţã cu aceastã strategie şi cu politicile naţionale de sãnãtate
7. Asigurarea calitãţii serviciilor de sãnãtate, mãsurabilã prin sistemul de acreditare
8. Creşterea investiţiilor sectorului privat în finanţarea şi furnizarea serviciilor de sãnãtate şi modele competitive de furnizare a serviciilor de sãnãtate
9. Un sistem de sãnãtate care sã furnizeze exclusiv îngrijiri de sãnãtate şi care sã coopereze cu sectoarele de asistenţã socialã pentru creşterea solidaritãţii sociale şi a calitãţii vieţii
ANEXA 2
PLAN DE ACŢIUNE
pentru reforma sectorului de sãnãtate
A. Pe termen scurt (sfârşitul anului 2004)
1. Finalizarea cadrului legislativ pentru direcţiile prioritare ale sistemului de sãnãtate: hotãrâre a Guvernului privind strategia naţionalã de sãnãtate publicã, ordin al ministrului sãnãtãţii privind serviciile de urgenţã prespitaliceşti, ordin al ministrului sãnãtãţii privind competenţele spitalelor (inclusiv legate de conducerea spitalelor), revizuirea <>Hotãrârii Guvernului nr. 412/2003 pentru aprobarea Normelor privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea unitãţilor de asistenţã medico-sociale, ordin al ministrului sãnãtãţii privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea centrelor de sãnãtate multifuncţionale, reglementãri privind politica naţionalã a medicamentului
2. Elaborarea primei versiuni a planurilor naţionale, regionale şi locale de sãnãtate pentru structuri şi servicii furnizate în domenii specifice
3. Planificarea şi restructurarea serviciilor de sãnãtate în vederea creşterii accesului populaţiei urbane şi rurale la servicii de calitate pe baza planurilor de sãnãtate dezvoltate
4. Finanţare eficientã şi transparentã a spitalelor prin: monitorizarea execuţiei bugetare a acestora în vederea încadrãrii în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, extinderea sistemului de finanţare bazatã pe caz la toate unitãţile care furnizeazã servicii spitaliceşti de internare continuã pentru pacienţi acuţi, publicarea pe paginile de web ale instituţiilor abilitate a rapoartelor de activitate clinicã şi financiare ale spitalelor
5. Creşterea disponibilitãţii medicamentelor pentru populaţie, în limita fondurilor existente prin derularea licitaţiilor centralizate pentru medicamente de bazã în spitale, derularea licitaţiilor electronice pentru achiziţii în spitale şi introducerea primelor ghiduri de practicã (diabet)
6. Reabilitarea asistenţei medicale de urgenţã prespitaliceascã
7. Îmbunãtãţirea fluxului electronic de informaţii şi a distribuirii informaţiilor publice în sistemul de sãnãtate (de la furnizori la instituţiile locale şi/sau centrale şi înapoi şi între instituţiile locale şi centrale din sistem) prin introducerea semnãturii electronice, publicarea documentelor oficiale pe paginile de web, conceperea unui format unic de raportare clinicã şi/sau financiarã
8. Standardizarea codificãrii şi implementarea registrelor naţionale de date în sistemul de sãnãtate (de exemplu, pentru diabet)
9. Monitorizarea şi finalizarea investiţiilor în derulare
10. Stimularea participãrii sectorului privat la serviciile de sãnãtate prin: elaborarea unui ordin al ministrului sãnãtãţii privind normele de aplicare a Legii asigurãrilor private de sãnãtate, extinderea parteneriatelor public-private legate de externalizarea serviciilor de dializã, imagisticã şi laborator, finalizarea procesului de privatizare a managementului de spital pentru un spital-pilot
11. Finalizarea şi pregãtirea programelor cu finanţare externã, mai ales a celor referitoare la asistenţa mamei şi copilului, consolidarea capacitãţii de management şi de control a Ministerului Sãnãtãţii şi a serviciilor de medicinã de urgenţã
12. Implementarea recomandãrilor Proiectului de planificare şi reglementare a sistemului de servicii de sãnãtate al Bãncii Mondiale în România
13. Susţinerea în continuare a dezvoltãrii îngrijirilor primare şi în ambulatoriu prin concesionarea cabinetelor medicale cãtre medici
