HOTARARE nr. 1.075 din 8 iulie 2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apararea impotriva efectelor dezastrelor produse de seisme si/sau alunecari de teren

                             ────────────────

                         Ministrul transporturilor,
                        construcţiilor şi turismului,
                             Miron Tudor Mitrea

                             Ministru de stat,
                   ministrul administraţiei şi internelor,
                           Marian Florian Sãniuţã

                           Ministrul agriculturii,
                       pãdurilor şi dezvoltãrii rurale,
                                Ilie Sârbu

                        Ministrul finanţelor publice,
                          Mihai Nicolae Tãnãsescu

    Bucureşti, 8 iulie 2004.
    Nr. 1.075.

     ANEXA

                        REGULAMENT
    privind apãrarea împotriva efectelor dezastrelor produse
               de seisme şi/sau alunecãri de teren

     CAP. I
    Dispoziţii generale

     ART. 1
    (1) Apãrarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme şi alunecãri de teren reprezintã o activitate de interes naţional prin dimensiunea urmãrilor negative ce se pot produce în plan economic, social şi de mediu.
    (2) În sensul prezentului regulament, prin apãrarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme şi/sau alunecãri de teren, denumite în continuare dezastru specific, se înţeleg:
    a) mãsuri de prevenire şi pregãtire pentru intervenţie, luate  înainte de declanşarea fenomenelor cauzale;
    b) mãsuri operative de intervenţie, luate dupã producerea dezastrului specific, pentru limitarea şi înlãturarea efectelor acestuia;
    c) mãsuri de intervenţie ulterioarã, pentru recuperare şi reabilitare.
    (3) Parametrii şi nivelurile de gravitate minime, privind caracterizarea zonelor afectate de dezastru specific în vederea solicitãrii declarãrii ca zonã de dezastru sau zonã în care se instituie starea de urgenţã, sunt prevãzuţi în Anexa A.
     ART. 2
    Obiectul prezentului regulament îl constituie ansamblul acţiunilor şi mãsurilor de prevenire, protecţie şi intervenţie imediatã, precum şi de recuperare şi reabilitare, necesare limitãrii efectelor unui dezastru specific care poate genera consecinţe negative asupra desfãşurãrii normale a activitãţilor social-economice, mediului natural şi construit.
     ART. 3
    În sensul prezentului regulament, elementele expuse direct sau indirect efectelor unui dezastru specific sunt:
    a) populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;
    b) construcţiile: clãdiri de locuit, clãdiri pentru învãţãmânt şi social-culturale, capacitãţile productive: fabrici, platforme industriale, ferme zootehnice, amenajãri piscicole, porturi, aeroporturi şi altele;
    c) cãile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale;
    d) reţelele de alimentare cu energie electricã, gaze, barajele şi alte lucrãri hidrotehnice ;
    e) sursele şi sistemele de alimentare cu apã şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare ;
    f) reţelele de telecomunicaţii şi altele asemenea;
    g) mediul natural: ecosisteme, pãduri, terenuri dispuse pe versanţi sau având caracteristici defavorabile, intravilanul localitãţilor şi altele;
    h) activitãţile social-economice.

     CAP. II
    Acţiuni şi mãsuri preventive

    SECŢIUNEA 1
    Organizarea apãrãrii împotriva unui dezastru specific

     ART. 4
    (1) Organizarea, coordonarea şi controlul acţiunilor şi mãsurilor de apãrare împotriva efectelor unui dezastru specific revine Comisiei centrale pentru prevenirea şi apãrarea împotriva efectelor seismice şi alunecãrilor de teren, organizatã pe lângã Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, denumitã în continuare Comisia centralã;
    (2) Preşedintele Comisiei centrale este ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului şi din comisie fac parte persoane de decizie din conducerea ministerului, precum şi reprezentanţii, la nivel de secretar de stat, desemnaţi de celelalte ministere.
    (3) În teritoriu, acţiunile şi mãsurile de apãrare împotriva efectelor unui dezastru specific se realizeazã prin comisiile judeţene, municipale, orãşeneşti şi comunale de apãrare împotriva dezastrelor.
    (4) Deţinãtorii, cu orice titlu de construcţii, dotãri şi terenuri, a cãror avariere în caz de dezastru specific poate pune în pericol populaţia, precum şi mediul natural şi construit sunt obligaţi sã le întreţinã, sã le repare şi sã le exploateze corespunzãtor, sã doteze construcţiile cu aparatura de mãsurã şi control necesarã pentru urmãrirea comportãrii în timp a acestora, sã instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în caz de pericol şi sã organizeze activitatea de supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform legislaţiei în vigoare pentru fiecare domeniu.
     ART. 5
    Aplicarea mãsurilor de apãrare împotriva efectelor unui dezastru specific se realizeazã în mod unitar pe baza planurilor operative şi a planurilor de prevenire, pregãtire. protecţie şi intervenţie pentru dezastru specific, ale judeţelor, localitãţilor, agenţilor economici şi instituţiilor publice, denumite în continuare planuri de apãrare.

    SECŢIUNEA 2
    Planurile de apãrare

     ART. 6
    (1) Planurile de apãrare sunt documentele pe baza cãrora se realizeazã mãsurile şi acţiunile tehnice şi organizatorice preventive, de pregãtire şi intervenţie operativã, de refacere şi reabilitare, în vederea conducerii unitare ale acestora.
    (2) Modul de întocmire, structura şi conţinutul, precum şi condiţiile de modificare şi actualizare, avizare şi aprobare ale planurilor de apãrare se stabilesc prin "Normativul privind elaborarea Planulurilor de apãrare în cazul producerii unui dezastru provocat de seisme şi/sau alunecãri de teren", prevãzut în Anexa B.
    (3) Planurile prevãzute la alin. (1) se întocmesc pentru judeţe/municipiul Bucureşti, precum şi pentru localitãţi, de cãtre comisiile de apãrare împotriva dezastrelor, constituite conform legii, iar pentru agenţii economici şi instituţiile publice, de cãtre conducerile administrative ale acestora.
     ART. 7
    (1) Rãspunderea privind întocmirea planurilor de apãrare prevãzute la art. 6 alin (3) şi aplicarea acţiunilor şi mãsurilor prevãzute în acestea revine prefecţilor, primarilor şi conducerilor administrative ale agenţilor economici şi instituţiilor publice.
    (2) Avertizarea-alarmarea populaţiei în cazul iminenţei producerii unui dezastru specific este atributul structurilor de protecţie civilã la nivel naţional / local.
    (3) Aplicarea mãsurilor şi acţiunilor de apãrare sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice; participarea la acţiunile de prevenire, pregãtire, protecţie şi intervenţie este obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice, cu excepţia persoanelor fizice cu handicap şi a altor categorii defavorizate.
     ART. 8
    Programele de dezvoltare economico-socialã ce se întocmesc la nivel naţional, judeţean şi local vor cuprinde, în mod obligatoriu, mãsurile de prevenire a efectelor unui dezastru specific, rãspunderea aplicãrii acestora revenind autoritãţilor administraţiei publice centrale, locale şi conducerilor administrative ale agenţilor economici şi instituţiilor publice.
     ART. 9
    Planul judeţean/ municipiului Bucureşti de apãrare se completeazã şi se actualizeazã, de cãtre Secretariatul tehnic permanent al Comisiei judeţene/municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor.

    SECŢIUNEA 3
    Organizarea sistemului informaţional - decizional

     ART. 10
    Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observãrii, detectãrii, mãsurãrii, înregistrãrii stocãrii şi prelucrãrii datelor specifice, alarmãrii, notificãrii, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de cãtre factorii implicaţi în acţiunile de apãrare împotriva efectelor unui dezastru specific.
     ART. 11
    (1) Transmiterea informaţiilor şi a deciziilor se realizeazã în conformitate cu schema fluxului informaţional-decizional, aprobatã prin planul propriu de apãrare.
    (2) Schema de principiu a fluxului informaţional-decizional este prezentatã în Anexa C;
    (3) Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pãmântului - INCDFP comunicã imediat principalele caracteristici ale seismului, conform modelului prezentat în Anexa C.1;
    (4) Prefecţii judeţelor, respectiv prefectul Municipiului Bucureşti, comunicã imediat principalele efecte ale dezastrului specific, conform Anexei C 2.
    ART 12
    (1) Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comisiilor ierarhic superioare asupra situaţiei la locul dezastrului, evoluţiei acestuia, efectelor negative produse, precum şi asupra mãsurilor luate, se realizeazã prin rapoarte operative.
    (2) Conţinutul cadru al raportului operativ ce se transmite în timpul acţiunilor de apãrare este prezentat în Anexa D.
     ART. 13
    Primarii, conducerile comisiilor locale de apãrare împotriva dezastrelor şi/sau comandamentelor locale, constituite dupã caz, precum şi cele ale unitãţilor social-economice amplasate în zone predispuse la alunecãri de teren, au obligaţia sã asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizãrilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşãrii acţiunilor preventive şi de intervenţie.

    SECŢIUNEA 4
    Logistica intervenţiei

     ART. 14
    (1) Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unui dezastru specific se stabileşte prin planurile de apãrare specifice, de cãtre autoritãţile, instituţiile publice şi agenţii economici cu atribuţii în acest domeniu.
    (2) Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizeazã, stabilesc şi pregãtesc din timp şi acţioneazã în raport de sarcinile stabilite prin planurile de apãrare specifice.
    (3) Pregãtirea forţelor de intervenţie se realizeazã în cadrul instituţiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratele de protecţie civilã judeţene şi a municipiului Bucureşti şi aprobate de comisiile judeţene/municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor.
    (4) Prefecţii, primarii şi conducerile tehnico-administrative ale agenţilor economici şi instituţiilor au obligaţia de a asigura cunoaşterea de cãtre forţele destinate intervenţiei, precum şi de cãtre populaţie, a modalitãţilor de acţiune conform planurilor de apãrare specifice, aprobate.
    (5) Forţele de intervenţie specializate pe activitãţi acţioneazã pentru:
    a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primã necesitate;
    b) acordarea primului ajutor medical şi participarea, în limitele forţelor şi mijloacelor disponibile, la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi agenţilor economici afectaţi;
    c) aplicarea mãsurilor privind ordinea publicã pe timpul instituirii situaţiei de urgenţã provocatã de un dezastru specific;
    d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;
    e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clãdiri cu funcţiuni esenţiale, a cãror integritate pe durata cutremurelor este vitalã pentru protecţia civilã: staţiile de pomperi şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţã, clãdirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţã, în apãrarea şi securitatea naţionalã, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi /sau care asigurã servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clãdiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţã de diferite categorii, rezervoare de apã şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţã, clãdiri care conţin gaze toxice explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru cãi de comunicaţie, clãdiri pentru învãţãmânt;
    f) limitarea proporţiilor dezastrului specific şi înlãturarea efectelor acestuia cu mijloacele din dotare;
    (6) Forţele de intervenţie specializate sunt: unitãţile protecţiei civile, unitãţi ale poliţiei, jandarmeriei, unitãţile poliţiei de frontierã, unitãţile de pompieri militari, unitãţi ale corpului gardienilor publici, unitatea specialã de aviaţie, unitãţi specializate/detaşamente din cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale, unitãţi pentru asistenţa medicalã de urgenţã ale Ministerului Sãnãtãţii, unitãţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinarã, formaţiuni de pazã a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice deconcentrate şi societãţilor comerciale specializate, incluse în planurile de apãrare şi dotate cu forţe şi mijloace de intervenţie.
    (7) Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, organizaţiilor neguvernamentale, formaţiunilor de voluntari şi acţioneazã în raport cu sarcinile stabilite formaţiilor de protecţie civilã organizate la agenţii economici şi în planul de apãrare specific.
    (8) Anual, comisiile judeţene/municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor, organizeazã şi executã exerciţii aplicative pe baza unor programe adecvate pentru verificarea: pregãtirii forţelor de intervenţie şi a populaţiei, funcţionãrii sistemului de înştiinţare, avertizare, alarmare, precum şi a tehnicii, mijloacelor şi materialelor de intervenţie aflate în dotare; exerciţiile vor fi prealabil anunţate, pentru a nu crea panicã în zona unde urmeazã a se desfãşura.
    (9) Logistica acţiunilor de prevenire şi apãrare împotriva efectelor unui dezastru specific se asigurã de cãtre autoritãţile, instituţiile şi agenţii economici cu atribuţii în domeniu în raport de rãspunderi, mãsuri şi resurse necesare.
     ART. 15
    Resursele financiare necesare acţiunilor şi mãsurilor pentru prevenirea şi apãrarea împotriva efectelor unui dezastru specific se suportã, potrivit legii, din bugetul de stat, din bugetele autoritãţilor administraţiei publice locale, agenţilor economici şi instituţiilor publice, în scopul realizãrii acţiunilor şi mãsurilor de prevenire, intervenţie operativã, recuperare şi reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale şi tehnica necesare şi pentru întreţinerea acestora, precum şi pentru pregãtirea efectivelor.

     CAP. III
    Acţiuni şi mãsuri de intervenţie operativã

    ART 16
    (1) Conducerea operaţiunilor de intervenţie operativã în situaţia de urgenţã generatã de producerea unui dezastru specific se realizeazã de autoritãţile legal investite cu atribuţii şi responsabilitãţi privind concepţia, planificarea, organizarea şi controlul în domeniu, respectiv de cãtre prefecţi, primari şi conducerile agenţilor economici şi instituţiilor publice, conform legii.
    (2) Prefectul şi subprefecţii, primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, şefii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe centrale ale administraţiei publice, precum şi conducãtorii regiilor autonome, societãţilor şi companiilor naţionale cu atribuţii şi responsabilitãţi în domeniu, se autosesizeazã şi declanşeazã de la sediile instituţiilor respective acţiunile ce se impun privind alarmarea şi intervenţia în caz de urgenţã potrivit Planului judeţean/municipiului Bucureşti de apãrare împotriva efectelor seismice şi alunecãrilor de teren.
    (3) Membrii comisiei judeţene/Municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor, numiţi prin ordin al prefectului, se întrunesc de urgenţã la sediul Prefecturii.
    (4) În situaţia imposibilitãţii utilizãrii sediului Prefecturii, conducerea acţiunilor de intervenţie de urgenţã se realizeazã de la Punctul de comandã al Inspectoratului de protecţie civilã din judeţ/Municipiul Bucureşti.
    (5) Comisia de apãrare împotriva dezastrelor de la autoritatea publicã localã pe raza cãreia s-a produs dezastrul specific se activeazã şi îşi pune în aplicare planul propriu de apãrare.
    (6) Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor de pe raza cãrora s-a produs dezastrul, împreunã cu membrii comisiilor de protecţie civilã de specialitate constituite pe domenii, potrivit legii, procedeazã de urgenţã la inspecţia zonelor din aria lor de autoritate constatând, dupã caz:
    a) zonele afectate şi delimitarea acestora;
    b) necesitatea deblocãrii-salvãrii persoanelor şi acordãrii primului ajutor;
    c) clãdirile prãbuşite sau în pragul colapsului;
    d) reţelele tehnico-edilitare avariate: telecomunicaţii, gaz metan, apã, energie electricã şi termicã, etc
    e) incendiile sau exploziile produse şi/sau iminenţa producerii unor evenimente în lanţ;
    f) distrugerile sau blocãrile cãilor de acces;
    g) contaminãrile chimice sau radioactive ale mediului.
     ART. 17
    La acţiunile de inspecţie participã şi structurile specializate din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice locale, precum şi ale regiilor autonome, societãţilor şi companiilor naţionale cu atribuţii şi responsabilitãţi în domeniu.
     ART. 18
    Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor informeazã operativ Comisia judeţeanã/municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor, prin mijloacele de radiocomunicaţii din dotare şi/sau curieri, asupra situaţiei constatate, estimând victimele şi pagubele materiale;precum şi necesarul de mijloace şi forte de intervenţie.
     ART. 19
    Comisia judeţeanã/municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor, întrunitã de urgenţã, evalueazã situaţia pe baza informãrilor operative ale primarilor şi constatãrilor structurilor specializate din subordinea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice locale şi stabileşte mãsuri de intervenţie de urgenţã pentru:
    a) asigurarea condiţiilor pentru efectuarea manevrelor de forţe şi mijloace necesare desfãşurãrii acţiunii de intervenţie, în raport de evoluţia situaţiei;
    b) concentrarea şi organizarea intrãrii în dispozitivele de acţiune a forţelor şi mijloacelor stabilite prin planul de intervenţie şi protecţie;
    c) stingerea incendiilor;
    d) deblocarea-salvarea persoanelor şi acordarea primului ajutor;
    e) transportul şi spitalizarea persoanelor accidentate;
    f) inspectarea post dezastru specific a construcţiilor avariate şi evaluarea rapidã a acestora;
    g) evacuarea clãdirilor care nu mai prezintã siguranţã în exploatare;
    h) protecţia-adãpostirea persoanelor sinistrate şi acordarea asistenţei necesare;
    i) paza şi protecţia bunurilor materiale şi restricţionarea circulaţiei în zonele afectate;
    j) formularea, potrivit legii, a propunerilor cu privire la utilizarea rezervelor materiale şi a mijloacelor pentru intervenţie;
    k) informarea populaţiei prin mijloacele de comunicare în masã şi asigurarea comunicãrii cu aceasta.
    l) supravegherea factorilor de mediu, a surselor de pericol complementare şi neutralizarea acestora, dupã, caz.
     ART. 20
    Dacã posibilitãţile comisiei locale de apãrare împotriva dezastrelor, pentru gestionarea situaţiei sunt depãşite, se activeazã comisia judeţeanã de apãrare împotriva dezastrelor.
     ART. 21
    Prefectul informeazã operativ Comisia centralã şi Comisia guvernamentalã de apãrare împotriva dezastrelor asupra efectelor dezastrului, a mãsurilor întreprinse şi propune, dupã caz, preşedintelui Comisiei guvernamentale de apãrare împotriva dezastrelor declanşarea procedurii, potrivit legii, pentru declararea zonei afectate ca zonã de dezastru şi/sau instituirea stãrii de urgenţã, dupã cum urmeazã:
    a) în cazul în care efectele sunt la nivel de accident sau de dezastru limitat se referã la zone restrânse şi aspecte care pot fi rezolvate cu resursele locale, Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru apãrarea împotriva dezastrelor pot propune declararea zonelor de dezastru, pânã la înlãturarea efectelor, potrivit <>Ordonanţei Guvernului nr. 47/1994 , art. 3 lit. b), lit. c), art. 14 lit. d), lit. e), lit. g), lit. k) şi lit. l), sub coordonarea Comisiei guvernamentale de apãrare împotriva dezastrelor şi Comisiei centrale;
    b) în cazul în care efectele sunt de dezastru limitat în mai multe unitãţi teritorial-administrative sau atunci când efectele de dezastru limitat sau major se referã la zone de importantã social-economicã majorã, extinse teritorial, cu concentrãri de pierderi şi aspecte speciale care nu pot fi rezolvate decât cu mobilizarea resurselor la nivel regional/naţional, comisia judeţeanã/municipiului Bucureşti va fundamenta şi va putea propune Comisiei centrale şi Comisiei guvernamentale pentru apãrarea împotriva dezastrelor adoptarea de decizii, dupã caz, cu referire la douã situaţii specifice:
    i) zone de dezastru, conform art. 10 lit. g) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei guvernamentale, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 209/1997, în care se vor lua mãsuri potrivit sistemului prevãzut de <>Ordonanţa Guvernului nr. 47/1994 , art. 3 lit. b), lit. c), art. 14 lit. g);
    ii) zone în care este necesarã instituirea stãrii de urgenţã, mãsurile urmând a fi luate potrivit <>art. 3 lit. b) din Ordonanţa de Urgenţã a Guvernului României nr. 1/1999 , în baza decretului prezidenţial de instituire şi a ordonanţelor militare prevãzute la art. 23, pct. 2 şi art. 24 lit. e), pe termen de cel mult 30 de zile.
    În Anexa E este redatã Schema fluxului decizional pentru declararea zonei de dezastru şi/sau instituirea stãrii de urgenţã.
     ART. 22
    (1) Comisia centralã se activeazã când posibilitãţile comisiei judeţene/municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor au fost depãşite ori existã premisele sã fie depãşite sau când sunt afectate cel puţin douã judeţe.
    (2) Ministrul desemneazã prin ordin Grupul operativ al Comisiei centrale.
    (3) Din Grupul operativ fac parte secretarii de stat, secretarul general şi secretarul general adjunct, directori generali din Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, inspectorul general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii, comandantul Comandamentului Protecţiei Civile, directori generali ai instituţiilor cu atribuţii şi responsabilitãţi în activitatea de intervenţie în cazul producerii unui dezastru, sau înlocuitorii desemnaţi ai acestora, în cazul imposibilitãţii prezentãrii titularilor.
    (4) Din Grupul operativ pot face parte şi reprezentanţii desemnaţi de celelalte ministere cu rol de decizie în intervenţia post-dezastru, precum şi specialişti în domeniu, membri ai Comisiilor tehnice de specialitate ale ministerelor.
     ART. 23
    Grupul operativ întreprinde urmãtoarele activitãţi:
    a) solicitã şi primeşte informaţii asupra construcţiilor afectate de dezastru, prin inspecţiile teritoriale în construcţii şi serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe centrale ale administraţiei publice.
    b) solicitã şi primeşte informaţii asupra efectelor dezastrului, de la comisiile judeţene / municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor şi primeşte de la acestea rapoarte operative şi rapoarte de evaluare a intervenţiei.
    c) verificã datele de la nivelul judeţelor/municipiului Bucureşti şi informeazã operativ Comisia guvernamentalã de apãrare împotriva dezastrelor asupra producerii dezastrului, efectelor acestuia, precum şi asupra mãsurilor întreprinse.
    d) transmite Comisiei guvernamentale de apãrare împotriva dezastrelor, informaţii despre situaţia creatã şi despre mãsurile luate şi formuleazã cereri în raport cu evoluţia situaţiei operative.
    e) informeazã populaţia despre mãsurile şi comportamentul care trebuie adoptate în zonele de dezastru.
    f) aplicã şi transmite deciziile Comisiei guvernamentale de apãrare împotriva dezastrelor.

