Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 1.065 din 20 octombrie 2010 pentru aprobarea Acordului-cadru dintre Guvernul Romaniei si Consiliul Federal Elvetian privind implementarea Programului de cooperare elvetiano-roman vizand reducerea disparitatilor economice si sociale in cadrul Uniunii Europene extinse, semnat la Berna la 7 septembrie 2010 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 1.065 din 20 octombrie 2010 pentru aprobarea Acordului-cadru dintre Guvernul Romaniei si Consiliul Federal Elvetian privind implementarea Programului de cooperare elvetiano-roman vizand reducerea disparitatilor economice si sociale in cadrul Uniunii Europene extinse, semnat la Berna la 7 septembrie 2010

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 741 din 5 noiembrie 2010
Comenteaza legea
    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al <>art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

    Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

    ART. 1
    Se aprobã Acordul-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian privind implementarea Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparitãţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, semnat la Berna la 7 septembrie 2010.
    ART. 2
    (1) Se autorizeazã Ministerul Finanţelor Publice sã încheie acordurile aferente mãsurilor-suport, dezvoltate pe baza Acordului-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian privind implementarea Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparitãţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse.
    (2) Acordurile aferente mãsurilor-suport vor fi semnate pentru partea românã de cãtre Ministerul Finanţelor Publice şi, dupã caz, şi de cãtre ministerul sau entitatea competentã în domeniul la care se referã mãsurile-suport.
    (3) Acordul aferent unei mãsuri-suport va stabili termenii şi condiţiile asistenţei financiare, precum şi rolul şi responsabilitãţile pãrţilor contractante, fãrã a se depãşi sfera stabilitã prin Acordul-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian privind implementarea Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparitãţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse.

                                 PRIM-MINISTRU
                                    EMIL BOC

                                Contrasemneazã:
                                ---------------
                         Ministrul finanţelor publice,
                              Gheorghe Ialomiţianu

                         Ministrul afacerilor externe,
                                Teodor Baconschi

    Bucureşti, 20 octombrie 2010.
    Nr. 1.065.


                                  ACORD-CADRU
             între Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian
         privind implementarea Programului de cooperare elveţiano-român
                  pentru reducerea disparitãţilor economice şi
                  sociale în cadrul Uniunii Europene extinse*)

---------
    *) Traducere.


    Guvernul României (denumit în continuare partea românã) şi Consiliul Federal Elveţian (denumit în continuare partea elveţianã), denumite în continuare pãrţi,
    - cunoscând importanţa extinderii Uniunii Europene (denumitã în continuare UE) pentru stabilitatea şi prosperitatea din Europa;
    - având în vedere solidaritatea pãrţii elveţiene faţã de eforturile UE de reducere a disparitãţilor economice şi sociale din UE;
    - pornind de la cooperarea anterioarã de succes dintre cele douã ţãri;
    - având în vedere relaţiile prieteneşti dintre cele douã ţãri;
    - dorind sã consolideze aceste relaţii şi cooperarea fructuoasã dintre cele douã ţãri;
    - intenţionând sã promoveze dezvoltarea socialã şi economicã viitoare în România;
    - având în vedere cã Consiliul Federal Elveţian şi-a exprimat, în Addendumul din 25 iunie 2008 (denumit în continuare Addendum) la Memorandumul de înţelegere cu Comunitatea Europeanã din 27 februarie 2006 (denumit în continuare Memorandum de înţelegere), intenţia ca partea elveţianã sã mãreascã contribuţia sa pentru reducerea disparitãţilor economice şi sociale din UE extinsã de 1.000.000.000 CHF (un miliard de franci elveţieni) cu o contribuţie suplimentarã de pânã la 257.000.000 CHF (douã sute cincizeci şi şapte de milioane de franci elveţieni) pentru România şi Bulgaria,

    au convenit urmãtoarele:

    ART. 1
    Definiţii
    În scopul acestui acord-cadru:
    - contribuţie înseamnã contribuţia financiarã nerambursabilã acordatã de partea elveţianã;
    - Programul de cooperare elveţiano-român înseamnã programul bilateral pentru implementarea acestui acord-cadru;
    - mãsurã-suport înseamnã un proiect, un fond tematic, facilitatea de pregãtire a proiectului, asistenţa tehnicã sau alte activitãţi comune;
    - proiect înseamnã un proiect individual sau un program. Un program este format din proiecte componente legate între ele printr-o temã comunã sau prin obiective comune;
    - fond tematic înseamnã o schemã pentru finanţarea activitãţilor ce se adreseazã unor domenii tematice specifice sau anumitor grupuri de beneficiari;
    - activitate înseamnã asistenţã specificã pentru, printre altele, proiecte, burse, parteneriate şi transfer de cunoştinţe, oferitã în cadrul unui fond tematic;
    - angajament înseamnã alocarea unei anumite sume din contribuţie pentru o mãsurã-suport convenitã de pãrţi;
    - acord privind proiectul înseamnã un acord între pãrţi şi, dupã caz, alte pãrţi contractante, cu privire la implementarea unui proiect convenit de cãtre pãrţi;
    - acord privind fondul tematic înseamnã un acord între pãrţi şi, dupã caz, alte pãrţi contractante, cu privire la implementarea unui fond tematic convenit de cãtre pãrţi;
    - Unitatea Naţionalã de Coordonare (UNC) înseamnã unitatea românã însãrcinatã cu coordonarea Programului de cooperare elveţiano-român;
    - organism intermediar înseamnã orice persoanã juridicã publicã sau privatã desemnatã de UNC, care acţioneazã sub responsabilitatea UNC ori care îndeplineşte sarcini în numele UNC cu privire la agenţiile executive care implementeazã proiecte;
    - organism intermediar elveţian înseamnã orice persoanã juridicã publicã sau privatã mandatatã de partea elveţianã pentru managementul unui fond tematic;
    - autoritatea de platã înseamnã unitatea stabilitã în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, care asigurã, pentru partea românã, controlul financiar corespunzãtor al Programului de cooperare elveţiano-român;
    - autoritatea de audit înseamnã unitatea stabilitã în cadrul Ministerului Finanţelor Publice responsabilã, pentru partea românã, cu controlul utilizãrii resurselor financiare ale Programului de cooperare elveţiano-român;
    - agenţie executivã înseamnã orice persoanã juridicã publicã ori privatã sau orice organizaţie recunoscutã de pãrţi şi mandatatã sã implementeze mãsurile-suport;
    - acord de implementare înseamnã un acord între UNC şi/sau organismul intermediar şi agenţia executivã pentru implementarea proiectului;
    - acord de mandat înseamnã un acord între partea elveţianã, organismul intermediar elveţian şi/sau o posibilã agenţie executivã pentru implementarea unui fond tematic;
    - acord de delegare înseamnã un acord între UNC şi organismul intermediar/agenţia executivã/autoritatea de platã pentru a delega sarcini de la UNC cãtre organismul intermediar/agenţia executivã/autoritatea de platã pentru implementarea proiectelor;
    - facilitatea de pregãtire a proiectului înseamnã facilitatea prin care se acordã sprijin financiar pentru pregãtirea propunerilor finale de proiecte;
    - fondul pentru asistenţã tehnicã înseamnã fondul înfiinţat pentru finanţarea sarcinilor îndeplinite de autoritãţile române, adiţional şi exclusiv pentru implementarea contribuţiei;
    - schemã de grant înseamnã un fond înfiinţat în cadrul unui fond tematic pentru un scop clar definit, destinat finanţãrii activitãţilor mici, într-un mod eficient.
    ART. 2
    Obiective
    1. Pãrţile vor promova reducerea disparitãţilor economice şi sociale din UE extinsã prin mãsuri-suport convenite de comun acord de cãtre pãrţi şi în conformitate cu Memorandumul de înţelegere şi Addendumul la acesta, precum şi cu Cadrul conceptual al Programului de cooperare elveţiano-român, detaliat în anexa nr. 1 la prezentul acord-cadru.
    2. Obiectivul prezentului acord-cadru este acela de a stabili un cadru de reguli şi proceduri pentru planificarea şi implementarea cooperãrii între pãrţi.
    ART. 3
    Valoarea contribuţiei
    1. Partea elveţianã convine sã acorde României o contribuţie nerambursabilã pentru reducerea disparitãţilor economice şi sociale din cadrul unei UE extinse, de pânã la 181 milioane CHF (o sutã optzeci şi unu de milioane de franci elveţieni) pentru o perioadã de angajament de 5 ani şi o perioadã de platã de pânã la 10 ani, începând de la data aprobãrii contribuţiei de cãtre Parlamentul Elveţian, respectiv 7 decembrie 2009.
    2. Pãrţile vor accepta transmiterea de propuneri finale de mãsuri-suport pentru angajarea fondurilor, nu mai târziu de douã luni înainte de sfârşitul perioadei de angajament.
    3. Fondurile neangajate în perioada de angajament nu vor mai fi disponibile pentru Programul de cooperare elveţiano-român.
    ART. 4
    Sfera de aplicare
    Prevederile acestui acord-cadru se vor aplica mãsurilor-suport naţionale şi transnaţionale finanţate de partea elveţianã sau cofinanţate de partea elveţianã cu instituţii multilaterale şi alţi donatori, executate de cãtre o agenţie executivã, convenitã de ambele pãrţi.
    ART. 5
    Utilizarea contribuţiei
    1. Contribuţia va fi folositã pentru finanţarea mãsurilor-suport şi poate avea urmãtoarele forme:
    a) asistenţã financiarã ce include granturi, linii de credit, scheme de garantare, participare la capital şi la datorii şi împrumuturi;
    b) asistenţã tehnicã.
    2. Contribuţia va fi folositã în conformitate cu obiectivele, principiile, strategiile, concentrarea geograficã şi tematicã, potrivit prezentãrii din cadrul conceptual din anexa nr. 1 la prezentul acord-cadru.
    3. Un cuantum de 5% din contribuţie va fi folosit de partea elveţianã pentru administrarea acestui acord-cadru. Acesta include, printre altele, cheltuielile cu personalul şi consultanţii, infrastructura administrativã, misiunile, monitorizarea şi evaluarea.
    4. Contribuţia, sub formã de finanţare, nu poate depãşi 60% din totalul costurilor eligibile aferente unei mãsuri-suport, cu excepţia cazului în care mãsurile-suport primesc o finanţare suplimentarã sub formã de alocaţii bugetare din partea autoritãţilor naţionale, regionale sau locale, caz în care contribuţia nu poate depãşi 85% din costurile eligibile totale. Mãsurile-suport pentru dezvoltare instituţionalã şi asistenţã tehnicã, mãsurile-suport implementate de cãtre organizaţii neguvernamentale, precum şi asistenţã financiarã pentru sectorul privat (linii de credit, scheme de garantare, participare la capital şi la datorii) pot fi finanţate integral din contribuţie.
    5. Urmãtoarele costuri nu vor fi eligibile pentru finanţare: cheltuieli realizate de cãtre toate pãrţile înainte de semnarea acordului pentru respectiva mãsurã-suport, aşa cum se menţioneazã în paragraful 3 al art. 6, dobânda pentru datorii, achiziţia de terenuri şi clãdiri, taxa pe valoarea adãugatã de recuperat, conform celor prevãzute în art. 7 al prezentului acord-cadru.
    ART. 6
    Coordonare şi proceduri
    1. Pentru ca mãsurile-suport sã aibã cel mai mare impact posibil şi pentru a evita paralelisme şi suprapunerea cu proiecte finanţate prin fonduri structurale şi/sau de coeziune, precum şi din orice alte surse de finanţare, pãrţile vor asigura coordonarea eficientã şi vor pune la dispoziţie toate informaţiile necesare în acest scop.
    2. Toatã corespondenţa dintre pãrţi, inclusiv rapoarte şi documente legate de mãsurile-suport, va fi redactatã în limba englezã.
    3. Fiecare mãsurã-suport va face obiectul unui acord (de exemplu: Acord de proiect, Acord pentru fondul tematic), care va stabili termenii şi condiţiile asistenţei financiare, precum şi rolul şi responsabilitãţile pãrţilor contractante.
    4. În general, partea românã rãspunde de identificarea proiectelor care urmeazã sã fie finanţate din contribuţie, în timp ce fondurile tematice sunt în sarcina pãrţii elveţiene. De asemenea, partea elveţianã poate sã propunã pãrţii române proiecte care urmeazã sã fie finanţate din contribuţie, inclusiv proiecte ale instituţiilor multilaterale, naţionale sau transnaţionale. Regulile şi procedurile pentru selecţia şi implementarea mãsurilor-suport sunt stabilite în anexele la acest acord-cadru.
    5. Toate mãsurile-suport vor fi aprobate de partea românã şi de partea elveţianã. Pãrţile acordã o importanţã mare monitorizãrii, evaluãrii şi auditãrii mãsurilor-suport şi a întregului Program de cooperare elveţiano-român. Partea elveţianã sau orice altã terţã parte mandatatã, acţionând în numele sãu, are dreptul sã ia cunoştinţã, sã monitorizeze, sã revizuiascã, sã auditeze ori sã evalueze toate activitãţile şi procedurile legate de implementarea mãsurilor-suport din contribuţie, dupã cum considerã necesar partea elveţianã. Partea românã va pune la dispoziţie toate informaţiile cerute sau utile şi va întreprinde ori va face sã fie întreprinse toate acţiunile ce permit realizarea deplinã a acestor mandate.
    6. Dupã intrarea în vigoare a prezentului acord-cadru, partea românã va informa partea elveţianã despre deschiderea unui cont bancar separat în care vor fi depuse fondurile primite din contribuţia elveţianã. Dobânda netã acumulatã va fi raportatã anual pãrţii elveţiene. Sumele pentru fondurile tematice care sunt gestionate direct de un organism intermediar elveţian sau de o agenţie executivã, precum şi costurile de administrare elveţiene menţionate la paragraful 3 al art. 5 din prezentul acord-cadru nu vor fi prelucrate prin acest cont.
    7. Procedurile de platã pentru proiecte şi fonduri tematice sunt prezentate în anexele nr. 3 şi respectiv, nr. 4. Procedurile pentru fondul de asistenţã tehnicã şi facilitatea de pregãtire a proiectului sunt menţionate în anexa nr. 5.
    8. UNC va constitui un comitet de monitorizare, responsabil cu monitorizarea implementãrii Programului de cooperare elveţiano-român.
    ART. 7
    Taxa pe valoarea adãugatã şi alte impozite şi taxe
    1. Taxa pe valoarea adãugatã (TVA) va fi consideratã cheltuialã eligibilã doar dacã este suportatã efectiv şi definitiv de agenţia executivã. TVA care poate fi recuperatã prin orice mijloace nu va fi consideratã eligibilã, chiar dacã nu este recuperatã efectiv de agenţia executivã sau de beneficiarii finali.
    2. Alte comisioane, impozite şi taxe, în special impozitele directe şi contribuţiile de securitate socialã aferente salariilor şi renumeraţiilor eligibile, vor reprezenta cheltuieli eligibile doar dacã sunt suportate efectiv şi definitiv de cãtre agenţia executivã sau de cãtre organismul intermediar.
    ART. 8
    Reuniunile anuale şi raportãrile
    1. Pãrţile sunt de acord sã organizeze reuniuni anuale pentru a asigura implementarea eficientã a Programului de cooperare elveţiano-român. Prima întâlnire va avea loc în termen de cel mult 18 luni dupã începerea aplicãrii acestui acord-cadru.
    2. Partea românã va organiza reuniunile în cooperare cu partea elveţianã. Cu o lunã înainte de reuniuni, UNC va prezenta un raport anual consolidat pentru întregul Program de cooperare elveţiano-român. Acesta va include aspectele menţionate în anexa nr. 2, dar nu va fi limitat la acestea.
    3. În termen de 3 luni de la plata finalã în baza acestui acord-cadru, partea românã va transmite pãrţii elveţiene un raport final pentru evaluarea îndeplinirii obiectivului acestui acord-cadru şi o declaraţie financiarã finalã privind folosirea contribuţiei, pe baza auditurilor financiare ale mãsurilor-suport.
    ART. 9
    Autoritãţi competente
    1. Partea românã autorizeazã Ministerul Finanţelor Publice sã acţioneze în numele sãu, ca UNC pentru Programul de cooperare elveţiano-român. UNC va avea responsabilitatea generalã pentru managementul contribuţiei în România. Partea românã autorizeazã Ministerul Finanţelor Publice sã acţioneze în numele sãu ca autoritate de platã şi ca autoritate de audit.
    2. Partea elveţianã autorizeazã Departamentul Federal pentru Afaceri Externe, acţionând prin Agenţia Elveţianã pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC), şi Departamentul Federal pentru Afaceri Economice, acţionând prin Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO), sã acţioneze în numele sãu pentru implementarea Programului de cooperare elveţiano-român. Mãsurile-suport sunt alocate unei instituţii sau alteia din cele desemnate mai sus, conform domeniilor lor de competenţã.
    3. Ambasada Elveţiei din Bucureşti va acţiona ca punct de contact pentru UNC cu privire la informaţiile oficiale referitoare la Programul de cooperare elveţiano-român. Comunicarea zilnicã dintre autoritãţile competente poate fi realizatã în mod direct.
    ART. 10
    Preocupãri comune
    Pãrţile împãrtãşesc o preocupare comunã: lupta împotriva utilizãrii necorespunzãtoare a fondurilor, care dãuneazã bunei guvernãri şi utilizãrii adecvate a resurselor necesare pentru dezvoltare, şi, în plus, pune în pericol concurenţa loialã şi deschisã bazatã pe preţ şi calitate. Prin urmare, acestea îşi declarã intenţia de a-şi uni eforturile în lupta împotriva utilizãrii necorespunzãtoare a fondurilor şi declarã, în special, cã oricine solicitã, acceptã sã i se promitã sau primeşte un avantaj pentru a acţiona ori a se abţine de la o acţiune în contextul unui mandat sau contract din cadrul acestui acord-cadru va fi considerat cã a comis un act ilegal ce nu va fi acceptat. Orice situaţie realã de acest fel va constitui un temei suficient pentru a justifica încetarea valabilitãţii acestui acord-cadru, a acordurilor pentru mãsurile-suport respective, anularea achiziţiilor sau a hotãrârilor de adjudecare ori pentru luarea oricãrei mãsuri de corectare prevãzute de legislaţia aplicabilã.
    ART. 11
    Prevederi finale
    1. Anexele nr. 1-5 fac parte integrantã din prezentul acord-cadru.
    2. Orice disputã ce ar putea rezulta din aplicarea acestui acord-cadru va fi rezolvatã prin mijloace diplomatice.
    3. Prezentul acord-cadru va intra în vigoare de la data ultimei notificãri prin care se confirmã îndeplinirea de cãtre ambele pãrţi a procedurilor interne de aprobare. Acordul-cadru acoperã o perioadã de angajament de 5 ani şi o perioadã de platã de 10 ani. Aceasta se aplicã pânã la depunerea raportului final de cãtre partea românã care evalueazã îndeplinirea obiectivului acestui acord-cadru, conform paragrafului 3 al art. 8. Perioada de angajament va începe conform paragrafului 1 al art. 3. Pãrţile vor aplica provizoriu prezentul acord-cadru începând cu data semnãrii acestuia.
    4. Orice modificare a acestui acord-cadru se va face în scris, cu acordul reciproc al pãrţilor şi conform procedurilor interne respective. Orice modificare a anexelor nr. 1-5 la acest acord-cadru se va face în scris, cu acordul reciproc al autoritãţilor competente menţionate la art. 9.
    5. Prezentul acord-cadru îşi poate înceta valabilitatea în orice moment pe baza unei notificãri scrise transmise de cãtre una dintre pãrţi cu 6 luni înainte, care va cuprinde justificarea respectivei decizii. Înainte de luarea unei astfel de decizii, pãrţile se vor consulta pentru a se asigura cã decizia menţionatã se bazeazã pe fapte reale şi corecte. În cazul încetãrii valabilitãţii în acest mod, prevederile acestui acord-cadru vor continua sã se aplice respectivelor acorduri pentru mãsurile-suport, încheiate înainte de încetarea acestui acord-cadru. Pãrţile vor decide de comun acord în legãturã cu orice alte consecinţe ale încetãrii valabilitãţii.

    Semnat la Berna la 7 septembrie 2010, în douã exemplare originale în limba englezã.


                           Pentru Guvernul României,
                               Teodor Baconschi,
                          ministrul afacerilor externe

                       Pentru Consiliul Federal Elveţian,
                                Doris Leuthard,
                      preşedintele Confederaţiei Elveţiene

                              Micheline Calmy-Rey,
                  consilier federal al Confederaţiei Elveţiene