B. Pe termen mediu (pânã în 2008)
1. Îmbunãtãţirea furnizãrii serviciilor de sãnãtate comunitare (medicinã generalã/de familie, medicamente în ambulatoriu, planificare familialã, centre de sãnãtate multifuncţionale, servicii de specialitate în ambulatoriu etc.) şi integrarea acestora cu serviciile spitaliceşti, precum şi cu îngrijirile sociale şi pentru vârstnici, în regim public sau privat
2. Finalizarea programelor cu finanţare externã pentru asistenţa mamei şi copilului, consolidarea capacitãţii de management şi de control din Ministerul Sãnãtãţii şi a serviciilor de medicinã de urgenţã
3. Îmbunãtãţirea performanţei serviciilor spitaliceşti prin reglementarea unor noi tipuri de servicii furnizate la acest nivel (asistenţã ambulatorie integratã, proceduri efectuate în regim de spitalizare de zi, spitalizare de o zi) şi prin îmbunãtãţirea infrastructurii bazei de diagnostic şi tratament
4. Îmbunãtãţirea calitãţii şi siguranţei îngrijirilor spitaliceşti prin susţinerea abordãrii de tipul medicinei bazate pe dovezi, pe baza ghidurilor clinice şi realizarea a douã ghiduri model pânã în 2005 (pentru diabet şi hipertensiune)
5. Continuarea reducerii numãrului de paturi de spital iniţiatã în cursul anului 2003 (în vederea atingerii ţintei finale de planificare naţionalã pe termen lung a paturilor, de 4,3 paturi la 1.000 de locuitori în anul 2014). Implicarea susţinutã în identificarea unei combinaţii de mecanisme de reducere a numãrului de paturi pentru a atinge un rezultat real de aproximativ 5,5 paturi la 1.000 de locuitori (pânã în 2008) prin:
a) reducerea duratei medii de spitalizare în cazul afecţiunilor acute şi extinderea serviciilor care se furnizeazã într-o singurã zi (cum ar fi: spitalizarea de zi, spitalizarea de o zi, ambulatoriul integrat, servicii diagnostice etc.);
b) reducerea ratei de internãri în spital în cazul afecţiunilor acute şi cronice (cu excepţia bolilor psihice şi infecţioase);
c) creşterea numãrului de zile de spitalizare disponibile şi a ratei de ocupare a paturilor în spital în cazul afecţiunilor acute şi în spitalizarea de zi;
d) transferul zilelor/pat din spitale în unitãţi cu specific nemedical acut (îngrijiri sociale, unitãţi medico-sociale etc.).
6. Dezvoltarea şi rafinarea sistemului de finanţare pe bazã de caz rezolvat a spitalelor şi aplicarea acestuia la toate unitãţile spitaliceşti de îngrijiri acute care au fost restructurate şi reducerea treptatã pânã la eliminare a ponderii finanţãrii istorice în calcularea tarifelor; introducerea şi adaptarea sistemului de finanţare bazatã pe caz şi pentru serviciile ambulatorii
7. Stabilirea politicilor de sãnãtate referitoare la utilizarea noilor tehnologii medicale, medicamente, echipamente, bazate pe de o parte pe studii de cost-eficienţã şi cost-eficacitate şi pe de altã parte pe nevoile de sãnãtate, în vederea furnizãrii unor servicii medicale de calitate
8. Stabilirea cadrului de reglementãri privind operaţionalizarea unor centre de sãnãtate multifuncţionale referitoare la: metodele de finanţare, procesele de angajare de resurse umane, procesele privind infrastructura şi conducerea/managementul. Implementarea în cel puţin 15 judeţe a acestor centre, acolo unde este necesar prin restructurarea centrelor medicale rurale, centrelor de permanenţã, staţiilor de ambulanţã, a spitalelor rurale şi urbane mici şi a spitalelor de monospecialitate
9. Stabilirea cadrului de reglementãri privind extinderea îngrijirilor la domiciliu, referitoare la: metodele de finanţare, procesele de angajare de resurse umane, procesele privind infrastructura şi conducerea/managementul, în vederea reducerii internãrilor în spital cu metode cost-eficiente. Atingerea obiectivelor determinate, cum ar fi reabilitarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu, implementarea lor pe scarã largã în 20 de judeţe