     CAP. IV
    Acţiuni şi mãsuri pentru recuperare şi reabilitare

     ART. 24
    Pentru restabilirea stãrii de normalitate, comisiile judeţene/Municipiului Bucureşti şi locale de apãrare împotriva dezastrelor, precum şi conducerile tehnico-administrative ale agenţilor economici şi instituţiilor, dispun aplicarea urmãtoarelor acţiuni şi mãsuri:
    a) acordarea, în continuare, a sprijinului necesar persoanelor afectate;
    b) reconstituirea mijloacelor materiale necesare pentru intervenţie şi refacere în stare operativã;
    c) reabilitarea cãilor de comunicaţii, liniilor de telecomunicaţii şi reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice, apei şi agenţilor energetici;
    d) pregãtirea condiţiilor pentru repunerea în stare de funcţionare a agenţilor economici şi instituţiilor afectate, precum şi pentru refacerea locuinţelor şi a celorlalte construcţii cu caracter public sau privat avariate sau distruse din zona de dezastre;
    e) continuarea investigãrii post dezastru specific şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie pentru punerea în siguranţã provizorie a construcţiilor avariate;
    f) stabilirea din punct de vedere valoric şi cantitativ a pagubelor produse de dezastrul specific.
     ART. 25
    (1) Pe baza concluziilor desprinse din analiza intervenţiei, comisiile judeţene/municipiului Bucureşti şi locale de apãrare împotriva dezastrelor, întocmesc rapoarte de evaluare a efectelor produse de dezastrul specific; aceste rapoarte se înainteazã comisiei superioare ierarhic, în termen de maxim 10 zile de la producerea dezastrului, rapoartele fiind însoţite de mãsuri pentru înlãturarea efectelor acestuia, precum şi de mãsurile ulterioare de prevenire şi intervenţie;
    (2) Conţinutul cadru al raportului de evaluare a intervenţiei este prezentat în Anexa F;
    (3) Rapoartele finale de evaluare a comisiilor judeţene/Municipiului Bucureşti se înainteazã la Comisia centralã în termen de cel mult 30 zile de la producerea dezastrului specific.

     CAP. V
    Atribuţiile autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale, instituţiilor publice şi agenţilor economici privind apãrarea împotriva unui dezastru specific

    SECTIUNEA 1
    Atribuţii comune

     ART. 26
    Autoritãţile administraţiei publice centrale organizeazã, coordoneazã şi îndrumã acţiunile şi mãsurile privind apãrarea împotriva efectelor unui dezastru specific, în baza prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 47/1994  privind apãrarea împotriva dezastrelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    ART 27
    Proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, precum şi persoanele juridice care au în administraţie construcţii, vor acţiona pentru punerea în aplicare a mãsurilor pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, potrivit prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 , republicatã, precum şi Normelor metodologice de aplicare a <>Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994  privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1364/2001 .

    SECTIUNEA 2
    Atribuţii specifice

     ART. 28
    Ministerul Administraţiei şi Internelor îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    (1) colaboreazã la întocmirea planurilor de apãrare în teritoriu, secţiunile privind evacuarea populaţiei, a bunurilor materiale şi a animalelor în cazurile specifice de dezastru;
    (2) organizeazã, controleazã şi coordoneazã apãrarea împotriva efectelor unui dezastru specijk la unitãţile proprii şi urmãreşte întocmirea planurilor de apãrare, precum şi asigurarea cu personal şi mijloace de intervenţie, dupã cum urmeazã:
    a) participã, cu efective şi mijloace proprii, la acţiunile de protecţie, evacuare a populaţiei şi a bunurilor materiale, pentru limitarea şi înlãturarea urmãrilor dezastrelor, precum şi la alte acţiuni de protecţie civilã;
    b) organizeazã, - independent sau în cooperare cu structuri specializate ale Comandamentului Protecţiei Civile, Ministerului Apãrãrii Naţionale, ale unor autoritãţi publice centrale sau locale, instituţii sau organisme cu atribuţii în domeniu -, misiuni de protecţie şi intervenţie şi informeazã asupra acestora Comisia centrale şi Comisia guvernamentalã de apãrare împotriva dezastrelor;
    c) stabileşte şi asigurã realizarea mãsurilor de prevenire, protecţie şi intervenţie pentru unitãţile subordonate conform legii, precum şi a reglementãrilor şi instrucţiunilor proprii;
    d) organizeazã şi ţine evidenţa populaţiei care se evacueazã în caz de dezastre;
    e) organizeazã intervenţia formaţiunilor de specialitate proprii pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, pe timpul acţiunilor de protecţie civilã;
    f) organizeazã sistemele de pazã generalã din localitãţi, stabileşte mãsuri pentru asigurarea pazei instituţiilor publice şi agenţilor economici importanţi şi verificã funcţionarea pazei acestora;
    g) executã controlul şi îndrumarea circulaţiei rutiere, acordând prioritate traseelor pe care se executã evacuarea populaţiei, a bunurilor materiale, a fondului arhivistic, a valorilor din patrimoniul naţional, precum şi deplasarea forţelor şi a mijloacelor pentru limitarea şi înlãturarea urmãrilor dezastrelor, dirijeazã circulaţia autovehiculelor şi a pietonilor, în funcţie de situaţia creatã, şi participã la asigurarea mãsurilor stabilite la nivel central şi local;
    h) participã cu efective şi mijloace, în funcţie de misiunile specifice şi de situaţia concretã, la acţiunile de protecţie şi de intervenţie, iar la ordin, constituie detaşamente de acţiune pentru zonele grav afectate;
    i) coordoneazã, îndrumã, controleazã şi avizeazã mãsurile de prevenire a incendiilor, stabileşte mãsurile privind modul de acţiune în cazul incendiilor izolate sau de masã şi conduce, prin Comandamentul Pompierilor, acţiunile tuturor forţelor participante la localizarea şi lichidarea acestora;
    j) stabileşte, împreunã cu reprezentanţii prefecturilor şi ai consiliilor locale, situaţia victimelor, ţine evidenţa persoanelor evacuate ca urmare a iminenţei sau producerii unui dezastru specific şi participã la cercetarea cauzelor care au determinat producerea incendiilor, exploziilor, avariilor şi accidentelor.

    (3) Unitãţile Ministerului Administraţiei şi Internelor:

    a) Inspectoratele de poliţie judeţene/municipiul Bucureşti şi poliţia din localitãţile urbane şi rurale:
    1. executã, imediat dupã declanşarea dezastrului specific,  prin personalul prezent în serviciul de pazã, ordine şi circulaţie, recunoaşterea zonelor din aria de competenţã, asigurând prioritar mãsuri pentru prevenirea panicii în rândul populaţiei, concomitent cu transmiterea cãtre dispeceratele din punctele de comandã a datelor preliminare asupra amploarei efectelor;
    2. asigurã mãsurile specifice pentru coordonarea circulaţiei rutiere şi pietonale, prin aplicarea interdicţiilor, devierilor şi prioritãţilor, în mod deosebit pentru mijloacele şi formaţiunile de intervenţie specializate;
    3. participã la acţiunile de informare a populaţiei despre situaţia creatã, pericolul existent şi mãsurile de protecţie ce se impun a fi aplicate în vederea diminuãrii consecinţelor dezastrului;
    4. asigurã menţinerea ordinii publice în localitãţile şi zonele afectate, intensificând mãsurile de prevenire şi combatere a infracţiunilor sau altor manifestãri antisociale;
    5. supravegheazã modul de desfãşurare a operaţiunilor de evacuare, organizeazã şi participã la paza locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate;
    6. participã la mobilizarea populaţiei apte de muncã, a mijloacelor de transport şi tehnice în vederea participãrii, conform ordonanţelor guvernamentale, ordinelor prefecţilor şi/sau primarilor, la acţiunile de normalizare a situaţiei;
    7. participã la asigurarea mãsurilor de ordine şi luare în evidenţã a populaţiei atunci când situaţia impune evacuarea temporarã a unor cvartale de locuinţe sau a întregii localitãţi, în punctele de adunare pentru îmbarcare, pe timpul transportului şi în punctele de primire;
    8. participã la acţiunile specifice pentru identificarea victimelor, sinistraţilor şi stabilirea persoanelor dispãrute;
    9. participã la realizarea celorlalte mãsuri hotãrâte de comisiile teritoriale de apãrare împotriva dezastrelor sau de eşaloanele ierarhic superioare.

    b) Unitãţile trupelor de jandarmi:

    1. participã împreunã cu organele de poliţie la menţinerea ordinii şi liniştii publice în localitãţile sau zonele afectate de dezastrul specific, concomitent cu intensificarea mãsurilor specifice pentru continuarea îndeplinirii misiunilor permanente;
    2. constituie, la ordin, detaşamente de forţe şi mijloace, participând, în cadrul cooperãrii, la acţiunile de intervenţie pentru deblocarea cãilor de comunicaţii, înlãturarea molozului, salvarea persoanelor, bunurilor de valoare, limitarea şi lichidarea efectelor negative;
    3. asigurã paza punctelor de depozitare a valorilor recuperate şi evacuate;
    4. participã împreunã cu organele de poliţie la asigurarea mãsurilor de pazã şi ordine pe perimetrele cu restricţii în circulaţia pietonalã şi rutierã, din zonele grav afectate, pentru prevenirea furturilor precum şi pentru asigurarea desfãşurãrii în condiţii corespunzãtoare a activitãţilor de intervenţie întreprinse de echipele specializate.

    c) Unitãţile Comandamentului Protecţiei Civile:

    1. Comandamentul Protecţiei Civile şi inspectoratele judeţene/municipiului Bucureşti de protecţie civilã asigurã structurile organizatorice, concepţia realizãrii acţiunilor şi planificarea prin reprezentanţi în Comisia centralã cât şi în comisiile judeţene/municipiului Bucureşti şi locale de apãrare împotriva dezastrelor;
    2. participã ca factor de specialitate şi conducere operativã la apãrarea împotriva efectelor unui dezastru specific, precum şi a dezastrelor complementare acestuia, prin realizarea unor activitãţi complexe care cuprind mãsuri de prevenire, protecţie, intervenţie, reabilitare-refacere;
    3. introduce în planurile de apãrare, verificã şi aplicã categorii de mãsuri pe etape specifice şi anume predezastru, pe timpul producerii şi postdezastru, prin:
    3.1 Înştiinţarea membrilor comisiilor de apãrare şi a structurilor constituite pentru intervenţie în vederea activãrii lor pe baza unor scheme operative de înştiinţare;
    3.2. informarea populaţiei cu date despre dezastre, reguli de comportare şi respectarea unor recomandãri specifice în zona de risc;
    3.3 pregãtirea mijloacelor de transmisiuni din sistemele protecţiei civile: F-1001, XD -222, Neptun, mijloace radio, telefonice şi mass media;
    3.4 alarmarea populaţiei în legãturã cu pericolul sau iminenţa producerii unui dezastru complementar dezastrului specific- inundaţii în aval de construcţiile hidrotehnice, accident nuclear sau tehnologic, incendii în masã etc - cu ajutorul sirenelor de diferite puteri, centralizate sau acţionate local de cãtre obiectivele sursa de risc şi echipele de alarmare organizate de protecţia civilã. Sistemul de alarmare se verificã periodic prin exerciţii şi se completeazã pentru asigurarea unei avertizãri eficiente a populaţiei;
    3.5 aplicarea de mãsuri de protecţie eficiente a oamenilor, animalelor, bunurilor materiale împotriva efectelor unui dezastru specific, prin:
    3.5.1. instruirea persoanelor cu responsabilitãţi în domeniul structurilor şi forţelor de intervenţie şi pregãtirea populaţiei pentru cunoaşterea regulilor de comportare;
    3.5.2. protecţia individualã privind pregãtirea locuinţei, a familiei şi respectarea regulilor de comportare în fiecare fazã a dezastrului;
    3.5.3. protecţia colectivã, asigurându-se în funcţie de situaţie: pãrãsirea temporarã a zonei periclitate, evacuarea sau relocarea /mutarea definitivã, potrivit planurilor de apãrare, inclusiv pe baza corectivelor aduse la acestea dupã producerea dezastrului specific,
    4. efectueazã activitãţile specifice de activare, culegere date, analizã, elaborarea deciziilor şi transmiterea acestora, coordonare, asigurare a cooperãrii- potrivit planului de apãrare, prin acţiuni de intervenţie care vizeazã:
    4.1 informarea populaţiei prin folosirea mijloacelor de informare în masã;
    4.2 cercetarea - cãutarea cu elementele de cãutare ale protecţiei civile şi unitãţilor specializate pentru depistarea: supravieţuitorilor şi victimelor, avariilor la reţele, distrugerilor la clãdiri, cãilor de acces blocate, pericolului de incendii;
    4.3 supravegherea factorilor de mediu, a surselor de risc tehnologic, biologic şi nuclear complementare dezastrului specific şi neutralizarea acestora dacã este cazul;
    4.4 întreruperea alimentãrii cu gaze şi energie electricã a zonelor grav afectate pentru evitarea incendiilor;
    4.5 deblocarea şi salvarea supravieţuitorilor de sub dãrâmãturi, împiedicarea extinderii distrugerilor;
    4.6 degajarea cãilor de acces cãtre obiectivele prioritare de intervenţie;
    4.7 acordarea primului ajutor, ajutorului medical de urgenţã şi transportul vãtãmaţilor şi spitalizarea acestora;
    4.8 participarea la refacerea unor avarii la reţelele gospodãriei comunale pentru preîntâmpinarea amplificãrii dezastrului;
    4.9 evacuarea sinistraţilor şi realizarea de locuri /tabere destinate pentru adãpostirea acestora;
    4.10 organizarea transportului şi distribuţiei apei potabile, alimentelor, medicamentelor şi articolelor de primã necesitate pentru sinistraţi;
    4.11 supravegherea şi controlul aerian a zonelor afectate, pentru stabilirea prioritãţilor şi organizarea conlucrãrii între forţele participante;
    4.12 organizarea unor puncte de primire şi evidenţã a persoanelor decedate, pentru identificarea lor de cãtre rude şi rezolvarea operativã a formalitãţilor legale necesare, inclusiv pentru înhumare;
    4.13 participarea la restabilirea capacitãţilor de producţie la unitãţile economice de primã urgenţã din sectorul alimentar, asigurarea cu energie electricã, gaze, apã, termoficare, reţele de comunicaţie etc.

    d) Unitãţile de pompieri militari:

    1. intervin pentru localizarea şi lichidarea incendiilor în masã şi a celor izolate, izbucnite în zona afectatã de dezastru specific;
    2. participã la acţiunile de salvare şi acordare a primului ajutor medical persoanelor surprinse sub dãrâmãturi, în spaţii înguste, sau la înãlţimi, folosindu-se în acest scop grupele specializate de salvatori precum şi staţiile de medicinã de urgenţã, reanimare şi descarcerare;
    3. asigurã degajarea cãilor de evacuare şi a traseelor de afluire a echipelor de salvare spre punctele cele mai afectate prin executarea operaţiunilor de tãiere, deblocate şi înlãturare a materialelor;
    4. diminueazã pericolul de explozie datorat prezenţei în zona afectatã a pulberilor în suspensie, care au proprietãţi fizico-chimice periculoase;
    5. împrospãteazã aerul în subsoluri sau alte zone izolate sub dãrâmãturi, unde existã supravieţuitori, prin utilizarea electroexhaustoarelor;
    6. ilumineazã, pe timpul nopţii, unele puncte de lucru, în zonele grav afectate;
    7. aprovizioneazã cu apã potabilã, unele instituţii publice precum şi unele instalaţii tehnologice vitale;
    8. participã la evacuarea animalelor şi a bunurilor de valoare;
    9. executã recunoaşterea zonelor grav afectate şi asigurã respectarea mãsurilor de prevenire în punctele periculoase;
    10. organizeazã şi executã controlul tehnic de prevenire la obiectivele economice şi platformele industriale vulnerabile, puternic afectate de dezastru specific, asigurând mãsurile tehnice specifice pentru ieşirea de sub starea de urgenţã;
    11. sprijinã factorii de conducere şi comisiile tehnice pentru repunerea în funcţiune, în condiţii de urgenţã, a instalaţiilor speciale de supraveghere, detectate, alarmare şi stingere automatã a incendiilor.

    e) Unitãţile poliţiei de frontierã:

    1. executã recunoaşteri în zona de responsabilitate şi analizeazã şi raporteazã, periodic, primele date şi concluzii privind proporţiile efectelor dezastrului specific;
    2. participã la ordin, cu forţe şi mijloace proprii, la acţiunile de salvare a persoanelor, valorilor materiale şi animalelor din centrele rurale izolate din zona de frontierã;
    3. asigurã controlul şi supravegherea persoanelor şi mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat;
    4. asigurã realizarea mãsurilor de frontierã prevãzute în convenţiile internaţionale în care România este parte.

    f) Unitatea specialã de aviaţie:

    1. executã operaţiunile de salvare a persoanelor aflate în locuri izolate sau greu accesibile;
    2. executã recunoaşteri aeriene, în scopul stabilirii mãsurilor de protecţie şi de intervenţie, de salvare a supravieţuitorilor, pentru limitarea şi înlãturarea distrugerilor;
    3. transportã persoanele care conduc intervenţia, cãtre zonele unde s-au produs distrugeri grave;
    4. asigurã deplasarea rapidã a unor forţe şi mijloace speciale necesare limitãrii şi înlãturãrii urmãrilor produse de dezastru specific,
    5. transportã alimentele, medicamentele, materialele de maximã urgenţã în zonele greu accesibile;
    6. asigurã transportul urgent a persoanelor grav rãnite la unitãţile medicale specializate.