    ANEXA 1


                               CADRUL CONCEPTUAL
                  al Programului de cooperare elveţiano-român

    Anexa nr. 1 este parte integrantã a acordului-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian privind implementarea Programului de cooperare elveţiano-român. Orice modificare a prezentei anexe se va face în scris, cu acordul comun al autoritãţilor competente menţionate la art. 9 din acordul-cadru.
    Anexa nr. 1 defineşte: obiective; principii; direcţia strategicã; abordãri; concentrare geograficã şi tematicã, inclusiv portofoliul indicativ pentru mãsurile-suport şi alocãrile financiare indicative.
    Regulile şi procedurile sunt definite: în anexa nr. 2 pentru întregul Program de cooperare elveţiano-român; în anexa nr. 3 pentru proiecte; în anexa nr. 4 pentru fondurile tematice; în anexa nr. 5 pentru facilitatea de pregãtire a proiectului şi fondul de asistenţã tehnicã.
    1. Obiective
    Programul de cooperare elveţiano-român urmãreşte douã obiective principale:
    - sã contribuie la reducerea disparitãţilor economice şi sociale dintre România şi ţãrile mai dezvoltate din Uniunea Europeanã extinsã (UE); şi/sau
    - sã contribuie la reducerea disparitãţilor economice şi sociale, în România, dintre centrele urbane dinamice şi regiunile periferice slabe din punct de vedere structural.
    În plus:
    - contribuţia elveţianã constituie un element important al relaţiilor bilaterale dintre Elveţia şi România. Programul de cooperare elveţiano-român va îmbunãtãţi conţinutul şi vizibilitatea relaţiilor bilaterale şi va oferi ocazia de utilizare a cunoştinţelor şi experienţei elveţiene;
    - mãsurile-suport din Programul de cooperare elveţiano-român vor urmãri o dezvoltare sustenabilã, echilibratã din punct de vedere economic şi social.
    2. Principii
    Programul de cooperare elveţiano-român se bazeazã pe urmãtoarele principii:
    Transparenţã. Transparenţa şi deschiderea sunt elementelecheie ale tuturor activitãţilor de cooperare şi sunt obligatorii la toate nivelurile. O atenţie sporitã pentru transparenţã va fi acordatã la selectarea proiectului şi activitãţilor, atribuirea contractului şi managementul financiar.
    Incluziunea socialã. Activitãţile de cooperare vor respecta necesitatea incluziunii grupurilor dezavantajate social şi economic la şansele şi beneficiile dezvoltãrii.
    Şanse şi drepturi egale. Activitãţile de cooperare vor creşte şansele femeilor şi bãrbaţilor de a-şi exercita drepturile în mod egal, prin intermediul unei abordãri bazate pe egalitatea de sexe.
    Sustenabilitatea mediului. Activitãţile de cooperare vor respecta necesitatea încorporãrii cerinţelor de sustenabilitate a mediului.
    Implicarea tuturor actorilor. Toţi factorii de decizie şi toate entitãţile implicate în Programul de cooperare elveţiano-român se vor angaja în implementarea eficientã şi eficace a mãsurilor-suport convenite.
    Subsidiaritate şi descentralizare. Activitãţile de cooperare vor respecta nevoia de includere a aspectelor de subsidiaritate şi descentralizare, în primul rând, în cadrul mãsurilor-suport, la nivel local şi regional.
    3. Direcţia strategicã
    Direcţia strategicã a Programului de cooperare elveţiano-român este definitã prin douã linii strategice:
    - Nevoia României de dezvoltare economicã şi socialã, cu accent pe urmãtoarele domenii: securitate; reforme şi incluziunea grupurilor vulnerabile; mediu şi infrastructurã; promovarea sectorului privat; instruire vocaţionalã, cercetare şi burse;
    - Combinarea necesitãţilor României şi a punctelor tari elveţiene pentru a beneficia de cunoştinţele şi experienţa elveţianã.
    Direcţia strategicã cuprinde:
    Parteneri şi beneficiari. Programul de cooperare elveţiano-român va cuprinde o mare varietate de parteneri şi beneficiari, cum ar fi: din sectorul public şi privat, organizaţii neguvernamentale şi organizaţii ale societãţii civile.
    Parteneriate. Parteneriatele între partenerii elveţieni şi români constituie un element ce îmbogãţeşte Programul de cooperare elveţiano-român. Cooperarea şi parteneriatele instituţionale sunt încurajate în special în ariile de concentrare în care Elveţia contribuie cu experienţã specificã, cunoştinţe şi tehnologii.
    Vizibilitate. Vizibilitatea Programului de cooperare elveţiano-român pentru publicul român şi elveţian reprezintã un aspect important care trebuie luat în considerare atunci când sunt selectate şi implementate mãsurile-suport. Ambele pãrţi vor face proactiv informãri cu privire la cooperarea lor.
    Flexibilitate. În termen de 2 ani de la semnarea acordului-cadru va avea loc o revizuire a prioritãţilor tematice şi geografice şi, dacã este necesar, dupã caz, se va conveni redirecţionarea alocãrilor financiare iniţiale şi vor fi determinate prioritãţile pentru partea din contribuţie care nu a fost alocatã.
    Cooperare transnaţionalã. Contribuţia poate fi folositã pentru finanţarea mãsurilor-suport transnaţionale. Mãsurile-suport transnaţionale sunt mãsuri implementate în mai mult de o ţarã.
    4. Abordãri
    Programul de cooperare elveţiano-român se bazeazã pe urmãtoarele abordãri:
    Proiecte. Proiectul se referã la un proiect individual sau un program. O parte importantã a contribuţiei elveţiene este acordatã sub formã de finanţare de proiecte şi programe. Regulile şi procedurile corespunzãtoare sunt prezentate în anexa nr. 3 la acordul-cadru.
    - Abordarea proiectului individual se va aplica într-o arie de concentrare în care urmeazã sã fie implementate proiecte de sine stãtãtoare. Pentru a asigura eficienţa şi eficacitatea, contribuţia pentru fiecare proiect prin abordarea proiectului individual va fi, în general, în valoare de minimum 1 milion CHF. Pot fi convenite limite financiare superioare minimale (a se vedea cap. 6 din prezenta anexã). În cazuri excepţionale, autoritãţile competente menţionate la art. 9 din acordul-cadru pot conveni asupra unor limite financiare inferioare minimale.
    - Programul constã din proiecte componente legate între ele printr-o temã comunã sau obiective comune. Abordarea prin program se va aplica în ariile de concentrare care au mai multe dintre urmãtoarele caracteristici: angajamente financiare mari; interconectarea diverselor niveluri (naţional, regional, local); diversitatea actorilor; contribuţie la dezvoltarea politicii; contribuţii semnificative la dezvoltarea capacitãţii; şi aplicarea unui set comun de reguli şi proceduri. Abordarea prin program implicã delegarea autoritãţii pentru luarea deciziilor în proiectele componente. Abordarea prin program include: o evaluare iniţialã a zonei de interes; definirea obiectivelor, instrucţiuni şi bugete; un plan de implementare a proiectului; şi un concept de monitorizare, coordonare şi evaluare. Pentru a asigura eficienţa şi eficacitatea, contribuţia la un anumit program va fi de minimum 4 milioane CHF.
    Fonduri tematice. Fondurile tematice se adreseazã unui anumit domeniu sau unui anumit grup de beneficiari. Fondurile tematice sunt create pentru implementarea eficientã a activitãţilor. În general, volumul financiar al fiecãrei activitãţi este mic. Însã, în cazuri excepţionale, volumul financiar poate atinge nivelul celui din proiectele individuale. Un fond tematic este gestionat de un organism intermediar elveţian, iar activitãţile sunt implementate de o agenţie executivã. Regulile şi procedurile pentru fondurile tematice sunt prevãzute în anexa nr. 4.
    Fondul privind facilitatea de pregãtire a proiectului. Pregãtirea proiectelor şi planificarea detaliatã a proiectelor sunt de maximã importanţã pentru eficienţa şi eficacitatea implementãrii unui proiect. Sprijinul pentru pregãtire poate fi cerut de partea românã sau poate fi recomandat de partea elveţianã şi va fi finanţat prin intermediul facilitãţii de pregãtire a proiectului (vezi anexa nr. 5).
    Fondul pentru asistenţã tehnicã. Va fi creat un fond pentru asistenţã tehnicã pentru a contribui la unele costuri suplimentare suportate de partea românã în vederea implementãrii eficiente şi eficace a contribuţiei (vezi anexa nr. 5).
    5. Concentrare geograficã
    O parte importantã a resurselor financiare ale Programului de cooperare elveţiano-român va fi cheltuitã în zonele cu indicatori economici şi sociali scãzuţi.
    6. Concentrare tematicã, portofoliul indicativ de mãsuri-suport şi alocãrile financiare indicative
    În Programul de cooperare elveţiano-român, concentrarea tematicã, portofoliul indicativ de mãsuri-suport şi alocãrile financiare indicative se vor aplica urmãtoarelor:



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                      1. Securitate, stabilitate şi sprijin pentru reforme                │
├────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
│Nr. │Arie de        │Portofoliul indicativ pentru mãsurile-suport            │Alocare     │
│crt.│concentrare    │                                                        │financiarã  │
│    │               │                                                        │indicativã  │
├────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│  1.│Securitate     │Abordare: Fond tematic                                  │            │
│    │               │Obiectiv: Abordarea aspectelor legate de spaţiul        │            │
│    │               │Schengen şi de Prum, creşterea siguranţei sociale,      │            │
│    │               │precum şi intensificarea luptei împotriva corupţiei şi  │            │
│    │               │a crimei organizate.                                    │            │
│    │               │Activitãţi sub formã de proiecte deja identificate:     │            │
│    │               │a) aspecte legate de spaţiul Schengen şi de Prum        │            │
│    │               │- aspecte legate de azil;                               │            │
│    │               │- dezvoltarea capacitãţii personalului oficiului pentru │            │
│    │               │imigrãri;                                               │            │
│    │               │- dezvoltarea capacitãţii cu privire la aspecte legate  │            │
│    │               │de spaţiul Schengen;                                    │            │
│    │               │- conformarea cu standardele Schengen pentru            │            │
│    │               │implementarea instrumentelor Prum;                      │            │
│    │               │b) creşterea securitãţii sociale                        │            │
│    │               │- prevenirea traficului cu fiinţe umane;                │            │
│    │               │- poliţia comunitarã în zonele rurale;                  │            │
│    │               │- siguranţa publicã în zonele montane;                  │            │
│    │               │- seminare privind serviciile în folosul comunitãţii -  │            │
│    │               │eliberarea condiţionatã;                                │            │
│    │               │- dezvoltarea capacitãţii judecãtorilor şi procurorilor │            │
│    │               │cu privire la aplicarea legilor noi;                    │            │
│    │               │c) lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate     │            │
│    │               │- dezvoltarea capacitãţii pentru combaterea corupţiei   │            │
│    │               │sistemice;                                              │            │
│    │               │- creşterea nivelului de conştientizare a pericolelor   │            │
│    │               │legate de corupţie;                                     │            │
│    │               │- dezvoltarea capacitãţii judecãtorilor şi procurorilor │            │
│    │               │în lupta împotriva corupţiei.                           │            │
│    │               │Partea românã şi partea elveţianã pot propune şi alte   │            │
│    │               │activitãţi sub formã de proiecte.                       │            │
│    │               │Informaţii suplimentare sunt prezentate în anexa nr. 4. │Pânã la 18  │
│    │               │                                                        │milioane CHF│
├────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│  2.│Reforme în     │Abordare: Fond tematic                                  │            │
│    │domeniul       │Obiectiv: Creşterea accesului la servicii medicale şi   │            │
│    │sãnãtãţii      │sociale, precum şi îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor  │            │
│    │               │medicale. Vor avea prioritate activitãţile din medicina │            │
│    │               │primarã, medicina de urgenţã şi perinatologie.          │            │
│    │               │Activitãţi sub formã de proiecte identificate deja:     │            │
│    │               │- servicii medicale şi sociale integrate la nivelul     │            │
│    │               │comunitãţii;                                            │            │
│    │               │- îmbunãtãţirea unitãţilor de terapie intensivã         │            │
│    │               │pediatricã;                                             │            │
│    │               │- servicii de urgenţã prespitaliceşti;                  │            │
│    │               │- servicii medicale de urgenţã şi salvare aerianã.      │            │
│    │               │Informaţii suplimentare se gãsesc în anexa nr. 4.       │Pânã la 10  │
│    │               │                                                        │milioane CHF│
├────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│  3.│Reforme privind│Abordare: Fond tematic                                  │            │
│    │societatea     │Obiectivul 1: Promovarea societãţii civile ca actor în  │            │
│    │civilã şi      │cadrul reformelor care se axeazã tematic pe protejarea  │            │
│    │incluziunea    │naturii şi a biodiversitãţii, precum şi pe serviciile   │            │
│    │romilor şi a   │sociale. (13,8 milioane CHF)                            │            │
│    │altor grupuri  │Activitãţi sub formã de proiecte identificate deja:     │            │
│    │vulnerabile    │- agriculturã durabilã în regiunile montane;            │            │
│    │               │- Natura 2000 şi dezvoltarea ruralã;                    │            │
│    │               │- dezvoltarea ruralã şi terenul agricol cu valoare      │            │
│    │               │naturalã ridicatã;                                      │            │
│    │               │- Carpaţii de Sud, peisaj sãlbatic în inima Europei;    │            │
│    │               │- dezvoltarea integratã şi durabilã a pãdurilor.        │            │
│    │               │Alte activitãţi sub formã de proiecte vor putea fi      │            │
│    │               │propuse de partea românã sau de partea elveţianã.       │            │
│    │               │Activitãţi sub formã de proiecte mici finanţate prin    │            │
│    │               │Schema de granturi:                                     │            │
│    │               │- Schema de granturi pentru organizaţii neguvernamentale│            │
│    │               │pentru proiecte mici                                    │            │
│    │               │Obiectivul 2: Promovarea incluziunii sociale a romilor  │            │
│    │               │şi a altor grupuri vulnerabile (14 milioane CHF)        │            │
│    │               │Vor fi urmãrite douã linii strategice:                  │            │
│    │               │Linia 1: Îmbunãtãţirea condiţiilor de trai prin:        │            │
│    │               │îmbunãtãţirea accesului la servicii şi la drepturi.     │            │
│    │               │Linia 2: Abilitare şi conştientizare prin: întãrirea    │            │
│    │               │identitãţii culturale a romilor şi integrarea acestora  │            │
│    │               │(romii ca grup-ţintã); creşterea nivelului de acceptare │            │
│    │               │(majoritatea şi romii ca grupuri-ţintã); şi participarea│            │
│    │               │mai largã a romilor la luarea deciziilor/instituţiile de│            │
│    │               │politicã (majoritatea şi romii ca grupuri-ţintã).       │            │
│    │               │Informaţii suplimentare se gãsesc în anexa nr. 4.       │Pânã la 27,8│
│    │               │                                                        │milioane CHF│
└────┴───────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                      2. Mediu şi infrastructurã                                          │
├────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
│Nr. │Arie de        │Portofoliul indicativ pentru mãsurile-suport            │Alocare     │
│crt.│concentrare    │                                                        │financiarã  │
│    │               │                                                        │indicativã  │
├────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│  4.│Îmbunãtãţirea  │Abordare: Proiecte                                      │            │
│    │mediului       │Obiectivul 1: Contribuirea la managementul "Energiei    │            │
│    │înconjurãtor   │durabile" în oraşe, prin îmbunãtãţirea infrastructurii  │            │
│    │               │publice, dezvoltarea capacitãţii şi creşterea gradului  │            │
│    │               │de conştientizare privind eficienţa energeticã şi       │            │
│    │               │energia regenerabilã, pentru a creşte standardele de    │            │
│    │               │viaţã, a promova dezvoltarea economicã şi a oferi un    │            │
│    │               │rãspuns la schimbãrile climatice.                       │            │
│    │               │Tipuri de proiecte eligibile:                           │            │
│    │               │- sectoarele prioritare şi intervenţiile specifice      │            │
│    │               │identificate în oraşele selectate care au planuri de    │            │
│    │               │acţiune pentru energia durabilã. Aceste proiecte se pot │            │
│    │               │concentra pe o varietate de domenii, precum:            │            │
│    │               │reabilitarea termicã a clãdirilor publice, termoficare, │            │
│    │               │furnizarea de energie (inclusiv regenerabilã), iluminat │            │
│    │               │public, transport public şi planificare urbanã.         │            │
│    │               │Pânã la 4 oraşe selectate. Selectarea oraşelor se face  │            │
│    │               │pe bazã de criterii convenite, candidaturã şi angajament│            │
│    │               │dovedit în managementul urban al eficienţei energetice. │            │
│    │               │Va fi selectat doar un numãr redus de proiecte          │            │
│    │               │implementate pe oraş. Numãrul total al proiectelor nu   │            │
│    │               │va fi, în principiu, mai mare de 10.                    │            │
│    │               │Obiectivul 2 (pânã la 15 milioane CHF): Sprijinirea     │            │
│    │               │procesului de modernizare în domeniile-cheie legate de  │            │
│    │               │mediu, energie şi transport public. Fondurile nealocate │            │
│    │               │pot fi folosite pentru obiectivul 1.                    │            │
│    │               │Tipuri de proiecte eligibile:                           │            │
│    │               │- pregãtirea proiectelor cu prioritate ridicatã (studii │            │
│    │               │de fezabilitate, studii de impact asupra mediului etc.),│            │
│    │               │de exemplu, pentru reţeaua de metrou din Bucureşti;     │            │
│    │               │- elaborarea de strategii, planuri de acţiune, note de  │            │
│    │               │concept şi activitãţi de instruire în domeniicheie la   │            │
│    │               │nivelul guvernamental central.                          │            │
│    │               │Pânã la 3 proiecte. Nu se aplicã suma minimã definitã   │            │
│    │               │la secţiunea 4 din aceastã anexã.                       │            │
│    │               │Obiectivul 3 (pânã la 0,5 milioane CHF): Promovarea     │            │
│    │               │şi/sau dezvoltarea parteneriatelor instituţionale dintre│            │
│    │               │instituţiile române şi cele elveţiene la nivel local,   │            │
│    │               │regional sau naţional prin proiecte cu o valoare minimã │            │
│    │               │de 25.000 CHF. Fondurile nealocate pot fi folosite      │            │
│    │               │pentru obiectivul 1.                                    │            │
│    │               │Tipuri de proiecte eligibile:                           │            │
│    │               │Parteneriate instituţionale pentru schimbul de          │            │
│    │               │cunoştinţe în domenii precum: mediul, energia sau       │            │
│    │               │transportul public, legate de îndeplinirea obiectivelor │            │
│    │               │1 şi 2 din aceastã arie de concentrare.                 │Pânã la 52,5│
│    │               │                                                        │milioane CHF│
└────┴───────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                  3. Sectorul privat                                      │
├────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
│Nr. │Arie de        │Portofoliul indicativ pentru mãsurile-suport            │Alocare     │
│crt.│concentrare    │                                                        │financiarã  │
│    │               │                                                        │indicativã  │
├────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│  5.│Îmbunãtãţirea  │Abordare: Proiecte                                      │            │
│    │mediului de    │Tipuri de proiecte eligibile:                           │            │
│    │afaceri şi a   │- linii de credit sau fonduri de risc (de exemplu, prin │            │
│    │accesului la   │Fondul transbalcanic) pentru IMM-uri                    │20,0        │
│    │finanţare al   │                                                        │milioane CHF│
│    │IMM-urilor     │                                                        │            │
├────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│  6.│Îmbunãtãţirea  │Abordare: Proiecte                                      │            │
│    │reglementãrilor│Tipuri de proiecte eligibile:                           │            │
│    │în sectorul    │- raportare financiarã corporatistã (Banca Mondialã ca  │            │
│    │financiar şi   │agenţie executivã). Creşterea capacitãţii               │            │
│    │întãrirea      │instituţionale şi de reglementare pentru raportarea     │            │
│    │pieţelor       │financiarã şi auditul la nivel naţional din sectorul    │            │
│    │financiare şi a│corporatist (pânã la 2 milioane CHF)                    │            │
│    │instituţiilor  │Contribuirea la reducerea corupţiei şi a delictelor     │            │
│    │               │conexe prin proiecte cu o sumã minimã de 100.000 CHF în │            │
│    │               │urmãtoarele arii:                                       │            │
│    │               │- combaterea spãlãrii banilor şi combaterea finanţãrii  │            │
│    │               │terorismului (CSB/CFT)                                  │            │
│    │               │- prevenirea şi detectarea corupţiei (de exemplu:       │            │
│    │               │sistemele de avertizori de integritate)                 │            │
│    │               │- asistenţã tehnicã pentru întãrirea capacitãţii        │            │
│    │               │instituţionale a Agenţiei Naţionale de Administrare     │            │
│    │               │Fiscalã din România                                     │Pânã la 2,5 │
│    │               │                                                        │milioane CHF│
├────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│  7.│Dezvoltarea    │Abordare: Proiecte                                      │            │
│    │sectorului     │Creşterea cotelor de piaţã ale exporturilor de bunuri şi│            │
│    │privat şi      │servicii, acolo unde este posibil, prin luarea în calcul│            │
│    │promovarea     │a disparitãţilor regionale                              │            │
│    │exportului     │Tipuri de proiecte:                                     │            │
│    │IMM-urilor     │- promovarea exporturilor de bunuri şi servicii şi      │            │
│    │şi/sau         │susţinerea finanţãrii comerţului                        │            │
│    │promovarea     │Contribuirea la promovarea standardelor prin proiecte   │            │
│    │standardelor   │cu o valoare minimã de 100.000 CHF în ariile:           │            │
│    │               │- promovarea standardelor şi etichetelor                │            │
│    │               │(eco-etichetarea voluntarã)                             │Pânã la 5,2 │
│    │               │                                                        │milioane CHF│
└────┴───────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                          4. Dezvoltarea umanã şi socialã                                 │
├────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
│Nr. │Arie de        │Portofoliul indicativ pentru mãsurile-suport            │Alocare     │
│crt.│concentrare    │                                                        │financiarã  │
│    │               │                                                        │indicativã  │
├────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│  8.│Burse,         │Abordare: Fonduri tematice                              │            │
│    │cercetare şi   │Obiectivul 1: Întãrirea schimburilor academice între    │            │
│    │instruire      │Elveţia şi România (8 milioane CHF)                     │            │
│    │vocaţionalã    │Activitate: Burse                                       │            │
│    │               │Obiectivul 2: Promovarea activitãţilor de cercetare     │            │
│    │               │comune elveţiano-române (9,75 milioane CHF)             │            │
│    │               │Activitãţi sub forma proiectelor:                       │            │
│    │               │- proiecte comune de cercetare                          │            │
│    │               │Obiectivul 3: Sporirea nivelului de pregãtire a         │            │
│    │               │studenţilor pentru profesie (douã milioane CHF)         │            │
│    │               │Activitãţi sub forma proiectelor deja identificate:     │            │
│    │               │Instruire privind orientarea profesionalã în afaceri    │            │
│    │               │şi şcoli                                                │            │
│    │               │Informaţii suplimentare sunt prevãzute în anexa nr. 4.  │Pânã la     │
│    │               │                                                        │19,75       │
│    │               │                                                        │milioane CHF│
└────┴───────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                                 5. Alocãri speciale                                      │
├─────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤
│                     │Portofoliul indicativ pentru mãsurile-suport           │Alocare     │
│                     │                                                       │financiarã  │
│                     │                                                       │indicativã  │
├─────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Intensificarea       │Abordare: Fond tematic                                 │            │
│parteneriatului şi   │Obiectivul 1: Promovarea şi/sau intensificarea         │            │
│suport pentru experţi│parteneriatelor instituţionale între partenerii români │            │
│                     │şi elveţieni pentru: a contribui la soluţionarea       │            │
│                     │provocãrilor aferente dezvoltãrii specifice; a         │            │
│                     │consolida capacitãţile şi structurile partenerilor     │            │
│                     │instituţionali români; a permite mobilizarea valorii   │            │
│                     │adãugate elveţiene; a contribui la consolidarea        │            │
│                     │parteneriatelor.                                       │            │
│                     │Activitãţi sub forma parteneriatelor instituţionale    │            │
│                     │deja identificate:                                     │            │
│                     │- protecţia indicaţiilor geografice (200.000 CHF)      │            │
│                     │- promovarea condiţiilor de lucru decente pentru       │            │
│                     │angajaţi (600.000 CHF)                                 │            │
│                     │Alte activitãţi sub forma proiectelor pot fi propuse   │            │
│                     │de partea românã sau partea elveţianã.                 │            │
│                     │Activitãţi sub forma proiectelor mici finanţate prin   │            │
│                     │schema de granturi:                                    │            │
│                     │- schema de granturi pentru activitãţi comune mici ale │            │
│                     │partenerilor instituţionali                            │            │
│                     │Activitãţile vor fi identificate pe baza unei cereri   │            │
│                     │continue de propuneri.                                 │            │
│                     │Pentru un buget total de douã milioane CHF: activitãţi │            │
│                     │mai mici plecând de la 10.000 CHF la 100.000 CHF       │            │
│                     │Pentru un buget total de 3 milioane CHF: activitãţi mai│            │
│                     │mari plecând de la 100.000 CHF la 250.000 CHF          │            │
│                     │Obiectiv 2: Mobilizarea expertizei elveţiene           │            │
│                     │Activitãţi sub forma proiectelor mici finanţate prin   │            │
│                     │schema de granturi:                                    │            │
│                     │Schema de granturi (un milion CHF) pentru misiuni pe   │            │
│                     │termen scurt ale experţilor elveţieni                  │            │
│                     │Activitãţile se vor întinde de la câteva mii de franci │            │
│                     │elveţieni pânã la 35.000 CHF şi vor fi identificate pe │            │
│                     │baza unei cereri continue de propuneri.                │            │
│                     │Informaţii suplimentare sunt prevãzute în anexa nr. 4. │Pânã la 8,0 │
│                     │                                                       │milioane CHF│
├─────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Facilitatea de       │Abordare: Facilitatea de pregãtire a proiectului       │            │
│pregãtire a          │Obiectiv: Sprijinirea pregãtirii propunerilor finale   │            │
│proiectului          │de proiect                                             │Pânã la 1,2 │
│                     │                                                       │milioane CHF│
├─────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Asistenţa tehnicã    │Abordare: Fondul de asistenţã tehnicã                  │            │
│româneascã           │Obiectiv: Mobilizarea unei capacitãţi suplimentare     │            │
│                     │pentru managementul Programului de cooperare           │            │
│                     │elveţiano-român, inclusiv pregãtire, implementare,     │            │
│                     │monitorizare, evaluare                                 │Pânã la 2,5 │
│                     │                                                       │milioane CHF│
├─────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Managementul elveţian│Administrarea elveţianã a Programului de cooperare     │9,05        │
│al programului       │elveţiano-român                                        │milioane CHF│
├─────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┴────────────┤
│                   Prezentarea generalã privind alocãrile indicative                      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┤
│Linii de finanţare                                                         │Alocare       │
│                                                                           │financiarã    │
│                                                                           │indicativã    │
│                                                                           │(milioane CHF)│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 1. Securitate, stabilitate şi suport pentru reforme                       │     55,80    │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 2. Mediu şi infrastructurã                                                │     52,50    │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 3. Sectorul privat                                                        │     27,7     │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 4. Dezvoltare umanã şi socialã                                            │     19,75    │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 5. Alocãri speciale                                                       │     20,75    │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 6. Fonduri nealocate                                                      │      4,5     │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│    Total alocãri indicative                                               │    181,00    │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘




    Fondurile nealocate, în cuantum de 4,5 milioane CHF, vor fi folosite pentru proiecte cu prioritate ridicatã în ariile de concentrare acoperite de cãtre liniile de finanţare "Mediu şi infrastructurã" şi/sau "Sectorul privat" din Memorandumul de înţelegere cu Comunitatea Europeanã, semnat la 27 februarie 2006.
    Alocãrile fondurilor neutilizate şi ale sumelor nefolosite din ariile de concentrare vor fi fãcute prin acord comun (de exemplu, confirmate în minutele reuniunilor sau prin corespondenţã) între UNC şi SDC/SECO în cursul implementãrii operaţionale a Programului de cooperare elveţiano-român, în urma propunerilor venite din partea UNC.