10. Stabilirea cadrului de reglementãri privind extinderea serviciilor ambulatorii integrate, referitoare la: metodele de finanţare, procesele de angajare de resurse umane, procesele privind infrastructura şi conducerea/ managementul; se va sprijini astfel transferul anumitor servicii de îngrijiri cronice furnizate în spitale (diabet, astm, hipertensiune etc.) cãtre ambulatoriul spitalului: vor fi stabilite sisteme integrate ambulatorii în cel puţin câte un spital judeţean sau universitar din fiecare judeţ
11. Implementarea unor mecanisme de finanţare sustenabile, echitabile şi transparente, bazate pe descentralizarea responsabilitãţii financiare, având structuri de responsabilitate şi de raportare corespunzãtoare. Finalizarea şi adoptarea reglementãrilor privind managementul datoriilor, a clasificaţiei bugetare, a planului de conturi şi a altor recomandãri financiare cheie ale proiectului de planificare şi reglementare a sistemului de servicii de sãnãtate al Bãncii Mondiale în România, în consens cu legislaţia româneascã în domeniu. Implementarea unor mecanisme de finanţare susţinute, echitabile şi transparente pentru a asigura viabilitatea financiarã a schemei de asigurãri de sãnãtate şi a Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate
12. Decizia asupra modelelor de alocare regionalã a resurselor care sã fie aplicate în România: implementarea modelului agreat şi obţinerea de îmbunãtãţiri semnificative în echitatea alocãrii resurselor la nivel naţional
13. Implementarea de politici, proceduri şi reglementãri noi în vederea îmbunãtãţirii conducerii şi managementului serviciilor de sãnãtate şi reducerii semnificative a nivelului corupţiei la nivel judeţean şi regional; implementarea reţelelor de conducere judeţene/regionale în cel puţin 10 judeţe
14. Planificarea serviciilor de sãnãtate şi reformã instituţionalã:
a) actualizarea planurilor de sãnãtate judeţene, regionale şi naţionale în ceea de priveşte numãrul unitãţilor şi serviciile furnizate în domeniile specifice;
b) reorganizarea spitalelor bazatã pe planul nevoilor de servicii de sãnãtate, în concordanţã cu infrastructura, echipamentele, tehnologia şi personalul necesar;
c) stabilirea unui plan de dezvoltare profesionalã pentru personalul medical de la toate nivelurile;
d) înfiinţarea unui organism naţional de monitorizare a calitãţii serviciilor de sãnãtate;
e) stabilirea unui set minim de indicatori pentru monitorizarea calitãţii serviciilor de sãnãtate.
15. Identificarea nevoilor de formare pentru a implementa noile metode de management financiar, de conducere, managementul operaţional şi reforma serviciilor şi formarea unei structuri de pregãtire corespunzãtoare
16. Implementarea unor sisteme îmbunãtãţite de management al informaţiei pentru planificare, managementul serviciilor şi monitorizarea largã a performanţei sistemului, pe baza parametrilor de performanţã ce urmeazã a fi definiţi şi a metodelor ce urmeazã a fi agreate
17. Colaborarea, în principal, cu Ministerul Finanţelor Publice pentru a gãsi oportunitãţile şi stimulentele necesare în vederea continuãrii stimulãrii investiţiilor din sectorul privat în infrastructurã, furnizarea de servicii şi management prin stimularea parteneriatelor public-private, folosind experienţa proiectelor-pilot de parteneriat public-privat iniţiate începând cu anul 2002
18. Continuarea investiţiilor în dezvoltarea viitoare a funcţiei de planificare la nivel central şi judeţean şi revizuirea atât a Stategiei naţionale privind serviciile de sãnãtate, cât şi a planurilor de sãnãtate judeţene, regionale şi naţionale în funcţie de realizãrile de pânã în acel moment şi de posibilitãţile de dezvoltare, de exemplu, programe naţionale de servicii clinice, programe sau proiecte cu finanţare externã etc.
19. Obţinerea consensului asupra mãririi ponderii finanţãrii pentru sãnãtate
20. Codificarea şi corelarea tuturor actelor normative din domeniul sãnãtãţii într-un cod sanitar sau cod al sãnãtãţii publice.