    (4) Autoritãţile administraţiei publice locale şi prefecţii au urmãtoarele atribuţii specifice de apãrare, care nu au caracter militar:

    a) asigurã mijloacele necesare înştiinţãrii şi alarmãrii populaţiei din zonele ce pot fi afectate de dezastre;
    b) coordoneazã pregãtirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz de dezastre;
    c) întocmesc planuri de protecţie şi de intervenţie, în concordanţã cu mãsurile adoptate de Comisia guvernamentalã de apãrare împotriva dezastrelor;
    d) asigurã desfãşurarea acţiunilor de limitare şi de înlãturare a efectelor dezastrelor, pentru salvarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, acordarea primului-ajutor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente şi acordarea asistenţei sanitare persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;
    e) stabilesc, împreunã cu agenţii economici şi unitãţile de profil, acţiuni şi mãsuri operative în zonele afectate, pentru înlãturarea efectelor dezastrului specific, inclusiv pentru identificarea şi înhumarea persoanelor decedate, pentru repunerea în stare de funcţionare a serviciilor şi unitãţilor de gospodãrie comunalã, transport, telecomunicaţii şi alimentare cu energie electricã, gaze naturale, decontaminarea solului etc;
    f) centralizeazã datele privind urmãrile dezastrelor şi informeazã operativ Comisia centralã şi Comisia guvernamentalã de apãrare împotriva dezastrelor;
    g) asigurã mijloacele financiare pentru activitãţile de dezvoltare şi de modernizare a bazei materiale de pregãtire şi de educare antiseismicã a populaţiei, precum şi de protecţie şi intervenţie în caz de dezastru specific.
     ART. 29
    Ministerul Apãrãrii Naţionale îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    a) stabileşte şi asigurã realizarea mãsurilor de prevenire, protecţie şt intervenţie pentru unitãţile şi subunitãţile proprii, conform legii, precum şi a reglementãrilor şi instrucţiunilor proprii;
    b) participã la elaborarea programelor de pregãtire a populaţiei, instituţiilor publice şi agenţilor economici pentru protecţia şi intervenţia în cazul producerii unui dezastru specific, precum şi la elaborarea planurilor pentru evacuare;
    c) asigurã participarea, în sprijinul populaţiei, cu forţe şi mijloace proprii, la solicitarea autoritãţilor administraţiei publice şi a instituţiilor cu atribuţii în domeniu la activitãţile pentru limitarea şi înlãturarea efectelor unui dezastru specific:
    d) participã la realizarea şi verificarea periodicã a stãrii de funcţionare a sistemelor de alarmare a populaţiei în cazul iminenţei sau producerii unui dezastru specific:
    e) participã la exerciţiile şi aplicaţiile privind pregãtirea populaţiei şi agenţilor economici indiferent de forma de proprietate, pentru verificarea mãsurilor de protecţie şi intervenţie din planurile de apãrare împotriva efectelor unui dezastru specific,
    f) elaboreazã reglementãrile interne privind competenţele aprobãrii participãrii cu unitãţi şi/sau subunitãţi proprii, în funcţie de mãrimea intervenţiei, şi asigurã condiţiile necesare pentru constituirea, la ordin, a detaşamentelor de intervenţie în zonele afectate de dezastru specific pentru limitarea şi înlãturarea efectelor acestuia.
     ART. 30
    Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    a) asigurã funcţionarea Comisiei centrale, potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare al acesteia;
    b) iniţiazã şi supune spre aprobare proiecte de acte normative şi coordoneazã elaborarea de reglementãri tehnice în domeniul reducerii riscului seismic al construcţiilor existente;
    c) colaboreazã, prin serviciile sale publice deconcentrate, cu autoritãţile administraţiei publice locale în acţiunea de reducere a riscului seismic al construcţiilor existente;
    d) participã la stabilirea mãsurilor organizatorice de acţionare, pe plan central şi local, în cazul producerii unui dezastru specific, în cadrul sistemului naţional de apãrare împotriva efectelor dezastrelor;
    e) iniţiazã şi supune spre aprobare proiecte de acte normative privind proiectarea, execuţia şi controlul la solicitãri seismice pentru construcţii;
    f) asigurã dezvoltarea, întreţinerea şi exploatarea reţelei naţionale de înregistrãri seismice la construcţii şi urmãreşte valorificarea înregistrãrilor din reţeaua seismicã naţionalã, prelucrate de Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor - INCERC Bucureşti;
    g) iniţiazã şi coordoneazã elaborarea de reglementãri tehnice necesare acţiunii de investigare de urgenţã post seism a construcţiilor avariate şi de intervenţie imediatã pentru punerea în siguranţã provizorie;
    h) iniţiazã şi supune spre aprobare programe pentru educarea antiseismicã a populaţiei;
    i) avizeazã, pe baza normelor naţionale şi internaţionale, mãsurile de protecţie antiseismicã la construcţiile şi instalaţiile ce prezintã risc potenţial major;
    j) participã, împreunã cu Ministerul Administraţiei şi Internelor - Comandamentul Protecţiei Civile, la avizarea instrucţiunilor de proiectare şi de execuţie a punctelor de comandã, adãposturilor de protecţie civilã, precum şi a cãilor de acces spre acestea;
    k) avizeazã din punct de vedere tehnic soluţiile de intervenţie pentru construcţiile de importanţã vitalã pentru societate, a cãror funcţionalitate, în timpul cutremurului şi imediat dupã aceasta, trebuie sã fie asiguratã integral;
    1) avizeazã studiile pentru realizarea sistemelor automate de înregistrare, protecţie şi avertizare pentru construcţii şi reţele de importanţã vitalã pentru societate: cãi de comunicaţii, reţele de energie electricã, apã, gaze, combustibil, precum şi pentru obiectivele care reprezintã surse de mare risc.
     ART. 31
    Inspectoratul de Stat în Construcţii îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    a) dispune deţinãtorilor construcţiilor, indiferent de forma de proprietate, efectuarea de expertize tehnice privind asigurarea cerinţei de rezistenţã şi stabilitate a structurilor, în toate cazurile în care se constatã necesitatea acesteia;
    b) dispune, dupã caz, încetarea exploatãrii construcţiilor şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a acestora, în baza concluziilor fundamentate prin expertizã tehnicã;
    c) verificã respectarea, de cãtre deţinãtori, a planului de urmãrire specialã în exploatare a construcţiilor, în conformitate cu reglementãrile în vigoare;
    d) asigufã instruirea specialiştilor - nominalizaţi în planurile de apãrare ale unitãţilor administrativ teritoriale - privind inspecţia post seism a construcţiilor;
    e) organizeazã inspecţia post seism şi propune Grupului operativ acţiunile tehnico-organizatorice de intervenţie imediatã pentru punerea în siguranţã provizorie a construcţiilor avariate şi urmãreşte aplicarea mãsurilor pentru limitarea şi înlãturarea efectelor cutremurului.
     ART. 32
    Ministerul Sãnãtãţii îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    a) coordoneazã şi asigurã asistenţa medicalã de urgenţã în caz de dezastre şi epidemii, prin utilizarea reţelei sanitare şi extinderea la nevoie a capacitãţii de spitalizare ;
    b) asigurã funcţionalitatea unitãţilor sanitare, inclusiv a instalaţiilor, echipamentelor şi a aparaturii de specialitate, în timpul producerii unui dezastru specific şi imediat dupã aceea;
    c) verificã, împreunã cu Comandamentul Protecţiei Civile, prin antrenamente şi exerciţii, pregãtirea pentru intervenţie a formaţiunilor medico-sanitare şi asigurã, împreunã cu consiliile judeţene şi locale, baza tehnico-materialã a acestora;
    d) organizeazã, împreunã cu Consiliul Naţional de Cruce Roşie şi alte organisme interesate, pregãtirea sanitarã a populaţiei pentru apãrarea împotriva dezastrelor;
    e) organizeazã pregãtirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a asistenţei medicale de urgenţã în caz de dezastre.

    f) asigurã, prin Consiliul Naţional al Crucii Roşii din România, îndeplinirea urmãtoarelor:

    1. organizarea, încadrarea şi funcţionarea detaşamentelor sanitare şi posturilor de prim ajutor, precum şi pregãtirea surorilor de Cruce Roşie prin filialele de Cruce Roşie judeţene, de sectoare şi a municipiului Bucureşti, în vederea participãrii acestora la acţiunea de acordare a primului ajutor victimelor, precum şi la aplicarea regulilor de igienã colectivã în caz de dezastre;
    2. realizarea mãsurilor sanitare, de evacuare a populaţiei, precum şi la ajutorarea sinistraţilor;
    3. pregãtirea populaţiei prin cursuri sanitare de masã, pentru acordarea primului ajutor în caz de dezastre.
     ART. 33
    Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    - organizeazã, coordoneazã şi verificã, împreunã cu unitãţile din subordine şi coordonare, aplicarea mãsurilor pentru protecţia dotãrilor şi construcţiilor din domeniul specific, a animalelor, culturilor şi terenurilor împãdurite, furajelor, materiilor prime şi produselor agroalimentare şi asigurã aducerea la îndeplinire a acestora.
     ART. 34
    Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    a) organizeazã, coordoneazã şi îndrumã activitatea privind apãrarea împotriva efectelor unui dezastru specific care poate produce inundaţii şi accidente la construcţiile hidrotehnice;
    b) asigurã dezvoltarea, întreţinerea şi exploatarea sistemelor automate privind înregistrãrile seismice la construcţiile hidrotehnice.
     ART. 35
    Comisia de supraveghere a asigurãrilor urmãreşte şi verificã activitatea societãţilor de asigurãri, în vederea protejãrii intereselor asiguraţilor privind modul de evaluare a pagubelor şi de stabilire a compensaţiilor cuvenite persoanelor fizice şi juridice asigurate, conform legislaţiei-în vigoare,
     ART. 36
    Ministerul Justiţiei avizeazã din punct de vedere al legalitãţii proiectele de acte normative elaborate, în condiţiile legii, de cãtre autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de alte instituţii cu responsabilitãţi şi atribuţii în domeniu, având ca obiect reglementarea situaţiei sinistraţilor şi victimelor, precum şi a unor probleme de proprietate şi stare civilã ce pot apãrea dupã producerea unui dezastru specific.
     ART. 37
    Ministerul Afacerilor Externe îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    a) organizeazã şi asigurã, împreunã cu Comisia centralã şi alte instituţii cu atribuţii în domeniu, transmiterea şi primirea de informaţii cãtre organismele şi agenţiile internaţionale de profil privind situaţiile produse de dezastrul specific şi necesitãţile de asistenţã umanitarã, materialã etc.
    b) întreprinde, pe cale diplomaticã, demersurile necesare în vederea primirii de ajutoare umanitare, materiale etc.
     ART. 38
    Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    a) asigurã, prin operatorii de comunicaţii şi în cooperare cu structurile specializate ale celorlalte instituţii şi autoritãţi publice cu atribuţii la dezastre:
    1. forţele şi mijloacele de comunicaţii necesare în Punctul de comandã al Comisiei centrale pentru legãturile prevãzute în fluxul informaţional-decizional, în conformitate cu anexele C, C1 şi C2 la prezentul regulament;
    2. legãturile necesare pentru conducerea acţiunilor de limitare şi înlãturare a efectelor unui dezastru specific;
    3. refacerea operativã a legãturilor de comunicaţii pentru zonele afectate;
    b) stabileşte, prin protocol cu instituţiile abilitate, tipurile de reţele, frecvenţele şi mijloacele de comunicaţii necesare;
    c) ia mãsuri specifice pentru ca oparatorii de comunicaţii sã protejeze dotãrile de importanţã strategicã, iar cei de telefonie fixã, sã amplaseze, dupã producerea unui dezastru specific, posturi publice în zonele afectate, pânã la refacerea legãturilor comerciale;
    d) dispune operatorilor de comunicaţii asigurarea accesului gratuit al populaţiei la posturile de utilitate publicã;
    e) colaboreazã cu structurile specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, pe linia asigurãrii legãturilor de comunicaţii în cazul producerii unui dezastru specific.
     ART. 39
    Ministerul Economiei şi Comerţului îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    a) asigurã, prin unitãţile, autoritãţile, regiile, companiile şi societãţile naţionale pe care le coordoneazã, funcţionarea neîntreruptã a sistemului energetic naţional, precum şi a reţelelor de utilitãţi publice: gaze naturale, cãldurã, apã şi canalizare;
    b) asigurã cadrul legal şi organizatoric, dupã producerea unui dezastru specific, pentru activitãţile de producţie, transport, distribuţie a energiei electrice, precum şi pentru protecţia, funcţionarea, verificarea, întreţinerea şi repararea unitãţilor şi dotãrilor din domeniul sãu de activitate;
    c) stabileşte împreunã cu Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor şi cu agenţii economici, zonele de inundabilitate pentru barajele hidrotehnice, şi asigurã instalarea, exploatarea şi întreţinerea aparaturii şi dispozitivelor de alarmare în cazul unui dezastru specific; asigurã înştiinţarea şi alarmarea populaţiei în aval de acestea;
    d) stabileşte pentru agenţii economici, care produc, prelucreazã, manipuleazã, depoziteazã, utilizeazã sau transportã substanţe toxice şi/sau periculoase, mãsurile de prevenire a accidentelor, zonele de risc, gradul de pericol pentru elementele expuse, mãsurile de intervenţie metode, procedee şi mijloace de protecţie;
    e) stabileşte şi asigurã aplicarea tuturor mãsurilor de securitate nuclearã, de întocmire şi aplicare a planurilor de protecţie civilã şi intervenţie pentru centralele nuclearo-electrice.
     ART. 40
    Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    a) asigurã utilizarea unor spaţii de învãţãmânt pentru cazarea provizorie a populaţiei evacuate în cazul unui dezastru specific;
    b) întocmeşte, împreunã cu Comandamentul protecţiei civile, planul şi tematica de învãţãmânt, precum şi manuale privind pregãtirea în domeniul educaţiei antiseismice a elevilor, studenţilor şi a cadrelor didactice;
    c) elaboreazã programe de protecţie şi evacuare în caz de necesitate pentru populaţia şcolarã şi patrimoniul unitãţilor de învãţãmânt, la toate nivelurile;
    d) stabileşte şi asigurã din timp, împreunã cu autoritãţile administraţiei publice locale, precum şi cu conducerile instituţiilor de învãţãmânt superior, mãsurile privind utilizarea prin rechiziţie publicã a unor spaţii proprii precum sãli de sport, stadioane, patinoare sau avizeazã, din timp, conform unor convenţii cadru, schimbarea destinaţiei unor spaţii proprii sau aflate în administrare pentru cazarea provizorie a populaţiei sinistrate, în cazul producerii unui dezastru specific;
    e) asigurã legãtura cu inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu conducerile instituţiilor de învãţãmânt superior, pe de o parte, precum şi cu instituţiile cu atribuţii şi responsabilitãţi în domeniu, pe de altã parte, în cazul producerii unui dezastru specific, pe toatã perioada producerii şi înlãturãrii efectelor acestuia.
     ART. 41
    Ministerul Culturii şi Cultelor îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    a) elaboreazã, împreunã cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Apãrãrii Naţionale, norme şi metodologii privind protecţia, şi integritatea bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil, a persoanelor angajate şi a vizitatorilor din instituţii muzeale specializate şi nespecializate, instituţii, aşezãminte şi lãcaşuri de cult colecţii private şi agenţi economici care au ca obiect de activitate expunerea, manipularea, transportul, depozitarea, valorificarea, conservarea şi restaurarea bunurilor culturale mobile împotriva riscurilor ce decurg din producerea unui dezastru specific;
    b) elaboreazã norme şi metodologii privind conservarea şi protecţia monumentelor istorice, în cazul producerii unui dezastru specific;
    c) elaboreazã planul de apãrare împotriva efectelor unui dezastru specific, pentru sediul propriu;
    d) aprobã planurile de apãrare ale instituţiilor publice subordonate şi controleazã periodic realizarea acestora;
    e) asigurã, prin instituţiile de specialitate, organizarea programelor de pregãtire în domeniul protecţiei şi intervenţiei în cazul producerii unui dezastru specific;
    f) supravegheazã efectuarea, de cãtre instituţiile cu atribuţii în domeniu, a evidenţei bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil care sunt evacuate în cazul producerii unui dezastru specific;
    g) asigurã organizarea acţiunilor de intervenţie în vederea conservãrii de urgenţã a bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil, afectate de producerea unui dezastru specific şi stabileşte prioritãţile de conservare şi restaurare a acestor bunuri;
    h) centralizeazã datele privind urmãrile unui dezastru specific asupra bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil, pe baza rapoartelor instituţiilor publice subordonate şi a serviciilor deconcentrate ale ministerului;
    i) monitorizeazã, prin serviciile publice deconcentrate ale ministerului, evacuarea şi depozitarea în spaţii speciale, a bunurilor culturale salvate;
    j) asigurã mijloacele materiale şi financiare necesare necesare construirii, amenajãrii, modernizãrii şi întreţinerii locurilor de depozitare speciale, a mijloacelor şi sistemelor de protecţie şi intervenţie, procesului de pregãtire a personalului, precum şi pentru realizarea celorlalte mãsuri de protecţie a ministerului şi a instituţiilor subordonate.
     ART. 42
    Ministerul Muncii Solidaritãţii Sociale şi Familiei îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    a) elaboreazã şi aprobã prin ordin al ministrului muncii, solidaritãţii sociale şi familiei, instrucţiuni pentru identificarea persoanelor care au dobândit handicapuri, şi/sau şi-au pierdut definitiv sau temporar capacitatea de muncã, ca urmare a producerii unui dezastru specific, în vederea acordãrii de ajutoare sociale sau alte forme de protecţie socialã, în condiţiile prevãzute de actele normative în materie;
    b) elaboreazã un act normativ special care sã conţinã reglementãri pr ivind angajarea persoanelor rãmase fãrã locuri de muncã, ca urmare a producerii unui dezastru specific, la lucrãri de refacere şi reconstrucţie a zonelor afectate.
     ART. 43
    Administraţia Naţionalã a Rezervelor de Stat îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    a) prevede în stoc, la propunerea Comisiei centrale, materiale de construcţii şi prefabricate uşoare pentru locuinţe provizorii necesare dupã producerea unui dezastru specific,
    b) asigurã livrarea de alimente, materiale, baracamente, corturi, combustibili, şi bunuri de primã necesitate pentru ajutorarea populaţiei şi intervenţia imediatã, potrivit necesitãţilor şi solicitãrilor Comisiilor judeţene de apãrare şi administraţiei publice locale, cu avizul Comisiei centrale.
     ART. 44
    Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    a) cuprinde, în planul de mobilizare a economiei naţionale, propunerile de realizare a mãsurilor de protecţie civilã pentru dezastre pe domeniul specific seismelor şi alunecãrilor de teren, elaborate şi coordonate de Comandamentul protecţiei civile, pe baza cererilor autoritãţilor administraţiei publice, precum şi ale instituţiilor publice şi agenţilor economici, avizate de Comisia centralã;
    b) urmãreşte, împreunã cu Comisia centralã şi Comandamentul protecţiei civile, modul de realizare a lucrãrilor din programul de investiţii curente pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale, precum şi mãsurile de asigurare tehnico-materiale a activitãţilor de protecţie civilã la dezastre,
     ART. 45
    Consiliul Naţional al Audiovizualului, în exercitarea atribuţiilor sale legale, stabileşte norme obligatorii referitoare la:
    a) asigurarea informãrii populaţiei prin transmiterea comunicatelor Comisiei centrale şi Comisiei guvernamentale cu privire la cunoaşterea şi aplicarea mãsurilor de protecţie civilã, cu referire la efectele produse de un dezastru specific;
    b) transmiterea semnalelor de prevenire a populaţiei şi a altor comunicate cu privire la aplicarea mãsurilor de protecţie civila;
    c) informarea agenţilor economici publici şi privaţi care primesc licenţe de emisie cu privire la specificul aplicãrii legislaţiei de apãrare împotriva dezastrelor, pentru a se asigura protecţia dotãrilor proprii şi continuitatea serviciilor de informare a populaţiei şi legãtura cu autoritãţile.
     ART. 46
    Societatea Românã de Radiodifuziune şi Societatea Românã de Televiziune au urmãtoarele atribuţii, pe care le îndeplinesc, conform legislaţiei în vigoare:
    a) asigurã difuzarea imediatã a informaţiilor, datelor şi comunicatelor şi avertizãrilor Comisiei guvernamentale, centrale şi ale Comisiilor judeţene sau locale, dupã caz, privind efectele seismelor, prognozelor şi avertizãrilor în perioadele de fenomene meteorologice şi hidrologice care pot favoriza alunecãrile de teren;
    b) organizeazã emisiuni pentru cunoaşterea mãsurilor specifice de apãrare a populaţiei;
    c) prevãd şi finanţeazã în planurile de apãrare proprii din sediul central şi unitãţile teritoriale mãsuri specifice, obligatorii de protecţie, potrivit recomandãrilor Consiliului Naţional al Audiovizualului şi specialiştilor, cu aplicarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 , republicatã, privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente;
    d) asigurã punerea în aplicare a mãsurilor preventive şi de protecţie, dupã cum urmeazã:
    1. clãdirile care adãpostesc aceste activitãţi sã fie proiectate, executate şi amenajate astfel încât activitatea ce se desfãşoarã sã nu fie întreruptã în timpul cutremurului şi imediat dupã cutremur sau în caz de alunecãri de teren;
    2. instalaţiile şi echipamentele utilizate sã fie încadrate de la început, din proiectare, în categoria seismica "A", adoptând metode şi procedee raţionale pentru proiectarea şi montarea lor antiseismicã;
    3. amplasarea şi prinderea instalaţiilor şi echipamentelor sã se facã în aşa mod încât în timpul unui seism, oscilaţiile sã nu producã deteriorãri sau sã pericliteze viaţa personalului tehnic, trebuie sã rãmânã în stare de funcţionare în timpul şi dupã cutremur, în special prin asigurarea energiei electrice şi prevenirea rãsturnãrii;
    4. la organizarea licitaţiilor şi la achiziţii sã se solicite ca producãtorii de echipamente şi instalaţii pentru mass-media sã garanteze produsele oferite din punctul de vedere ai comportãrii la acţiunile seismice specifice teritoriului ţãrii;
    5. în cazul în care se amplaseazã posturi de radio şi televiziune în clãdiri existente, acestea sã fie în prealabil expertizate şi dacã necesitã intervenţii, proiectarea şi execuţia acestor lucrãri se va face de unitãţi atestate conform prevederilor legale;
    e) elaboreazã planuri de apãrare privind organizarea protecţiei antiseismice în cadrul redacţiilor, studiourilor şi platourilor de filmare;
    f) realizeazã periodic instruirea personalului redacţional şi tehnic privind protecţia antiseismicã, în timpul programului de lucru, în clãdirea proprie şi /sau în afara acesteia;
    g) prevede circuite pentru iluminatul de siguranţã pentru continuarea lucrului şi pentru circulaţie şi se doteazã cu surse de alimentare de rezervã cu energie electricã în eventualitatea cãderii reţelei electrice, astfel încât activitatea postului de radio sau TV sã nu fie întreruptã;
    h) se doteazã cu aparate de emisie-recepţie pentru intervenţii rapide şi comunicare cu redacţia;
    i) asigurã mobilierul şi obiectele grele contra detaşãrii/deplasãrii, astfel încât sã nu pericliteze viaţa sau integritatea personalului în caz de oscilaţii sau cãdere:
    j) iau mãsuri pentru ca ieşirile din încãperi sã nu poatã fi blocate de echipamente sau mobilier prin deplasarea acestora în caz de dezastru specific.
     ART. 47
    Instituţiile publice şi agenţii economici au urmãtoarele obligaţii:
    a) elaboreazã planuri proprii de apãrare în caz de dezastru specific şi le supun spre aprobare consiliilor judeţene/municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor;
    b) constituie mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi le menţin în stare operativã;
    c) organizeazã înştiinţarea şi alarmarea salariaţilor pentru apãrarea împotriva efectelor unui dezastru specific:
    d) respectã normele şi normativele specifice, emise de organele competente, privitoare la amplasarea, proiectarea şi execuţia instalaţiilor şi construcţiilor de orice naturã;
    e) exploateazã, utilizeazã şi întreţin instalaţiile, clãdirile, construcţiile de orice naturã şi respectã normele şi normativele specifice;
    f) realizeazã reţelele de monitorizare şi control cu aparaturã specificã pentru apãrarea în caz de dezastre; întocmesc scheme de înştiinţare în caz de pericol şi asigurã funcţionarea mijloacelor de transmisiuni, alarmare, aflate în dotare;
    g) ţin evidenţa mijloacelor tehnice, a utilajelor şi a aparaturii ce pot fi folosite în caz de dezastru şi, în caz de necesitate, pun la dispoziţia comisiei judeţene/municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor datele necesare;
    h) întocmesc şi actualizeazã, dupã caz, planurile construcţiilor etajate, reţelelor utilitare şi spaţiilor subterane proprii folosite pentru protecţia populaţiei şi le înainteazã organelor locale de protecţie civilã;
    i) asigurã accesul la obiectivele periclitate şi executã lucrãri şi servicii de interes public în situaţii de dezastru, din dispoziţia comisiilor judeţene şi a Comisiei municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor.
     ART. 48
    Instituţiile publice şi agenţii economici care produc, prelucreazã, manipuleazã, depoziteazã, utilizeazã sau transportã substanţe toxice, substanţe radioactive sau preparate biologice, precum şi proprietarii de baraje hidrotehnice, exercitã şi urmãtoarele atribuţii specifice:
    a) prin planurile proprii de apãrare, stabilesc şi realizeazã mãsurile de prevenire şi protecţie a populaţiei, mediului natural şi construit faţã de accidente în zonele de risc şi asigurã aparatura şi asistenţa tehnicã de specialitate în zonele afectate;
    b) stabilesc şi realizeazã mãsurile de protecţie civilã a angajaţilor şi bunurilor materiale proprii şi conduc nemijlocit acţiunile de intervenţie;
    c) organizeazã şi asigurã participarea personalului la pregãtirea pentru apãrare împotriva efectelor dezastrelor în cadrul formaţiunilor de protecţie civilã.
     ART. 49
    Persoanele fizice au urmãtoarele obligaţii:
    a) sã-şi însuşeascã metodele de protecţie şi regulile de comportare în cazul producerii unui dezastru specific şi sã participe la activitãţile organizate potrivit legii, în acest scop;
    b) în situaţia producerii unui dezastru specific, cetãţenii sunt obligaţi sã participe la acţiunile de intervenţie pentru care sunt solicitaţi şi sã se conformeze mãsurilor şi dispoziţiilor stabilite de autoritãţile centrale şi locale.