    ANEXA 2

       Reguli şi proceduri pentru întregul Program de cooperare elveţiano-român

    Anexa nr. 2 este parte integrantã a acordului-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian referitor la implementarea Programului de cooperare elveţiano-român. Orice modificare a acestei anexe va fi fãcutã în scris cu acordul comun al autoritãţilor competente menţionate în art. 9 din acordul-cadru.
    Anexa nr. 2 defineşte regulile şi procedurile pentru întregul Program de cooperare elveţiano-român şi descrie responsabilitãţile şi atribuţiile participanţilor implicaţi, cu excepţia responsabilitãţilor şi atribuţiilor legate de auditarea fondurilor tematice.
    Anexa nr. 1 defineşte Cadrul conceptual al Programului de cooperare elveţiano-român. Regulile şi procedurile sunt definite: în anexa nr. 3 pentru proiecte şi programe; în anexa nr. 4 pentru fondurile tematice; în anexa nr. 5 pentru facilitatea de pregãtire a proiectului şi Fondul de asistenţã tehnicã.

    1. Monitorizarea şi supravegherea
    Autoritãţile române au responsabilitatea finalã pentru monitorizarea şi supravegherea întregului Program de cooperare elveţiano-român. Monitorizarea şi supravegherea fondurilor tematice vor fi asigurate de partea elveţianã. Rezultatele monitorizãrii vor fi comunicate autoritãţilor române.
    Îndrumãrile privind raportarea, monitorizarea şi controlul vor fi furnizate de cãtre partea elveţianã timp de o lunã de la semnarea acordului-cadru. Aceste îndrumãri vor fi luate în considerare în sistemul de monitorizare şi supraveghere aplicat de cãtre România.
    Un comitet de monitorizare va fi înfiinţat de UNC nu mai târziu de 3 luni dupã semnarea acordului-cadru. Comitetul de monitorizare va furniza îndrumare pe aspecte strategice şi operaţionale. O selecţie transparentã a membrilor comitetului va permite o reprezentare diversificatã, complementarã şi echilibratã a diferitelor interese.
    Comitetul de monitorizare va fi compus din maximum 12 membri reprezentând UNC, ministerele relevante, autoritãţile locale şi regionale relevante, organizaţiile neguvernamentale, precum şi partenerii sociali şi economici. Elveţia va fi informatã în legãturã cu membrii comitetului. Ambasada Elveţiei va avea posibilitatea de a participa ca observator.
    Comitetul de monitorizare se va întruni periodic, cel puţin de douã ori pe an.

    2. Raportarea şi coordonarea
    Pentru a asigura coordonarea eficientã a Programului de cooperare elveţiano-român, pãrţile se vor reuni în mod regulat. Reuniunile pot fi solicitate de Elveţia sau de România. Reuniunile vor avea loc în 6 sãptãmâni de la data respectivei solicitãri scrise.
    Principalul eveniment de coordonare este reuniunea anualã. Unitatea Naţionalã de Coordonare (UNC) este responsabilã cu organizarea reuniunii anuale. Va consulta Ambasada Elveţiei privind organizarea, conţinutul, agenda, participanţii şi alte probleme logistice şi organizatorice. Procesele-verbale ale reuniunii anuale vor fi întocmite de cãtre UNC şi transmise Elveţiei pentru aprobare în 15 zile lucrãtoare dupã reuniune.
    Organismele intermediare, agenţiile executive şi alte instituţii şi persoane pot fi invitate la reuniunea anualã când acest lucru este considerat oportun de cãtre UNC sau de cãtre Elveţia.
    Pãrţile pot invita reprezentanţi ai Comisiei Uniunii Europene sã participe ca observatori.
    UNC va pregãti un raport anual şi îl va transmite Elveţiei cu o lunã înainte de reuniunea anualã. Elveţia va trimite cãtre UNC, cu 3 luni înainte de reuniunea anualã, partea din raport ce acoperã fondurile tematice.
    Raportul anual va conţine, printre altele:
    - experienţa generalã şi rezultatele obţinute;
    - progresul fãcut în implementarea întregului Program de cooperare elveţiano-român în legãturã cu cadrul conceptual;
    - stadiul implementãrii proiectului, inclusiv:
    ● declaraţiile privind proiectele aprobate, stadiul identificãrii/pregãtirii proiectului şi obligaţiile prevãzute;
    ● statistici privind licitaţiile, atribuirea contractelor şi ofertanţii câştigãtori;
    ● informaţii despre probleme importante referitoare la proiecte specifice;
    - stadiul privind fondurile tematice (raportãri similare cu cele privind proiectele);
    - stadiul privind facilitatea de pregãtire a proiectului şi a fondului de asistenţã tehnicã (raportãri similare cu cele privind proiectele);
    - declaraţia financiarã generalã privind plãţile şi angajamentele anterioare şi cele estimate în viitor pentru întregul Program de cooperare elveţiano-român;
    - rezumatul şi principalele concluzii ale auditurilor financiare;
    - propuneri pentru alocarea fondurilor neangajate (dacã este cazul);
    - probleme administrative de implementare;
    - strategia şi activitãţile de informare a publicului privind Programul de cooperare elveţiano-român şi mãsurile-suport implementate;
    - alte aspecte de discutat, recomandãri, paşii urmãtori.
    Într-un document separat, UNC va pregãti:
    - planificarea anualã a implementãrii;
    - sugestii privind modificãri ale anexelor la acordul-cadru (dacã sunt necesare).
    La 2 ani dupã semnarea acordului-cadru, pãrţile vor analiza prioritãţile tematice şi geografice şi, dacã este necesar, vor redirecţiona alocaţiile financiare iniţiale aşa cum s-a stabilit şi vor determina prioritãţile pentru partea contribuţiei ce nu a fost alocatã încã.

    3. Auditul de conformitate şi de sistem
    UNC, autoritatea de platã şi organismele intermediare vor face subiectul unui audit de conformitate. Auditul de conformitate va examina printre altele: structurile, procedurile şi controalele urmãrite pentru aplicarea Programului de cooperare elveţiano-român. Auditul de conformitate va fi realizat în conformitate cu legislaţia naţionalã. Elveţia poate avea cerinţe specifice care sã fie luate în considerare.
    Auditurile de conformitate realizate cu 2 ani înainte de semnarea acestui acord-cadru vor fi acceptate de Elveţia dacã rezultatele auditului sunt considerate a fi satisfãcãtoare.
    În fiecare an, vor fi pregãtite un plan anual de audit şi un raport de audit privind utilizarea fondurilor prezentând rezultatele auditurilor realizate de-a lungul anului calendaristic anterior. Programul de cooperare elveţiano-român va fi inclus în auditul anual de sistem al Unitãţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI). Elveţia poate avea cerinţe specifice care sã fie luate în considerare.
    Auditurile de conformitate şi de sistem vor fi realizate de cãtre UCAAPI.
    Rapoartele privind auditurile de conformitate şi de sistem vor fi transmise Ambasadei Elveţiei în 3 luni de la încheierea auditurilor.

    4. Analiza şi evaluarea
    În timpul implementãrii Programului de cooperare elveţiano-român, România şi/sau Elveţia pot/poate solicita o analizã privind, printre altele: procedurile aplicate, participanţii implicaţi, rezultatele obţinute (mijloace, rezultate, impact).
    La sfârşitul Programului de cooperare elveţiano-român, România şi/sau Elveţia pot/poate solicita o evaluare finalã a întregului program. Costurile vor fi suportate de autoritatea competentã care a fãcut solicitarea.

    5. Responsabilitãţi şi atribuţii
    Responsabilitãţile şi atribuţiile implementãrii întregului Program de cooperare elveţiano-român sunt, dupã cum urmeazã:

    5.1. Unitatea Naţionalã de Coordonare
    UNC este responsabilã de asigurarea urmãtoarelor acţiuni:
    - condiţiile-cadru legale şi financiare sunt stabilite pentru implementarea cu succes a Programului de cooperare elveţiano-român;
    - mãsurile-suport sunt implementate într-un mod eficient şi eficace, conform planurilor stabilite;
    - monitorizarea operaţionalã şi strategicã, supravegherea şi coordonarea întregului Program de cooperare elveţiano-român, precum şi utilizarea corectã a resurselor financiare sunt garantate;
    - publicul din România este bine informat despre contribuţia elveţianã.
    Principalele atribuţii ale UNC includ:
    - asigurarea adoptãrii documentelor legale naţionale necesare pentru implementarea şi monitorizarea întregului Program de cooperare elveţiano-român şi pentru toate mãsurile-suport;
    - relaţionarea contribuţiei elveţiene cu alte contribuţii, cu cadrul naţional strategic de referinţã şi cu programele operaţionale pentru a evita suprapunerile financiare;
    - înfiinţarea unui comitet de monitorizare pentru întregul Program de cooperare elveţiano-român;
    - dezvoltarea unui sistem de monitorizare şi supraveghere, luând în considerare îndrumãrile Elveţiei;
    - asigurarea cã auditurile de conformitate şi de sistem sunt realizate;
    - asigurarea realizãrii portofoliului de proiecte, conform anexelor nr. 1 şi 3, prin consultarea cu ministerele de resort, organizarea cererilor de ofertã pentru propuneri privind proiectul, evaluarea aplicaţiilor pentru proiecte şi selectarea proiectelor;
    - informarea Elveţiei în legãturã cu rezultatele auditului şi neregulile detectate şi notificate de autoritatea de audit.
    - pregãtirea raportului anual şi planificarea implementãrii anuale;
    - organizarea reuniunii anuale şi a altor reuniuni cerute de Elveţia şi România;
    - asigurarea publicitãţii contribuţiei elveţiene.

    5.2. Autoritatea de audit
    UCAAPI din Ministerul Finanţelor Publice acţioneazã ca autoritate de audit pentru Programul de cooperare elveţiano-român. UCAAPI este responsabilã pentru asigurarea funcţionãrii eficiente şi efective a sistemelor de management şi control (audit de conformitate; audit de sistem).
    Principalele atribuţii ale UCAAPI sunt efectuate în conformitate cu legislaţia naţionalã sau cu Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi vor include:
    - asigurarea unui cadru de reglementare adecvat pentru audit ce garanteazã acoperirea ariei solicitate de audit şi raportarea cãtre autoritãţile elveţiene;
    - efectuarea auditurilor de conformitate la începutul implementãrii Programului de cooperare elveţiano-român;
    - efectuarea auditurilor periodice de sistem privind funcţionarea sistemelor de management şi de control la toate nivelurile autoritãţilor implicate în managementul Programului;
    - stabilirea unui plan anual de audit pe baza evaluãrii riscurilor şi a recomandãrilor Elveţiei;
    - furnizarea de informaţii într-un raport anual de audit, despre toate auditurile legate de sistemul de implementare al Programului de cooperare elveţiano-român realizate de-a lungul anului calendaristic anterior;
    - controlul regularitãţii cheltuielilor eligibile pe baza unui eşantion reprezentativ de 5% din operaţiunile aprobate.
    UCAAPI va iniţia şi va coordona auditurile operaţionale în cadrul organismelor intermediare (OI). Unitãţile de audit public intern din cadrul OI-urilor vor efectua audituri operaţionale privind proiectele aprobate, atât pentru beneficiari aflaţi în coordonarea acestora, cât şi pentru OI-uri, atunci când acţioneazã ca beneficiari. Unitãţile de audit public intern vor întocmi şi vor trimite cãtre UCAAPI rapoartele privind auditurile operaţionale realizate şi vor informa UCAAPI în legãturã cu orice nereguli identificate;
    - înştiinţarea UNC privind orice nereguli detectate în timpul auditurilor;
    - acordarea de asistenţã în domeniul sãu de competenţã auditorilor împuterniciţi de Elveţia.

    5.3. Comitetul de monitorizare
    Comitetul de monitorizare este responsabil cu monitorizarea implementãrii Programului de cooperare elveţiano-român.
    Principalele atribuţii ale comitetului de monitorizare includ:
    - stabilirea criteriilor de selecţie a proiectelor luând în considerare comentariile Elveţiei;
    - formularea de observaţii privind criteriile de selecţie pentru activitãţile din fondurile tematice;
    - formularea de observaţii privind documentaţia pentru cereri de propuneri;
    - analizarea proceselor de selecţie pentru mãsurile-suport;
    - monitorizarea respectãrii conformitãţii cu reglementãrile şi procedurile;
    - analiza periodicã a progresului implementãrii mãsurilor-suport şi a îndeplinirii obiectivelor acestora;
    - monitorizarea îndeplinirii obiectivelor la nivelul întregului Program de cooperare elveţiano-român;
    - examinarea şi formularea de observaţii asupra raportului anual privind implementarea contribuţiei elveţiene pregãtit de UNC;
    - formularea de observaţii privind eficienţa şi eficacitatea utilizãrii resurselor financiare disponibile în contextul contribuţiei elveţiene.

    5.4. Ambasada Elveţiei şi Biroul contribuţiei elveţiene
    Ambasada Elveţiei din Bucureşti va crea un birou al contribuţiei elveţiene şi este responsabilã pentru asigurarea cã:
    - Programul de cooperare elveţiano-român este condus de cãtre pãrţi într-un mod eficient şi util;
    - sunt furnizate datele cerute pentru luarea de decizii de partea elveţianã;
    - mãsurile-suport propuse iau în considerare aşteptãrile Elveţiei;
    - informaţiile despre contribuţie sunt furnizate pãrţilor interesate.
    Principalele atribuţii ale Ambasadei Elveţiei includ:
    - facilitarea contactelor, asigurarea legãturii şi reţelei între parteneri;
    - informarea şi consilierea partenerilor privind procedurile şi condiţiile contribuţiei;
    - transmiterea informaţiilor oficiale şi a propunerilor cãtre şi de la autoritãţile elveţiene;
    - explicarea poziţiei Elveţiei privind problemele strategice şi operaţionale;
    - organizarea, împreunã cu UNC, a misiunilor delegaţiilor Elveţiei;
    - participarea la întâlnirile privind Programul de cooperare elveţiano-român;
    - furnizarea de informaţii publicului general privind Programul de cooperare elveţiano-român şi contribuţie;
    - participarea la comitetul de monitorizare ca observator.

    5.5. Agenţia Elveţianã pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) şi Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO)
    De partea Elveţiei, SDC şi SECO sunt responsabile cu implementarea Programului de cooperare elveţiano-român.
    Principalele atribuţii ale SDC şi SECO includ:
    - asigurarea coordonãrii strategice şi operaţionale a întregului Program de cooperare elveţiano-român;
    - participarea la întâlnirile anuale organizate de UNC;
    - angajarea într-un dialog periodic cu UNC şi alţi parteneri implicaţi privind identificarea şi implementarea mãsurilor-suport, precum şi în ceea ce priveşte progresul întregului Program de cooperare elveţiano-român;
    - luarea deciziilor în privinţa aspectelor aferente întregului Program de cooperare elveţiano-român;
    - formularea de observaţii privind criteriile de selecţie pentru proiecte;
    - luarea deciziilor privind criteriile de selecţie pentru fondurile tematice, luând în considerare comentariile României;
    - aprobarea documentaţiei pentru cererile de propuneri;
    - supravegherea evoluţiei generale a Programului de cooperare elveţiano-român prin vizite la faţa locului şi analize;
    - legãtura cu partenerii relevanţi naţionali şi internaţionali privind implementarea Programului de cooperare elveţiano-român;
    - administrarea Programului de cooperare elveţiano-român din partea Elveţiei.
    SDC şi SECO pot delega unele dintre aceste atribuţii Ambasadei Elveţiei.


    ANEXA 3

                   Reguli şi proceduri pentru proiecte

    Anexa nr. 3 este parte integrantã a acordului-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian cu privire la implementarea Programului de cooperare elveţiano-român. Orice modificare a acestei anexe va fi fãcutã în scris cu acordul comun al autoritãţilor competente menţionate în art. 9 din partea principalã a acordului-cadru.
    Anexa nr. 3 defineşte regulile şi procedurile pentru proiecte. Din partea Elveţiei, Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO) este însãrcinat cu proiectele din ariile de concentrare 4-7 definite în anexa nr. 1, secţiunea 6. Anexa nr. 3 defineşte regulile şi procedurile pentru proiectele finanţate de SECO.
    Anexa nr. 1 defineşte Cadrul conceptual al Programului de cooperare elveţiano-român. Regulile şi procedurile sunt definite: în anexa nr. 2 pentru întregul Program de cooperare elveţiano-român; în anexa nr. 4 pentru fondurile tematice; în anexa nr. 5 pentru facilitatea de pregãtire a proiectului şi fondul de asistenţã tehnicã.

    1. Proceduri pentru cererile de finanţare a proiectelor
    În principiu, cererea de finanţare trece printr-o abordare în douã etape ce permite îndrumarea timpurie în procesul de luare a deciziilor. În prima etapã este transmisã o schiţã a proiectului şi se ia o decizie de principiu. În cazul unei prime etape reuşite este iniţiatã a doua etapã. În cea de a doua etapã, propunerea finalã de proiect este transmisã şi este luatã o decizie finalã de cãtre partea elveţianã.

    1.1. Prima etapã - Procedura de aplicare şi aprobare a schiţei de proiect



┌────┬─────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────┐
│Nr. │             │                                                        │                          │
│crt.│     Paşi    │             Activitãţi şi reguli specifice             │       Organizaţii        │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│ 1. │Iniţierea    │Iniţierea, în conformitate cu cadrul                    │Responsabilã: UNC         │
│    │identificãrii│conceptual (anexa nr. 1, secţiunea 6),                  │Implicaţi:                │
│    │proiectului  │pe baza urmãtoarelor:                                   │- organismul intermediar; │
│    │             │- listele cu proiectele prioritare furnizate            │- agenţia executivã;      │
│    │             │  de partea românã;                                     │- SECO.                   │
│    │             │- o propunere de la UNC;                                │                          │
│    │             │- o propunere de la un organism intermediar/            │                          │
│    │             │  agenţie executivã;                                    │                          │
│    │             │- cereri de propuneri;                                  │                          │
│    │             │- o propunere de la partea elveţianã;                   │                          │
│    │             │- o propunere de la o organizaţie internaţionalã.       │                          │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  2.│Elaborarea   │Pregãtirea schiţei de proiect pe baza cerinţelor pentru │Responsabili:             │
│    │schiţei de   │schiţele de proiecte (conform subsecţiunii 1.2).        │- organismul intermediar; │
│    │proiect      │Aceasta poate include o cerere pentru suport financiar  │- agenţia executivã.      │
│    │             │pentru pregãtirea unei propuneri finale de proiect prin │                          │
│    │             │intermediul facilitãţii de pregãtire a proiectului.     │                          │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  3.│Analiza      │Posibilitatea unor consultaţii informale cu Ambasada    │Responsabilã:             │
│    │iniţialã a   │Elveţiei                                                │UNC                       │
│    │schiţei de   │                                                        │                          │
│    │proiect      │                                                        │                          │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  4.│Analiza      │Analiza, pe baza unei evaluãri detaliate, a relevanţei  │Responsabilã: UNC         │
│    │             │schiţei de proiect, andosate de cãtre UNC, în funcţie de│Implicaţi:                │
│    │             │cadrul conceptual, criteriile de selecţie a proiectelor │- Comitetul de selecţie a │
│    │             │(a se vedea mai jos) şi cerinţele pentru schiţele de    │ proiectelor;             │
│    │             │ proiecte (conform subsecţiunii 1.2).                   │- organismul intermediar  │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  5.│Prezentarea  │Dacã se acceptã, transmiterea la Ambasada Elveţiei a    │Responsabilã: UNC         │
│    │schiţei de   │schiţelor de proiecte cu o scrisoare de intenţie        │                          │
│    │proiect      │incluzând o descriere a procesului de selecţie şi       │                          │
│    │             │raportul de evaluare.                                   │                          │
│    │             │Verificarea formalã de cãtre Ambasada Elveţiei şi       │Responsabilã: Ambasada    │
│    │             │transmiterea schiţei de proiect cu scrisoarea de        │Elveţiei                  │
│    │             │intenţie a UNC şi cu raportul de evaluare al pãrţii     │                          │
│    │             │elveţiene                                               │                          │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  6.│Decizia      │Decizia finalã privind schiţa de proiect (incluzând,    │Responsabil: SECO         │
│    │finalã pri-  │dacã este relevant, decizia privind cererea de finanţare│                          │
│    │vind schiţa  │pentru pregãtirea proiectului). Partea elveţianã îşi    │                          │
│    │de proiect   │rezervã dreptul de a face o evaluare proprie.           │                          │
│    │             │În principiu, 3 categorii de decizii sunt posibile:     │                          │
│    │             │1. aprobat fãrã condiţii;                               │                          │
│    │             │2. aprobat cu condiţii;                                 │                          │
│    │             │3. neaprobat.                                           │                          │
│    │             │UNC va asigura îndeplinirea condiţiilor elveţiene,      │                          │
│    │             │dacã existã.                                            │                          │
│    │             │Dacã este acceptatã de cãtre partea elveţianã, cererea  │                          │
│    │             │de pregãtire a propunerii finale de proiect (conform    │                          │
│    │             │cerinţelor specificate în subsecţiunea 1.4).            │                          │
└────┴─────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────┘



    1.2. Cerinţe pentru schiţele de proiecte
    Schiţa de proiect (aproximativ 5 pagini) va include toate informaţiile necesare pentru a permite o evaluare generalã a proiectului propus.