C. Pe termen lung (pânã în 2014)
1. Atingerea obiectivelor finale ale strategiei privind serviciile de sãnãtate la nivel naţional pânã la o medie naţionalã de aproximativ 4,3 paturi la 1.000 de locuitori, prin implementarea combinaţiei de mecanisme de reducere a numãrului de paturi stabilite prin Strategia naţionalã de raţionalizare a serviciilor spitaliceşti:
a) reducerea duratei medii de spitalizare prin tratarea a cel puţin 25% din pacienţii acuţi în structuri de spitalizare de zi şi prin reducerea cu 10% a duratei de spitalizare pentru internãrile continue;
b) reducerea cu 10% a ratei internãrilor în spital pentru pacienţii acuţi şi cronici (cu excepţia bolilor psihice şi a bolilor infecţioase);
c) stabilirea la 365 a numãrului zilelor disponibile în spitale pentru ocuparea paturilor, respectiv la 85% a ratei de ocupare a acestora, pentru internãrile în spitalizare continuã;
d) stabilirea la 250 a numãrului zilelor disponibile în spitale pentru ocuparea paturilor, respectiv la 85% a ratei de ocupare a acestora, pentru internãrile în spitalizare de zi;
e) transferul a 10% din numãrul zilelor de spitalizare din spitale în unitãţile de îngrijiri sociale şi pentru vârstnici.
2. Încheierea restructurãrii şi reorganizãrii tuturor unitãţilor sanitare şi implementarea serviciilor care sunt adecvate şi bazate pe nevoile de sãnãtate ale populaţiei.
ANEXA 3
COMPONENŢA
şi atribuţiile principale ale Comitetului Naţional
pentru Implementarea Strategiei Naţionale privind Serviciile de Sãnãtate
ART. 1
(1) Comitetul Naţional este format din:
- ministrul sãnãtãţii;
- secretar de stat din Ministerul Sãnãtãţii;
- preşedintele Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate;
- consilier/reprezentant al primului-ministru;
- preşedinţii comisiilor de sãnãtate ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi din reprezentanţi, la nivel de secretar de stat, de la urmãtoarele ministere:
- Ministerul Administraţiei şi Internelor;
- Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei;
- Ministerul Finanţelor Publice;
- Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii;
- Ministerul Apãrãrii Naţionale;
- Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;
- Ministerul Justiţiei.
(2) Ministrul sãnãtãţii este preşedintele Comitetului Naţional.
(3) Numirea membrilor Comitetului Naţional se face prin ordin al ministrului sãnãtãţii, la propunerea instituţiilor şi structurilor prevãzute la alin. (1).
ART. 2
(1) Comitetul Naţional are urmãtoarele atribuţii principale:
a) urmãreşte adoptarea şi implementarea strategiei prevãzute în anexa nr. 1 şi întocmeşte rapoarte semestriale asupra stadiului de implementare, pe care le prezintã Guvernului;
b) dezbate politicile de sãnãtate şi propunerile de mãsuri ale secretariatului tehnic;
c) adapteazã şi avizeazã anual planul de activitãţi prevãzut în anexa nr. 2, revizuieşte realizarea lui, noile prioritãţi şi direcţii de acţiune;
d) promoveazã şi sprijinã iniţiative legislative generale necesare implementãrii strategiei;
e) sprijinã implementarea acţiunilor specifice din strategia şi planul de activitãţi ce revin instituţiilor reprezentate în Comitetul Naţional.
(2) În realizarea atribuţiilor care îi revin, Comitetul Naţional se consultã cu organismul profesional al medicilor, Colegiul Medicilor din România.
ART. 3
(1) În cadrul Ministerului Sãnãtãţii se va înfiinţa un secretariat tehnic al Comitetului Naţional.
(2) Secretariatul tehnic este coordonat de cãtre secretarul general al Ministerului Sãnãtãţii.
(3) Atribuţiile principale ale secretariatului tehnic sunt:
a) identificarea şi analizarea problemelor şi activitãţilor legate de implementarea Strategiei naţionale privind serviciile de sãnãtate şi a Planului de acţiune pentru reforma sectorului de sãnãtate, pregãtirea documentaţiei tehnice şi legislative legate de problemele identificate, în vederea prezentãrii lor Comitetului Naţional pentru aprobare sau aviz;
b) coordonarea activitãţilor de implementare a Strategiei naţionale privind serviciile de sãnãtate, cu modificãrile şi adaptãrile propuse de Comitetul Naţional;
c) monitorizarea activitãţilor de implementare;
d) facilitarea comunicãrii în interiorul Comitetului Naţional şi cu instituţiile implicate.
(4) Nominalizarea membrilor secretariatului tehnic şi stabilirea responsabilitãţilor specifice se aprobã în prima şedinţã a Comitetului Naţional.
ART. 4
Regulamentul de funcţionare a Comitetului Naţional se aprobã în prima şedinţã a acestuia şi se transmite instituţiilor implicate.
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