     CAP. VI
    Dispoziţii finale

     ART. 50
    Serviciile de mobilizare a economiei şi pregãtirea teritoriului pentru apãrare vor asigura, la cerere, mijloacele tehnice, materiale şi umane ce pot fi utilizate în condiţiile situaţiei de urgenţã, conform prevederilor <>Ordonanţei de Urgenţã a Guvernului nr. 1/1999  privind regimul stãrii de asediu şi regimul stãrii de urgenţã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 22 din 21 ianuarie 1999.
     ART. 51
    Comisia centralã colaboreazã, în problema prevenirii şi apãrãrii împotriva efectelor unui dezastru specific, cu organismele similare din alte ţãri, în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte sau a acordurilor bilaterale.
     ART. 52
    Documentele elaborate pentru apãrarea împotriva efectelor unui dezastru specific se arhiveazã de cãtre secretariatele tehnice permanente ale Comisiei centrale, comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ale comisiilor locale de apãrare împotriva dezastrelor, cu respectarea prevederilor legale.
     ART. 53
    Anexele A-F fac parte integrantã din prezentul regulament.

     ANEXA A
    ────────
la regulament
──────────────

            PARAMETRII Şl NIVELURI DE GRAVITATE MINIME
         pentru solicitarea declarãrii ca zonã de dezastru
          sau zonã în care se instituie starea de urgenţã

    Pentru solicitarea declarãrii ca zonã de dezastru sau zonã în care se instituie starea de urgenţã, se considerã, în mod orientativ, cã parametrii de caracterizare a situaţiei de dezastru trebuie sã atingã nivelurile sau sã existe pericolul atingerii acestor valori, pe baza criteriilor din tabel.

    Criterii şi niveluri de gravitate minime pentru solicitarea declarãrii ca zonã de dezastru sau zonã în care se instituie starea de urgenţã la nivel de unitate teritorial - administrativã / localitate

┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────┐
│   PARAMETRI                          │CATEGORIA DE DEZASTRU     │
│                                      ├───────────┬──────────────┤
│                                      │LIMITAT    │    MAJOR     │
└──────────────────────────────────────┴───────────┴──────────────┘
 Numãr de vieţi omeneşti pierdute,        ≤ 50           > 50
 persoane dispãrute
 Numãr de rãniţi                          ≤ 150          > 150
 Numãr de persoane fãrã locuinţã          ≤ 200          > 200
 Numãr de locuinţe grav afectate          ≤ 1000         > 1000
──────────────────────────────────────────────────────────────────

    ────────
la regulament
──────────────
                           NORMATIV
       privind elaborarea planurilor de apãrare în cazul
       producerii unui dezastru provocat de seisme şi/sau
                       alunecãri de teren

     CAP. I
    Dispoziţii generale

     ART. 1
    Obiectul prezentului normativ îl constituie stabilirea cadrului general pentru elaborarea planurilor operative de apãrare în cazul producerii unui dezastru provocat de seisme şi/sau alunecãri de teren, denumit în continuare dezastru specific.
     ART. 2
    (1) Planurile de apãrare sunt documente pe baza cãrora se realizeazã mãsurile şi acţiunile tehnice şi organizatorice preventive, de pregãtire şi intervenţie, în vederea conducerii unitare a acestora;
    (2) Planurile prevãzute la alin. (1) se întocmesc de cãtre:
    a) Comisia centralã pentru prevenirea şi apãrarea împotriva efectelor seismice şi alunecãrilor de teren, denumitã în continuare Comisia centralã;
    b) comisiile judeţene şi comisia municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor,
    c) comisiile locale de apãrare împotriva dezastrelor;
    d) conducerile administrative ale instituţiilor publice şi agenţilor economici;
    (3) Structura şi conţinutul orientativ al planului de apãrare în cazul producerii unui dezastru specific este prezentat în Anexa nr. 1;
    (4) La întocmirea sau reactualizarea planurilor de apãrare, se evalueazã şi se stabilesc zonele cu risc de producere a dezastrului specific, dupã cum urmeazã:
    a) zone cu risc seismic ridicat sunt cele pentru care intensitatea seismicã în grade MSK depãşeşte VII, potrivit Normativului pentru proiectarea antiseismicã a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale.   Indicativ P100/92. Detalierea parametrilor de calcul Ks şi Te la nivelul unitãţilor administrativ teritoriale;
    b) zone cu risc ridicat la alunecãri de teren sunt acele zone indicate în <>Legea nr. 575/2001  privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural.
     ART. 3
    Rãspunderea privind întocmirea planurilor de apãrare revine Comisiei centrale, respectiv prefecţilor, primarilor şi conducerilor administrative ale agenţilor economici şi instituţiilor publice.
    ART 4
    (1) Planurile de apãrare se actualizeazã ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbãrilor survenite în zonele /obiectivele pentru care au fost întocmite.
    (2) Modificãrile şi reactualizãrile operate în planurile de apãrare se comunicã structurilor ierarhice ale administraţiei publice locale şi centrale, în a cãrei zonã de competenţã se aflã agenţii economici, instituţiile publice şi localitãţile.

     CAP. II
    Structura şi conţinutul Planurilor operative de apãrare

    SECŢIUNEA 1
    Planul de apãrare la nivel naţional

     ART. 5
    (1) Planul de apãrare la nivel naţional în cazul producerii unui dezastru specific se constituie ca sintezã a planurilor operative de apãrare, ale:
    a) Comisiei centrale pentru prevenirea şi apãrarea împotriva efectelor seismice şi alunecãrilor de teren;
    b) comisiilor judeţene şi comisiei municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor,
    c) comisiilor locale de apãrare împotriva dezastrelor;
    d) autoritãţilor şi instituţiilor publice centrale.
    (2) Comisia centralã poate întocmi şi include în planul naţional, dupã caz, planuri de apãrare pe termen lung, precum şi planuri de cooperare între instituţii publice centrale, pe domenii şi obiective strategice, sau zone din teritoriu, în funcţie de necesitãţile concrete.

    SECŢIUNEA 2
    Planul de apãrare la nivelul Comisiei centrale

     ART. 6
    Structura şi conţinutul Planului de apãrare la nivelul Comisiei Centrale sunt prezentate în Anexa nr. 2

    SECŢIUNEA 3
    Planul de apãrare al Comisiei judeţene şi a municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor

     ART. 7
    (1) Planul de apãrare al Comisiei judeţene şi a municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor se constituie ca sinteza a planurilor de apãrare în cazul producerii unor dezastre specifice elaborate de cãtre:
    a) Comisia judeţeanã;
    b) Comisii municipale, orãşeneşti sau comunale de apãrare împotriva dezastrelor;
    c) agenţi economici care reprezintã domenii social-economice şi reţele de utilitãţi publice de importanţã naţionalã şi interes strategic, servicii descentralizate din teritoriu, agenţi economici care administreazã surse potenţiale de risc, instituţii publice;
    d) agenţi economici şi alte persoane juridice etc.
    (2) Comisia judeţeanã poate întocmi şi include în planul sau de apãrare, dupã caz, planuri de apãrare pe termen lung, planuri de cooperare cu judeţele învecinate, precum şi planuri de cooperare cu instituţii publice centrale, pe domenii şi obiective de interes comun, în funcţie de necesitãţile concrete.
    (3) Structura şi conţinutul orientativ al Planului de apãrare la nivel de judeţ, respectiv pentru municipiul Bucureşti sunt prezentate în Anexa nr. 3.

    SECŢIUNEA 4
    Planul de apãrare la nivelul autoritãţilor şi instituţiilorpublice centrale

     ART. 8
    (1) Planul de apãrare la nivelul autoritãţilor şi instituţiilor publice centrale, în cazul producerii unor dezastre specifice, se elaboreazã la nivelul ministerelor, agenţiilor şi autoritãţilor naţionale etc. care coordoneazã activitãţi social-economice şi reţele de utilitãţi publice de importantã naţionalã şi interes strategic.
    (2) Structura şi conţinutul orientativ al Planul de apãrare la nivelul autoritãţilor şi instituţiilor publice centrale, sunt prezentate în Anexa nr. 4.

    SECŢIUNEA 5
    Planul de apãrare al Comisiei municipale, orãşeneşti sau comunale de apãrare împotriva dezastrelor

     ART. 9
    (1) Planul de apãrare al Comisiei municipale, orãşeneşti sau comunale în cazul producerii unor dezastre specifice reprezintã o secţiune a planului de apãrare împotriva dezastrelor la nivelul Comisiei judeţene şi se constituie ca sintezã a planurilor de apãrare elaborate la nivel de:
    a) Comisia municipalã, orãşeneascã sau comunalã;
    b) agenţi economici care reprezintã domenii social-economice şi reţele de utilitãţi publice de importanţã naţionalã şi interes strategic, servicii descentralizate din teritoriu, agenţii economici care administreazã surse potenţiale de risc, instituţii publice;
    c) alte persoane juridice şi agenţi economici, etc.
    (2) Structura şi conţinutul Planului Comisiei municipale, orãşeneşti sau comunale de apãrare împotriva dezastrelor se întocmeşte în conformitate cu modelul prevãzut în Anexa nr. 5, coroborat cu modelele prevãzute în Anexa nr. 1 şi nr. 4.

    SECŢIUNEA 6
    Planul de apãrare pentru agenţii economici care reprezintã domenii social-economice şi reţele de utilitãţi publice de importanţã naţionalã şi interes strategic, servicii descentralizate din teritoriu, instituţii publice, agenţii economici, care administreazã surse potenţiale de risc, alte persoane juridice şi agenţi economici, etc.

     ART. 10
    (1) Planul de apãrare pentru agenţi economici care reprezintã domenii social-economice şi reţele de utilitãţi publice de importanţã naţionalã şi interes strategic, servicii descentralizate din teritoriu, instituţii publice şi agenţii economici care administreazã surse potenţiale de risc, alte persoane juridice şi agenţi economici, etc., în cazul producerii unor dezastre specifice, reprezintã o secţiune a planului de apãrare împotriva dezastrelor la nivelul Comisiei municipale, orãşeneşti sau comunale de apãrare.
    (2) Structura şi conţinutul orientativ şi structura minimalã a unui Planului de apãrare pentru agenţi economici vor fi adaptate dupã Anexele nr. 1, 3 şi nr. 4 la prezentul Normativ.

     CAP. III
    Prevederi finale

     ART. 11
    Planurile de apãrare şi documentaţiile anexã, dupã caz, se arhiveazã de cãtre secretariatele tehnice permanente ale Comisiei centrale, comisiilor judeţene şi a Municipiului Bucureşti şi comisiile locale de apãrare împotriva dezastrelor, cu respectarea prevederilor legale.
     ART. 12
    Anexele nr. 1-5 fac parte integrantã din prezentul Normativ.

     ANEXA 1
    ────────
la normativ
───────────

                    CONŢINUTUL ORIENTATIV
         al planului de apãrare în cazul producerii
                    unui dezastru specific

    CAPITOLUL I
    scop, definiţie
    - obiective
    - caracteristicile zonelor cu risc ridicat: zonare, dimensiuni, descriere, localizare, delimitare, efecte transfrontaliere

    CAPITOLUL II
    - structuri organizatorice implicate
    - responsabilitãţi ale organismelor şi autoritãţilor cu atribuţii în domenii
    - Centrul de conducere a acţiunilor
    - Planificarea acţiunii

    CAPITOLUL III
    - concepţia desfãşurãrii acţiunilor de protecţie-intervenţie
    - etapele de realizare a acţiunilor faze de urgenţã a acţiunilor
    - acţiunile de protecţie-intervenţie
    - gestionarea acţiunilor de protecţie-intervenţie: prevenirea, protecţia, intervenţia, relocarea, refacerea-reconstrucţia, reabilitarea-restabilirea, menţinerea condiţiilor de siguranţã

    CAPITOLUL IV
    Resurse: umane, materiale, financiare

    CAPITOLUL V
    Logistica acţiunilor

    CAPITOLUL VI
    Asigurarea realizãrii acţiunilor:
    - instruirea
    - planuri şi proceduri

    DISPOZIŢII FINALE

    ANEXE:
    - decizia privind constituirea/organizarea Comisiei centrale/judeţene/Municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor;
    - componenţa nominalã a membrilor Comisiei împotriva dezastrelor, cu precizarea unitãţii la care sunt încadraţi, funcţiei, adresei şi a telefoanelor de la serviciu şi de la domiciliu; responsabilitãţi şi misiuni;
    - încadrarea Comisiei centrale / judeţene / Municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor;
    - procedurã de urgenţã;
    - numerele de telefon, fax unde se pot transmite avertizãri, prognoze, decizii, dispoziţii şi informaţii;
    - schema fluxului informaţional-decizional pentru apãrare împotriva seismelor şi alunecãrilor de teren;
    - tabelul cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de seisme şi alunecãri de teren, de pe raza zonei respective;
    - tabelele cuprinzând forţele şi mijloacele de intervenţie şi nominalizarea unitãţilor care vor interveni;
    - hãrţi de risc;
    - planul de gestiune a acţiunilor de protecţie-intervenţie;
    - planul de instruire şi pregãtire;
    - planul de evacuare-relocare;
    - situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apãrare existente, modul cum se acoperã deficitul din disponibilitãţi locale şi cu sprijin de la Comisia de apãrare superioarã etc;
    - reguli de comportare în cazul producerii unui seism sau alunecare de teren;
    - comunicate;
    - responsabilitãţile privind luarea mãsurilor de apãrare şi de evacuare a oamenilor şi bunurilor pe fiecare obiectiv afectat;
    - responsabilitãţi pentru transmiterea rapoartelor informative zilnice despre evenimentul produs şi efectele acestuia la nivelul superior de decizie;
    - fişele de instruire periodicã, pe probleme de apãrare împotriva seismelor şi alunecãrilor de teren.