┌───────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│            Elemente       │                           Conţinut                                      │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Informaţii generale        │Titlul proiectului, durata planificatã a proiectului, sectorul prioritar,│
│                           │locaţia/regiunea, natura proiectului (proiect inovator, caracter pilot   │
│                           │etc.)                                                                    │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Solicitant                 │Numele şi detaliile de contact; experienţa anterioarã relevantã, dacã    │
│                           │existã; partenerii de proiect; legãtura cu Elveţia, dacã existã          │
│                           │(cunoştinţe, tehnologie, parteneri sau orice altã cooperare cu Elveţia)  │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Context general            │Problema de abordat, situaţia prezentã, date-cheie social-economice şi   │
│                           │de mediu legate de problemã, încercãri fãcute pânã în prezent de a       │
│                           │rezolva problema, alte iniţiative asociate etc.                          │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Conţinutul proiectului     │Descrierea, inclusiv obiectivele (impact), rezultatele aşteptate         │
│                           │(rezultate) şi activitãţile (componente); beneficiarii, grupul-ţintã;    │
│                           │riscuri şi oportunitãţi; durabilitatea proiectului                       │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Relevanţa                  │Contribuţia la reducerea disparitãţilor economice şi sociale în cadrul   │
│                           │ţãrii şi/sau dintre ţarã şi statele membre ale UE mai avansate (impact - │
│                           │a se vedea, de asemenea, setul de obiective specifice din anexa nr. 1,   │
│                           │secţiunea 3), concordanţa cu strategiile de dezvoltare ale ţãrii/regiunii│
│                           │şi ale sectorului ales; strategia de intervenţie                         │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Investiţii anterioare      │Investiţiile anterioare în aceeaşi problemã/acelaşi sector în ultimii 5  │
│                           │ani (titlul proiectului, suma, sursa finanţãrii)                         │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Contribuţia la intensifi-  │Oportunitãţile de a folosi cunoştinţele şi experienţa Elveţiei           │
│carea relaţiilor bilaterale│                                                                         │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Organizarea proiectului    │Graficul de organizare, responsabilitãţi, capacitatea agenţiei executive │
│                           │etc.                                                                     │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Buget                      │Costurile eligibile/costurile neeligibile; contribuţia proprie, suma     │
│                           │subvenţiei, cofinanţarea, finanţarea UE şi orice altã sursã de finanţare │
│                           │etc.; aspecte privind eficienţa costurilor versus alternative            │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Probleme orizontale        │Aspectele de mediu, sociale şi economice ale proiectului, egalitatea     │
│                           │de sexe                                                                  │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Maturitatea proiectului    │Stadiul proiectului (în elaborare sau pregãtit în totalitate; cererea    │
│                           │posibilã pentru asistenţa financiarã pentru pregãtirea propunerii finale │
│                           │de proiect prin facilitatea de pregãtire a proiectului)                  │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Anexe                      │Documente suplimentare considerate adecvate                              │
└───────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    1.3. A doua etapã - Procedura de aplicare şi aprobare a propunerii finale de proiect



┌────┬─────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────┐
│Nr. │             │                                                        │                          │
│crt.│     Paşi    │                Activitãţi şi reguli specifice          │        Organizaţii       │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  1.│Elaborarea   │Pregãtirea propunerii finale de proiect pe baza         │Responsabili: organismul  │
│    │propunerii   │cerinţelor pentru propunerile finale de proiecte        │intermediar, agenţia      │
│    │finale de    │(conform subsecţiunii 1.4) şi comentariile Elveţiei     │executivã                 │
│    │proiect      │                                                        │                          │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  2.│Analiza      │Analiza pe baza unei evaluãri detaliate a fezabilitãţii │Responsabilã: UNC         │
│    │             │propunerii finale de proiect, andosatã de UNC           │Implicaţi: organismul     │
│    │             │                                                        │intermediar, posibil      │
│    │             │                                                        │comitetul de selecţie a   │
│    │             │                                                        │proiectelor               │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  3.│Decizia de   │Dacã se acceptã, transmiterea propunerii finale de      │Responsabilã: UNC         │
│    │transmitere  │proiect cu o scrisoare de intenţie, luând în considerare│                          │
│    │a propunerii │cerinţele pentru propunerile finale de proiecte şi      │                          │
│    │finale de    │condiţiile Elveţiei, precum şi raportul de evaluare     │                          │
│    │proiect      │cãtre Ambasada Elveţiei                                 │                          │
│    │             │Va confirma, de asemenea, conformarea agenţiei executive│                          │
│    │             │cu obligaţiile legale şi financiare                     │                          │
│    │             │Verificarea oficialã de cãtre Ambasada Elveţiei şi      │Responsabilã: Ambasada    │
│    │             │prezentarea propunerii finale de proiect cu scrisoarea  │Elveţiei                  │
│    │             │de intenţie a UNC şi cu raportul de evaluare cãtre      │                          │
│    │             │Elveţia                                                 │                          │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  4.│Decizia      │Decizia finalã privind cererea de finanţare, luând în   │Responsabil: SECO         │
│    │finalã       │considerare propunerea finalã de proiect, scrisoarea de │                          │
│    │             │intenţie a UNC şi documentul de proiect.                │                          │
│    │             │Elveţia îşi rezervã dreptul de a face o evaluare proprie│                          │
└────┴─────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────┘



    1.4. Cerinţe pentru propunerile finale de proiect

    Propunerea finalã de proiect va furniza toate informaţiile-cheie legate de implementarea proiectului. Va fi însoţitã de toate documentele necesare (documentul de proiect, matricea cadrului logic şi, de exemplu, studiul de fezabilitate, studiul de impact asupra mediului) pentru a permite o evaluare detaliatã. Propunerea finalã de proiect (5-10 pagini; pentru proiectele mari de infrastructurã 10-20 de pagini, plus anexele) va furniza informaţii detaliate, adecvate, printre altele:




┌───────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│          Elemente         │                            Conţinut                                     │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezumatul proiectului      │Fişa: titlul proiectului, o scurtã descriere, inclusiv obiectivele,      │
│(1 paginã)                 │bugetul, partenerii, durata                                              │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Solicitant                 │Numele şi datele de contact; experienţa anterioarã relevantã, dacã       │
│                           │existã; partenerii de proiect; legãtura cu Elveţia, dacã existã          │
│                           │(cunoştinţe, tehnologie, parteneri sau orice altã cooperare cu Elveţia)  │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Context general            │Problema de abordat, situaţia prezentã, date-cheie social-economice şi   │
│                           │de mediu legate de problemã, încercãri fãcute pânã în prezent de a       │
│                           │rezolva problema, alte iniţiative asociate etc.                          │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Conţinutul proiectului     │Descrierea, inclusiv obiectivele, rezultatele şi produsele aşteptate     │
│                           │(matricea cadrului logic), activitãţile şi indicatorii respectivi;       │
│                           │beneficiarii, grupul-ţintã; riscuri şi oportunitãţi; sustenabilitatea    │
│                           │proiectului                                                              │
│                           │Concluziile principale ale studiului de fezabilitate (dacã este cerut).  │
│                           │Declaraţia privind îndeplinirea condiţiilor din decizia din prima etapã  │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Relevanţa                  │Contribuţia la reducerea disparitãţilor economice şi sociale în cadrul   │
│                           │ţãrii şi/sau dintre ţarã şi statele membre ale UE mai avansate (a se     │
│                           │vedea, de asemenea, şi setul de obiective specifice din anexa nr. 1,     │
│                           │secţiunea 3); concordanţa cu strategiile de dezvoltare ale ţãrii/regiunii│
│                           │şi ale sectorului ales; strategia de intervenţie                         │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Contribuţia la intensifi-  │Oportunitãţi de a folosi cunoştinţele şi experienţa Elveţiei             │
│carea relaţiilor bilaterale│                                                                         │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Organizarea proiectului    │Graficul de organizare, responsabilitãţi etc.                            │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Programul detaliat de      │Inclusiv ţintele şi indicatorii pe baza cãrora se va face monitorizarea  │
│implementare               │progresului                                                              │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Buget                      │Costurile eligibile/costurile neeligibile; contribuţia proprie, suma     │
│                           │finanţatã, cofinanţarea, finanţarea UE şi orice altã sursã de finanţare  │
│                           │etc.; aspecte privind eficienţa costurilor                               │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Achiziţii                  │Proceduri de achiziţii pentru bunuri şi servicii                         │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Impact de dezvoltare       │Monitorizarea şi evaluarea indicatorilor de rezultat/produs/impact       │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Probleme orizontale        │Aspecte de mediu, sociale şi economice ale proiectului, egalitatea       │
│                           │de sexe                                                                  │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Anexe                      │Documentul de proiect, matricea cadrului logic şi, de exemplu, studiul   │
│                           │de fezabilitate, studiul de impact asupra mediului, autorizãri           │
│                           │(dacã sunt disponibile)                                                  │
└───────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    2. Procedurile de implementare a proiectului

    Procedurile de implementare a proiectului sunt dupã cum urmeazã:




┌────┬─────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────┐
│Nr. │             │                                                        │                          │
│crt.│    Paşi     │            Activitãţi şi reguli specifice              │        Organizaţii       │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  1.│Acordul      │Pregãtirea acordului privind proiectul dintre partea    │Responsabili: UNC din     │
│    │privind      │românã şi partea elveţianã                              │partea României; SECO     │
│    │proiectul    │                                                        │din partea Elveţiei       │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  2.│Semnarea     │Semnarea acordului privind proiectul. Acordul privind   │Responsabili: în mod      │
│    │             │proiectul poate fi semnat de mai mult de douã pãrţi     │normal Ambasada Elveţiei  │
│    │             │contractante (de exemplu: contracte tripartite sau      │în numele SECO            │
│    │             │multipartite: SECO, UNC şi organismul intermediar,      │                          │
│    │             │agenţia executivã).                                     │Semnatarul sau semnatarii │
│    │             │                                                        │români vor fi nominalizaţi│
│    │             │                                                        │de partea românã.         │
│    │             │Semnarea acordului de implementare                      │Responsabilã: UNC         │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  3.│Achiziţia şi │Achiziţia de bunuri şi servicii trebuie sã fie fãcutã în│Responsabilã: agenţia     │
│    │atribuirea de│conformitate cu legislaţia româneascã. Confirmarea      │executivã                 │
│    │contracte    │conformitãţii cu procedurile relevante privind          │Implicaţi: UNC, organism  │
│    │             │achiziţiile va fi furnizatã Elveţiei. Pentru a creşte   │intermediar               │
│    │             │transparenţa şi a preveni corupţia, documentele privind │                          │
│    │             │licitaţia vor conţine o clauzã de integritate. Toate    │                          │
│    │             │persoanele care efectueazã acţiuni în legãturã cu o     │                          │
│    │             │procedurã de licitaţie vor furniza o declaraţie scrisã  │                          │
│    │             │numitã "clauza de imparţialitate" sub rãspundere penalã,│                          │
│    │             │pentru fals în declaraţii. Conform clauzei, persoanele  │                          │
│    │             │vor fi excluse de la efectuarea de acţiuni într-o       │                          │
│    │             │procedurã de licitaţie, dacã, de exemplu, ele rãmân     │                          │
│    │             │într-o astfel de relaţie legalã sau materialã cu        │                          │
│    │             │contractorul ce ar putea ridica îndoieli justificate    │                          │
│    │             │privind imparţialitatea lor.                            │                          │
│    │             │În general, pentru licitaţiile publice din sfera de     │                          │
│    │             │aplicare a directivelor UE privind achiziţiile publice  │                          │
│    │             │(2004/17/CE şi 2004/18/CE), o traducere în englezã a    │                          │
│    │             │raportului oficial de evaluare al licitaţiei va fi      │                          │
│    │             │furnizatã Elveţiei, pentru informare, cel mai târziu în │                          │
│    │             │30 de zile calendaristice de la acordarea contractului. │                          │
│    │             │În plus, faţã de cele menţionate mai sus, pentru        │                          │
│    │             │licitaţii peste pragul de 500.000 CHF, Elveţia poate    │                          │
│    │             │cere, pentru informare, şi o copie a documentelor       │                          │
│    │             │licitaţiei şi a contractelor. Aceste documente vor fi   │                          │
│    │             │transmise cel mai târziu cu 20 de zile înainte de       │                          │
│    │             │începerea licitaţiei şi, respectiv, cu 20 de zile       │                          │
│    │             │calendaristice dupã semnarea contractului.              │                          │
│    │             │Mai mult, pentru licitaţii peste pragul de 500.000 CHF, │                          │
│    │             │Elveţia poate cere şi ca traducerile în englezã ale     │                          │
│    │             │documentelor licitaţiei şi ale proiectelor de contracte │                          │
│    │             │sã fie puse la dispoziţia ofertanţilor şi, respectiv,   │                          │
│    │             │contractorilor. Costurile posibile ale traducerilor vor │                          │
│    │             │fi suportate de proiect şi finanţate conform            │                          │
│    │             │Contribuţiei.                                           │                          │
│    │             │În conformitate cu art. 6 paragraful 5 al acordului-    │                          │
│    │             │cadru, ambele pãrţi au acceptat sã furnizeze toate      │                          │
│    │             │aceste informaţii referitoare la procesul de licitaţie  │                          │
│    │             │şi în plus faţã de documentele menţionate mai sus pe    │                          │
│    │             │care cealaltã parte le-ar putea cere în mod rezonabil.  │                          │
│    │             │Elveţia va avea dreptul sã participe în comisia de      │                          │
│    │             │licitaţie ca observator. Elveţia va avea dreptul şi de  │                          │
│    │             │a efectua un audit al practicilor şi procedurilor de    │                          │
│    │             │achiziţii, în general.                                  │                          │
│    │             │În cazul unor nereguli, cauzate în mod voit sau din     │                          │
│    │             │neglijenţã, în cadrul procesului de licitaţie şi/sau în │                          │
│    │             │execuţia contractului,                                  │                          │
│    │             │Elveţia - dupã consultarea cu UNC - este îndreptãţitã sã│                          │
│    │             │opreascã imediat rambursãrile, sã instruiascã UNC sã    │                          │
│    │             │opreascã plãţile din contribuţia elveţianã şi sã cearã  │                          │
│    │             │rambursarea sumelor plãtite în mod nejustificat în orice│                          │
│    │             │stadiu al proiectului.                                  │                          │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  4.│Controlul    │Procedurile de control sunt definite în acordul privind │Responsabilã: agenţia     │
│    │(monitori-   │proiectul. Descrierea procedurii include: periodicitatea│executivã                 │
│    │zarea)       │raportãrii, sistemul de monitorizare (inclusiv          │Implicaţi:                │
│    │             │implicarea consultanţilor), comitetele de coordonare,   │UNC, organismul           │
│    │             │calendarul acţiunilor şi al rezultatelor, auditul etc.  │intermediar               │
│    │             │Elveţia îşi rezervã dreptul de a cere sau a face        │Implicaţi:                │
│    │             │audituri tehnice.                                       │UNC, organismul           │
│    │             │                                                        │intermediar, agenţia      │
│    │             │                                                        │executivã, SECO           │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  5.│Raportarea   │Rapoartele intermediare susţin cererile de platã şi,    │Responsabilã: agenţia     │
│    │             │prin urmare, vor fi prezentate Elveţiei cu cererea de   │executivã                 │
│    │             │rambursare corespunzãtoare.                             │Implicaţi:                │
│    │             │Cererile de platã includ costurile eligibile suportate  │UNC, organismul           │
│    │             │în timpul unei perioade date, cu copii ale facturilor.  │intermediar               │
│    │             │Rapoartele intermediare acoperã o perioadã datã şi      │                          │
│    │             │includ informaţii privind evoluţia financiarã şi        │                          │
│    │             │materialã, o comparaţie a cheltuielilor efective cu     │                          │
│    │             │cele planificate, o actualizare a stadiului evoluţiei,  │                          │
│    │             │în timp ce confirmã cofinanţarea. Orice abatere trebuie │                          │
│    │             │sã fie justificatã şi trebuie sugerate mãsuri de        │                          │
│    │             │corectare.                                              │                          │
│    │             │Rapoartele intermediare trebuie prezentate Elveţiei cel │                          │
│    │             │puţin la fiecare 6 luni. Un raport intermediar va trebui│                          │
│    │             │de asemenea, prezentat în cazul în care nu se face nicio│                          │
│    │             │cerere de platã pentru o perioadã mai mare de 6 luni.   │                          │
│    │             │Rapoartele anuale de proiecte au o parte operaţionalã   │                          │
│    │             │ce descrie evoluţia proiectului şi includ o parte       │                          │
│    │             │financiarã (raport financiar) cu un rezumat al datelor  │                          │
│    │             │privind evoluţia financiarã pentru anul raportãrii,     │                          │
│    │             │precum şi date cumulate la zi. Ele comparã evoluţia şi  │                          │
│    │             │cheltuielile efective cu cele planificate, pe baza      │                          │
│    │             │ţintelor cuantificate pentru rezultate şi, unde este    │                          │
│    │             │posibil, indicatori de produs. Orice abatere trebuie    │                          │
│    │             │sã fie justificatã şi trebuie sugerate mãsuri de        │                          │
│    │             │corectare.                                              │                          │
│    │             │Structura raportului va urma matricea cadrului logic.   │                          │
│    │             │Va trebui sã conţinã şi un program actualizat al        │                          │
│    │             │execuţiei proiectului, precum şi un buget actualizat    │                          │
│    │             │pentru anul urmãtor.                                    │                          │
│    │             │Rapoartele anuale de proiecte nu sunt legate de cererile│                          │
│    │             │de rambursare.                                          │                          │
│    │             │Raportul final al proiectului, împreunã cu ultimul      │                          │
│    │             │raport intermediar şi cu concluziile raportului final   │                          │
│    │             │de audit financiar (conform pct. 6), este baza pentru   │                          │
│    │             │plata rambursãrii finale.                               │                          │
│    │             │Raportul final al proiectului are o parte operaţionalã  │                          │
│    │             │ce documenteazã şi comenteazã realizarea generalã a     │                          │
│    │             │rezultatelor şi produselor faţã de planul iniţial,      │                          │
│    │             │conformitatea cu principii, precum temele transversale  │                          │
│    │             │şi sustenabilitatea, şi sugereazã lecţiile învãţate şi  │                          │
│    │             │concluziile. El conţine o parte financiarã (raport      │                          │
│    │             │financiar final) cu un sumar al datelor financiare      │                          │
│    │             │pentru întregul proiect şi cu compararea cheltuielilor  │                          │
│    │             │efective cu cele planificate.                           │                          │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  6.│Auditul      │Auditul financiar la nivel de proiect:                  │Responsabilã: agenţia     │
│    │             │În timpul implementãrii, auditul(urile) financiar(e) va │executivã                 │
│    │             │fi/vor fi realizat/e de un organism extern de audit     │Implicaţi: UNC, organismul│
│    │             │atestat pentru proiecte, aşa cum se specificã în acordul│intermediar               │
│    │             │privind proiectul respectiv.                            │                          │
│    │             │Organismul de audit va desfãşura audituri ale           │                          │
│    │             │proiectelor în conformitate cu termenii de referinţã şi │                          │
│    │             │cu Standardele Internaţionale de Audit (ISA). În acest  │                          │
│    │             │sens, va verifica utilizarea corectã a fondurilor, va   │                          │
│    │             │face recomandãri pentru a consolida sistemul de control │                          │
│    │             │şi va raporta orice fraudã sau neregulã efectivã ori    │                          │
│    │             │suspectatã.                                             │                          │
│    │             │Rapoartele de audit sunt transmise cãtre UNC şi UCAAPI. │                          │
│    │             │Autoritãţile române competente vor investiga cazurile   │                          │
│    │             │suspectate de fraude sau nereguli. Cazurile de fraudã   │                          │
│    │             │demonstrate vor fi urmãrite în justiţie, conform        │                          │
│    │             │reglementãrilor existente.                              │                          │
│    │             │În principiu, un audit financiar final trebuie sã fie   │                          │
│    │             │realizat pentru fiecare proiect, la încheierea acestuia.│                          │
│    │             │Pentru fiecare proiect ce dureazã mai mult de 2 ani şi  │                          │
│    │             │depãşeşte suma de 500.000 CHF, audituri financiare      │                          │
│    │             │intermediare trebuie sã fie realizate suplimentar, dacã │                          │
│    │             │nu se specificã altfel în acordul privind proiectul.    │                          │
│    │             │Un raport financiar final şi concluziile şi             │                          │
│    │             │recomandãrile raportului final de audit financiar vor fi│                          │
│    │             │prezentate Elveţiei de cãtre UNC împreunã cu raportul   │                          │
│    │             │final al proiectului (conform pct. 5).                  │                          │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  7.│Evaluarea    │Dupã încheierea proiectului, pãrţile pot cere o evaluare│Responsabili: UNC sau SECO│
│    │             │independentã. Costul va fi suportat de partea           │                          │
│    │             │solicitantã.                                            │                          │
└────┴─────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────┘



    3. Procedura de platã şi de rambursare
    Ministerul Finanţelor Publice din România este autoritatea de platã pentru contribuţie. În cazul agenţiilor executive publice, toate plãţile pentru proiectele SECO vor fi efectuate din bugetul agenţiei executive respective. Agenţia executivã va trimite cererile de platã acoperind toate cheltuielile eligibile din perioada curentã organismului intermediar sau UNC-ului, împreunã cu copiile certificate ale tuturor documentelor de susţinere, şi raportul intermediar. Organismul intermediar şi/sau UNC/autoritatea de platã vor/va verifica integralitatea şi vor/va atesta corectitudinea documentelor transmise. Autoritatea de platã va trimite cererile de rambursare Elveţiei pentru aprobare şi platã. Autoritatea de platã va face rambursãri conform fluxului de plãţi stabilit, definit în acordul de implementare.
    Procedurile detaliate de rambursare sunt stabilite în acordurile privind proiectele şi trebuie, dacã nu este specificat altfel, sã se conformeze urmãtoarelor reguli:




┌────┬─────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────┐
│Nr. │             │                                                        │                          │
│crt.│     Paşi    │                      Activitãţi                        │      Organizaţii         │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  1.│Emiterea     │Emiterea facturii în original                           │Responsabili: furnizorul  │
│    │facturii în  │                                                        │unui bun sau serviciu;    │
│    │original     │                                                        │contractorul, consultantul│
│    │             │                                                        │organizaţia (solicitantul)│
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  2.│Examinarea   │- controlul facturii în original sau a documentului cu  │Responsabilã: agenţia     │
│    │facturii în  │valoare echivalentã cu privire la specificaţiile        │executivã                 │
│    │original sau │acordului privind proiectul, acordului de implementare, │                          │
│    │a unui       │contractului de furnizare/servicii şi tarifelor         │                          │
│    │document cu  │stabilite;                                              │                          │
│    │valoare      │- verificarea conformitãţii execuţiei lucrãrii          │                          │
│    │echivalentã  │(cantitate şi calitate), furnizãrii de bunuri/servicii  │                          │
│    │şi pregãtirea│etc. şi condiţiile speciale etc.;                       │                          │
│    │cererii de   │- plata furnizorului(ilor) facturii în original;        │                          │
│    │platã        │- transmiterea cererii de platã şi a copiilor           │                          │
│    │             │ facturilor, inclusiv un raport intermediar, cãtre      │                          │
│    │             │ organismul intermediar/UNC/autoritatea de platã.       │                          │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  3.│Certificarea │- verificarea conformitãţii cererii de platã cu acordul-│Responsabile: UNC,        │
│    │cererilor de │cadru, acordul privind proiectul şi acordul de          │autoritatea de platã      │
│    │ platã       │implementare;                                           │Implicat: organismul      │
│    │             │- asigurarea cã nu are loc o dublã finanţare;           │intermediar               │
│    │             │- verificarea caracterului complet al documentelor, de  │                          │
│    │             │exemplu, copiile facturilor şi alte documente contabile,│                          │
│    │             │şi relevanţa raportului intermediar. Dacã este necesar, │                          │
│    │             │verificarea corectitudinii utilizãrii fondurilor prin   │                          │
│    │             │intermediul misiunilor de constatare;                   │                          │
│    │             │- atestarea conformitãţii şi legalitãţii cererilor      │                          │
│    │             │de platã;                                               │                          │
│    │             │- transmiterea Elveţiei a copiilor documentaţiei        │                          │
│    │             │aferente, precum raporturile intermediare, anuale şi    │                          │
│    │             │finale [conform pct. 5 şi 6 din secţiunea 3 (3.5 şi     │                          │
│    │             │3.6)], rapoartele de audit sau rezumatele lor consoli-  │                          │
│    │             │date, aşa cum sunt cerute în acordul privind proiectul. │                          │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  4.│Transmiterea │- verificarea conformitãţii formale a cererilor de platã│Responsabilã: autoritatea │
│    │cererii de   │inclusiv cofinanţarea;                                  │de platã                  │
│    │rambursare   │- transmiterea cererilor de rambursare Elveţiei şi      │                          │
│    │Elveţiei     │confirmarea conformitãţii cu prevederile financiare ale │                          │
│    │             │contractelor;                                           │                          │
│    │             │- cursul de schimb pentru cererile de rambursare va fi  │                          │
│    │             │cursul oficial al Bãncii Naţionale a României din ziua  │                          │
│    │             │pregãtirii cererii respective de rambursare.            │                          │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  5.│Plata fãcutã │- verificarea conformitãţii cererilor de rambursare şi a│Responsabil: SECO         │
│    │de partea    │documentelor-suport;                                    │Implicatã: autoritatea    │
│    │elveţianã    │- transferul sumei cerute în franci elveţieni într-un   │de platã                  │
│    │cãtre partea │cont distinct al Bãncii Naţionale a României şi         │                          │
│    │românã       │informarea autoritãţii de platã despre sumele aprobate  │                          │
│    │             │în cazul în care acestea diferã de sumele cerute.       │                          │
├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│  6.│Plata cãtre  │- asigurarea transferului sumelor primite din Elveţia   │Responsabili: autoritatea │
│    │agenţia      │cãtre organismele intermediare/agenţiile executive      │de platã, organismul      │
│    │executivã    │                                                        │intermediar               │
└────┴─────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────┘



    În anumite cazuri particulare, alte proceduri de platã pot fi definite de cãtre pãrţi în respectivele acorduri privind proiectele.
    Data finalã pentru eligibilitatea costurilor va fi specificatã în acordul privind proiectul. Aceasta va fi dupã 12 luni de la data programatã pentru finalizarea proiectului, dar nu mai mult de 10 ani dupã aprobarea extinderii contribuţiei în România şi Bulgaria de cãtre Parlamentul Elveţian, conform art. 3 din acordul-cadru. Cererile finale de rambursare trebuie sã fie primite de cãtre Elveţia nu mai târziu de 6 luni dupã data finalã de eligibilitate.
    În cazul unor nereguli, voite sau din neglijenţã, Elveţia este îndreptãţitã sã opreascã rambursãrile imediat, dupã ce consultã UNC, sã instruiascã UNC pentru a opri plãţile din contribuţia elveţianã şi sã cearã rambursarea sumelor plãtite în mod nejustificat, în orice stadiu al proiectului. Motivele pentru instrucţiunile respective vor fi comunicate în scris UNC-ului şi altor entitãţi implicate.

