Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 1.050 din 9 august 2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj
HOTĂ?RÂRE nr. 1.050 din 9 august 2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securitãţii şi sãnãtãţii lucrãtorilor din industria extractiva de foraj EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 29 august 2006 În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al <>art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securitãţii şi sãnãtãţii în munca nr. 319/2006 , Guvernul României adopta prezenta hotãrâre. CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 (1) Prezenta hotãrâre stabileşte cerinţele minime de protecţie în domeniul securitãţii şi sãnãtãţii în munca a lucrãtorilor din industria extractiva de foraj. (2) Prevederile <>Legii securitãţii şi sãnãtãţii în munca nr. 319/2006 se aplica în întregime domeniului prevãzut la alin. (1), fãrã a aduce atingere prevederilor mai restrictive şi/sau specifice conţinute în prezenta hotãrâre. ART. 2 Pentru aplicarea prezentei hotãrâri, termenii şi expresiile de mai jos semnifica, dupã cum urmeazã: a) industrie extractiva de foraj - toate ramurile industriei în care se desfãşoarã activitãţile de extracţie, în sensul strict al termenului, de substanţe minerale utile prin forare de puţuri de sonde şi/sau prospecţiuni pentru asemenea extractii şi/sau pregãtirea pentru vânzarea materiilor prime extrase; b) loc de munca - ansamblul locurilor destinate amplasarii de posturi de lucru în cadrul activitãţilor şi instalaţiilor legate direct sau indirect de industriile extractive de foraj, inclusiv locurile de cazare la care lucrãtorii au acces în cadrul activitãţii lor. ART. 3 Prevederile prezentei hotãrâri nu se aplica activitãţilor de prelucrare a materiilor prime extrase. CAP. II Obligaţiile angajatorilor ART. 4 Pentru a asigura securitatea şi sãnãtatea lucrãtorilor, angajatorul este obligat sa ia mãsurile necesare pentru ca: a) locurile de munca sa fie proiectate, construite, echipate, date în folosinta, exploatate şi întreţinute astfel încât sa permitã lucrãtorilor efectuarea sarcinilor de munca fãrã a pune în pericol securitatea şi/sau sãnãtatea proprie şi/sau a celorlalţi lucrãtori; b) exploatarea locurilor de munca în prezenta lucrãtorilor sa se facã sub supravegherea unei persoane responsabile; c) activitãţile care comporta un risc special sa fie încredinţate numai personalului competent şi sa se execute conform instrucţiunilor date; d) toate instrucţiunile de securitate sa fie redactate astfel încât sa poatã fi intelese de cãtre toţi lucrãtorii la care se referã; e) locurile de munca sa fie dotate cu instalaţii de prim ajutor adecvate; f) toate exerciţiile de securitate necesare sa se efectueze periodic. ART. 5 Angajatorul trebuie sa se asigure ca este întocmit şi ţinut la zi un document referitor la securitate şi sãnãtate, denumit în continuare document de securitate şi sãnãtate, care îndeplineşte cerinţele prevãzute la <>art. 7, 12, 16 şi 17 din Legea nr. 319/2006 . ART. 6 Documentul de securitate şi sãnãtate face dovada în special ca: a) sunt determinate şi evaluate riscurile la care sunt expusi lucrãtorii la locul de munca; b) se iau mãsurile corespunzãtoare pentru a se atinge obiectivele prezentei hotãrâri; c) proiectarea, utilizarea şi întreţinerea locului de munca şi ale echipamentelor prezintã securitate. ART. 7 Documentul de securitate şi sãnãtate se întocmeşte înainte de începerea lucrãrii şi trebuie revizuit dacã locul de munca suferã modificãri majore, extinderi sau transformãri. ART. 8 În situaţia în care la acelaşi loc de munca sunt prezenţi lucrãtori