    NOTĂ:
    Anexele, dupã ce au fost întocmite conform situaţiei specifice fiecãrui nivel de jurisdicţie, devin pãrţi componente ale planului de apãrare.

     ANEXA 2
    ────────
la normativ
────────────

                    STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL
    planului de apãrare al Comisiei centrale pentru prevenirea
     şi apãrarea împotriva efectelor seismelor şi alunecãrilor
                             de teren

    CAPITOLUL I
    - Scop, definiţie: Planul operativ de apãrare în cazul producerii unui dezastru specific, este documentul pe baza cãruia se realizeazã mãsurile şi acţiunile tehnice şi organizatorice preventive, de pregãtire şi intervenţie, în vederea conducerii unitare a acestora.
    - Obiectiv: îl constituie stabilirea mãsurilor şi acţiunilor de prevenire, pregãtire, protecţie şi intervenţie în cazul unor dezastre specifice, în vederea limitãrii şi înlãturãrii efectelor produse de acestea asupra populaţiei, bunurilor de orice fel şi revenirii la normal a vieţii social-economice.
    - Caracteristicile zonelor cu risc ridicat sunt prezentate în art. 2 alin. (4) din Normativ.

    CAPITOLUL II
    a) structuri organizatorice
    Componenţa, pe funcţii, a Comisiei centrale este stabilitã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 438/1996  privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale pentru prevenirea şi apãrarea împotriva efectelor seismice şi alunecãrilor de teren, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    Componenţa nominalã a membrilor Comisiei centrale se stabileşte anual; din comisie fac parte demnitari la nivel de secretar de stat, reprezentanţi ai ministerelor, pentru care se precizeazã instituţia la care sunt încadraţi, funcţia, adresa şi telefonul/faxul de la serviciu şi domiciliu. Tabelul cu componenţa nominalã se arhiveazã la Secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale.
    b) Responsabilitãţi:
    Comisia centralã organizeazã, coordoneazã şi controleazã acţiunile şi mãsurile de prevenire, pregãtire, protecţie şi intervenţie, denumite în continuare acţiuni şi mãsuri de apãrare, împotriva efectelor produse de seisme şi alunecãri de teren.
    c) Centrul de conducere a acţiunilor:
    Comisia centralã este organizatã pe lângã Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Centrul de comandã a acţiunilor Comisiei centrale în cazul producerii unui dezastru specific se aflã la sediul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Transporturilor, Palatul CFR, Bucureşti, Bd. Dinicu Golescu 38.

    CAPITOLUL III

    SECTIUNEA A:
    Mãsuri şi acţiuni în perioada predezastru

    (1) Constituirea, prin Ordin al ministrului, a componentei nominale a Comisiei centrale. Aceastã acţiune se face anual şi ori de câte ori situaţia o impune;
    (2) Asigurarea şi verificarea periodicã a funcţionãrii fluxului informaţional-decizional privind înştiinţarea, notificarea, transmiterea datelor, informaţiilor, precum şi a prelucrãrii şi stocãrii acestora, transmiterii deciziilor de cãtre factorii cu atribuţii şi responsabilitãţi în domeniu cãtre cei interesaţi; transmiterea informaţiilor şi a deciziilor, se realizeazã în conformitate cu schema fluxului informaţional-decizional, prezentatã în Anexa C;
    (3) Stabilirea, prin protocol, cu instituţiile abilitate, a tipurilor de reţele, frecvente şi mijloace de telecomunicaţii, compatibile între ele, care se utilizeazã şi pentru care se asigurã permanenţa;
    (4) Stabilirea unor programe de acţiuni pe termen scurt şi lung care cuprind mãsuri privind reducerea riscului seismic al construcţiilor, în special a celor cu funcţii vitale pentru societate;
    (5) Asigurarea, prin Inspectoratul de Stat în Construcţii, a respectãrii prevederilor <>Legii nr. 10/1995  privind calitatea în construcţii, cu modificãrile ulterioare;
    (6) Promovarea şi dezvoltarea de cooperãri internaţionale, în vederea reducerii riscului seismic şi al alunecãrilor de teren, precum şi pentru managementul situaţiilor cauzate de producerea unui dezastru specific;
    (7) Coordonarea tehnicã a elaborãrii materialelor de educare antiseismicã a populaţiei.
    Conţinutul minim al regulilor de pregãtire antiseismicã, protecţie, comportare şi acţiune a populaţiei în caz de cutremur şi/sau alunecãri de teren este redat în Anexa 2.1, urmând a fi adaptat şi detaliat potrivit condiţiilor concrete din diferite zone seismice şi localitãţi;
    (8) Asigurarea şi verificarea condiţiilor de funcţionare în caz de cutremur a Comisiei Centrale (spaţii, utilitãţi), structurã, dotare etc;
    (9) Avizarea planurilor de apãrare ale comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor- pentru Secţiunea seisme şi alunecãri de teren;
    (10) Avizarea regulamentelor privind modul de organizare, componenţa, atribuţiile specifice şi modul de funcţionare a comisiilor judeţene şi a Municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor;
    (11) Aprobarea actualizãrii sau modificãrii propriului regulament de organizare şi funcţionare;
    (12) Instituirea, prin Ordin al ministrului, a obligaţiei experţilor tehnici, verificatorilor de proiecte şi a responsabililor tehnici cu execuţia de a participa la acţiunile de investigare de urgenţã post-seism şi pentru stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie pentru punerea în siguranţã a construcţiilor avariate. În Anexa 2. 2 se prezintã organizarea, logistica şi etapele investigãrii de urgenţã post-seism a construcţiilor, în conformitate cu Manualul privind investigarea de urgenţã post-seism şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie imediatã pentru punerea în siguranţã provizorie a construcţiilor avariate, indicativ M.E.003-99.

    SECŢIUNEA B
    Mãsuri şi acţiuni în perioada de incidenţã a unui dezastru specific în cazul producerii unui dezastru specific:

    (1) Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pãmântului - INCDFP Bucureşti comunicã imediat principalele caracteristici ale cutremurului produs, conform modelului - Anexa C1.
    (2) Prefecturile judeţelor, respectiv Prefectura Municipiului Bucureşti, comunicã imediat principalele efecte ale cutremurului  şi /sau alunecãrii de teren produse, conform modelului -Anexa C2.
    (3) Informaţiile se comunicã prin telefon şi se transmit ulterior prin fax la Cabinetul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului;
    (4) Directorul de cabinet - în timpul programului normal de lucru, respectiv ofiţerul de serviciu de la cabinetul ministrului, în afara programului normal de lucru, aduc imediat la cunoştinţã  informaţiile primite: ministrului, secretarilor de stat,  secretarului general sau înlocuitorilor desemnaţi ai acestora în cazul imposibilitãţii contactãrii titularilor.
    (5) În cazul unui eveniment major, resimţit de populaţie şi comunicat prin mass-mediâ, cu potenţiale pierderi umane şi pagube materiale, urmãtoarele persoane: Secretarii de Stat, Secretarul General, Inspectorul General de Stat în construcţii, şeful Serviciului probleme speciale şi adjuncţii acestora se autosesizeazã şi se prezintã de urgenţã la Cabinetul ministrului.
    (6) Funcţie de natura şi amploarea fenomenului natural produs, vicepreşedintele Comisiei centrale:
    a) informeazã imediat ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului;
    b) propune, dupã caz,:
    ● înştiinţarea şi alarmarea membrilor Comisiei centrale;
    ● constituirea de urgenţã în cadrul Comisiei centrale a Grupului operativ de coordonare, din punct de vedere tehnic, a acţiunilor comisiilor judeţene, respectiv a Comisiei Municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor;
    Componenţa nominalã a Grupului operativ se pãstreazã la secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale.
    (7) În Grupul operativ se pot nominaliza, dupã caz, reprezentanţi desemnaţi de celelalte ministere şi instituţii cu atribuţii şi responsabilitãţi în coordonarea din punct de vedere tehnic a intervenţiei de urgenţã post - dezastru, precum şi specialişti în domeniu din instituţii publice şi comisii tehnice de specialitate.
    (8) Membrii Grupului operativ se întrunesc de urgenţã la Centrul de conducere a acţiunilor, care este sediul Comisiei centrale. In situaţia imposibilitãţii utilizãrii sediului, conducerea acţiunilor Comisiei centrale se realizeazã de la Punctul de comandã al protecţiei civile din Municipiul Bucureşti.
    (9) Înştiinţarea, culegerea de informaţii şi transmiterea deciziilor se face conform fluxului informaţional-decizional
    (10) Grupul operativ solicitã informaţii asupra construcţiilor afectate de dezastru, prin inspecţiile teritoriale în construcţii şi primeşte de la acestea rapoarte operative şi rapoarte de evaluare a intervenţiei.
    (11) Grupul operativ solicitã informaţii asupra efectelor dezastrului, de la comisiile judeţene / Municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor şi primeşte de la acestea rapoarte operative şi rapoarte de evaluare a intervenţiei.
    (12) Prefecţii judeţelor şi prefectul Municipiului Bucureşti, în calitatea acestora de preşedinţi ai comisiilor de apãrare împotriva dezastrelor, rãspund, potrivit legii, pentru organizarea în teritoriu a acţiunilor privind înştiinţarea, alarmarea şi intervenţia operativã, precum şi pentru transmiterea informaţiilor cãtre Comisia centralã în cazul producerii unui cutremur, alunecare şi/sau prãbuşire de teren;
    (13) Inspectorii şefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcţii, asigurã - în perioada imediat urmãtoare producerii unui dezastru şi în continuare, pânã la încetarea declarãrii stãrii de dezastru permanenţa la sediu, constituitã din 2 persoane;
    (14) Inspectorii şefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcţii asigurã, prin experţii tehnici atestaţi, verificatorii de proiecte şi responsabilii tehnici cu execuţia din aria lor de responsabilitate, inspectarea de urgenţã post seism a construcţiilor, dotãrilor şi reţelelor tehnico-edilitare avariate şi raporteazã zilnic, sau ori de câte ori situaţia o impune, cãtre Grupul operativ, mãsurile întreprinse şi modul de îndeplinire a acestora;
    (15) Inspectorii şefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcţii, avizeazã soluţiile de intervenţie imediatã pentru punerea în siguranţã provizorie a construcţiilor avariate şi urmãresc aplicarea mãsurilor stabilite de comisia judeţeanã / Municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor în acţiunile de intervenţie operativã şi refacere post dezastru
    (16) Lista cu specialişti, experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa rezistenţã şi stabilitate a construcţiilor, este actualizatã periodic de cãtre Direcţia Tehnicã şi se publicã în Buletinul Construcţiilor şi se arhiveazã la secretariatul tehnic al Comisiei centrale;
    (17) Lista cu reprezentanţii prefecturilor şi ai autoritãţilor administraţiei publice locale, cu telefoane şi fax este actualizatã periodic prin grija Direcţiei Tehnice în construcţii şi se arhiveazã la secretariatul tehnic al Comisiei centrale;
    (18) Lista cu inspectorii şefi ai inspectoratelor teritoriale şi judeţene în construcţii este actualizatã periodic de cãtre Inspectoratul de stat în construcţii şi se arhiveazã la secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale.
    (19) Conţinutul cadru al unui raport operativ ce se transmite în timpul acţiunilor de protecţie-intervenţie este prezentat în Anexa D.

    SECŢIUNEA C
    Mãsuri şi acţiuni în perioada post dezastru specific

    (1) Coordonarea, din punct de vedere tehnic, a investigãrii de urgenţã a construcţiilor, inclusiv a dotãrilor, dupã cum urmeazã:
    - la nivel central, de cãtre:
         - vicepreşedintele Comisiei Centrale şi
         - inspectorul general al Inspecţiei de Stat în Construcţii
    - la nivel teritorial, de cãtre:
         - prefect şi
         - inspectorul şef al Inspectoratului teritorial/judeţean în construcţii
    (2) Coordonarea investigãrii de urgenţã a construcţiilor şi dotãrilor Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, precum şi a unitãţilor aflate în subordinea, sub autoritatea şi coordonarea acestuia.;
    (3) Asigurarea finanţãrii expertizelor tehnice a construcţiilor afectate de dezastrul specific,
    (4) Coordonarea finanţãrii lucrãrilor de proiectare şi execuţie pentru punerea în siguranţã a construcţiilor şi dotãrilor prevãzute la alin. (2) precum şi a clãdirilor cu destinaţia de locuinţe încadrate prin Raportul de expertizã tehnicã în clasa I de risc seismic;
    (5) Colaborarea la acţiunile generale pentru reabilitare şi revenirea stãrii de normalitate;
    (6) Evaluarea, pe baza datelor şi informaţiilor transmise de comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor, a pagubelor din punct de vedere cantitativ şi valoric determinate de dezastrul specific; raportul de evaluare se înainteazã Comisiei guvernamentale de apãrare împotriva dezastrelor în termen de 30 de zile de la producerea dezastrului specific.
    Conţinutul cadru al raportului de sintezã privind evaluarea intervenţiei este prezentat în Anexa F.
    (7) Avizarea fundamentãrilor comisiilor judeţene de apãrare împotriva dezastrelor privind alocarea de sume din fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, dupã producerea unui dezastru specific;
    (8) Asigurarea reactualizãrii sau completãrii hãrţilor privind zonele de risc natural cauzat de cutremure de pãmânt şi alunecãri de teren;
    (9) Reactualizarea şi/sau completarea planului de apãrare.
    (10) Îndrumarea metodologicã a comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor asupra actualizãrii şi completãrii, dupã caz, a planurilor de apãrare la dezastru specific, ţinând seama de concluziile desprinse din analiza intervenţiei.

    CAPITOLUL IV
    Resurse: umane, materiale, financiare

    Resursele umane sunt constituite din membrii Comisiei centrale, specialişti din cadrul comisiilor şi comitetelor tehnice din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, precum şi alţi specialişti din cadrul institutelor de proiectare-cercetare şi învãţãmântul superior.
    Resursele materiale sunt cele prevãzute în Regulamentul de Organizare- Funcţionare al Comisiei centrale, aprobat prin <>Hotãrârea de Guvern nr. 438/1996 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi alte resurse aflate la dispoziţia Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi/sau alocate în funcţie de caracteristicile şi amploarea efectelor dezastrului specific.
    Resursele financiare necesare activitãţilor de prevenire, pregãtire, protecţie, intervenţie ale Comisiei centrale se asigurã de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

    CAPITOLUL V
    Logistica acţiunilor se asigurã de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru acţiunile şi mãsurile desfãşurate de la sediul propriu, precum şi de cãtre autoritãţile, instituţiile publice şi agenţii economici cu atribuţii şi responsabilitãţi în domeniu.

    CAPITOLUL VI
    Asigurarea realizãrii acţiunilor:
    a) Pentru pregãtirea personalului cu atribuţii şi responsabilitãţi în domeniu. Comisia centralã, sub conducerea Comandamentului Protecţiei Civile şi împreunã cu alte organisme abilitate, participã la exerciţii generale şi aplicaţii în scopul pregãtirii organelor de conducere ale forţelor de intervenţie, precum şi a populaţiei pentru protecţia şi intervenţia în situaţiile provocate de producerea unui dezastru specific.
    b) Comisia centralã promoveazã şi coordoneazã activitatea de reglementãri tehnice în domeniu.

    DISPOZIŢII FINALE

    1) Cheltuielile ocazionate de îndeplinirea sarcinilor pe timpul acţiunilor de intervenţie se deconteazã în condiţiile legii.
    2) Documentele elaborate pentru pregãtirea, organizarea şi desfãşurarea intervenţiei se arhiveazã de cãtre Secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale, cu respectarea prevederilor legale.

     ANEXA 2.1.
    ────────────
la normativ
────────────

                      CONŢINUTUL MINIM
        al regulilor de pregãtire antiseismicã, protecţie,
        comportare şi acţiune a populaţiei în caz de cutremur
                    şi/sau alunecãri de teren

    a) Pregãtirea antiseismicã - cunoştinţe privind clãdirile şi spaţiile de lucru sau locuinţe

    - Cunoaşterea evenimentelor seismice precedente şi cunoaşterea acţiunii lor asupra clãdirii în care lucreazã sau locuiesc, pentru a preveni repetarea unor efecte negative în viitor
    - Cunoaşterea şi urmãrirea respectãrii unor principii simple şi sigure pentru execuţia de clãdiri rezistente în localitãţi rurale, respectiv a cerinţelor legale privind calitatea construcţiilor în zone urbane, precum şi luarea mãsurilor privind reabilitarea clãdirilor în conformitate cu normele actuale
    - Cunoaşterea şi aplicarea mãsurilor şi acţiunilor de evitare a unor urmãri cu caracter de dezastru asupra clãdirii în cazul declanşãrii unui cutremur puternic:
    ● executarea tuturor lucrãrilor de întreţinere şi reparaţii curente pentru a menţine caracteristicile de rezistenţã pe întreaga duratã de viaţã a clãdirii;
    ● conştientizarea riscurilor la care s-ar expune dacã ar efectua modificãri la clãdire fãrã un aviz privind proiectul intervenţiei şi autorizaţiile legale din partea unui expert; toate modificãrile efectuate se înscriu în cartea tehnicã a construcţiei;
    ● efectuarea unei expertize tehnice asupra clãdirii, de cãtre un expert autorizat sau de cãtre un institut specializat conform prevederilor legale, adicã potrivit <>Ordonanţei Guvernului Nr. 20/1994  privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 665 din 23 octombrie 2001, precum şi a Normativului P100-92;
    ● executarea lucrãrilor de consolidare, refacere şi reparaţii atât la clãdire cât şi la instalaţiile aferente clãdirii pentru alimentare apã, gaze, încãlzire, electricitate precum şi canalizare, numai pe baza raportului de expertizã şi a proiectelor autorizate;
    - Interzicerea intervenţiei asupra structurii clãdirii (de ex. pentru a lãrgi unele camere, a muta pereţi, a practica goluri, a face "bolţi", a supraetaja, a sãpa pivniţe sau garaje, etc, fãrã a avea un proiect întocmit de un specialist atestat pentru astfel de lucrãri şi toate autorizaţiile necesare, deoarece altfel, se pot declanşa, cu sau fãrã seisme, procese de degradare rapidã sau chiar bruscã a clãdirii, care pot periclita viaţa !
    - Întocmirea proiectelor de consolidare şi execuţia acestora precum şi recepţia lucrãrilor în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 10/1995  privind calitatea în construcţii, cu modificãrile ulterioare şi a regulamentelor în vigoare;
    - Cunoaşterea de cãtre administraţiile de proprietari/locatari ale clãdirilor multietajate, a modului în care firmele cu sediul în apartamente respectã mãsurile de protecţie antiseismicã, precum şi pe cele de prevenire a unor incendii, explozii, deversãri de materiale combustibile, toxice şi chimice. În aceste spaţii se interzice depozitarea de materiale pe planşee, peste sarcina pentru care au fost proiectate. Dacã firma este în locuinţa personalã cu 1-2 niveluri, se vor aplica toate mãsurile de protecţie pentru a nu afecta clãdirile învecinate în cazul producerii unui cutremur, alunecare de teren, prin declanşarea de explozii, incendii, etc.;
    Consultarea unui expert autorizat la cumpãrarea sau închirierea unei locuinţe sau sediu de firmã, asupra evaluãrii rezistenţei antiseismice conform normativelor tehnice în vigoare în vederea evitãrii expunerii la un potenţial risc;
    - Interzicerea depozitãrii de materiale combustibile, explozive, substanţe toxice, etc. în clãdiri de locuit; amplasarea   şi fixarea obiectelelor grele se va face dupã  consultarea unui specialist;
    - Fixarea antenelor de satelit de elementele structurale ale clãdirii pentru ca în cazul unui cutremur sã se evite cãderea lor şi producerea de accidente;
    - Cunoaşterea mãsurilor necesare prevenirii şi stingerii incendiilor şi aplicarea lor de cãtre proprietarii, administratorii, locatarii din clãdirile de tip bloc;
    - Cunoaşterea planului subsolului clãdirii multietajate şi a reţelelor de conducte din subsolul clãdirii, precum şi cunoaşterea locurilor de amplasare a robineţilor şi vanelor de închidere a diferitelor utilitãţi pe diferite ramificaţii;
    - Cunoaşterea şi verificarea periodicã a tavanelor, podului, acoperişului, balcoanelor, cornişelor, calcanelor, coşurilor, terasei şi învelitorii blocului/casei, astfel ca în cazul unui cutremur sã se evite cãderea cãrãmizilor, placajelor, tencuielilor, ornamentelor, ţiglelor, olanelor, jardinierelor, în zona intrãrilor, aleilor înconjurãtoare, strãzilor sau la vecini. Se va proceda similar la elementele ce ar putea sã cadã dinspre clãdirea învecinatã, inclusiv pentru îmbinarea cu blocul alãturat sau gardurile de zid al vecinilor.