    4. Responsabilitãţi şi atribuţii
    Responsabilitãţile şi atribuţiile participanţilor principali sunt prezentate mai jos. Acordurile privind proiectele vor conţine responsabilitãţi şi activitãţi mai detaliate, adaptate cazului individual.

    4.1. Unitatea Naţionalã de Coordonare
    UNC este responsabilã cu identificarea, planificarea, implementarea, managementul financiar, controlul şi evaluarea proiectelor, precum şi cu utilizarea fondurilor din cadrul contribuţiei, în conformitate cu acordul-cadru. Aceasta presupune:
    - sã asigure stabilirea portofoliului proiectului conform anexei nr. 1, prin consultarea ministerelor de resort şi organizarea cererilor de ofertã pentru propunerile de proiecte [conform pct. 1 al subsecţiunii 1.1 (1.1.1)], precum şi evaluarea aplicaţiilor pentru proiect şi selectarea comitetelor de selecţie adecvate;
    - sã transmitã Elveţiei propunerile de proiecte selectate de UNC sub formã de schiţe de proiecte (conform subsecţiunii 1.1), inclusiv rezultatul evaluãrilor şi al deciziilor comitetului de selecţie;
    - sã supervizeze pregãtirea în termen a propunerii finale de proiect rezultate din schiţele de proiect aprobate şi sã evalueze calitatea lor şi conformitatea lor cu condiţiile exprimate de Elveţia dupã etapa 1 [conform pct. 1 al secţiunii 2 (2.1)];
    - sã asigure faptul cã cofinanţarea şi prefinanţarea proiectelor sunt garantate;
    - sã trimitã Elveţiei cereri de finanţare de proiecte bine documentate sub forma propunerilor finale de proiecte [conform pct. 4 al secţiunii 2 (2.4)], rezultate din schiţele de proiecte aprobate [conform pct. 3 al secţiunii 2 (2.3)];
    - sã supervizeze şi sã coordoneze implementarea proiectelor, în conformitate cu acordurile privind proiectele şi acordurile de implementare, stabilind sistemele adecvate de monitorizare şi audit;
    - sã asigure verificarea corectã a facturilor sau a documentelor cu valoare echivalentã primite de la agenţiile executive sau de la organismele intermediare şi sã verifice cã documentele sunt suficiente;
    - sã asigure cã nu existã finanţare dublã, din orice altã sursã de fonduri, pentru nicio parte din proiect;
    - sã confirme cã partea de cofinanţare a fost furnizatã conform acordului privind proiectul;
    - sã transmitã cererile de platã autoritãţii de platã şi sã certifice conformitatea şi legalitatea lor;
    - sã verifice în fiecare proiect dacã taxa pe valoarea adãugatã (TVA) poate fi recuperatã de cãtre agenţia executivã şi sã informeze autoritãţile elveţiene, în consecinţã, sub forma unei declaraţii a aplicantului, ca parte a documentaţiei proiectului;
    - sã confirme conformitatea cu reglementãrile privind ajutorul de stat;
    - sã asigure controlul financiar, inclusiv faptul cã pistele de audit sunt suficiente şi complete, în toate instituţiile implicate;
    - sã elaboreze o declaraţie financiarã generalã anualã privind toate plãţile dintre Elveţia şi autoritatea de platã, pe de o parte, şi între autoritatea de platã şi toate organismele naţionale implicate (de exemplu: UNC, organismul intermediar, agenţia executivã), pe de altã parte;
    - sã transmitã, anual, un rezumat cu concluziile şi recomandãrile tuturor rapoartelor de audit ale proiectelor finanţate. UNC prezintã într-o anexã toate concluziile şi recomandãrile iniţiale ale rapoartelor de audit;
    - sã asigure discutarea cu partenerii implicaţi a rezultatelor auditurilor, inclusiv Elveţia, şi implementarea deciziilor luate pe baza raportului de audit;
    - sã asigure raportarea regulatã cãtre Elveţia în ceea ce priveşte implementarea proiectelor finanţate din contribuţie, precum şi raportarea imediatã a oricãror nereguli;
    - sã organizeze întâlniri anuale la nivelul întregului Program de cooperare elveţiano-român prin consultare cu Ambasada Elveţiei şi sã prezinte un raport anual;
    - sã asigure rambursarea cãtre Elveţia a sumelor plãtite nejustificat, finanţate din contribuţie;
    - sã asigure informarea şi publicitatea privind Programul de cooperare elveţiano-român;
    - sã asigure arhivarea tuturor documentelor relevante legate de proiectele implementate în cadrul Programului de cooperare elveţiano-român, timp de 10 ani de la finalizarea proiectelor.
    UNC poate delega o parte dintre atribuţiile şi responsabilitãţile menţionate mai sus unuia/uneia sau mai multor organisme intermediare şi agenţii executive şi autoritãţii de platã.

    4.2. Organism intermediar
    Organism intermediar înseamnã orice persoanã juridicã publicã ori privatã, numitã de UNC, ce acţioneazã sub responsabilitatea UNC sau care realizeazã sarcini în numele UNC, cu referire la agenţiile executive ce implementeazã proiectele.
    Principalele atribuţii ale organismelor intermediare sunt:
    - sã solicite şi sã colecteze propunerile de proiecte, sã analizeze conformitatea cu cerinţele pentru propunerile de proiecte (conform secţiunii 1) şi sã evalueze calitatea aplicaţiilor transmise în urma consultãrii cu ministerele de resort;
    - sã transmitã propunerile de proiecte cu rapoartele de evaluare cãtre UNC;
    - sã se asigure cã cofinanţarea şi prefinanţarea sunt incluse în bugetul corespunzãtor, conform procedurilor naţionale;
    - sã confirme conformitatea cu reglementãrile privind ajutorul de stat;
    - sã supravegheze şi sã coordoneze implementarea proiectelor, în conformitate cu acordurile privind proiectele şi acordurile de implementare, şi sã desfãşoare controalele necesare;
    - sã verifice facturile şi documentele cu valoare echivalentã, primite de la agenţiile executive, sã verifice autenticitatea şi corectitudinea documentelor transmise, precum şi eligibilitatea costurilor din cererile de platã;
    - sã certifice facturile sau documentele cu valoare echivalentã şi sã trimitã facturile ori documentele cu valoare echivalentã, certificate, cãtre UNC sau cãtre autoritatea de platã;
    - sã raporteze la UNC evoluţia implementãrii proiectului;
    - sã verifice dacã existã nereguli şi sã le raporteze la UNC sau la autoritatea de platã;
    - sã asigure arhivarea tuturor documentelor relevante legate de proiectele implementate în cadrul Programului de cooperare elveţiano-român, timp de 10 ani de la finalizarea proiectului;
    - sã agreeze în scris, împreunã cu agenţiile executive, acele modificãri necesare privind implementarea proiectelor aprobate, în limitele definite în respectivele acorduri privind proiectele;
    - sã monitorizeze îndeplinirea obiectivelor şi rezultatelor;
    - sã se asigure cã nu existã dublã finanţare, dintr-o altã sursã de finanţare, pentru orice parte a proiectului, verificând o declaraţie emisã în acest scop de agenţiile executive;
    - sã asigure promovarea şi informarea despre Programul de cooperare elveţiano-român şi despre proiecte;
    - sã verifice la fiecare proiect dacã taxa pe valoarea adãugatã (TVA) poate fi recuperatã de cãtre agenţia executivã şi sã informeze UNC, în consecinţã, sub forma unei declaraţii a aplicantului ca parte a documentaţiei proiectului;
    - sã verifice dacã partea de cofinanţare a fost furnizatã conform acordului privind proiectul.

    4.3. Agenţia executivã
    O agenţie executivã este orice entitate publicã sau privatã, precum şi orice organizaţie, recunoscutã de pãrţi şi mandatatã sã implementeze mãsurile-suport.
    Principalele atribuţii ale agenţiei executive sunt:
    - sã se asigure cã cofinanţarea şi prefinanţarea proiectelor sale sunt garantate şi sã informeze organismul intermediar şi/sau UNC, în consecinţã;
    - sã implementeze proiectele;
    - sã desfãşoare procese de achiziţii publice;
    - sã raporteze organismului intermediar sau UNC-ului, pe baza cerinţelor;
    - sã îndeplineascã obiectivele şi rezultatele.
    Acordul de proiect va conţine numele agenţiei executive. Obligaţiile şi responsabilitãţile sale vor fi definite în acordul de implementare.

    4.4. Autoritatea de platã
    Autoritatea de platã este responsabilã cu asigurarea controlului financiar adecvat privind utilizarea contribuţiei elveţiene. Aceasta, în particular:
    - va verifica conformitatea cererilor de platã cu prevederile financiare ale dispoziţiilor contractuale;
    - va confirma dacã partea de cofinanţare a fost furnizatã conform acordului privind proiectul;
    - va transmite cererile de rambursare respective Elveţiei, folosind rata de schimb a Bãncii Naţionale a României din ziua în care cererea de rambursare este pregãtitã;
    - va elabora o declaraţie financiarã generalã, anualã, privind toate plãţile dintre Elveţia şi autoritatea de platã, pe de o parte, şi între autoritatea de platã şi toate organismele naţionale implicate (de exemplu: organismul intermediar, agenţia executivã), pe de altã parte;
    - va pãstra înregistrãrile tuturor cererilor de rambursare fãcute cãtre Elveţia;
    - va stabili şi va revizui metodologia pentru fluxurile financiare legate de contribuţia elveţianã;
    - va raporta periodic cãtre UNC fluxurile financiare.
    Mai mult, autoritatea de platã se asigurã cã standardele şi procedurile uzuale valide pentru fondurile publice sunt aplicate în gestionarea contribuţiei elveţiene. Verificã aplicarea lor de cãtre UNC, organismele intermediare şi agenţiile executive. Autoritatea de platã asigurã cã plãţile sunt fãcute cãtre agenţiile executive în termenele specificate.

    4.5. Organizaţia de audit
    În decursul implementãrii proiectului, vor fi realizate audituri financiare la nivel de proiect [conform pct. 6 din secţiunea 2 (2.6)] de cãtre o organizaţie de audit externã autorizatã (organisme din afara sectorului de finanţe publice ce se ocupã de audituri) pentru proiecte, aşa cum s-a specificat în acordul privind proiectul respectiv.
    În plus, agenţia executivã va asigura un audit financiar final al proiectului, dupã finalizarea acestuia, pe baze care vor fi prevãzute în detaliu în acordul de proiect. Organizaţia de audit va realiza audituri financiare ale proiectelor conform condiţiilor de referinţã şi a Standardelor Internaţionale de Audit (ISA). În acest sens, va verifica utilizarea corectã a fondurilor, va face recomandãri pentru a consolida sistemul de control şi va raporta orice fraude sau nereguli efective ori suspectate.
    Raporturile de audit vor fi transmise UNC şi UCAAPI. Autoritãţile române competente vor investiga cazurile suspectate de fraude sau nereguli. Cazurile demonstrate de fraudã vor fi urmãrite în justiţie, conform reglementãrilor existente.
    Costurile auditurilor financiare externe sunt eligibile pentru rambursare şi trebuie sã fie incluse în bugetul proiectului.

    4.6. Comitetul de selecţie a proiectelor
    UNC va înfiinţa comitete de selecţie a proiectelor, care sunt responsabile din partea României cu selecţia proiectelor.
    Comitetul de selecţie a proiectelor va fi constituit din experţi numiţi de organismele intermediare, precum şi din parteneri sociali şi ONG-uri, în calitate de observatori. Experţii, ca membri permanenţi, vor lua o decizie privind recomandarea proiectelor pentru evaluarea ulterioarã, în timp ce observatorii vor verifica şi vor comenta transparenţa şi exactitatea întregului proces de luare a deciziilor. În cazul unor nereguli, observatorii pot raporta comitetului de monitorizare care va lua mãsurile corective.
    Comitetul de selecţie a proiectelor, operând pe baza unei liste cu clasamentul schiţelor proiectelor, împreunã cu justificarea adecvatã furnizatã de cãtre organismul intermediar, ia o decizie pe baza recomandãrilor din anumite proiecte şi pe baza listei cu clasamentul. Comitetul de selecţie a proiectelor, acţionând prin organismul intermediar, prezintã UNC lista cu proiectele recomandate şi a celor de rezervã.

    4.7. Ambasada Elveţiei şi Biroul contribuţiei elveţiene
    La nivel de proiect, Ambasada Elveţiei şi Biroul contribuţiei elveţiene sunt - în plus faţã de obligaţiile descrise în anexa nr. 2, subsecţiunea 5.4 - responsabile cu:
    - contribuţia la pregãtirea şi formularea cererilor deschise;
    - participarea în evaluarea proiectelor prezentate de UNC, inclusiv analiza iniţialã a schiţelor de proiecte;
    - evaluarea rapoartelor proiectelor (operaţionale, financiare, altele);
    - participarea la comitetele de coordonare a proiectelor, dacã este necesar;
    - informarea şi comunicarea privind proiectele şi rezultatele atinse (împreunã cu instituţiile responsabile);
    - suport pentru misiunile tehnice, de analizã şi evaluare la nivel de proiect;
    - participarea la pregãtirea acordului privind proiectul;
    - monitorizarea obiectivelor şi rezultatelor, inclusiv vizite şi evaluãri pe teren.

    4.8. Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO)
    La nivel de proiect, principalele obligaţii ale SECO sunt - în plus faţã de obligaţiile descrise în anexa nr. 2, subsecţiunea 5.5:
    - furnizarea de asistenţã în identificarea şi pregãtirea proiectelor;
    - evaluarea schiţelor de proiecte şi propunerilor finale de proiecte;
    - deciderea privind finanţarea proiectelor transmise pentru finanţare;
    - evaluarea rapoartelor de proiecte (operaţionale, financiare, altele).

    5. Prevederi speciale pentru asistenţa financiarã
    Rambursãrile şi rãscumpãrãrile din instrumentele financiare de care beneficiazã sectorul privat (inclusiv liniile de credit, schemele de garantare, participare la capital şi la instrumente de datorii şi împrumuturi) urmeazã sã fie tratate dupã cum urmeazã:
    - În cazul în care contribuţia pentru asistenţa financiarã este rãscumpãratã (linii de credite, participarea la capital şi la instrumente de datorii şi împrumuturi), valoarea capitalului va fi transferatã la maturitate, la orice instituţie având acelaşi obiectiv general agreat între cele douã pãrţi.
    - Acelaşi lucru se va aplica sumelor angajate ca garanţii, dacã fondurile nu au fost folosite pe durata de viaţã a instrumentului.
    Modalitãţile, inclusiv transferul de proprietate, vor fi stabilite în respectivul acord privind proiectul sau prin schimb de scrisori.


    ANEXA 4

                 Reguli şi proceduri pentru fondurile tematice

    Anexa nr. 4 este parte integrantã a acordului-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal al Elveţiei cu privire la implementarea Programului de cooperare elveţiano-român. Orice modificare a prezentei anexe va trebui fãcutã cu acordul scris al autoritãţilor competente menţionate la art. 9 din acordul-cadru.
    Anexa nr. 4 defineşte pentru fondurile tematice regulile şi procedurile, precum şi responsabilitãţile şi sarcinile pãrţilor implicate.
    Anexa nr. 1 defineşte Cadrul conceptual al Programului de cooperare elveţiano-român. Regulile şi procedurile sunt definite: în anexa nr. 2 pentru întregul Program de cooperare elveţiano-român; în anexa nr. 3 pentru proiecte; în anexa nr. 5 pentru facilitatea de pregãtire a proiectului şi fondul de asistenţã tehnicã.

    A. Prevederi generale pentru fondurile tematice

    1. Definiţie şi scop
    Fondurile tematice sunt destinate unui anumit domeniu sau unui anumit grup de beneficiari. Fondurile tematice sunt stabilite pentru implementarea eficientã a activitãţilor.
    Activitatea este o formã de asistenţã specificã pentru, printre altele, proiecte, burse, parteneriate şi transfer de cunoştinţe acordate în cadrul unui fond tematic. Alocãrile financiare pentru o activitate pot varia de la câteva mii de franci elveţieni pânã la limita alocãrilor prevãzute pentru proiecte individuale.
    Fondurile tematice sunt administrate de organisme intermediare elveţiene, iar activitãţile sunt implementate de cãtre o agenţie executivã.

    2. Selectarea organismului intermediar elveţian
    Eligibilitatea organismului intermediar elveţian. Organismul intermediar elveţian va fi un organism din sectorul public sau privat ori o organizaţie neguvernamentalã. Organismul intermediar elveţian va avea legãturi strânse cu sectorul şi/sau cu regiunea geograficã în care este implementat fondul tematic. Datoritã cerinţelor specifice privind transferul de cunoştinţe, organismul intermediar elveţian trebuie sã cunoascã know-how-ul elveţian şi instituţiile româneşti şi elveţiene care activeazã în domeniul tematic respectiv.
    Cererea de oferte. Pentru selecţia organismului intermediar elveţian, SDC va lansa o cerere deschisã ori restricţionatã de oferte de management al fondurilor. Cererea va respecta regulile de achiziţii publice elveţiene şi internaţionale. În cazuri excepţionale, SDC va numi direct organismul intermediar elveţian. Tipul de selecţie depinde de problematica vizatã.
    Criteriile de selecţie a organismului intermediar elveţian şi documentaţia cererii vor fi elaborate de SDC şi vor fi transmise UNC pentru observaţii. Decizia finalã privind criteriile de selecţie şi conţinutul documentaţiei cererii va fi luatã de SDC, ţinând cont de observaţiile UNC.
    Evaluarea propunerii şi formularea deciziei. Evaluarea propunerii va fi fãcutã de un expert independent mandatat de cãtre SDC, un membru al UNC şi un membru al SDC. Rezultatele evaluãrii vor fi discutate între SDC, UNC şi - dacã s-a convenit astfel anterior - ministerul de linie abilitat în domeniul vizat. Decizia finalã va fi luatã de SDC, ţinând cont de opinia UNC şi - dacã este cazul - de opinia ministerului de resort.
    Calendar. Cererile de oferte vor fi lansate în termen de 6 luni dupã semnarea acordului-cadru. Decizia finalã privind organismul intermediar elveţian va fi luatã în cel mult 12 luni de la semnarea acordului-cadru.

    3. Acordul privind fondul tematic
    Pregãtirea. Pentru fiecare fond tematic, pãrţile vor semna câte un acord privind fondul tematic. Acest acord va fi pregãtit de SDC.
    Conţinutul. Acordul privind fondul tematic va include, printre altele:
    - obiectivele fondului tematic;
    - structura organizatoricã, responsabilitãţile şi sarcinile;
    - procedurile de management al fondului tematic, inclusiv procedurile pentru evaluarea şi selectarea activitãţilor;
    - activitãţile identificate deja pentru implementare;
    - regulile de cofinanţare, sursele de cofinanţare şi procedurile;
    - graficul de implementare;
    - bugetul şi planificarea financiarã, inclusiv costurile de management;
    - proceduri de audit şi plãţi;
    - procedurile de monitorizare şi coordonare, inclusiv înfiinţarea unui comitet de coordonare şi aprobare a activitãţilor;
    - raportãri;
    - publicitate.
    Semnarea. Acordul privind fondul tematic va fi semnat de UNC, ministerul de resort/instituţia responsabilã pentru domeniul respectiv - dacã anterior s-a convenit astfel - şi SDC sau Ambasada Elveţiei. Semnarea acordului privind fondul tematic nu este o condiţie pentru procesul de selectare a organismului intermediar elveţian.

    4. Acordul de mandat
    SDC va semna cu organismul intermediar elveţian un acord de mandat pentru implementarea unui fond tematic. Acordul de mandat va lua în considerare prevederile acordului privind fondul tematic şi va detalia, printre altele, proceduri privind selectarea activitãţilor, implementarea activitãţilor, plãţile, auditul financiar, monitorizarea, coordonarea, raportarea, revizuirea şi evaluarea.

    5. Selectarea activitãţii şi aprobarea
    Alcãtuirea portofoliului de activitãţi. Portofoliul de activitãţi poate include: activitãţi prevãzute în acordul-cadru; activitãţi propuse de partea românã sau elveţianã într-o fazã ulterioarã; şi activitãţile identificate pe baza unei cereri.
    Criterii de selecţie a activitãţii. Criteriile de selecţie a activitãţilor vor avea în vedere nevoile României şi vor lua în considerare, printre altele, posibilitatea de transfer de cunoştinţe şi experienţã elveţianã, parteneriate instituţionale între organisme române şi elveţiene, posibilitatea de creare de reţele; inovarea şi vizibilitatea. Finanţarea echipamentelor şi/sau infrastructurii se va face în limita necesarã pentru sprijinirea dezvoltãrii capacitãţii şi a obiectivelor de consolidare instituţionalã.
    Propunerile de activitãţi. Propunerile de activitãţi vor fi adresate organismului intermediar elveţian. Activitãţile sub formã de proiecte şi care nu sunt finanţate printr-o schemã de grant vor fi propuse de o agenţie executivã prin intermediul unei schiţe de proiect şi al unei propuneri finale de proiect.
    Aprobarea activitãţii. Propunerile de activitãţi - pentru schemele de granturi - vor fi:
    - evaluate de organismul intermediar elveţian;
    - respinse sau aprobate de comitetul de selecţie.
    Dacã este cazul, comitetul de coordonare poate îndeplini rolul de comitet de selecţie.
    Propunerile de activitãţi sub formã de schiţe de proiecte care nu sunt finanţate printr-o schemã de granturi vor fi:
    - evaluate de organismul intermediar elveţian;
    - propuse de comitetul de coordonare spre a fi respinse ori aprobate de SDC;
    - respinse ori aprobate de SDC.
    Dupã aprobarea schiţei de proiect, agenţia executivã va depune propunerea finalã de proiect cu documentaţia de proiect detaliatã şi completã. Evaluarea şi aprobarea propunerii finale de proiect vor urma aceeaşi procedurã ca şi în cazul schiţei de proiect.
    La cererea agenţiei executive poate fi acordatã asistenţã pentru pregãtirea proiectului. Solicitarea trebuie depusã împreunã cu schiţa de proiect.
    SDC va fi reprezentat în comitetul de selecţie şi va avea drept de obiecţie privind aprobarea activitãţii.
    Acordul privind activitatea. Pentru fiecare activitate, organismul intermediar elveţian va încheia un acord privind activitatea.