din diferite întreprinderi, fiecare angajator rãspunde de toate problemele care ţin de responsabilitatea sa. ART. 9 Angajatorul care are responsabilitatea locului de munca coordoneazã punerea în aplicare a tuturor mãsurilor privitoare la securitatea şi sãnãtatea lucrãtorilor şi înscrie în documentul de securitate şi sãnãtate scopul, mãsurile şi modalitãţile de punere în aplicare a acestei coordonari. ART. 10 Dispoziţiile art. 9 nu aduc atingere rãspunderii individuale a angajatorilor prevãzute de <>Legea nr. 319/2006 . ART. 11 (1) Angajatorul trebuie sa raporteze fãrã întârziere autoritãţilor prevãzute la <>art. 27 alin. (1) din Legea nr. 319/2006 orice accident de munca grav şi/sau mortal, precum şi orice pericol grav. (2) Dacã este necesar, angajatorul actualizeazã documentul de securitate şi sãnãtate, inregistrand mãsurile luate pentru evitarea evenimentelor prevãzute la alin. (1). ART. 12 Angajatorul trebuie sa ia mãsurile de precautie corespunzãtoare în funcţie de metoda de exploatare: a) pentru a evita, detecta şi combate declanşarea şi propagarea incendiilor şi exploziilor; şi b) pentru a evita formarea atmosferelor explozive şi/sau nocive pentru sãnãtate. ART. 13 Angajatorul trebuie sa prevadã şi sa întreţinã mijloace corespunzãtoare de evacuare şi salvare pentru a asigura, în caz de pericol, evacuarea lucrãtorilor de la locurile de munca, rapid şi în deplina securitate. ART. 14 Angajatorul trebuie sa ia mãsurile necesare pentru asigurarea sistemelor de alarma şi a altor mijloace de comunicare necesare care sa permitã, în caz de nevoie, declanşarea imediata a operaţiilor de asistenta, prim ajutor, de evacuare şi salvare. CAP. III Informarea, consultarea şi participarea lucrãtorilor ART. 15 Lucrãtorii şi/sau reprezentanţii lor trebuie sa fie informati asupra tuturor mãsurilor luate cu privire la securitatea şi sãnãtatea la locurile de munca şi, în special, asupra celor privind punerea în aplicare a prevederilor art. 4-14, fãrã a se aduce atingere prevederilor <>art. 16 şi 17 din Legea nr. 319/2006 . ART. 16 Informaţiile trebuie sa fie pe înţelesul lucrãtorilor vizati. ART. 17 Consultarea şi participarea lucrãtorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora trebuie sa se facã în conformitate cu prevederile <>art. 18 din Legea nr. 319/2006 . CAP. IV Supravegherea medicalã ART. 18 Pentru a asigura supravegherea medicalã corespunzãtoare a lucrãtorilor, în funcţie de riscurile privind securitatea şi sãnãtatea lor la locul de munca, se iau mãsuri în conformitate cu reglementãrile legale în domeniu. ART. 19 Mãsurile menţionate la art. 18 se stabilesc astfel încât sa permitã fiecãrui lucrator sa beneficieze sau sa fie supus unui examen medical înainte de începerea activitãţilor prevãzute la art. 2 şi, ulterior, în mod periodic. ART. 20 Supravegherea medicalã a lucrãtorilor în cadrul sistemului naţional de sãnãtate se asigura prin structurile medicale de medicina a muncii care funcţioneazã potrivit reglementãrilor Ministerului Sãnãtãţii Publice. CAP. V Dispoziţii finale ART. 21 Locurile de munca ce se vor crea dupã data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri trebuie sa îndeplineascã cerinţele minime de securitate şi sãnãtate prevãzute în anexele nr. 1-3. ART. 22 Locurile de munca existente la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri trebuie sa îndeplineascã cerinţele minime de securitate şi sãnãtate prevãzute în anexe, pana cel târziu la data aderãrii României la Uniunea Europeanã. ART. 23 Dacã, dupã data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, locurile de munca sunt supuse unor modificãri, extinderi şi/sau