    b) Protecţia antiseismicã în interiorul locului de muncã sau a locuinţei

    Mãsuri de pregãtire a locului de muncã sau locuinţei pentru prevenirea efectelor seismice:
    - la locul de muncã, sau la mutarea în casã nouã, sau la prima zugrãvire sau reamenajare, este necesarã regândirea mobilãrii încãperilor sau a casei; nu se vor aglomera spaţiile cu diverse piese de mobilier sau aparaturã, instabile la seism şi amplasate în vecinãtatea locurilor în care se aglomereazã de obicei familia, sau în spaţiul de lucru;
    - identificaţi mobilierul auxiliar şi obiectele grele care atârnã peste birouri, paturi, canapele, mese, ce pot cãdea peste acestea şi înlocuiţi-le cu altele mai uşoare, fixându-le contra detaşãrii;
    - asiguraţi piesele de mobilier grele, zvelte, suprapuse şi înalte, între ele şi prin prindere de un perete, grindã solidã în locurile unde se aglomereazã de obicei familia sau unde ai locul de muncã;
    - amplasaţi echipamentele tehnice şi aparatele casnice mai grele sau a cele pe rotile astfel încât sã nu se afle în vecinãtatea ieşirilor din încãperi sau apartament spre a nu bloca prin deplasarea lor accesul în cazul unui seism;
    - limitaţi deplasãrile aparatelor casnice mari prin fixare, în aşa fel încât în caz de cutremur racordurile sã nu sufere deteriorãri;
    - amplasaţi obiectele fragile şi valoroase într-un loc mai jos şi sigur, iar vasele cu chimicale, combustibili în dulapuri în care sã nu se poatã rãsturna, în încãperi în care nu se locuieşte şi nu existã pericolul de contaminare şi de incendiu;
    - asiguraţi uşile dulapurilor cu închizãtori eficiente la oscilaţii, astfel încât deplasarea veselei depozitate sã nu producã accidente;
    - procuraţi în locuinţã cel puţin unui extinctor, amplasat într-un loc cunoscut şi accesibil în orice moment lângã sursele potenţiale de incendiu şi învãţaţi utilizarea acestuia;
    - reţineţi locul de amplasare al comutatoarelor, siguranţelor, robinetelor generale şi locale pentru apã, gaze şi electricitate şi modul lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, dupã seism, sã puteţi lua mãsurile minime de intervenţie de urgenţã: închidere/deschidere.
    Pãstraţi la îndemânã o trusã de scule adecvate.
    Dacã locuiţi într-o clãdire multifamilialã, informaţi-vã personal sau prin administraţia asociaţiei despre îndeplinirea obligaţiilor legale privind:
    - evaluarea rezistenţei antiseismice actuale a structurii clãdirii
    - reparaţiile şi consolidãrile necesare
    - proiectarea şi executarea lucrãrilor necesare
    - asigurarea pentru daune seismice, forme şi taxe necesare
    Reţineţi în memoria dvs, particularitpţile localitãţii, cartierului şi împrejurimile locuinţei dvs, ale drumului pe care vã deplasaţi zilnic la serviciu, şcoalã sau cumpãrãturi, având în vedere eventualele pericole descrise mai jos:
    - cãderea unor elemente de construcţie nestructurale: tencuielei, cãrãmizi etc
    - spargerea şi cãderea unor geamuri, în special la clãdirile înalte
    - cãderea unor obiecte, mobilier, etc
    - cãderea unor stâlpi şi linii electrice
    - incendii rezultând din scurtcircuite electrice, conducte de gaz rupte, rãsturnarea unor instalaţii de încãlzire etc
    - alunecãri de teren, avalanşe în zona muntoasã, lichefierea unor terenuri nisipoase
    Obişnuiţi-vã sã vã protejaţi şi când vã aflaţi într-o altã situaţie: în concediu, în delegaţie, la spectacole, în vizitã etc
    Discutaţi cu toţi membrii familiei, vecinii sau colegii un plan despre ce aţi face fiecare în caz de cutremur şi faceţi periodic repetiţii.

    c) Reguli de comportare raţionalã, individuale şi de grup în timpul producerii seismului

    1. - Pãstraţi-vã calmul, nu intraţi în panicã, liniştiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bãtrânii şi femeile. Nu vã speriaţi de zgomotele din jur;
    2. - Preveniţi tendinţele de a pãrãsi camera sau locuinţa, deoarece faza seismicã iniţialã are o duratã redusã, astfel încât tocmai faza puternicã a mişcãrii seismice vã poate surprinde pe scãri, holuri, paliere, în aglomeraţie şi panicã, conducând, la accidente grave, nedorite.
    Atenţie ! Scãrile sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasãrile diferenţiate ale etajelor, şi, chiar dacã ar rezista, deplasarea persoanelor pe scãri sub efectul oscilaţiei seismice este extrem de periculoasã. Chiar dacã ieşirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuinţã parter ar fi în principiu posibilã şi fezabilã în scurt timp în exterior sunt multe alte riscuri: calcane şi coşuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.
    3. - Rãmâneţi în încãpere sau locuinţã, departe de ferestre care se pot sparge şi vã pot accidenta, protejaţi-vã sub o grindã, toc de uşã solid, sub un birou sau masã care sunt suficient de rezistente spre a vã feri de cãderea unor obiecte, mobile suprapuse, lãmpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilitãţi vã puteţi proteja stând la podea lângã un perete solid, pe genunchi şi coate, cu faţa în jos iar cu palmele împreunate vã veţi proteja capul, ceafa, iar cu antebraţele pe lateral capul. Aceastã recomandare implicã o cunoaştere prealabilã a acelor elemente rezistenţe, cu consultarea unui specialist atestat.
    4. - Dacã este posibil, închideţi sursele de foc cât puteţi mai repede iar dacã a luat foc ceva interveniţi imediat dupã ce a trecut şocul puternic.
    5. - Nu fugiţi pe uşã, nu sãriţi pe fereastrã, nu alergaţi pe scãri, nu utilizaţi liftul, evitaţi aglomeraţia, îmbulzeala, iar dacã este posibil deschideţi uşa locuinţei spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuãrii dupã terminarea mişcãrii seismice.
    6. - Nu alergaţi în stradã;
    7. - Dacã vã aflaţi în afara unei clãdiri, deplasaţi-vã cât mai departe de clãdire, feriţi-vã de tencuieli, cãrãmizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prãbuşi în stradã. Nu fugiţi pe stradã, deplasaţi-vã calm spre un loc deschis şi sigur.
    8. - Acordaţi prim ajutor persoanelor rãnite.
    9. - În cazul în care sunteţi surprinşi de cãderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier rãsturnate, cãutaţi sã vã protejaţi capul şi membrele sau sã vã asiguraţi supravieţuirea; ulterior veţi cãuta sã alarmaţi prin diferite metode vecinii cât şi echipele de salvare-intervenţie de prezenţa dvs. Nu intraţi în panicã, rãmâneţi calm.

    d) Comportarea dupã producerea unui cutremur:

    1. - Nu pãrãsiţi imediat spaţiul, camera, apartamentul, clãdirea în care v-a surprins seismul. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele intrate în panicã sau speriate, în special copiii de vârstã mai fragedã.
    2. - Ajutaţi pe cei rãniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii, sã se degajeze. Nu mişcaţi rãniţii grav pânã la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.
    3. - Îngrijiţi-vã de siguranţa copiilor, bolnavilor, bãtrânilor, asigurându-le îmbrãcãminte şi încãlţãminte corespunzãtoare sezonului în care s-a declanşat seismul, în vederea unei eventuale evacuãri din locuinţã sau clãdire pentru o perioadã anume, de la câteva ore la câteva zile.
    4. - Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de cãtre organismul cu însãrcinãri oficiale în privinţa intervenţiei post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice.
    5. - Dacã s-a declanşat un incendiu, cãutaţi sã-l stingeţi prin forţe proprii.
    6. - Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, gaze, apã, canal, verificaţi vizual starea construcţiei în interior. în cazul constatãrii de avarii, închideţi alimentarea localã sau generalã şi anunţaţi unitatea pentru intervenţie. Nu folosiţi foc deschis.
    7. - Pãrãsiţi cu calm clãdirea, fãrã a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificaţi mai întâi scara şi drumul spre ieşire spre a nu vã expune la pericole.
    8. - Pentru orice eventualitate, preveniţi rãnirea provocatã de cãderea unor tencuieli, cãrãmizi, etc.. la ieşirea din clãdire utilizând o cascã de protecţie sau în lipsa acesteia un scaun ori alt obiect protector;
    9. - Dacã la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fãrã panicã pentru deblocare. Dacã nu reuşiţi, iar acestea au vitraje, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curãţirea ramei şi a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vazã, etc. Dacã se constatã cã în ascensor sunt persoane blocate, liniştiţi-le, mai întâi, dupã care solicitaţi concursul persoanelor autorizate.
    10. - Evitaţi clãdirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare, mãsuri ce trebuie întreprinse cu un minimum de mãsuri de securitate şi fãrã riscuri inutile. Evitaţi sã fiţi confundat cu rãufãcãtorii pãtrunşi în astfel de clãdiri, nu aglomeraţi zonele calamitate fãrã rost.
    11. - Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare.
    12. - Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune naţionale şi recomandãrile de acţiune imediatã ale organelor în drept.
    13. - Fiţi pregãtiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcãri seismice aşa numitele replici, fãrã a intra în panicã. Nu daţi crezare zvonurilor care apar frecvent imediat dupã seisme, chiar dacã aparent sunt vehiculate de aşa-zişi specialişti !
    14. - La evacuare daţi prioritate celor rãniţi sau copiilor, bãtrânilor, femeilor şi ascultaţi întocmai recomandãrile salvatorilor.
    15. - Experienţa cutremurelor precedente a dovedit cã este util sã aveţi cunoştinţe necesare supravieţuirii pânã la intervenţia echipelor de salvare în cazul unei situaţii extreme în care, de exemplu aţi fi surprins sub nişte dãrâmãturi, mobilier rãsturnat sau într-o camerã, incintã blocatã, prin înţepenirea uşilor sau din alte cauze.
    16. - În primul rând trebuie sã fiţi calmi, sã îi liniştiţi pe cei şocaţi, sã nu permiteţi reacţii de panicã, sã acordaţi primul ajutor celor rãniţi iar dacã dumneavoastrã sau altã persoanã din grup are posibilitatea de mişcare sã faceţi un mic plan de salvare. Deblocarea cãii de acces se poate încerca numai dacã prin aceasta nu se înrãutãţeşte situaţia, de exemplu prin mişcarea dãrâmãturilor sau a mobilierului.
    O variantã clasicã de comunicare cu cei din afarã, este sã bateţi la intervale regulate cu un obiect tare în conducte învecinate sau în pereţii incintei, iar dacã aţi stabilit contactul verbal, furnizaţi informaţiile cerute şi cereţi primul ajutor necesar.
    Nu vã preocupaţi de durata timpului scurs pânã la salvare, deoarece în astfel de condiţii, deşi timpul pare nesfârşit, corpul uman îşi mobilizeazã resurse nebãnuite pentru a trece peste o perioadã criticã. În acest mod se explicã durate extreme de rezistenţã de sute de ore în condiţii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, înregistrate în ţara noastrã în 1977 şi în mod similar în întreaga lume.

    e) Mãsuri de verificare a stãrii clãdirii, locuinţei:

    - Verificaţi mai întâi afarã şi apoi cu precauţii şi în interior starea locuinţei, a clãdirii pentru a vedea avariile. Dupã primele observaţii proprii, este bine sã vã adresaţi unui specialist-expert autorizat în construcţii pe care îl cunoaşteţi din timp, sau cu care aveţi o înţelegere sau un contract pentru astfel de situaţii.
    - Daţi concursul dvs. organizaţiilor de intervenţie post-seismicã pentru analiza stãrii construcţiilor, precum şi pentru celelalte activitãţi întreprinse de organele în drept.
    - Dacã starea structurii construcţiei prezintã avarii evidente iar echipele autorizate nu au sosit încã, solicitaţi instituţiilor abilitate evaluarea de cãtre specialişti a stãrii post-seismice a structurii clãdirii şi aveţi în vedere continuarea ulterioarã a operaţiunilor de proiectare şi execuţie a reparaţiilor şi consolidãrilor, cu concursul asociaţiei de proprietari sau locatari.
    - În cazul în care clãdirea în care locuiţi este într-o stare de avariere a structurii evaluatã de specialiştii abilitaţi legal ca fiind grav afectatã de cutremur, va trebui sã respectaţi dispoziţiile legale şi vã adaptaţi la condiţiile de sinistrat în acest sens organele administraţiei publice locale vor lua mãsurile de relocare.
    - Dacã aţi contractat o asigurare la o societate de profil, informaţi-vã cum trebuie sã procedaţi pentru înregistrarea în termen legal a daunelor complete produse de cutremur, în vederea solicitãrii despãgubirilor.

    f) Mãsuri de revenire la normal prin expertize, reparaţii, consolidãri

    Dupã producerea unui cutremur cu urmãri deosebite, autoritãţile publice locale împreunã cu organismele abilitate vor lua mãsurile necesare revenirii la normal a activitãţilor umane din zona sinistratã sau calamitatã.
    Autoritãţile publice locale vor întocmi pe baza investigaţiilor şi a expertizelor tehnice listele de prioritãţi ale clãdirilor afectate pentru execuţia intervenţiilor/consolidãrilor şi reabilitãrii construcţiilor de locuit.
    În acest sens investitorii, proprietarii şi/sau administratorii clãdirilor de locuit vor participa la îndeplinirea mãsurilor de investigare a clãdirilor de locuit pentru a cunoaşte situaţia acestora dupã dezastru, vor solicita efectuarea de expertize tehnice asupra clãdirilor afectate, dupã care vor comanda elaborarea de proiecte de intervenţie/consolidare la clãdirile avariate de cutremur.
    Aceste lucrãri şi unele facilitãţi financiare sunt prevãzute în <>Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 23 octombrie 2001, în temeiul <>art. IV din Legea nr. 460/2001  pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994  privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 31 iulie 2001), iar Normele metodologice de aplicare ale <>Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994  au fost aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului României nr. 1364 din 27 decembrie 2001 , şi au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 5.02.2002. Pe baza proiectelor de intervenţie/consolidare, asociaţiile de proprietari sau proprietarii individuali vor comanda şi executa prin unitãţile de construcţii lucrãrile de consolidare, cu respectarea tuturor prevederilor din legislaţia în vigoare.

    g) Reguli de comportare în cazul alunecãrilor de teren

    Alunecãrile de teren sunt evenimente de multe ori previzibile, de exemplu dupã precipitaţii intense, în zone predispuse la aceste fenomene, şi au evoluţie progresivã, astfel încât desfãşurarea lor se realizeazã într-un anumit interval de timp suficient pentru realizarea unor mãsuri de protecţie. Atunci când începerea alunecãrii de teren poate fi semnalatã, autoritãţile publice locale împreunã cu Comisia de apãrare împotriva dezastrelor informeazã instituţiile şi populaţia din zona respectivã asupra pericolului creat şi acţiunilor de alarmare când alunecarea de pãmânt este iminentã, odatã cu urmãrirea evoluţiei fenomenelor în zonã.
    Informarea şi alarmarea asupra alunecãrii de teren se realizeazã de cãtre autoritãţile publice locale şi de Comisia de apãrare împotriva dezastrelor, la nivel local şi judeţean cu mijloacele specifice acestor tipuri de acţiuni. La recepţionarea informãrii sau a unor semnale despre începerea alunecãrii terenului, în zona care ar putea fi afectatã se vor lua urmãtoarele mãsuri:
    - Pregãtirea evacuãrii persoanelor, instituţiilor şi bunurilor potrivit planurilor de evacuare pregãtite anticipat.
    - Deconectarea, de cãtre reprezentaţii autorizaţi - în caz de necesitate - a clãdirilor de la sistemul de alimentare cu energie electricã, gaze, apã, încãlzire, canalizare, etc. pentru a limita eventualele efecte negative.
    - Sprijinirea formaţiilor de intervenţie ale Comisiei de apãrare împotriva dezastrelor la nivel local sau judeţean în acţiunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecãrii de teren cu scopul de protejare a persoanelor şi a construcţiilor, pentru micşorarea efectelor distructive ale alunecãrii de teren.
    - Desfãşurarea acţiunilor sub conducerea Comisiei locale sau judeţene de apãrare împotriva dezastrelor; vor fi luate în considerare numai sursele oficiale locale şi recomandãrile organelor în drept, evitându-se informaţiile bazate pe zvonuri.
    La recepţionarea semnalului de alarmare în cazul alunecãrilor de teren, care înseamnã cã pericolul alunecãrii de teren nu poate fi evitat, se vor lua urmãtoarele mãsuri:
    - Evacuarea persoanelor şi bunurilor materiale în locurile desemnate în planurile de evacuare, fãrã a lua lucruri inutile şi pãstrând calmul.
    - Respectarea regulilor de convieţuire în locurile sigure în care Comisia de apãrare împotriva dezastrelor împreunã cu autoritãţile locale cât şi Societatea de Cruce Roşie vor lua mãsurile necesare adãpostirii şi desfãşurãrii vieţii.
    Dupã stabilizarea alunecãrii de teren se va face de cãtre organele abilitate o analizã a avariilor şi distrugerilor provocate la construcţii şi bunuri. În funcţie de avarii se vor lua mãsuri de începere a lucrãrilor de reparaţii şi consolidãri iar în cazurile de distrugeri se vor lua mãsuri de construire de noi clãdiri pe alte amplasamente, autorizate. Dupã caz se vor face demersurile necesare pentru obţinerea despãgubirilor prin sistemul de asigurãri pentru pagubele produse de cãtre alunecãrile de teren.