    6. Fluxul fondurilor, plãţile anticipate şi auditul
    Fluxul fondurilor. Organismul intermediar elveţian va deschide un cont bancar. Toate plãţile SDC vor fi efectuate direct în acest cont bancar. Toate plãţile efectuate de organismul intermediar elveţian direct cãtre agenţia executivã vor fi fãcute din acest cont bancar.
    Plãţi anticipate. SDC va acorda avansuri de capital de lucru pentru organismul intermediar elveţian. O condiţie pentru aceste plãţi este ca rapoartele corespunzãtoare de progres sã fie aprobate de SDC.
    Pe baza cererii agenţiei executive, organismul intermediar elveţian va face o platã iniţialã anticipatã cãtre agenţia executivã. Plata iniţialã va fi de maximum 20% din costurile eligibile totale şi nu va depãşi 50% din bugetul primului an.
    Plãţile ulterioare vor lua în considerare cerinţele agenţiei executive cu privire la capitalul de lucru. Plata finalã de aproximativ 5% din bugetul total se va face dupã aprobarea raportului final.
    Orice dobândã brutã trebuie indicatã în cont şi scãzutã din plata urmãtoare.
    Audit. Auditurile financiare vor fi realizate de o organizaţie internaţionalã de audit, aşa cum este specificat în acordul privind fondul tematic. Rapoartele de audit vor fi transmise la SDC şi apoi înaintate de SDC cãtre UNC.
    În funcţie de structura fondurilor tematice, Unitatea centralã de armonizare pentru auditul public intern (UCAAPI) poate derula anumite misiuni de audit, la cererea SDC sau a organismului intermediar elveţian, care trebuie sã numeascã instituţiile publice care vor fi auditate şi sã stabileascã tematica şi obiectivele misiunii. Misiunile de audit vor fi stabilite numai dupã aprobarea proiectelor. În plus, selecţia proiectelor care urmeazã sã fie auditate va fi decisã integral de SDC sau de organismul intermediar elveţian şi trebuie sã ţinã cont de resursele disponibile ale UCAAPI.
    Cazurile în care existã suspiciuni de nereguli vor fi investigate de SDC, în cooperare cu UNC.

    7. Monitorizarea, coordonarea şi raportarea
    Monitorizarea. Monitorizarea va fi fãcutã la nivelul întregului fond tematic şi la nivelul activitãţii. SDC va asigura monitorizarea la nivelul întregului fond. Organismul intermediar elveţian va rãspunde de monitorizarea la nivelul activitãţilor.
    Coordonarea. Pentru fiecare fond tematic va fi înfiinţat câte un comitet de coordonare. Comitetul de coordonare va oferi îndrumare pentru probleme strategice în vederea îndeplinirii obiectivelor fondului tematic, precum şi în ceea ce priveşte aspectele etice, respectarea legilor aplicabile, politicile de reglementare, politicile de protecţie a mediului şi de sãnãtate, practicile financiare, divulgarea datelor şi raportarea. Comitetul de coordonare este responsabil pentru supravegherea managementului şi asigurarea faptului cã existã sisteme pentru gestionarea riscurilor aferente fondului tematic. Acesta va recomanda activitãţi pentru a fi aprobate de SDC. Criteriile de selectare a activitãţilor vor fi specificate în acordul privind fondul tematic. Comitetul de coordonare rãspunde direct în faţa SDC şi a UNC. Termenii de referinţã privind comitetul de coordonare vor fi incluşi în acordul privind fondul tematic.
    Raportarea. Raportarea va cuprinde raportarea intermediarã, ca document doveditor al cererilor de platã, raportarea anualã şi raportarea finalã. La nivelul întregului fond tematic, raportarea va fi fãcutã de organismul intermediar elveţian şi va fi transmisã SDC. La nivelul activitãţilor, raportarea intrã în sarcina agenţiilor executive. Rapoartele vor fi transmise organismului intermediar elveţian.
    Rapoartele anuale privind fondurile tematice vor include o declaraţie financiarã privind angajamentele şi plãţile. Rapoartele anuale, inclusiv rapoartele de audit efectuate în timpul anului, vor fi transmise de SDC cãtre UNC cu 3 luni înainte de întâlnirea anualã.

    8. Eligibilitatea costurilor şi cofinanţarea
    Costurile eligibile. Costurile eligibile includ:
    - managementul şi administrarea fondului tematic;
    - contribuţia la pregãtirea activitãţilor de cãtre agenţia executivã;
    - activitãţile finanţate din fond;
    - auditul financiar;
    - revizuirea şi evaluarea;
    - seminare şi evenimente publice, cum ar fi pentru: lansarea cererilor de oferte de propuneri de activitãţi, informarea cu privire la proceduri, evaluarea şi informarea privind progresul;
    - publicitatea.
    Cofinanţarea. Vor fi aplicate cotele de cofinanţare definite în partea principalã a acordului-cadru, la art. 5 paragraful 4. Cofinanţarea se va face ca finanţare comunã sau ca finanţare în paralel.
    Sprijinul din partea fondului tematic nu va înlocui subvenţiile şi împrumuturile bancare.

    9. Sarcini şi responsabilitãţi
    Sarcinile şi responsabilitãţile pentru fondul tematic sunt urmãtoarele:

    9.1. Agenţia Elveţianã pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC)
    SDC rãspunde de implementarea fondurilor tematice.
    Principalele sarcini ale SDC includ:
    - lansarea unei cereri de ofertã privind managementul fondului tematic de cãtre un organism intermediar elveţian;
    - organizarea şi participarea la evaluarea propunerilor de management al fondului tematic;
    - discutarea evaluãrii cu UNC şi luarea deciziei cu privire la selecţia organismului intermediar elveţian;
    - adoptarea deciziei privind finanţarea fondului tematic;
    - transmiterea cãtre comitetul de monitorizare, pentru analizã, a criteriilor de selecţie pentru activitãţi, propuse în documentul de proiect privind fondul tematic;
    - pregãtirea şi încheierea acordului privind fondul tematic;
    - pregãtirea acordului de mandat şi mandatarea organismului intermediar elveţian;
    - supervizarea monitorizãrii operaţionale şi a controlului financiar pentru organismul intermediar elveţian;
    - asigurarea coordonãrii fondului tematic;
    - participarea la comitetul de coordonare şi de aprobare a activitãţilor;
    - analizarea raportãrilor periodice ale organismului intermediar elveţian, discutarea rapoartelor cu UNC şi asigurarea continuitãţii;
    - cererea unor rapoarte imediate în caz de nereguli şi asigurarea continuitãţii;
    - evaluarea şi discutarea evoluţiei implementãrii împreunã cu UNC pe baza rapoartelor anuale întocmite de organismul intermediar elveţian;
    - organizarea de revizuiri şi evaluãri;
    - publicitatea în Elveţia.
    SDC poate delega o parte din aceste sarcini Biroului contribuţiei elveţiene din Bucureşti.

    9.2. Organismul intermediar elveţian
    Organismul intermediar elveţian rãspunde de constituirea şi managementul fondului tematic, pentru realizarea portofoliului de activitãţi, pentru contractarea şi supervizarea agenţiilor executive, pentru controlarea activitãţilor şi pentru raportãrile cu privire la fondul tematic.
    Principalele sarcini ale organismului intermediar elveţian includ:
    - elaborarea proiectului de acord privind fondul tematic, inclusiv criteriile de selecţie a activitãţilor;
    - realizarea aranjamentelor legale necesare pentru implementarea fondului tematic;
    - crearea structurilor de implementare;
    - managementul şi administrarea fondului tematic;
    - asigurarea preşedinţiei (dacã se decide astfel de cãtre
    SDC şi UNC) şi participarea ca membru-secretar al comitetului de coordonare şi aprobare a activitãţilor;
    - stabilirea unui sistem corespunzãtor de control financiar şi operaţional cu privire la implementarea activitãţilor;
    - cererea şi/sau primirea propunerilor de activitãţi, analizarea conformitãţii cu cerinţele pentru propuneri şi elaborarea recomandãrilor pentru selecţie;
    - pregãtirea şi încheierea contractelor cu agenţiile executive ce implementeazã activitãţile;
    - aplicarea sistemelor de control şi intervenţia în caz de nevoie; informarea imediatã a SDC cu privire la nereguli;
    - raportarea cãtre SDC. Raportarea presupune cel puţin un raport anual privind evoluţia, precum şi raportãrile fina nciare;
    - asigurarea auditului financiar al fondului tematic, transmiterea rapoartelor de audit cãtre SDC şi asigurarea urmãririi recomandãrilor auditului;
    - publicitatea în Elveţia şi în România.

    9.3. Unitatea Naţionalã de Coordonare
    UNC rãspunde de includerea fondului tematic în portofoliul mãsurilor-suport şi - la nivel general - de monitorizarea implementãrii fondului tematic.
    Principalele sarcini ale UNC includ:
    - participarea la evaluarea propunerilor privind managementul fondului tematic;
    - discutarea cu SDC a rezultatelor evaluãrii propunerilor;
    - încheierea acordului privind fondul tematic;
    - participarea la comitetul de coordonare şi aprobare a activitãţilor;
    - monitorizarea implementãrii fondului tematic la nivel general şi transmiterea observaţiilor cãtre SDC;
    - formularea de observaţii asupra raportãrilor referitoare la fondul tematic pregãtite de organismul intermediar elveţian;
    - formularea de observaţii asupra rapoartelor de audit;
    - acceptarea plãţilor efectuate de SDC pe baza declaraţiilor financiare transmise de SDC;
    - participarea la analiza cauzelor şi a soluţiilor, în cazul în care apar nereguli;
    - includerea principalelor elemente din rapoartele fondului tematic într-un raport anual general privind contribuţia elveţianã;
    - discutarea cu SDC a evoluţiei implementãrii în cadrul întâlnirii anuale;
    - asigurarea includerii fondului tematic în publicitatea referitoare la contribuţie.
    Sarcinile şi responsabilitãţile vor fi revizuite şi modificate periodic, dacã e nevoie. O primã revizuire va avea loc în cadrul primei întâlniri anuale a pãrţilor.

    B. Prevederi specifice privind fondurile tematice

    B.1. Fondul de securitate
    Clauzele generale prevãzute în cap. A din prezenta anexã se aplicã, dacã nu se specificã altfel la subcap. B.1.

    1. Definiţie şi scop
    Va fi înfiinţat un fond de securitate. Fondul va trata aspecte referitoare la spaţiul Schengen şi va contribui la creşterea securitãţii sociale, precum şi la lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate.
    În cazuri justificate, pãrţile pot conveni sã includã activitãţi care nu sunt incluse în domeniile mai sus menţionate.

    2. Organismul intermediar elveţian
    SDC va lansa o cerere restricţionatã de oferte privind managementul fondului. Organismul intermediar elveţian trebuie sã dispunã de: cunoştinţe şi experienţã în domeniul securitãţii, precum şi de capacitatea de gestionare a fondurilor încredinţate. Datoritã condiţiilor specifice privind transferul de cunoştinţe, organismul intermediar elveţian trebuie sã cunoascã instituţiile elveţiene şi româneşti ce îşi desfãşoarã activitatea în domeniul tematic al securitãţii.

    3. Cuprinsul portofoliului de activitãţi şi alocarea financiarã indicativã



┌──────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│        Elementul din portofoliu              │    Alocarea financiarã    │
│                                              │elveţianã indicativã în CHF│
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Activitãţi cuprinse în acordul-cadru          │           10.341.000      │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Activitãţi propuse ulterior de partea românã  │                           │
│sau cea elveţianã                             │            4.959.000      │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Managementul fondului tematic, finanţarea     │                           │
│pregãtirii proiectului şi rezerva             │            2.700.000      │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│TOTAL:                                        │           18.000.000      │
└──────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────┘



    Activitãţi cuprinse în acordul-cadru:
    Informaţiile privind conţinutul proiectului, partenerii şi beneficiarii proiectului, durata şi finanţarea necesarã sunt orientative. Planificarea detaliatã a proiectului poate necesita adaptãri ale elementelor proiectului sau poate duce la anularea întregului proiect.
    a) Aspecte legate de spaţiul Schengen şi de Prum
    Aspecte privind azilul. Proiectul va contribui la devoltarea capacitãţii Oficiului Român pentru Imigrãri (ORI). Activitãţile din proiect vor include, printre altele: instruirea specialiştilor; crearea de instrumente, standarde şi proceduri de management pentru centrele de azil.
    Partenerii proiectului: ORI, din partea românã; specialişti în domeniu, posibil autoritãţi competente federale şi cantonale, din partea elveţianã.
    Beneficiari: ORI şi societatea civilã.
    Durata: 2 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 250.000 CHF; cofinanţare româneascã acordatã de Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI): 15%.
    Dezvoltarea capacitãţii operaţionale şi programe de instruire pentru personalul Oficiului Român de Imigrãri. Proiectul are ca scop instruirea personalului ORI cu privire la migraţia ilegalã. Activitãţile proiectului cuprind cursuri de instruire în Bucureşti şi schimbul de cunoştinţe şi experienţã cu autoritãţile elveţiene.
    Partenerii proiectului: ORI, din partea românã; specialişti în domeniu, posibil autoritãţi federale şi cantonale competente, din partea elveţianã.
    Beneficiari: ORI.
    Durata: un an.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 150.000 CHF; cofinanţarea româneascã furnizatã de MAI: 15%.
    Dezvoltarea capacitãţii privind aspecte Schengen. Proiectul are ca scop dezvoltarea capacitãţii personalului cu privire la aspecte legate de spaţiul Schengen (implementarea SIS şi SIRENE). Activitãţile proiectului vor include, printre altele: oferirea de sesiuni de instruire, vizite de studiu, preevaluarea Schengen, broşura (dacã este cazul), lista de transpunere în domeniul operaţional (introducerea corectã a numelor în SIS).
    Partenerii proiectului: MAI, din partea românã; Poliţia Federalã (FEDPOL), din partea elveţianã.
    Beneficiari: poliţia şi societatea civilã.
    Durata: un an.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 51.000 CHF; cofinanţare româneascã furnizatã de MAI: 15%.
    Conformarea cu standardele UE pentru implementarea instrumentelor Prⁿ'62m. Proiectul are ca scop dezvoltarea capacitãţilor instituţionale de investigaţii cu privire la implementarea instrumentelor Prⁿ'62m (ADN, amprente). Activitãţile proiectului vor include programe de instruire, schimb de experienţã şi bune practici, ateliere de lucru şi seminare, suport logistic.
    Partenerii proiectului: MAI, din partea românã; specialişti în domeniu, din partea elveţianã.
    Beneficiari: poliţia şi cetãţenii.
    Durata: 2 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 1.275.000 CHF; cofinanţare româneascã furnizatã de MAI: 15%.
    b) Creşterea securitãţii sociale
    Prevenirea traficului cu fiinţe umane. Proiectul are ca scop îmbunãtãţirea luptei împotriva traficului cu fiinţe umane. Prevenirea, reintegrarea şi repatrierea vor fi îmbunãtãţite. Va fi folositã experienţa dobânditã în proiectul-pilot cu Oficiul Federal de Migrãri. Activitãţile proiectului vor include campanii de conştientizare în România şi Elveţia, instituirea unei linii telefonice de ajutor, dezvoltarea capacitãţii de protecţie a victimelor şi finanţarea structurilor de reabilitare.
    Partenerii proiectului: MAI, din partea românã; autoritãţi federale competente şi/sau ONG-uri, din partea elveţianã.
    Beneficiari vor fi forţele române de poliţie şi victimele traficului cu fiinţe umane.
    Durata: 2 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 600.000 CHF; cofinanţare româneascã furnizatã de MAI: 15%.
    Conceptul de poliţie comunitarã în zonele rurale. Proiectul are ca scop creşterea siguranţei în zonele rurale în mod sustenabil. În acest scop, poliţia comunitarã şi în special activitatea de prevenţie a poliţiei, precum şi mãsurile antitrafic şi de protecţie a copilului urmeazã sã fie întãrite. Activitãţile proiectului vor include cursuri de formare a instructorilor de poliţie comunitarã, cursuri de management, cursuri de analizã a tranzacţiilor, cursuri de instruire în marketing în domeniul siguranţei şi mãsuri organizatorice, precum şi furnizarea de echipament. În cadrul instruirii pot fi incluse şi forţele de poliţie din staţiunile turistice.
    Partenerii proiectului: MAI şi IGPR, din partea românã; specialişti în domeniu, posibil poliţia cantonalã, din partea elveţianã.
    Beneficiari: populaţia ruralã.
    Durata: 3 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 1.970.000 CHF; cofinanţare româneascã furnizatã de MAI: 15%.
    Managementul mãsurilor de siguranţã publicã în zonele montane. Proiectul are ca scop creşterea siguranţei publice şi protejarea mediului în zonele montane şi înconjurãtoare. Proiectul va beneficia de cunoştinţele şi experienţa elveţianã în domeniul siguranţei în zonele turistice şi în locaţiile izolate. Activitãţile proiectului includ programe de instruire, seminare, vizite de studiu, realizarea de pliante.
    Partenerii proiectului: din partea românã, jandarmeria, unitãţile de poliţie, autoritãţile locale, asociaţia de salvamontişti (SALVAMONT), garda de mediu, administraţia naţionalã silvicã; din partea elveţianã, de exemplu, autoritãţile locale şi cantonale competente, Fundaţia Elveţianã de Salvare Aerianã (REGA), specialişti în domeniu.
    Beneficiari: comunitãţile care trãiesc în zonele montane, turiştii români şi strãini din zonele montane.
    Durata: 2 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 2.000.000 CHF; cofinanţare româneascã furnizatã de MAI: 15%.
    Crearea de ateliere de lucru pentru executarea pedepsei privind munca în folosul comunitãţii (probaţiune). Munca în folosul comunitãţii reprezintã o modalitate importantã de executare a pedepselor cu duratã redusã. Munca în folosul comunitãţii este folositoare societãţii şi în acelaşi timp reduce la minimum costurile sociale şi de altã naturã aferente executãrii pedepselor. Proiectul se bazeazã pe un proiect-pilot care este, în prezent, în curs de implementare. Acesta va oferi o nouã abordare a conceptului de probaţiune şi va crea o întreagã reţea de ateliere de lucru pentru munca în folosul comunitãţii, în strânsã colaborare cu autoritãţile şi organizaţiile din România.
    Partenerii proiectului: din partea românã, Ministerul Justiţiei (MJ), autoritãţile şi organizaţiile locale; din partea elveţianã, FPSC/VEBO "Verein zur Entwicklung der Bewahrungshilfe in Osteuropa" (implicatã deja în proiectul-pilot).
    Beneficiari: societatea civilã, penitenciarele.
    Durata: 4 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 1.100.000 CHF; cofinanţare din partea românã furnizatã de MJ: 15%.
    Asistenţã pentru consolidarea capacitãţii instituţionale în domeniul formãrii judecãtorilor şi procurorilor pentru aplicarea noilor legi. Noile legi, precum Codul penal, vor afecta activitatea profesionalã a judecãtorilor şi procurorilor români în anii care urmeazã şi din acest motiv aceştia vor avea nevoie de formare profesionalã continuã. Institutul Naţional al Magistraturii (INM) este cea mai importantã instituţie capabilã sã ofere cursurile de formare necesare în acest sens pentru toţi judecãtorii şi procurorii. Acest proiect va contribui la îmbunãtãţirea capacitãţilor profesionale ale judecãtorilor şi procurorilor români cu privire la aplicarea noilor reglementãri. Activitãţile din cadrul proiectului pot include, printre altele: dezvoltarea conceptelor de formare profesionalã, introducerea unor metode noi de formare profesionalã, dezvoltarea modulelor de e-learning, organizarea de seminare cu implicarea formatorilor INM, organizarea de ateliere de lucru şi conferinţe.
    Partenerii proiectului: din partea românã, Consiliul Superior al Magistraturii, INM, Ministerul Public; din partea elveţianã, specialişti în domeniu, posibil autoritãţi cu competenţe în domeniu.
    Beneficiari: sistemul judiciar român, cetãţenii, investitorii.
    Durata: 2 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 1.800.000 CHF; cofinanţarea din partea românã va fi asiguratã de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Ministerul Public: 15%.
    c) Lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate
    Creşterea eficienţei operaţionale pentru a lupta eficient împotriva corupţiei sistemice. Întãrirea capacitãţii operaţionale a Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) din cadrul MAI de prevenire şi combatere a cazurilor complexe de corupţie prin achiziţionarea de echipamente specializate, necesare în principal pentru derularea investigaţiilor operaţionale (IT şi software). Îmbunãtãţirea activitãţilor de colectare a probelor, precum şi dezvoltarea capacitãţii de coordonare între ofiţerii DGA în activitatea de urmãrire şi de investigaţie.
    Partenerii proiectului: DGA/MAI, din partea românã; specialişti în domeniu, din partea elveţianã.
    Durata: 2 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 275.000 CHF; cofinanţare româneascã prin MAI: 15%.
    Creşterea nivelului de conştientizare a pericolelor prezentate de corupţie. Proiectul are ca scop creşterea gradului de implicare a cetãţenilor în lupta împotriva corupţiei şi îmbunãtãţirea percepţiei publice faţã de nivelul integritãţii în cadrul MAI. Proiectul se referã la cerinţele specifice anticorupţie din domeniul justiţiei şi afacerilor interne legate de dezvoltarea capacitãţii administrative pentru prevenirea corupţiei, promovarea integritãţii şi creşterea gradului de conştientizare asupra corupţiei, aşa cum se prevede în Strategia naţionalã anticorupţie privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publicã localã pentru perioada 2008-2010, Planul de acţiune anticorupţie aferent, strategia MAI împotriva crimei organizate. Proiectul are, de asemenea, scopul de a completa rezultatele proiectelor anticorupţie anterioare. Acest proiect oferã sprijin pentru activitãţile destinate sã creascã eficienţa şi eficacitatea organelor de aplicare a legii din cadrul MAI, deoarece corupţia submineazã supremaţia legii şi compromite lupta împotriva crimei organizate. Activitãţile proiectului includ spoturi video anticorupţie, stickere, pliante, mesaje în presã.
    Partenerii proiectului: din partea românã, MAI/DGA; din partea elveţianã, specialişti în domeniu.
    Durata: 2 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 170.000 CHF; cofinanţare româneascã prin MAI: 15%.
    Îmbunãtãţirea capacitãţii judecãtorilor şi procurorilor români în lupta împotriva corupţiei şi a criminalitãţii economice şi financiare. Proiectul are ca scop dezvoltarea capacitãţii profesionale, precum şi crearea de noi aptitudini ale judecãtorilor şi procurorilor români în lupta împotriva corupţiei şi a criminalitãţii economice şi financiare. Activitãţile proiectului pot include, de exemplu, dezvoltarea de concepte de formare profesionalã, introducerea unor metode noi de formare profesionalã, dezvoltarea unor module de e-learning, organizarea de seminare şi ateliere de lucru, precum şi alte activitãţi legate de abordarea problematicii privind lupta împotriva corupţiei, cum ar fi elaborarea de studii relevante în acest domeniu, schimbul de experienţã şi de bune practici.
    Partenerii proiectului: din partea românã, INM, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, Direcţia Naţionalã Anticorupţie şi MJ; din partea elveţianã, specialişti în domeniu, posibil autoritãţi cu competenţe în domeniu.
    Beneficiari: sistemul judiciar român, cetãţenii, investitorii. Durata: 2 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 700.000 CHF; cofinanţare din partea românã asiguratã de Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, Direcţia Naţionalã Anticorupţie, MJ: 15%.
    Activitãţi propuse ulterior de partea românã sau cea elveţianã:
    Organismul intermediar elveţian va propune un cadru conceptual pentru identificarea proiectelor şi selecţia acestora. Activitãţile propuse de partea românã sau de cea elveţianã se vor desfãşura în acest cadru conceptual.

    4. Comitetul de coordonare
    Va fi înfiinţat un comitet de coordonare. Comitetul de coordonare va fi format din reprezentanţi ai MAI, MJ, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, societãţii civile, UNC şi SDC. Acesta se va reuni de cel puţin douã ori pe an.
    Conducerea comitetului de coordonare va fi asiguratã de organismul intermediar elveţian, care va fi şi membru-secretar al comitetului de coordonare.

    B.2. Fondul de reformã în probleme de sãnãtate

    Se vor aplica condiţiile generale prevãzute în cap. A din prezenta anexã, cu excepţia cazurilor în care se prevede altfel în subcap. B.2.

    1. Definiţie şi scop
    Va fi înfiinţat un fond de reformã. Fondul va urmãri obiectivele de îmbunãtãţire a accesului la servicii sociale şi de sãnãtate, precum şi de creştere a calitãţii serviciilor medicale. Vor avea prioritate activitãţile din medicina primarã, medicina de urgenţã şi perinatologie.
    În cazuri bine justificate, pãrţile pot conveni sã includã activitãţi care nu sunt cuprinse în prioritãţile menţionate mai sus.

    2. Organismul intermediar elveţian
    SDC va emite o cerere restricţionatã de oferte pentru managementul fondului. Organismul intermediar elveţian va dispune de: cunoştinţe şi experienţã în domeniul sãnãtãţii şi capacitatea de gestionare a fondurilor încredinţate. Datoritã condiţiilor specifice legate de transferul de cunoştinţe, organismul intermediar elveţian trebuie sã cunoascã instituţiile româneşti şi elveţiene care acţioneazã în domeniul sãnãtãţii.

    3. Componenţa portofoliului de activitãţi şi alocarea financiarã indicativã



┌──────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│        Elementul din portofoliu              │    Alocarea financiarã    │
│                                              │elveţianã indicativã în CHF│
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Activitãţi menţionate în acordul-cadru        │          8.500.000        │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Managementul fondului tematic, finanţarea     │                           │
│pregãtirii proiectului şi rezerva             │          1.500.000        │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│TOTAL:                                        │         10.000.000        │
└──────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────┘



    Activitãţile vor beneficia de cunoştinţele şi experienţa dobândite pe parcursul îndelungatei colaborãri dintre România şi Elveţia în perioada 1992-2008.
    Activitãţile menţinute în acordul-cadru:
    Informaţiile privind cuprinsul proiectului, partenerii proiectului şi beneficiarii, durata şi finanţarea necesarã sunt orientative. Planificarea detaliatã a proiectului poate necesita adaptãri ale caracteristicilor proiectului sau poate duce la anularea întregului proiect.
    a) Îmbunãtãţirea accesului la servicii sociale şi de sãnãtate
    Servicii sociale şi de sãnãtate integrate la nivelul comunitãţii. Proiectul are scopul de a crea un model funcţional de servicii sociale şi de sãnãtate integrate şi gestionate la nivel local în una sau douã zone rurale (un oraş şi mai multe sate pe zonã) care au indicatori slabi de dezvoltare. Va fi întãritã capacitatea autoritãţilor locale şi a furnizorilor de servicii. Va fi acordatã o atenţie specialã accesului egal pentru întreaga comunitate şi eficienţei costurilor de furnizare a serviciilor. Vor fi promovate serviciile de îngrijire la domiciliu şi vor putea fi înfiinţate centre medicosociale comunitare. Proiectul poate include: transfer de cunoştinţe la nivelul sistemelor; cursuri de instruire pentru medicii de familie, asistente comunitare, mediatori romi, lucrãtori sociali, prestatori de îngrijire la domiciliu, autoritãţi locale; campanii de conştientizare; vizite de studiu în Elveţia.
    Organizarea proiectului: Pe baza cererii de ofertã, proiectul va fi implementat de un consorţiu format din ONG-uri româneşti conduse de o agenţie executivã elveţianã care se va angaja în transferul de cunoştinţe şi va avea experienţa necesarã din punct de vedere legal, dar şi în domeniile furnizorilor de servicii (medicinã primarã, asistente comunitare, mediatori romi, furnizori de îngrijire la domiciliu, furnizori de servicii sociale, psihologi etc.).
    Partenerii proiectului: Ministerul Sãnãtãţii, eventual şi alţii.
    Beneficiari: populaţia ruralã şi din oraşele mici cu indicatori slabi de dezvoltare, grupurile vulnerabile, persoanele care trãiesc sub pragul sãrãciei.
    Etapizare: proiectul va fi implementat în mai multe etape: mai întâi va fi elaborat un concept de proiect, urmat de o etapã-pilot. În funcţie de rezultate, se poate decide fie extinderea, fie realocarea fondurilor rãmase pentru creşterea calitãţii serviciilor medicale.
    Durata: 5 ani, dacã este implementat complet.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 5.000.000 CHF; cofinanţarea pãrţii române prin Ministerul Sãnãtãţii: 15%.
    b) Creşterea calitãţii serviciilor medicale
    Îmbunãtãţirea unitãţilor pediatrice de terapie intensivã. Proiectul se bazeazã pe cooperarea anterioarã româno-elveţianã în domeniul medicinei de urgenţã şi al neonatologiei. Se va concentra pe instruirea medicilor şi asistentelor din spitalele regionale. O atenţie specialã poate fi acordatã programelor de pregãtire în domeniul toxicologiei, traumelor şi terapiei cu oxigen.
    Partenerii proiectului: din partea românã: Ministerul Sãnãtãţii; din partea elveţianã: spitale şi specialişti în medicinã.
    Beneficiari: copiii în vârstã de pânã la 15 ani (mai ales copiii din familii marginalizate care sunt victime ale accidentelor casnice).
    Durata: de la 2 pânã la 3 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: între 500.000 şi 1.000.000 CHF; cofinanţarea pãrţii române prin Ministerul Sãnãtãţii: 15%.
    Servicii medicale prespitaliceşti şi spitaliceşti de urgenţã. Proiectele se bazeazã pe cooperarea anterioarã românoelveţianã în domeniul medicinei de urgenţã şi are ca scop creşterea calitãţii serviciilor medicale prespitaliceşti şi spitaliceşti de urgenţã. Proiectul va îmbunãtãţi materialele de instruire şi echipamentele centrelor de pregãtire şi va putea permite înfiinţarea de noi centre. Conţinutul principal poate fi: managementul departamentelor de urgenţã; cursuri neonatale de menţinere a vieţii; îngrijire de urgenţã pentru asistente. Partenerii proiectului: din partea românã: Ministerul Sãnãtãţii; din partea elveţianã: specialişti în medicinã.
    Beneficiari: Medici pediatri, specialişti neonatologi, medici de urgenţã, asistente.
    Durata: 4 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 1.500.000 CHF; cofinanţarea pãrţii române prin Ministerul Sãnãtãţii: 15%.
    Servicii medicale de urgenţã şi salvare aerianã. Proiectul are ca scop transferul de cunoştinţe şi experienţã elveţianã în domeniul serviciilor medicale de urgenţã şi operaţiuni de salvare aerianã. Proiectul va include instruire pentru piloţi, echipe medicale de salvare aerianã şi personal tehnic. Procedurile, regulile şi instrucţiunile vor fi îmbunãtãţite. Este avutã în vedere cooperarea pe termen lung sub formã de program de twinning.
    Partenerii proiectului: principalii parteneri sunt Ministerul Sãnãtãţii, MAI/Inspectoratul General al Aviaţiei şi Fundaţia Elveţianã de Salvare Aerianã (REGA).
    Beneficiari: echipajele pentru operaţiuni de salvare şi pacienţii.
    Durata: 3 pânã la 4 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 1.000.000 CHF-1.500.000 CHF; cofinanţarea pãrţii române prin Ministerul Sãnãtãţii: 15%. Partea românã va acoperi toate costurile de utilizare a elicopterelor.

    4. Comitetul de coordonare
    Va fi înfiinţat un comitet de coordonare. Comitetul de coordonare va include reprezentanţi din Ministerul Sãnãtãţii, reprezentanţi din domeniul sãnãtãţii de la nivel regional şi/sau judeţean, UNC şi SDC. Acesta se va reuni de cel puţin 2 ori pe an. Conducerea va fi asiguratã de organismul intermediar elveţian/agenţia executivã care poate acţiona ca membrusecretar al comitetului de coordonare.

    B.3. Fondul de reformã privind participarea societãţii civile
    Se vor aplica condiţiile generale prevãzute în cap. A din prezenta anexã, cu excepţia cazurilor în care se prevede diferit în subcap. B.3.

    1. Definiţie şi scop
    Va fi creat un fond de reformã, având ca obiectiv promovarea contribuţiei organizaţiilor societãţii civile ca actori importanţi pentru dezvoltare şi participare. Vor avea prioritate activitãţile organizaţiilor societãţii civile/ONG-urilor care, în principal, se adreseazã problemelor de mediu, contribuie la furnizarea de servicii sociale şi, de asemenea, permit dezvoltarea capacitãţii organizaţionale.
    În cazuri bine justificate, pãrţile pot conveni sã includã activitãţi care nu au fost cuprinse în prioritãţile menţionate anterior.

    2. Organismul intermediar elveţian
    SDC va emite o cerere de ofertã pentru gestionarea fondului. Organismul intermediar va dispune de: cunoştinţele şi experienţa necesare în probleme de mediu şi servicii sociale; competenţe în sprijinirea ONG-urilor în dezvoltarea acestora; capacitatea de gestionare a fondurilor încredinţate. Datoritã cerinţelor specifice, în ceea ce priveşte transferul de cunoştinţe, Organismul intermediar elveţian trebuie sã fie familiarizat cu know-how-ul elveţian din domeniu şi cu organizaţiile elveţiene ale societãţii civile.

    3. Componenţa portofoliului de activitãţi şi alocarea financiarã indicativã



┌──────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│        Elementul din portofoliu              │    Alocarea financiarã    │
│                                              │elveţianã indicativã în CHF│
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Activitãţi menţionate în acordul-cadru        │      5.000.000 pânã la    │
│                                              │         6.000.000         │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Activitãţi propuse ulterior de partea românã  │        800.000 pânã la    │
│sau partea elveţianã                          │         2.800.000         │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Activitãţi identificate prin proceduri de     │      4.000.000 pânã la    │
│cerere (schema de grant)                      │         5.000.000         │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Managementul fondului tematic, finanţarea     │                           │
│pregãtirii proiectelor şi rezerva             │         2.000.000         │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│TOTAL:                                        │        13.800.000         │
└──────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────┘



    Activitãţi menţionate în acordul-cadru
    Activitãţile menţionate în acordul-cadru sunt cele care contribuie la creşterea dezvoltãrii durabile a zonelor cu valoare ecologicã ridicatã, care beneficiazã de o puternicã implicare a ONG-urilor elveţiene în probleme de mediu în ceea ce priveşte transferul de cunoştinţe şi întãrirea capacitãţii partenerilor români în domeniul managementului integrat al resurselor naturale, precum şi cele care, în acelaşi timp, pot mobiliza o cofinanţare substanţialã şi care corespund prioritãţilor pãrţilor române şi elveţiene.
    Informaţiile despre conţinutul proiectului, partenerii şi beneficiarii proiectului, durata şi finanţarea necesarã sunt orientative. Planificarea detaliatã a proiectului poate necesita adaptãri ale caracteristicilor proiectului sau poate duce la anularea întregului proiect.
    Prezentarea schiţelor de proiect menţionate mai jos indicã o rezervare din finanţarea elveţianã disponibilã. Procedura de selecţie a proiectelor va identifica proiectele care vor fi implementate.
    Dezvoltarea integratã şi durabilã a pãdurilor. Proiectul are ca scop dezvoltarea unei abordãri integrate care se bazeazã pe conceptul de lanţuri cu valoare adãugatã pentru lemn prin: 1. dezvoltarea lanţului cu valoare adãugatã pentru produsele destinate pieţei; 2. creşterea rolului pãdurilor din zonele montane pentru conservarea valorilor naturale şi protejarea împotriva dezastrelor naturale; 3. analiza "serviciilor ecosistemului" pentru reducerea CO(2).
    Printre partenerii proiectului se regãsesc: din partea românã, CEFIDEC - Centrul de Instruire şi Inovare pentru Dezvoltarea Carpaţilor, Romontana - Asociaţia naţionalã pentru dezvoltare ruralã în zonele montane, Federaţia Fermierilor din Vatra Dornei, AJDMM - Asociaţia regiunilor montane din Mureş, Asociaţia AGROMRO - Centrul de Formare în Agriculturã, Programul WWF Danubiano-Carpatic; din partea elveţianã: Grupul elveţian pentru regiunile montane (SAB), Agridea (serviciul de extindere agricolã), Pro Natura, WWF, BirdLife.
    Beneficiari: comunitãţile care locuiesc în zonele forestiere, ONG-uri din domeniul mediului.
    Durata: 3 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: aproximativ 1.500.000 CHF; cofinanţare de minimum 10% din partea partenerilor.
    Agriculturã durabilã în regiunile montane. Proiectul are scopul de a sprijini dezvoltarea ruralã integratã în zonele montane prin aplicarea conceptului de lanţuri valorice pentru dezvoltarea activitãţilor destinate pieţei, cum ar fi sisteme de producţie, pieţe şi vânzãri, dezvoltare organizaţionalã.
    Printre partenerii proiectului: din partea românã: CEFIDEC - Centrul de Instruire şi Inovare pentru Dezvoltarea Carpaţilor, Romontana - Asociaţia naţionalã pentru dezvoltare ruralã în zonele montane, Federaţia Fermierilor din Vatra Dornei, AJDMM - Asociaţia regiunilor montane din Mureş, Asociaţia AGROMRO - Centrul de Formare în Agriculturã, Programul WWF DanubianoCarpatic; din partea elveţianã: Grupul elveţian pentru regiunile montane (SAB), Agridea (serviciul de extindere agricolã), Pro Natura, WWF, BirdLife.
    Beneficiari: comunitãţile care locuiesc în zonele forestiere, ONG-uri din domeniul mediului.
    Durata: 4 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: aproximativ 1.500.000 CHF; cofinanţare de minimum 10% din partea partenerilor.
    Natura 2000 şi dezvoltarea ruralã. Proiectul are ca scop promovarea protecţiei pe termen lung şi a folosirii durabile a capitalului natural al României prin implementarea eficientã a reţelei UE Natura 2000 şi a sistemelor naţionale de zone protejate, prin implicarea şi sprijinul pãrţilor interesate la nivel local.
    Proiectul: 1. susţine implicarea pãrţilor interesate în planificarea şi managementul zonelor protejate/Natura 2000; 2. vizeazã conflictele dintre zonele protejate/Natura 2000 şi proiectele de infrastructurã; şi 3. dezvoltã şi promoveazã exemple pozitive de conservare a naturii şi dezvoltare ruralã.
    Printre partenerii proiectului se regãsesc: din partea românã: WWF-DCP/România, Fundaţia Pro Park, Fundaţia românã pentru parteneriat în domeniul mediului, Ecotur Sibiu, Centrul pentru resurse juridice, Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava, BirdLife România, Milvus, posibil şi alţii. Din partea elveţianã: Grupul elveţian pentru regiunile montane (SAB), posibil şi alţii.
    Beneficiari: comunitãţile care trãiesc în zone rurale, ONG-uri pe probleme de mediu.
    Durata: 3 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: aproximativ 1.000.000 CHF; cofinanţare de minimum 10% de la parteneri.
    Dezvoltare ruralã şi teren agricol cu valoare naturalã ridicatã: Proiectul are scopul sã promoveze protecţia şi mijloacele de trai locale în zonele agricole cu valoare naturalã ridicatã. Acesta: 1. ajutã politica românã pentru susţinerea protecţiei şi întreţinerii terenurilor agricole cu valoare naturalã ridicatã; 2. ajutã la promovarea zonelor agricole cu valoare naturalã ridicatã şi a produselor; şi 3. creeazã mecanisme de promovare/susţinere a zonelor agricole cu valoare naturalã ridicatã.
    Printre partenerii proiectului se regãsesc: din partea românã: WWF-DCP/România, Fundaţia Pro Park, Fundaţia Românã de Parteneriat pentru Mediu, Ecotur Sibiu, Fundaţia Adept, Slow Food Movement Romania, BirdLife Romania, Milvus, posibil alţii; din partea elveţianã: Grupul Elveţian pentru Regiunile Montane (SAB), posibil alţii, de exemplu, Groupement suisse pour les regions de montagne (Grupul elveţian pentru regiunile montane), Agridea (Serviciul de extindere agricolã), Pro Natura, BirdLife.
    Beneficiari: comunitãţile din zonele rurale, ONG-uri în domeniul mediului.
    Durata: 3 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: aproximativ 1.000.000 CHF; cofinanţare de minimum 10% oferitã de parteneri.
    Carpaţii Meridionali (România) - Peisaj sãlbatic în inima Europei. Proiectul are ca scop promovarea folosirii sustenabile a resurselor şi a turismului în Carpaţii Meridionali prin crearea şi promovarea celui mai mare peisaj în conservare din Europa. Proiectul: 1. sprijinã planificarea şi coordonarea managementului pentru zonele protejate; 2. promoveazã implicarea şi sprijinul partenerilor; şi 3. promoveazã şi dezvoltã turismul.
    Printre partenerii proiectului se regãsesc: din partea românã: WWF-DCP/România, Asociaţia Altitudini, Asociaţia Renaturopa, Ecotur Sibiu, Fundaţia Pro Park, autoritãţile din zonele protejate (de exemplu: parcurile naţionale Retezat şi Domogled), consilii locale şi judeţene, agenţii de dezvoltare regionalã şi de turism; din partea elveţianã: Grupul elveţian pentru regiunile montane (SAB), posibil alţii.
    Beneficiari: comunitãţile din zonele rurale, ONG-uri în domeniul mediului.
    Durata: 3 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: aproximativ 1.000.000 CHF; cofinanţare de minimum 10% oferitã de parteneri.
    Activitãţi propuse ulterior de partea românã sau de partea elveţianã:
    Organismul intermediar elveţian va propune un cadru conceptual. Activitãţile propuse de partea românã sau elveţianã se vor înscrie în acest cadru conceptual.
    Finanţare: contribuţia elveţianã pentru aceste activitãţi: 1.800.000 CHF; cofinanţarea pãrţii române: conform regulilor de cofinanţare.
    Activitãţi identificate pe baza cererilor de propuneri:
    Schemã de granturi pentru finanţarea activitãţilor mici ale societãţii civile/ONG-uri. Vor avea prioritate activitãţile în domeniul protecţiei mediului şi cele sociale (de exemplu, îngrijirea copiilor, vârstnicilor şi persoanelor cu probleme de dependenţã). Vor fi favorizate activitãţile care pot întãri ONG-urile româneşti şi care permit participarea activã a acestora la procesele de politici, atât ca voce a societãţii civile, cât şi ca furnizor de servicii. Activitãţile vor fi selectate dupã ce vor fi emise cereri de oferte de propuneri de proiecte. Costurile activitãţilor se vor încadra între 10.000 şi 250.000 CHF. Implementarea schemei de granturi poate fi concentratã geografic. Va fi înfiinţat un comitet de selecţie format din reprezentanţi ai societãţii civile, UNC şi SDC.
    Partenerii proiectului din partea românã: Organizaţiile nonprofit cu personalitate juridicã în România, independente de Guvern şi alte autoritãţi publice, precum şi de partide politice sau organizaţii comerciale; şi organizaţii independente cu statut legal special (societãţile naţionale de cruce roşie etc.).
    Partenerii proiectului din partea elveţianã: ONG-uri care coopereazã cu partenerii lor români.
    Durata: 4 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 4.000.000 CHF; cofinanţarea pãrţii române oferitã de ONG-uri: 10%.

    4. Comitetul de coordonare
    Va fi înfiinţat un comitet de coordonare. Comitetul de coordonare va fi compus din reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Pãdurilor, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, reprezentanţi ai societãţii civile, UNC, SDC. Aceştia se vor întâlni de cel puţin douã ori pe an. Conducerea comitetului de coordonare va fi asiguratã de organismul intermediar elveţian care va avea şi rolul de membru-secretar.

    B.4. Fondul de reformã privind incluziunea romilor şi a altor grupuri vulnerabile

    Se vor aplica condiţiile generale prevãzute în cap. A din prezenta anexã, cu excepţia cazurilor în care se prevede diferit la subcap. B.4.

    1. Definiţie şi scop
    Va fi înfiinţat un fond cu obiectivul de a promova incluziunea socialã a romilor şi a altor grupuri vulnerabile.

    2. Organismul intermediar elveţian
    Fondul tematic va fi implementat printr-o unitate românã de management al programului (UMP). UMP este o unitate distinctã, cu personal recrutat cu implicarea SDC şi incluzând membri SDC. Aceasta va ghida mãsurile-suport ale fondului tematic, incluzând propunerea de concentrare geograficã, formularea unei cereri de propuneri de proiecte, acordarea de mandate pentru parteneriatele proiectului şi monitorizarea activitãţilor programului.

    3. Compoziţia portofoliului de activitãţi şi alocarea financiarã indicativã



┌──────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│        Elementul din portofoliu              │    Alocarea financiarã    │
│                                              │elveţianã indicativã în CHF│
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Linia 1 "condiţii de trai" (posibil 25% pentru│                           │
│faza-pilot şi 75% pentru faza de extindere)   │          11.000.000       │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Linia 2 "împuternicire şi conştientizare"     │           1.000.000       │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Unitatea de management al programului şi      │                           │
│de asistenţã, finanţarea pregãtirii           │                           │
│proiectelor şi rezerva                        │           2.000.000       │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│TOTAL:                                        │          14.000.000       │
└──────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────┘



    Activitãţi menţionate în acordul-cadru:
    Cu obiectivul de a promova incluziunea socialã şi participarea la viaţa socioeconomicã a romilor şi a altor grupuri vulnerabile, vor fi urmãrite douã linii strategice:
    Linia 1 - îmbunãtãţirea condiţiilor de trai. Din punct de vedere geografic, vor avea prioritate regiunile cu: populaţie romã numeroasã; procente mari de abandon şcolar; şomaj ridicat, situaţie precarã a locuinţelor şi a accesului la servicii.
    Din punct de vedere tematic, vor avea prioritate educaţia pentru copii, precum şi sãnãtatea copiilor şi femeilor. Activitãţile educaţionale vor include domeniul preşcolar, primar şi educaţia extraşcolarã. Activitãţile legate de sãnãtate vor include creşterea gradului de conştientizare, educaţia privind igiena, prevenţia şi accesul la servicii medicale în cadrul comunitãţilor. Ulterior, vor putea fi incluse activitãţi legate de locuri de muncã şi alte activitãţi generatoare de venit, precum şi cele legate de locuinţe (în condiţii de cofinanţare speciale).
    Se va pune accent pe activitãţile cu impact direct asupra nivelului individual şi al gospodãriei.
    Activitãţile vor fi implementate în mod coerent, aplicându-se o abordare integratã. Activitãţile vor fi implementate pe acelaşi teritoriu şi vor fi gestionate de o echipã multidisciplinarã. Activitãţile vor fi comasate în douã sau 3 proiecte. Aceste proiecte vor fi selectate pe baza unei cereri de propuneri. Propunerile de proiecte trebuie depuse de un consorţiu româno-elveţian. În activitãţile de implementare a proiectului poate fi inclusã o gamã largã de parteneri locali, de exemplu: autoritãţi locale, intermediari în domeniul sãnãtãţii, medici generalişti, centre medicale, şcoli, grãdiniţe, mediatori în domeniul şcolar, învãţãtori pentru copiii romi, promotori comunitari şi ONG-uri. Serviciile vor fi oferite în mod nesegmentat, conform unei politici integrate.
    Propunerile de proiecte trebuie sã identifice membrii consorţiului şi partenerii locali ce coopereazã cu consorţiul. Criteriile de selecţie a proiectelor vor include: indicatori socioeconomici din zona-ţintã, calitatea şi relevanţa propunerii de proiect, capacitatea consorţiului de implementare, coerenţa parteneriatului cu partenerii locali, capacitãţile în cadrul consorţiului şi în parteneriate, precum şi posibilitatea de a contribui cu bani şi în naturã.
    Beneficiari: populaţia romã, alte minoritãţi, grupurile vulnerabile care nu fac parte din minoritãţi. Copiii şi femeile rome vor fi beneficiari principali.
    Faze: Proiectele pot începe cu o fazã-pilot, urmatã de o fazã de extindere. Durata: Faza-pilot - 2 ani; Faza de extindere - 3-5 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 11.000.000 CHF; cofinanţare furnizatã de consorţiu şi partenerii locali: minimum 10% pânã la 15%, conform regulilor de cofinanţare.
    Control: programul va fi monitorizat operativ de unitatea de management al programului şi va fi sprijinit prin activitãţi regulate de asistenţã şi evaluare desfãşurate de SDC.
    Linia 2 - împuternicire şi creşterea conştientizãrii. Linia 2 va fi ancoratã la nivel naţional. Aceasta va fi implementatã de unitatea de management al programului.
    Vor avea prioritate întãrirea identitãţii culturale şi a integrãrii romilor şi a altor minoritãţi, creşterea nivelului de acceptare şi creşterea participãrii acestora la luarea deciziilor.
    Activitãţile pot include promovarea conducerii şi a rolurilor model în cadrul romilor, înţelegerea reciprocã privind incluziunea socialã şi participarea. Pot fi incluse campanii media.
    Activitãţile vor fi comasate în proiecte. Aceste proiecte vor fi implementate, preferabil, prin parteneriate româno-elveţiene.
    Finanţare: contribuţie elveţianã 1.000.000 CHF; cofinanţare oferitã de parteneriat: 10% pânã la 15%, conform regulilor de cofinanţare.