     ANEXA .2.2.
    ──────────
la normativ
────────────

*Font 9

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ORAGANIZAREA, LOGISTICA SI ETAPELE INVESTIGARII DE URGENTA POST-SEISM A    │
│CONSTRUCTIILOR AVARIATE                                                    │
│(in conformitate cu Manualul investigarea de urgenta post-seism si         │
│stabilirea solutiilor cadru in interventie imediata pentru punerea in      │
│siguranta provizorie a constructiilor avariate, indicativ M.E.003-99,      │
│publicat in Buletinul Constructiilor vol. 2, 1999                          │
└──────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┘
                               │
                               V
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ORGANIZAREA ACTIVITATILOR TEHNICE POST-SEISM, CONFORM REGLEMENTARILOR SI   │
│PLANURILOR DE APARARE SPECIFICE                                            │
│(Comisia Guvernamentala, Comisia Centrala, Comisii judetene de aparare     │
│impotriva dezastrelor, cu colaborarea Inspectoratului de Stat in           │
│Constructii)                                                               │
└──────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┘
                               │
                               V
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ PREGATIREA SI LOGISTICA EVALUARII POST-SEISM A STARII TEHNICE SI          │
│ PUNERII IN SIGURANTA PROVIZORIE A CONSTRUCTIILOR AVARIATE                 │
│                                                                           │
│. pregatire baze de date pe clase de cladiri A, B, C                       │
│. evaluare necesar personal abilitat, semnare conventii cadru de colaborare│
│  cu acesta, pregatire inspectori, ingineri constructori si experti        │
│  tehnici                                                                  │
└────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┘
         │
         V                 ┌────────────────────────────────────────────────
┌─────────────────────┐    │Criterii de bazapentru inspectia post-seism
│ ETAPELE DE EVALUARE ├──> │(tabel 3.1. criterii de evaluare a cladirilor
│                     │    │avariate la cutremur (formular Anexa 7, Manual)
└────────┬────────────┘    │Marcarea cladirilor
         │
         │
         V
┌───────────────────────────┐  ┌──────────    ┌───────────    ┌─────────    ┌──────────
│INSPECTIA RAPIDA POST-SEISM│  │PLACARDA  ──> │PLACARDA   ───>│PLACARDA ───>│PLACARDA
│(formular Anexa 1 Manual)  ├─>│ VERDE        │GALBENA        │ALBASTRA     │ROSIE
│(aplicarea de criterii si  │  ├────────────  │──────────     │──────────   │──────────
│procedee de inspectare)    │  │Cladiri apa-  │Cladiri cu     │Cladiri nesi-│Cladiri ne-
└───────────────────────────┘  │rent sigure-  │restrictii     │gure restric-│sigure
                               │utilizare     │utilizare      │tii utilizare│evacuare     <- -
                               │fara strictii │               │evacuari     │totala           |
                               │              │               │locale       │Necesita         |
                               │              │               │             │investigatii     |
                                                              │             │amanuntite       |
┌───────────────────────────┐       ^               ^                                         |
│EVALUARE TEHNICA RAPIDA    │<──────|─────────────  |                  ^                      |
│(formular Anexa 2, Manual) │<──────|───────────────|───────────────   |          │           |
│(aplicarea de criterii si  │_ _ _ _|_ _ _ _ _ _ _ _|_ _ _ _ _ _ _ _ _ | _ _ _ _ _│_ _ _ _ _ _|
│procedee de evaluare)      │                       |   marcare finala            │
└────┬─────────────┬────────┘<────────────────────────────────────────────────────┘
     │         . _.│_ . _ . _ . _ .  _  . _  . _  . _
     │        |    V
     │        |  ┌────────────────────────────────────────────────────────────────┐
     │        |  │STABILIREA SOLUTIILOR CADRU SI METODELOR DE INTERVENTIE RAPIDA  │
     │        |  │PENTRU PUNEREA IN SIGURANTA PROVIZORIE A CONSTRUCTIILOR AVARIATE│
     │        |  │ (.sprijiniri provizorii . reparatii locale . demolari complete │
     │        |  │                                              sau partiale)     │
     │        |  └─┬──────────────────────────────────────────────────────────────┘
     │        |    V
     V        V
┌────────────────────────┐         _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
│   EXPERTIZA TEHNICA    │        |  MASURI DE INTERVENTIE DEFIVITIVA   |
│(conf. CAP. 11-Normativ ├───────>|  (conf. Cap. 12- Normativ P100-92)  |

└────────────────────────┘

    ────────
la normativ
────────────

                    CONŢINUTUL ORIENTATIV
          al planului de apãrare la nivel de judeţ,
              respectiv al municipiului Bucureşti

    Planul de apãrare la nivelul Comisiei judeţene reprezintã o sinteza a planului propriu specific, a planurilor comisiilor municipale, orãşeneşti şi comunale, precum şi a planurilor întocmite de agenţii economici şi persoanele juridice.
    Planul judeţean coreleazã elementele tehnice, organizatorice şi informaţionale ale planurilor locale de apãrare şi conţine principalele etape din planul de gestiune a mãsurilor şi acţiunilor de protecţie de la nivelul unui judeţ sau al unei localitãţi urbane.
    Conţinutul planului va fi adaptat dupã Anexa nr. 1, cu detalieri specifice privind:

    A. Mãsuri şi acţiuni în perioada pre-dezastru specific

    (1) iniţierea şi/sau continuarea unor studii pentru culegerea şi sinteza de date şi acumularea de cunoştinţe referitoare la elementele determinante pentru riscul seismic, situaţia elementelor la risc: construcţii, reţele, populaţie, instituţii, precum şi pentru riscul la alunecãrile de teren, în zona de jurisdicţie, pentru a lua în considerare condiţiile locale şi scenariile credibile de dezastru;
    (2) inventarierea şi identificarea zonelor vulnerabile;
    (3) urmãrirea evitãrii şi/sau reducerii efectelor distructive ale seismelor sau/şi alunecãrilor de teren şi a apariţiei unor dezastre complementare prin realizarea unor mãsuri şi acţiuni de reducere a vulnerabilitãţii în zonele de risc;
    (4) planificarea dezvoltãrii la scara teritoriului unitãţii administrativ-teritoriale respective, cu mãsuri de limitare a riscului care afecteazã cãile de transport rutiere şi feroviare, reţelele de alimentare cu apã, energie electricã şi combustibil şi reţelele informatice;
    (5) elaborarea şi aprobarea planurilor de urbanism generale, zonale şi de detaliu, cu stabilirea şi aplicarea restricţiilor de amplasare a unor construcţii sau dotãri din punct de vedere al riscului seismic, datoritã condiţiilor locale de amplasament, restricţii care vor fi impuse prin documentaţiile de urbanism cu prilejul elaborãrii şi avizãrii acestora;
    (6) adoptarea unor mãsuri de reamplasare a surselor secundare de risc tehnologic chimic, biologic, inundaţii, explozii, incendii, astfel încât sã se limiteze riscul de afectare a zonelor populate   şi considerarea acestor mãsuri în activitãţile de elaborare şi avizare a documentaţiilor prevãzute în Regulamentul de urbanism cu respectarea <>Legii nr. 575/2001  privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural;
    (7) studierea, stabilirea şi aplicarea mãsurilor de protecţie împotriva efectelor seismelor şi alunecãrilor de teren în cazul elementelor la risc care constituie sisteme determinante pentru viaţa social-economicã urbanã şi urmãrirea realizãrii unor mãsuri şi acţiuni de intervenţie preventivã asupra caracteristicilor şi condiţiilor de funcţionare-exploatare a construcţiilor şi altor dotãri tehnologice, în vederea diminuãrii vulnerabilitãţii seismice;
    (8) protecţia capacitãţilor de reacţie în situaţia de dezastru, a sistemelor de comunicare, coordonare şi conducere, a spaţiilor de acces şi evacuare, a spaţiilor de adãpostire a rãniţilor şi sinistraţilor, a rezervelor de alimentare cu apã, medicamente, alimente, energie electricã, combustibil etc;
    (9) monitorizarea de cãtre serviciile specializate a acţiunilor de intervenţie la clãdiri de locuit, clãdiri din domeniul sãnãtãţii, educaţiei şi cercetãrii, culturii şi administraţiei, etc, conform <>Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 , republicatã, incluzând:
    - expertizarea tehnicã cu fundamentarea soluţiilor de intervenţie şi estimarea costurilor;
    - avizarea de cãtre Comisia Tehnicã de Reducere a Riscului Seismic a listei clãdirilor încadrate în clasa I de risc seismic;
    - notificarea în scris de cãtre serviciile specializate a obligaţiilor ce revin proprietarilor clãdirilor expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic;
    - stabilirea şi aprobarea de cãtre proprietari a deciziei de intervenţie pentru proiectarea, execuţia lucrãrilor de intervenţie, inclusiv controlul de cãtre inspectoratele teritoriale în construcţii şi recepţia;
    - asigurarea locuinţelor de necesitate de cãtre serviciile specializate pentru cazarea temporarã a persoanelor în timpul executãrii consolidãrilor dacã situaţia o impune;
    - asigurarea surselor de finanţare pentru locuinţele de necesitate;
    (10) monitorizarea de cãtre serviciile specializate a acţiunilor de apãrare împotriva dezastrelor care revin altor instituţii şi agenţi economici privind protecţia lucrãrilor şi instalaţiilor care includ surse de mare risc pentru colectivitãţile urbane;
    (11) asigurarea logisticã a serviciilor publice deconcentrate prezente în plan, precum şi pregãtirea şi avizarea listelor şi convenţiilor de colaborare cu persoanele autorizate pentru intervenţie în caz de cutremur; ingineri experţi, ingineri verificatori de proiecte, inspectori de teren, diriginţi de şantier, pentru activitãţile prevãzute în Manualul pentru investigarea de urgenţã post seism şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie imediatã pentru punerea în siguranţã provizorie a construcţiilor avariate, publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 2/1999, şi pregãtirea prin cursuri a personalului implicat în aceste activitãţi;
    (12) avizarea listei societãţilor care au utilaje pentru intervenţie la dezastre specifice;
    (13) protecţia bunurilor de patrimoniu precum clãdiri, lucrãri inginereşti, dotãri tehnologice diverse, valori cultural-artistice din administrarea instituţiilor publice şi private;
    (14) coordonarea, avizarea şi controlul realizãrii mãsurilor privind activitãţile de apãrare la dezastre şi protecţie civilã privind:
    - verificarea, nominalizarea şi actualizarea formaţiunilor şi mijloacelor de intervenţie operativã, inclusiv a celor de intervenţie pe linie medicalã;
    - asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare funcţionãrii sistemului de protecţie-intervenţie;
    - asigurarea instruirii-pregãtirii personalului din sistemul de protecţie-intervenţie;
    - asigurarea înştiinţãrii, alarmãrii şi informãrii;
    - verificarea, nominalizarea şi actualizarea spaţiilor de relocare inclusiv verificarea dotãrii şi stãrii de operativitate, precum şi actualizarea convenţiilor încheiate între autoritãţile administraţiei publice locale şi deţinãtorii acestor spaţii;
    - asigurarea acţiunilor de protecţie a oamenilor, animalelor, bunurilor şi valorilor materiale prin evacuare-relocare;
    - verificarea, nominalizarea şi actualizarea unitãţilor medicale care acordã ajutor medical de urgenţã;
    - verificarea şi actualizarea convenţiilor încheiate între autoritãţile administraţiei publice locale şi furnizorii de bunuri şi servicii specifice pentru intervenţie în caz de dezastru;
    - asigurarea acţiunilor şi mãsurilor de profilaxie în zone de risc, în vederea împiedicãrii şi declanşãrii unor epidemii şi/sau epizootii;
    - asigurarea asistenţei medicale şi a asistenţei medicale de urgentã, a asistenţei psihologice în zone de risc;
    - verificarea, nominalizarea şi actualizarea stocurilor de materiale de primã necesitate: medicamente, sânge şi produse specifice, apã mineralã, îmbrãcãminte şi încãlţãminte, alimente cu termen lung de conservare, cazarmament etc;
    - verificarea dotãrii cu mijloace de comunicaţii şi starea de funcţionare a acestora;
    - verificarea, nominalizarea şi actualizarea dotãrii depozitelor zonale pentru echipamente, tehnicã şi materiale de intervenţie în caz de dezastru;
    - asigurarea supravegherii şi controlului situaţiei de pericol şi urgenţã în zone de risc;
    - nominalizarea personalului tehnic instruit pentru efectuarea inspecţiei post seism a construcţiilor avariate şi evaluarea rapidã a acestora;
    - asigurarea acţiunilor de cercetare-cãutare şi deblocare-salvare;
    - realizarea mãsurilor de protecţie pentru animale şi bunurile din gospodãrie;
    - realizarea unor acţiuni de restricţii şi interdicţii necesare în zonele de risc şi de distrugeri;
    - instruirea autoritãţilor şi populaţiei din zonele de risc,  asupra regulilor de comportare şi comunicare în cazul producerii unui dezastru;
    (15) coordonarea metodologicã privind materialele pentru asigurarea protecţiei individuale şi familiale, urmãrirea asigurãrii mãsurilor de protecţie colectivã şi educarea antiseismicã a populaţiei prin mediatizarea acţiunilor de reducere a riscului seismic şi studiul sociologic privind impactul asupra proprietarilor a procedeelor legale pentru reducerea riscului seismic;
    (16) coordonarea şi avizarea instalãrii şi operãrii în condiţii sigure a unor sisteme de urmãrire avertizare şi alarmare privind efectele seismelor şi/sau alunecãrilor de teren pe amplasamente libere, în construcţii publice, şi/sau private, dotãri ale regiilor/reţele de infrastructuri, accelerografe/seismografe, captori, traductori, martori de deformaţii, deplasãri, echipamente  specifice de protecţie civilã, etc., cu respectarea <>Hotãrârii Guvernului nr. 635/1995  privind culegerea de informaţii şi transmiterea deciziilor în cazul apãrãrii împotriva dezastrelor.

    B. Mãsuri şi acţiuni în etapa de incidenţã a dezastrului specific - în caz de cutremur

    (1) comportarea raţionalã şi protecţia în caz de cutremur a personalului Comisiei judeţene, al prefecturii şi primãriei şi serviciilor descentralizate, în locurile în care acesta se aflã;
    (2) activarea imediat dupã seism a Secretariatului tehnic permanent şi a Grupului operativ al Comisiei de apãrare respective.
    - în etapa de incidenţã a alunecãrilor de teren
    (1) activarea imediatã a Secretariatului tehnic permanent sau a Grupului Operativ al Comisiei de apãrare respective;
    (2) Informarea şi alarmarea populaţiei asupra alunecãrii de teren de cãtre autoritãţile publice locale şi de Comisia de apãrare împotriva dezastrelor cu mijloacele specifice acestor tipuri de acţiuni, cât şi cu mijloacele tehnice din dotarea sistemului de protecţie civilã;
    (3) dupã recepţionarea informãrii despre începerea unor alunecãri de teren, autoritãţile locale vor lua urmãtoarele mãsuri:
    - pregãtirea evacuãrii locuinţelor, a bunurilor cât şi anexelor gospodãreşti, a animalelor;
    - deconectarea clãdirilor, locuinţelor de la sistemul de alimentare cu energie electricã, gaze, apã, încãlzire, canalizare, etc. pentru a limita eventualele efecte negative;
    - coordonarea formaţiilor de protecţie civilã aflate în subordinea autoritãţilor administraţiei publice, instituţiilor publice şi agenţilor economici;
    - sprijinirea formaţiilor de intervenţie organizate ale Comisiei de apãrare împotriva dezastrelor în acţiunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecãrii de teren cu scopul de protejare a clãdirilor şi a anexelor gospodãreşti sau pentru micşorarea efectelor distructive ale alunecãrii de teren.

    C. Mãsuri şi acţiuni dupã evenimente producerea unui dezastru specific

    (1) întrunirea de urgenţã a Comisiei de apãrare, culegerea de cãtre personalul specializat şi transmiterea cãtre Comisia de apãrare împotriva dezastrelor a datelor semnificative necesare pentru elaborarea deciziei de intervenţie, colectarea, stocarea, analiza şi sinteza informaţiilor;
    (2) elaborarea deciziei privind declararea zonelor de dezastru sau a stãrii de urgenţã şi transmiterea urgentã a dispoziţiunilor cãtre autoritãţile, forţele şi mijloacele destinate intervenţiei;
    (3) desfaşurarea-intervenţiei, prin executarea acţiunilor planificate în etapa predezastru;
    (4) aplicarea prevederilor din plan privind investigarea de urgenţã a construcţiilor, reţelelor de utilitãţi, etc., reglementãrilor în vigoare din diferite domenii şi punerea în siguranţã provizorie potrivit prioritãţilor stabilite de specialiştii abilitaţi şi luarea deciziilor de evacuare, dupã caz, utilizând Manualul pentru investigarea de urgenţã post seism şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie imediatã pentru punerea în siguranţã provizorie a construcţiilor avariate publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 2/1999;
    (5) investigarea de urgenţã a dotãrilor proprii ale administraţiei locale şi a altor instituţii din sistem. Asigurarea finanţãrii expertizãrii tehnice şi a lucrãrilor de proiectare şi intervenţie pentru punerea în siguranţã;
    (6) comunicarea permanentã între autoritãţi şi populaţie pe toatã perioada de intervenţie şi refacere prin compartimente ale Primãriilor şi mass-media;
    (7) aplicarea prevederilor din plan privind refacerea cãilor de acces, reţelelor de utilitãţi, capacitãţilor funcţionale şi a capacitãţilor operaţionale şi de aprovizionare afectate, pentru revenirea la normal a vieţii social-economice în municipiu;
    (8) realizarea evaluãrii daunelor şi facilitarea acordãrii unor compensaţii cãtre cei afectaţi de dezastru;
    (9) revizuirea planului pentru prevenirea şi apãrarea împotriva  efectelor seismelor şi alunecãrilor de teren pe baza experienţei acumulate.

     ANEXA 4
    ────────
la normativ
────────────

                       CONŢINUTUL ORIENTATIV
         al planului de apãrare la nivelul autoritãţilor şi
      instituţiilor publice centrale care coordoneazã activitãţi
      social-economice şi reţele de utilitãţi publice de importanţã
                  naţionalã şi interes strategic

    - nivel de sector-economic, reţea şi/sau sistem cu componente dispuse în teritoriu

    Conţinutul planului va fi adaptat dupã Anexa nr. 1, cu detalieri specifice privind:
    - definirea sectorului, reţelei sau sistemului prin componente şi rolul acestora în funcţionarea normalã;
    - inventarierea componentelor, pe vulnerabilitãţi specifice, a componentelor critice, etc;
    - analiza problemelor de topologie, a ipotezelor de bazã şi conjuncturale;
    - definirea, identificarea şi analiza cutremurelor de scenariu, cu considerarea hazardurilor principale şi secundare, condiţiilor locale, etc, în diferitele puncte critice;
    - analiza de scenariu pentru sector, reţea sau sistem; relaţia dintre avariile directe şi indirecte şi posibile reacţii în lanţ, consecinţele social-economice ale acestora, puncte critice;
    - indicatori pentru caracterizarea pierderilor şi consecinţelor ca dezastru limitat sau major, în funcţie de raportul dintre pierderi şi capacitãţile de reacţie, refacere şi compensare;
    - analiza capacitãţii de reacţie şi compensare a pierderilor în interiorul sectorului sau reţelei şi în exterior, în perioada de urgenţã şi de revenire la normal;
    - concluzii privind nivelul necesar al intervenţiilor preventive.

    - nivel - regional şi/sau naţional

    Conţinutul planului va fi adaptat dupã Anexa nr. 1, cu detalieri specifice privind:
    - definirea, identificarea şi analizarea hazardurilor principale şi secundare/colaterale pe macrozone;
    - definirea, identificarea şi analiza cutremurelor de scenariu, cu considerarea hazardurilor principale şi secundare, condiţiilor locale, etc;
    - inventarierea componentelor macroseismice şi sociale semnificative şi a indicatorilor de vulnerabilitate condiţionaţi de inputul seismic pe sectoare social-economice critice, la nivel local, judeţean sau naţional;
    - corelarea structurii sectoriale a economiei cu necesarul de resurse şi produsul economic respectiv; evaluarea, repartiţia şi concentrarea pierderilor posibile la seism; implicaţiile acestora pe termen scurt, mediu şi lung; ipoteze de bazã şi conjuncturale;
    - analiza capacitãţii de reacţie, refacere şi compensare la nivel local, zonal, naţional, internaţional;
    - indicatori pentru caracterizarea pierderilor şi consecinţelor în funcţie de raportul dintre pierderi şi capacitãţile de reacţie, refacere şi compensare;
    - reacţii publice strategice necesare pentru prevenire, intervenţie, refacere.

     ANEXA 5
    ──────
la normativ
────────────

                     CONŢINUTUL ORIENTATIV
       al planului de apãrare la nivelul comisiilor municipale,
                      orãşeneşti, comunale

    Planul de apãrare la nivelul comisiei municipale, orãşeneşti, comunale reprezintã o sintezã a planului propriu specific şi a planurilor întocmite de agenţii economici şi persoanele juridice.
    Conţinutul planului va fi adaptat dupã Anexele nr. 1 şi nr. 3 la Normativ, în funcţie de mãrimea şi caracteristicile urbanistice şi social-economice ale localitãţii, cu detalieri specifice privind:
    - definirea, identificarea şi analiza cutremurelor de scenariu  semnificative, cu considerarea hazardurilor principale şi secundare, condiţiilor locale etc;
    - identificarea şi inventarierea elementelor expuse: categorii, numãr, vulnerabilitãţi specifice; dotãrilor critice şi surselor de mare risc în contextul tipului de localitate analizat;
    - stabilirea ipotezelor de bazã şi conjuncturale privind topologia şi conexiunile în producerea efectelor negative;
    - definirea lanţurilor de evenimente cu potenţial distructiv, specifice localitãţii urbane analizate;
    - analiza de scenariu pentru localitatea respectivã, în ipoteze specifice, cu analiza pierderilor estimate în caz de seism;
    - indicatori pentru caracterizarea pierderilor şi consecinţelor, în funcţie de raportul dintre pierderi şi capacitãţile de reacţie, refacere şi compensare;
    - concluzii privind nivelul necesar al intervenţiilor preventive în localitate.

    ANEA C
    ──────
la regulament
──────────────

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ INSTIINTAREA, CULEGEREA DE INFORMATII SI TRANBSMITEREA DECIZIILOR IN        │
│ CAZUL PRODUCERII UNUI CUTREMUR CU MAGNITUDINEA M>4(pe scara Richter)        │
│ (fluxul informational-decizional in completare la ROF al Comisiei centrale  │
│ de specialitate, aprobat prin <>H.G. nr. 438/1996 )                            │
│                                                                             │
│                                                                             │
│                           ┌─────────────────────────────────┐               │
│                           │       GUVERNUL ROMANIEI         │               │
│                           ├─────────────────────────────────┤               │
│                           │COMISIA GUVERNAMENTALA DE APARARE│               │
│                           │     IMPOTRIVA DEZASTRELOR       │               │
│                           └───┬───────────────────────┬─────┘               │
│                               │Secretariatul tehnic   │<- - - - - - - -     │
│                               │       permanent       │               |     │
│                               └─┬───────────────────┬─┘               |     │
│                                 │Secretariat General│                 |     │
│               .──.──.──.──.──.  │      Guvern       │                 |     │
│               │  - - - - - - - >└───────────────────┘                 |     │
│               . |                   ^              ^                  |     │
│               │ |                   |              │                  |     │
│               . |      ┌─────┐      |  ┌──────┐    │        ┌─────┐   |     │
│               │ |      │  A  │<─────── │  B   ├────┼──────> │  C  │   |     │
│               . |      └─────┘      |  └─┬────┘    │        └─────┘   |     │
│               │ |         |         |    │         │                  |     │
│               . |         |         |    │         │                  |     │
│               │ |         |         |    │         │                  |     │
│               . |         V         |    V         V                  |     │
│               │ |      ┌───────────────────┐      ┌────────────┐      |     │
│               V |      │      M.T.C.T      │      │COMANDAMENT │      |     │
│ ┌────┐ <- ┌──────┐ <─┬─┴───────────────────┴─┐    │PROT.CIVILA │   ┌───┐    │
│ │    │    │  E   │- >│          F            │<───├────────────┼──>│ H │    │
│ │    │- ->└──────┘   └┬──────────────────┬───┘    │      G     │   └───┘    │
│ │    │    |.  ^  .    │Secretariat tehnic│        └────────────┘      |     │
│ │ D  │    |│  |  │    │    permanent     │          ^  ^              |     │
│ │    │    |.  |  .    └──┬──────────┬────┘          |  │              |     │
│ │    │    |│  |  │       │ Punct de │               |  │              |     │
└─┤    ├────────|──.───────┤ comanda  ├───────────────|──┼────────────────────┘
  └───┬┘    |.  |  │       └──────────┘               |  │              |
 - - -│ ^ - -│- | -.- - - - - -^- - ^ - - - - - - - - | -│- - - - - - - -
      . |   |.  |  │           |    |                 |  │              |
      │ |   |│  |  .           |    |                 |  │              |
      . |   |.  |  │           |    |                 |  │              |
      │ |   |│  |  .           |    |                 |  V              |
      . |   |.  |              |    |          ┌─────────────┐          |
      │ |   |│  |  │           |    |          │      M      │          |
      . |   |.  |  .           |    |          └─────────────┘          |
      │ |   |│  |              |    |              ^  ^                 |
      . |   |.  |  │           |      - - - - - - -|  │                 |
      V |   |│  |  .           |                   |  V                 |
 ┌───────┐  |.  |  V    ┌───────────────┐       ┌────────────┐          |
 │  J    │  |│  |  - . -│               │- - - >│     N      │- - - - - -
 └───────┘  |.  - - - - │      L        │<.-.-.-│            │       ┌──────┐
    ^       |│          └───────────────┘       └────────────┘- - - >│  O   │
    │       |._._._._._._._._._._._._._._._._._._^  | │              └──────┘
    .        - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -| .
    │                                                 │
    .── .──.── .──.──.──.──.──.──.──.──.──.──.──.──.──.

    Legenda

    A - INSPECTORATUL DE STAT IN CONSTRUCTII

    B - INSTITUTUL NATIONAL FIZICA PAMANTULUI
        - LABORATORUL RETEA NATIONALA A STATIILOR SEISMICE

    C - RADIO ROMANIA 1 TVR CANAL 1 ROMPRES

    D - Institutii publice centrale
        Ministerul Administratiilor si Internelor
        Ministerul Apararii Nationale
        Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului
        Ministerul Sanatatii
        Ministerul Industriei si Comertului
        Ministerul Comunic. si Tehnologiei Informatiilor
        Autoritatea ntionala cu responsabilitati in domeniul utilitatilor
        publice (energie, alimentarea apei, gaze, telefonie s.a)

    E - GRUP OPERATIV DE COORDONARE A ACTIUNILOR
        (constituit in cazul producerii unui cutremur
         cu efecte asupra populatiei si/sau constructiilor)

    F - M.T.C.T.
        - COMISIA CENTRALA PENTRU PREVENIRE SI APARARE IMPOTRIVA
          EFECTELOR SEISMICE SI ALUNECARILOR DE TERNE

    G - COMANDAMENT PROT. CIVILA
        - CENTRUL OPERATIONAL DE INSTIINTARE, ALARMARE SI INTERVENTIE

    H - M.A.I. CENTRUL OPERATIONAL PENTRU SITUATII DE CRIZA

    J - JUDET/M. BUCURESTI
        - SERVICII PUBLICE DESCENTRALIZATE ALE ADMINISTRATIEI
          PUBLICE CENTRALE

    L - JUDET/M. BUCURESTRI
        - INSPECTORATE TERITORILE IN CONSTRUCTII
          - INSPECTOR SEF

    M - INSP. PROTECTIE CIVILA
        - POSTUL JUDETEAN/ M. BUCURESTI DE INSTIINTARE SI ALARMARE

    N - JUDET/ M. BUCURESTI
        - COMISIA DE APARARE IMPOTRIVA DEZASTRELOR
          - Secretariatul tehnic permanent
            - Punct de comanda

    O - MASS MEDIA LOCALE

    ──────────
la regulament
──────────────

    Nr. înregistrare Cabinet ministru.................

                          NOTĂ TELEFONICĂ
    Laboratorul reţea naţionalã a staţiilor seismice, din cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pãmântului, transmite urmãtorul comunicat:

    "În ziua de ......., la ora ..... (ora României) s-a produs în    zona .......... un cutremur cu magnitudinea ..... pe scara Richter, la adâncimea de ....... km şi cu intensitatea în zona epicentralã ......... pe scara Mercalli.
    Cutremurul s-a simţit / nu s-a simţit la Bucureşti."
    Alte date comunicate:
    .............................................................

    Din partea INCDFP, transmis comunicatul:

    Ziua: ........................
    Ora: .........................

    Numele: ......................
    Funcţia: .....................

    Din partea Centrului operaţional      Din partea MTCT, primit comunicatul:
    de înştiinţare, alarmare şi
    intervenţie, primit comunicatul:
    Ziua: ..........................      Ziua: .............................
    Ora: ...........................      Ora: ..............................
    Numele: ........................      Numele: ...........................
    Funcţia: .......................      Funcţia: ..........................

    ──────────
la regulament
──────────────

    Nr. înregistrare Cabinet ministru .................

                                NOTĂ TELEFONICĂ
    Prefectura ......... transmite urmãtorul comunicat:
    "In ziua de ......, la ora ........ s-au înregistrat efectele produse de seism/alunecãri de teren ...........
    Efecte semnalate:
    pierderi de vieţi omeneşti: .................
    rãniţi: .....................................
    clãdiri avariate / distruse: ................
    gospodãrii şi anexe gospodãreşti avariate / distruse : ..........
    drumuri afectate, km: ......... CF afectate, km: ................
    poduri afectate: ..................
    reţele vitale: energie electricã, gaze, alimentare apã, termoficare cãi de comunicaţie etc afectate:
    .....................................................................
    funcţiuni şi servicii: reţeaua medicalã, învãţãmânt, pompieri, administraţie, etc afectate:
    .....................................................................

    Alte date comunicate:
    .....................................................................

    Din partea prefecturii, transmis comunicatul:
    Ziua: .........................
    Ora: ..........................
    Numele: .......................
    Funcţia: ......................

    Din partea Centrului operaţional      Din partea MTCT, primit comunicatul:
    de înştiinţare, alarmare şi
    intervenţie, primit comunicatul:
    Ziua: ..........................      Ziua: .............................
    Ora: ...........................      Ora: ..............................
    Numele: ........................      Numele: ...........................
    Funcţia: .......................      Funcţia: ..........................

    ────────
la regulament
──────────────

               CONŢINUTUL-CADRU AL RAPORTULUI OPERATIV

    1. Locul, data şi ora producerii dezastrului; elemente descriptive;
    2. Situaţia la locul evenimentului:
    - Persoane decedate
    - Persoane traumatizate: rãniţi, arşi, contaminaţi, etc.
    - Persoane în pericol / evacuate / relocate
    - Locuinţe şi anexe gospodãreşti afectate:
      ● Distruse
      ● Avariate
    - Suprafaţa de manifestare a dezastrului:
      ● Judeţe
      ● Localitãţi
    - Surse de mare risc
    - Obiective socio-economice
    - Teren agricol
    - Situaţia cãilor de comunicaţii: drumuri naţionale, judeţene şi comunale avariate sau distruse, poduri şi podeţe avariate sau distruse, a liniilor de telecomunicaţii şi transport a energiei electrice, precum şi a reţelelor de transport a agenţilor energetici;
    - Animale mari moarte sau ameninţate
    - Distrugeri de alte bunuri
    3. Forţe şi mijloace de intervenţie
    - existente
    - necesare din alte judeţe
    4. Mãsuri urgente întreprinse;
    5. Data şi ora trecerii de la o etapã a operaţiunilor de intervenţie la alta;
    6. Cereri de forţe, materiale, mijloace şi asistenţã tehnicã internã şi internaţionalã;
    7. Alte date şi elemente în raport de evoluţia situaţiilor critice intervenite, durata acestora, mãsuri întreprinse: forţe şi mijloace cu care s-a acţionat, rezultate obţinute, nr. persoanelor şi gospodãriilor evacuate, mãsuri de cazare, ajutoare asistenţã sanitarã.

    NOTĂ:
    Rapoartele operative se transmit din 12 în 12 ore de la notificarea dezastrului şi ori de câte ori situaţia impune. Rapoartele comisiilor locale de apãrare împotriva dezastrelor se transmit secretariatelor tehnice permanente ale comisiilor judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor şi de cãtre acestea din urmã cãtre Secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale pentru prevenirea şi apãrarea împotriva efectelor seismice şi alunecãrilor de teren şi cãtre Secretariatul tehnic permanent al Comisiei Guvernamentale de apãrare împotriva dezastrelor.

     ANEXA E
    ────────
la regulament
──────────────

                               SCHEMA
        fluxului decizional pentru declararea zonei de dezastru
              şi/sau instituirea stãrii de urgenţã

                              ┌─────────────────────────────┐
                              │ACCIDENT ... DEZASTRU LIMITAT│
                              └─────────────────────────────┘
                                                    ^
                                                    │
                                                    V                     ┌────────────────────────────┐
                                                ┌────────┐   ┌───────┐    │ Declarare oficiala de catre│
                                                │DEZASTRU│   │DECLA- │    V Guvern cf. O.G./47/1994    │
┌──────┐                                     ┌─>│UMANITAR├─> │RAREA  │  ┌───┐ art. 14 si HG 209/1997   │
│      │               ┌─────────────────┐   │  └────────┘   │       ├─>│ A │ art. 10, lit.g   ┌───┐   │
│EVENI-│               │Parametri si     │   │               │SITU-  │  └──┬┘                  │   │   │
│MENT  │  ┌─────────┐  │criterii de      │   │  ┌────────┐   │ATIEI  │   ^ │                   │   │   │
│      │  │ COMISIA │  │evaluare a       │   │  │DEZASTRU│   │       │   │ V      ┌───────────>│   ├─> │
│SEIS- ├─>│ LOCALA/ ├─>│necesitatii      ├──>├─>│ SOCIAL ├─> │ZONELOR│  ┌───┐   ┌─┴─┐  ┌───┐<──┤   │   │
│MIC   │  │JUDETEANA│  │declararii       │   │  └────────┘   │  IN   │  │ B ├─> │ D │  │ E ├──>│   ├─> │
│SI/SAU│  │         │  │zonelor afectate │   │               │CARE   │  └┬──┘<─ └───┘  └───┘   │   │   │
│      │  └─────────┘  │ca zone de       │   │   ┌────────┐  │ S-AU  │   │ ^                   │   │   │
│ALUNE-│               │dezastru si/sau  │   │   │DEZASTRU│  │PRODUS │   │ │                   │   │   │
│CARI  │               │zone cu insti-   │   ├─> │ECONOMIC├─>│  SAU  │   V │                   │   │   │
│ DE   │               │tuire a starii   │   │   └────────┘  │ SUNT  │  ┌──┴┐   ┌──────────┐<──┤   │   │
│TEREN │               │de urgenta       │   │               │IMINEN-├─>│ C │   │    F     ├──>│   │   │
│      │               │                 │   │   ┌────────┐  │TE     │  └───┘   └─────┬────┘   │   │   │
└──────┘               └─────────────────┘   │   │DEZASTRU│  │DEZAS- │   ^ ^          │        └───┘   │
                                             └─> │ECOLOGIC├─>│TRE    │   │ └──────────┘                │
                                                 └────────┘  │       │   └─────────────────────────────┘
                                                     ^       └───────┘     Instituire prin decret
                                                     │                     prezidential, cf.O.U.
                                                     │                     nr. 1/1999, art. 3
                                                     │                     lit. b, respectiv
                                                     │                     art. 10
                                                     │
                                                     V
                                         ┌─────────────────────────────┐
                                         │DEZASTRU MAJOR ... CATASTROFA│
                                         └─────────────────────────────┘

  Legenda:
  ────────
  A = Zone de dezastru
  B = Comisii judetene
  C = Zone cu instituire stare de urgenta
  D = Comisia centrala
  E = Presedinte - Parlament
  F = Ministerul Administratiei si Internelor-Cd.
      Protectiei Civile

    ────────
la regulament
──────────────

                    CONŢINUTUL - CADRU
            al raportului de evaluare a intervenţiei

    1. locul, data şi ora producerii dezastrului specific.
    2. cauza şi împrejurãrile declanşãrii dezastrului; descrierea succintã a evoluţiei acestuia;
    3. efectele dezastrului; pierderi de vieţi omeneşti, locuinţe şi anexe gospodãreşti afectate adicã distruse şi/sau avariate - pagube cantitative şi valorice, obiective socio-economice afectate - pagube cantitative şi valorice, animale/pãsãri moarte - pagube cantitative şi valorice, terenuri agricole afectate - pagube cantitative şi valorice etc, comunicând urmãtoarele:
    ● victime umane;
    ● localitãţi afectate;
    ● locuinţe afectate - numeric şi valoric total, din care:
      ● numãrul şi valoarea locuinţelor distruse;
      ● numãrul şi valoarea locuinţelor avariate,
      ● numãrul şi valoarea anexelor gospodãreşti distruse/avariate
    ● hectare şi bunuri agricole afectate - pagube cantitative şi valorice;
    ● animale şi pãsãri moarte - pagube cantitative şi valorice;
    ● obiective social-economice afectate - pagube cantitative şi valorice;
    ● drumuri afectate - total, din care:
      ● drumuri naţionale - km, pagube cantitative şi valorice;
      ● drumuri judeţene - km, pagube cantitative şi valorice;
      ● drumuri comunale - km, pagube cantitative şi valorice;
      ● drumuri forestiere - km, pagube cantitative şi valorice;
      ● poduri, podeţe, pagube cantitative şi valorice;
    ● cãi ferate afectate, numeric şi valoric total, din care:
      ● avariate, km, pagube cantitative şi valorice;
      ● distruse, km, pagube cantitative şi valorice;
    ● reţele electrice - numeric şi valoric  total, din care:
      ● avariate, km, pagube cantitative şi valorice;
      ● distruse..... km, pagube cantitative şi valorice;
    ● reţele de telefonie, numeric şi valoric - total, din care:
      ● avariate, km, pagube cantitative şi valorice;
      ● distruse, km, pagube cantitative şi valorice;
    ● reţele de alimentare cu apã, numeric şi valoric total, din care:
      ● avariate, km,pagube cantitative şi valorice;
      ● distruse, km , pagube cantitative şi valorice;
    ● reţele de alimentare cu gaz metan, numeric şi valoric - total, din care;
      ● avariate, km, pagube cantitative şi valorice; 'bd distruse, km, pagube cantitative şi valorice;
    ● alte pagube.
    4. organizarea şi desfãşurarea acţiunilor de intervenţie operativã pe etape ale intervenţiei;
    5. modul de acţiune a conducerilor tehnico-administrative aîe agenţilor economici şi instituţiilor, precum şi a populaţiei, pe baza avertizãrilor primite şi în raport cu prevederile planurilor de apãrare şi cu regulamentele specifice;
    6. propuneri de îmbunãtãţire a activitãţii de apãrare, acţiuni  şi mãsuri preventive cu referire asupra funcţionãrii sistemului informaţional-decizional, a modului de rãspuns a organismelor şi instituţiilor implicate, situaţiei resurselor, viabilitãţii planurilor întocmite şi a reglementãrilor privind protecţia şi intervenţia în cazul producerii unui dezastru specific.

    NOTĂ
    Rapoartele de sintezã se întocmesc de cãtre comisiile judeţene, respectiv Comisia municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor, pe baza constatãrilor efectuate şi sunt validate de prefecţi şi preşedinţii consiliilor locaie, respectiv de Consiliul general al Municipiului Bucureşti. Rapoartele de sintezã se transmit în termen de 20 zile de la producerea dezastrului cãtre Comisia centralã pentru prevenirea şi apãrarea împotriva efectelor seismice şi alunecãrilor de teren.
    Comisia centrala transmite rapoarte de sinteza pentru toate zonele afectate cu termen de 30 de zile cãtre Comisia Guvernamentalã.

                           _____________________