    4. Comitetul de coordonare
    Va fi înfiinţat un comitet de coordonare. Comitetul de coordonare poate include reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, Ministerului Sãnãtãţii, Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Agenţiei Naţionale pentru Romi, reprezentanţi ai societãţii civile, UNC şi SDC. Aceştia se vor întâlni de cel puţin douã ori pe an. Conducerea comitetului de coordonare va fi asiguratã de SDC, care poate delega aceastã funcţie unui organism intermediar elveţian. Organismul intermediar elveţian poate avea rol de membru-secretar.

    B.5. Fondul pentru burse

    Se vor aplica condiţiile generale prevãzute în cap. A din prezenta anexã, cu excepţia cazului în care se prevede diferit la subcap. B.5.

    1. Definiţie şi scop
    Va fi creat un fond pentru burse care sã permitã participarea studenţilor şi cercetãtorilor români din învãţãmântul superior şi institute de cercetare la Programul de schimburi ştiinţifice dintre Elveţia şi noile state membre ale Uniunii Europene.
    Programul de schimburi ştiinţifice (SciexNMS^ch) doreşte sã contribuie la reducerea disparitãţilor economice şi sociale din Uniunea Europeanã (UE) extinsã prin dezvoltarea capacitãţii cercetãtorilor din noile state ale UE şi promovarea parteneriatelor durabile pentru cercetare dintre noile state membre ale UE şi Elveţia.
    Scopul principal al programului este sã stabileascã parteneriate ştiinţifice care:
    (i) sã dezvolte pregãtirea individualã a cercetãtorilor (capital uman);
    (ii) sã încurajeze progresul ştiinţific şi inovarea (perspectivele ştiinţifice); şi
    (iii) sã creeze sau sã lãrgeascã reţele de cercetãtori (networking) prin oferirea de burse de cercetare şi vizite de cercetare pe termen scurt.

    2. Organismul intermediar elveţian şi organismul de coordonare pentru fondul pentru burse
    Din partea elveţianã, mandatul acordat de SDC Conferinţei Rectorilor Universitãţilor Elveţiene (CRUS), ca organism intermediar elveţian pentru managementul fondului de burse cu 8 state membre noi ale UE, va fi extins şi la fondul pentru România.
    Din partea românã, activitãţile de coordonare din cadrul fondului de burse vor fi sprijinite de Consiliul Naţional pentru Cercetare (CNCSIS), în calitate de organism de coordonare ce va fi mandatat de UNC. Activitãţile de coordonare urmeazã sã fie finanţate de România. Finanţarea va fi fãcutã de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, ca finanţare paralelã, şi va fi consideratã cofinanţare.
    Finanţarea oferitã prin contribuţia elveţianã va fi transferatã direct beneficiarilor prin intermediul CRUS şi al instituţiilor-gazdã elveţiene.

    3. Compoziţia portofoliului de activitãţi şi alocarea financiarã indicativã



┌──────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│        Elementul din portofoliu              │    Alocarea financiarã    │
│                                              │elveţianã indicativã în CHF│
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Activitãţi menţionate în acordul-cadru        │         7.384.000         │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Managementul fondului tematic                 │           616.000         │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│TOTAL:                                        │         8.000.000         │
└──────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────┘



    4. Acordul privind fondul pentru burse
    Acordul privind fondul pentru burse va fi pregãtit de SDC. Acesta va fi semnat de UNC, pentru partea românã, şi de SDC, pentru partea elveţianã.
    Va fi încheiat un memorandum de înţelegere separat (MoU) între organismul de coordonare român şi CRUS. MoU detaliazã aranjamentele de coordonare, mecanismul de punctaj şi criteriile de evaluare, planificarea cererilor de ofertã şi calendarul, raportarea şi monitorizarea, precum şi aspectele legate de informare şi comunicare.

    5. Comitetul de coordonare
    Comitetul de coordonare a programului SciexNMS^ch este responsabil pentru deciziile operative generale pentru program. Acesta dezbate şi aprobã bursele propuse.
    Comitetul de coordonare este compus din factorii elveţieni interesaţi din cercetare, cum ar fi reprezentanţi delegaţi ai urmãtoarelor organizaţii: CRUS (un delegat ca preşedinte al comitetului de coordonare); secretariatul de stat pentru educaţie şi cercetare (un delegat ESKAS); Fundaţia Naţionalã Elveţianã pentru Ştiinţã (un delegat pentru dezvoltarea carierei, un delegat pentru cooperare internaţionalã); universitãţi din cantoanele elveţiene şi institutele federale elveţiene pentru tehnologie (un delegat ales de CRUS); universitãţile elveţiene pentru ştiinţe aplicate (un delegat ales de KFH); ETH-Domain (un delegat ales de ETH-Rat); Bridge to the Research Institutions outside the University Sector (un delegat ales de SER), precum şi SDC (un delegat). România poate delega un observator în comitetul de coordonare.

    B.6. Fondul pentru cercetare şi proiecte în educaţie

    Se vor aplica condiţiile generale prevãzute în cap. A din prezenta anexã, cu excepţia cazului în care se prevede diferit în subcap. B.6.

    B.6.A Fondul pentru cercetare

    1. Definiţia şi scopul fondului pentru cercetare
    Va fi creat un fond pentru cercetare cu obiectivul de promovare a cercetãrii comune româno-elveţiene. Vor avea prioritate proiectele comune de cercetare.

    2. Organismul intermediar elveţian şi organismul de coordonare pentru fondul pentru cercetare
    SDC va numi direct Fundaţia Naţionalã Elveţianã pentru Ştiinţã şi Centrul Naţional Român pentru Managementul Programelor din Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului ca organism intermediar elveţian. Organismul intermediar elveţian va avea competenţe şi experienţã în promovarea cercetãrii, cunoştinţe despre institutele elveţiene de cercetare şi capacitatea de gestionare a fondurilor încredinţate.
    3. Compoziţia portofoliului de activitãţi şi alocarea financiarã indicativã pentru fondul pentru cercetare



┌──────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│        Elementul din portofoliu              │    Alocarea financiarã    │
│                                              │elveţianã indicativã în CHF│
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Proiecte comune de cercetare                  │          8.300.000        │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Managementul fondului tematic, finanţarea     │                           │
│pregãtirii proiectelor şi rezerva             │          1.450.000        │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│TOTAL:                                        │          9.750.000        │
└──────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────┘



    Proiecte comune de cercetare (PCC). Cercetãtorii români şi elveţieni vor realiza proiecte comune de cercetare (PCC). PCC vor permite oamenilor de ştiinţã români şi elveţieni sã se angajeze în activitãţi comune de cercetare. Vor avea prioritate urmãtoarele domenii de cercetare: boli ale civilizaţiei, mediu, securitate alimentarã şi agriculturã, energie regenerabilã, fizicã nuclearã, nanomateriale şi de sintezã complexe, ştiinţa materialelor şi nanotehnologie, alte domenii convenite de comun acord ulterior. Proiectele de cercetare cu un buget de pânã la 500.000 CHF vor fi identificate pe baza unei licitaţii deschise.
    Beneficiari: institute publice de cercetare şi instituţii academice din România şi din Elveţia.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 8.300.000 CHF; cofinanţarea pãrţii române oferitã de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului pentru institutele publice de cercetare şi instituţiile publice academice participante: 15%.

    4. Comitetul de selecţie
    Va fi creat un comitet de selecţie. Comitetul de selecţie va fi condus în comun de câte un reprezentant al pãrţilor românã şi elveţianã. Organismul intermediar elveţian poate acţiona ca membru-secretar al comitetului de selecţie.

    B.6.B. Proiect în educaţie

    1. Organismul intermediar elveţian pentru proiectul în educaţie
    SDC va numi direct ca organism intermediar elveţian Zurich University for Teacher Education (Universitatea din Zurich pentru Formarea Profesorilor) - Institutul pentru Proiecte Internaţionale în Educaţie (IPE).

    2. Compoziţia portofoliului de activitãţi şi alocarea financiarã indicativã



┌──────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│        Elementul din portofoliu              │    Alocarea financiarã    │
│                                              │elveţianã indicativã în CHF│
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Proiecte comune de cercetare                  │         2.000.000         │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│TOTAL:                                        │         2.000.000         │
└──────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────┘



    Instruire pentru orientare profesionalã în firme şi şcoli. Proiectul este o iniţiativã comunã a instituţiilor de învãţãmânt elveţiene şi române. Elevii vor fi pregãtiţi pentru carierele lor ocupaţionale prin combinarea cerinţelor pieţei muncii cu cele ale învãţãmântului. Proiectul se adreseazã elevilor din ultimul an (ultimii ani) de învãţãmânt obligatoriu (clasele a VIII-a, a IX-a sau a X-a) în ceea ce priveşte alegerea viitoare a unei profesii sau a unei universitãţi (ultimul an de gimnaziu şi ciclul inferior din liceu). Acest lucru îi ajutã la dezvoltarea carierei prin folosirea metodelor adecvate de predare şi învãţare. Elevii cautã contactul direct cu firmele alese. Profesorii primesc instruire la locul de muncã pentru a implementa programul în clasele lor. Firmele primesc îndrumare şi materiale despre cum sã îi asiste pe elevi. Profesorii selectaţi, în final, vor fi instruiţi suplimentar pentru a deveni viitori instructori.
    Proiectul cuprinde douã faze:
    - faza 1 - implementarea într-o regiune-pilot (finanţare elveţianã: 425.000 CHF; finanţare din partea României prin Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului: 15%);
    - faza 2 - repetarea în alte regiuni (finanţare elveţianã: 1.575.000 CHF; finanţare din partea României prin Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului: 15%);
    Partenerii proiectului: din partea românã: Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului; Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; Centrul Naţional pentru Pregãtire Vocaţionalã şi Instruire; comitete sectoriale; Universitatea din Bucureşti. Din partea elveţianã: Zurich University for Teacher Education - Institutul pentru Proiecte Internaţionale în Educaţie (IPE).
    Durata: aproximativ 5 ani.

    B.7. Fondul pentru parteneriate şi experţi

    Se vor aplica condiţiile generale prevãzute în cap. A din prezenta anexã, cu excepţia cazurilor în care se prevede diferit la subcap. B.7.

    1. Definiţie şi scop
    Va fi creat un fond pentru parteneriate şi experţi, cu douã obiective:
    - sã promoveze şi/sau sã consolideze parteneriatele instituţionale dintre partenerii români şi elveţieni pentru: a contribui la soluţionarea provocãrilor specifice dezvoltãrii, întãrirea capacitãţii şi structurilor partenerilor instituţionali români; a beneficia de valoarea adãugatã elveţianã; a contribui la întãrirea parteneriatelor.
    - sã mobilizeze expertiza elveţianã.
    Parteneriate instituţionale. Vor avea prioritate parteneriatele instituţionale dintre organizaţii nonprofit române şi elveţiene, organizaţii guvernamentale şi alte organizaţii publice, organisme teritoriale şi parteneri sociali români şi elveţieni care trebuie sã rãspundã provocãrilor dezvoltãrii.
    Mobilizarea expertizei. Expertiza va fi mobilizatã în primul rând prin contribuţii pe termen scurt ale experţilor elveţieni. Aceste contribuţii vor fi oferite instituţiilor nonprofit, instituţiilor guvernamentale şi altor organizaţii publice.

    2. Organismul intermediar elveţian
    SDC va lansa o cerere deschisã pentru propuneri de gestionare a fondului. Organismul intermediar elveţian va trebui sã aibã competenţele pentru a sprijini dezvoltarea parteneriatelor româno-elveţiene, cunoştinţele pentru mobilizarea aportului experţilor pe termen scurt din Elveţia şi capacitatea de a gestiona fondurile încredinţate.

    3. Compoziţia portofoliului de activitãţi şi alocarea financiarã indicativã



┌──────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│        Elementul din portofoliu              │    Alocarea financiarã    │
│                                              │elveţianã indicativã în CHF│
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Activitãţi menţionate în acordul-cadru        │            800.000        │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Activitãţi identificate pe baza unei proceduri│                           │
│de licitaţie (Schema de granturi)             │          5.000.000        │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Aportul experţilor pe termen scurt            │          1.000.000        │
│Managementul fondului tematic, finanţarea     │                           │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│pregãtirii proiectului şi rezerva             │          1.200.000        │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│TOTAL:                                        │          8.000.000        │
└──────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────┘



    Activitãţi menţionate în acordul-cadru:
    Informaţiile privind: conţinutul proiectului, partenerii proiectului şi beneficiarii, durata şi finanţarea necesare sunt orientative. Planificarea detaliatã a proiectului poate necesita modificãri ale caracteristicilor proiectului sau poate duce la anularea proiectului în întregime.
    Protejarea indicaţiilor geografice. Obiectivul parteneriatului instituţional este de a dezvolta cunoaşterea sistemelor oficiale de evaluare a calitãţii produselor agricole şi alimentare, creşterea nivelului de conştientizare a consumatorilor cu privire la calitatea produselor şi înţelegerea modalitãţilor de organizare a grupurilor de producãtori.
    Partenerii instituţionali includ: din partea românã: Oficiul Naţional pentru Produse Româneşti Tradiţionale şi Organice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, Fundaţia ADEPT, alţii; din partea elveţianã: AGRIDEA, alţii.
    Durata: 3 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 200.000 CHF pentru parteneriat; cofinanţare din partea Guvernului României, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale: 15%.
    Promovarea condiţiilor decente de lucru pentru angajaţi. Parteneriatul instituţional urmãreşte sã îmbunãtãţeascã mecanismele de dialog social în domeniul protecţiei sãnãtãţii şi siguranţei, precum condiţiile de muncã ale lucrãtorilor români şi imigranţi din România. Proiectul va sprijini dialogul structurat dintre sindicate, patronate, Inspecţia Muncii şi alte instituţii publice din acest domeniu: schimb de experienţã între sindicatele şi patronatele române şi elveţiene; promovarea structurilor bipartite şi a fondurilor paritare.
    Partenerii proiectului: din partea românã: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Inspecţia Muncii, Institutul de Cercetare în Domeniul Protecţiei Muncii, sindicate regionale şi naţionale, patronate etc.; din partea elveţianã: Asistenţa Muncii din Elveţia (SLA); alţii.
    Durata: 3 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 600.000 CHF; cofinanţare de 10% pânã la 15% oferitã conform regulilor de cofinanţare.
    Activitãţi identificate pe bazã de cerere de ofertã:
    Schema de granturi pentru finanţarea activitãţilor comune ale parteneriatelor instituţionale. Schema de granturi va promova şi/sau va consolida parteneriatele instituţionale dintre partenerii elveţieni şi români. Schema de granturi va avea douã pãrţi:
    - pentru un buget total de 2 milioane CHF: activitãţi mai mici, cuprinse între 10.000 CHF şi 100.000 CHF; şi
    - pentru un buget total de 3 milioane CHF: activitãţi mai mari, cuprinse între 100.000 CHF şi 250.000 CHF.
    Activitãţile vor fi identificate pe baza unei cereri continue de propuneri. Va fi creat un comitet de selecţie, care va include reprezentanţi ai asociaţiilor municipalitãţilor din România, societatea civilã, UNC şi SDC.
    Parteneri din partea românã: organizaţii non-profit cu personalitate juridicã în România, cum sunt organizaţiile neguvernamentale, reţele, asociaţii, federaţii, think-tanks, instituţii de învãţãmânt, instituţii culturale; organizaţii guvernamentale şi alte organizaţii publice; entitãţi teritoriale, precum regiuni, oraşe şi municipii; parteneri sociali, respectiv sindicate şi patronate reprezentative şi recunoscute la nivel naţional.
    Parteneri din partea elveţianã: parteneri instituţionali care sã coopereze cu partenerii lor români.
    Durata: 4 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 5.000.000 CHF; cofinanţare de 10% pânã la 15% oferitã de parteneri instituţionali, conform regulilor de cofinanţare.
    Schema de granturi pentru finanţarea contribuţiei pe termen scurt a experţilor elveţieni. Schema de granturi este destinatã sã permitã partenerilor români sã beneficieze de expertiza elveţianã. Cererile de finanţare a experţilor pot fi depuse oricând, într-o perioadã datã (cerere continuã). Costurile activitãţilor vor varia de la câteva sute de franci elveţieni, la 35.000 CHF. În cazuri bine justificate, limita superioarã poate creşte uşor. UNC şi SDC vor aviza împreunã aprobãrile date de organismul intermediar elveţian.
    Aplicanţii eligibili pentru asistenţa experţilor pot include organizaţii guvernamentale şi organizaţii non-profit cu personalitate juridicã în România.
    Durata: 4 ani.
    Finanţare: contribuţie elveţianã: 1.000.000 CHF; cofinanţarea pãrţii române (de exemplu: transportul local al expertului, interpretariat) oferitã de beneficiarul contribuţiei expertului.

    4. Comitetul de coordonare
    Va fi constituit un comitet de coordonare. Comitetul de coordonare va fi format din reprezentanţi ai asociaţiei municipalitãţilor din România, reprezentanţi ai societãţii civile, UNC şi SDC. Aceştia se vor întâlni de cel puţin douã ori pe an. Conducerea va fi asiguratã de organismul intermediar elveţian, care va acţiona şi ca membru-secretar al comitetului de coordonare.


    ANEXA 5

                              REGULI ŞI PROCEDURI
                       pentru facilitatea de pregãtire a
               proiectului şi pentru fondul de asistenţã tehnicã

    Anexa nr. 5 este parte integrantã a acordului-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian referitor la implementarea Programului de cooperare elveţiano-român. Orice modificare la prezenta anexã va fi fãcutã în scris, cu acordul comun al autoritãţilor competente menţionate la art. 9 al pãrţii principale din acordul-cadru.
    Anexa nr. 5 defineşte regulile şi procedurile pentru Facilitatea de pregãtire a proiectului şi pentru Fondul de asistenţã tehnicã.
    Anexa nr. 1 defineşte cadrul conceptual al Programului de cooperare elveţiano-românã. Regulile şi procedurile sunt definite: în anexa nr. 2 pentru întregul Program de cooperare elveţiano-român; în anexa nr. 3 pentru proiecte şi programe; în anexa nr. 4 pentru fondurile tematice.

    A. Facilitatea de pregãtire a proiectului

    1. Definiţie şi scop
    Facilitatea de pregãtire a proiectului furnizeazã asistenţã financiarã pentru pregãtirea propunerilor finale de proiect (de exemplu, studii de fezabilitate, evaluãri de impact asupra mediului etc.).

    2. Procedurile de cerere şi aprobare
    O cerere pentru asistenţã financiarã în cadrul facilitãţii de pregãtire a proiectului trebuie sã fie parte a schiţei de proiect (conform anexei nr. 3 secţiunea 1.2).
    SECO va evalua dacã asistenţa cerutã pentru pregãtirea proiectului este adecvatã pentru asistenţã financiarã.
    Decizia privind furnizarea de asistenţã financiarã pentru pregãtirea proiectului este parte din decizia finalã a Elveţiei privind schiţa de proiect.

    3. Managementul facilitãţii de pregãtire a proiectului
    Facilitatea de pregãtire a proiectului este gestionatã de UNC.

    4. Acordul privind facilitatea de pregãtire a proiectului
    Acordul privind facilitatea de pregãtire a proiectului va fi pregãtit şi semnat de UNC din partea României şi de SECO din partea Elveţiei. Conţinutul facilitãţii de pregãtire a proiectului va include printre altele:
    - obiectivele facilitãţii de pregãtire a proiectului;
    - roluri şi responsabilitãţi;
    - descrierea detaliatã a costurilor eligibile pentru finanţare;
    - cofinanţarea;
    - procedurile de audit, monitorizare şi raportare.

    5. Cofinanţarea
    Mijloacele financiare furnizate de facilitatea de pregãtire a proiectului necesitã o cofinanţare minimã de 15% din partea destinatarului sau a unei pãrţi terţe. Procentul de cofinanţare va fi determinat de la caz la caz.

    B. Fondul de asistenţã tehnicã

    1. Definiţie şi scop
    Un fond de asistenţã tehnicã poate fi înfiinţat pentru a contribui la unele costuri suplimentare suportate de România pentru implementarea eficientã şi efectivã a contribuţiei.

    2. Costuri eligibile
    Costurile suportate de autoritãţile române pentru obligaţiile efectuate în mod suplimentar şi exclusiv pentru implementarea contribuţiei sunt eligibile pentru finanţare, dacã ele aparţin uneia dintre urmãtoarele categorii:
    a) costurile de monitorizare şi ale comitetelor de selecţie a proiectelor pentru Programul de cooperare elveţiano-român;
    b) pregãtirea pentru potenţialele agenţii executive cu obiectivul de a le pregãti pentru Programul de cooperare elveţiano-român;
    c) angajarea de consultanţi pentru elaborarea procedurilor şi îndrumãrilor pentru implementarea contribuţiei elveţiene;
    d) angajarea de consultanţi şi experţi pentru identificarea şi analiza propunerilor de proiecte adresate UNC şi pentru pregãtirea cererilor de finanţare cãtre Elveţia;
    e) angajarea de consultanţi şi experţi pentru monitorizare, auditare şi pentru analiza mãsurilor-suport finanţate prin contribuţie şi a întregului Program de cooperare elveţiano-român;
    f) audituri şi verificãri la faţa locului ale operaţiunilor legate de contribuţie, când acestea sunt legate de activitãţi care depãşesc obligaţiile normale ale României;
    g) mãsurile de publicitate legate de contribuţie;
    h) costurile pentru participarea la întâlnirile cu autoritãţile elveţiene care au loc în afara României;
    i) costurile de traducere ale UNC şi ale organismelor intermediare la nivelul managementului contribuţiei elveţiene;
    j) echipamentul suplimentar, inclusiv software-ul, achiziţionat în mod special pentru implementarea contribuţiei;
    k) costurile suportate de autoritãţile române pentru managementul, implementarea, monitorizarea şi controlul contribuţiei, dacã:
    - nu este disponibilã o altã sursã de finanţare;
    - o evaluare detaliatã a cerinţelor personalului este disponibilã şi convenitã de cãtre pãrţi;
    - finanţarea acestui personal este decisivã pentru implementarea eficientã a contribuţiei elveţiene;
    - existã un sistem de raportare şi monitorizare a costurilor pentru salariaţi;
    - salariile şi costurile sunt conforme politicii de angajare a personalului administrativ şi corespunde standardelor;
    - cofinanţarea româneascã a costurilor cu personalul, suportate din fondul de asistenţã tehnicã, este de 25%.

    3. Organismul intermediar pentru fondul de asistenţã tehnicã
    Fondul de asistenţã tehnicã este gestionat de UNC.

    4. Acordul privind fondul de asistenţã tehnicã
    Acordul privind fondul de asistenţã tehnicã va fi pregãtit şi semnat de cãtre UNC din partea României şi de cãtre SDC/SECO din partea Elveţiei. Conţinutul Acordului privind fondul de asistenţã tehnicã va include, printre altele:
    - obiectivele fondului de asistenţã tehnicã;
    - descrierea detaliatã a costurilor eligibile pentru finanţare;
    - structura organizaţionalã, rolurile şi responsabilitãţile;
    - procedurile;
    - planificarea bugetarã şi financiarã;
    - procedurile de audit;
    - monitorizarea şi coordonarea;
    - raportarea.

                                      ------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Guvernul Romaniei, HOTARARE nr. 1.065 din 20 octombrie 2010

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016