transformãri, angajatorul ia mãsurile necesare pentru ca aceste modificãri, extinderi şi/sau de transformãri sa fie în conformitate cu cerinţele minime corespunzãtoare prevãzute în anexe. ART. 24 Prevederile anexelor nr. 1-3 se adapteaza în funcţie de evoluţia acquis-ului comunitar şi a standardizarii cu privire la industria extractiva de foraj şi/sau de progresul tehnic, evoluţia reglementãrilor sau specificatiilor internaţionale ori a noilor descoperiri în domeniul industriei extractive de foraj. ART. 25 Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART. 26 Dispoziţiile prevederilor din anexe se aplica ori de câte ori acestea sunt necesare datoritã caracteristicilor locului de munca, în funcţie de activitate, de împrejurãri sau de un risc specific. ART. 27 Prezenta hotãrâre intra în vigoare la data de 1 octombrie 2006. ART. 28 De la data aderãrii României la Uniunea Europeanã, Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei va raporta Comisiei Europene, la fiecare 5 ani, despre aplicarea prevederilor prezentei hotãrâri, prezentând totodatã punctele de vedere ale partenerilor sociali. * Prezenta hotãrâre transpune Directiva 92/91/CEE privind cerinţele minime pentru îmbunãtãţirea securitãţii şi protecţiei sãnãtãţii lucrãtorilor din industria extractiva de foraj, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 348/1992. PRIM-MINISTRU CALIN POPESCU-TARICEANU Contrasemneazã: --------------- Ministrul muncii, solidaritãţii sociale şi familiei, Gheorghe Barbu Ministrul economiei şi comerţului, Codrut Ioan Seres Ministrul sãnãtãţii publice, Gheorghe Eugen Nicolaescu p. Ministrul integrãrii europene, Adrian Ciocanea, secretar de stat Bucureşti, 9 august 2006. Nr. 1.050. ANEXA 1 CERINŢE MINIME COMUNE aplicabile sectoarelor de foraj terestru şi marin 1. Stabilitate şi soliditate Locurile de munca trebuie proiectate, construite, instalate, exploatate, supravegheate şi întreţinute pentru a putea rezista forţelor exterioare la care pot fi supuse. Ele trebuie sa aibã structura şi soliditatea corespunzãtoare în funcţie de utilizare. 2. Supraveghere şi organizare 2.1. Organizarea locurilor de munca 2.1.1. Locurile de munca trebuie sa fie astfel organizate încât sa asigure o protecţie adecvatã impotriva riscurilor. Acestea trebuie menţinute curate, iar substantele sau depunerile periculoase trebuie indepartate ori ţinute sub supraveghere, pentru a nu pune în pericol securitatea şi sãnãtatea lucrãtorilor. 2.1.2. Posturile de lucru trebuie sa fie proiectate şi construite dupã principii ergonomice, ţinându-se seama de necesitatea lucrãtorilor de a putea urmãri derularea operaţiunilor de la postul lor de lucru. 2.1.3. Zonele în care exista riscuri specifice trebuie delimitate şi semnalizate. 2.2. Persoana responsabilã La orice loc de munca ocupat de lucrãtori trebuie sa existe în permanenta o persoana responsabilã desemnatã de angajator, care sa aibã calitãţile şi competenta necesare acestei funcţii. Angajatorul poate sa isi asume el însuşi responsabilitatea pentru locul de munca la care se face referire în paragraful anterior, dacã are calitãţile şi competenta necesare. 2.3. Supravegherea Pentru asigurarea securitãţii şi protecţiei sãnãtãţii lucrãtorilor pe parcursul tuturor operaţiilor, trebuie asigurata supravegherea de cãtre persoane care au calitãţile şi competenta cerute de aceasta funcţie, desemnate de cãtre angajator sau în numele acestuia, şi care acţioneazã în interesul acestuia. Angajatorul poate sa isi asume personal supravegherea la care se face referire în primul paragraf, dacã are calitãţile şi competenta necesare. 2.4. Lucrãtori competenţi La fiecare loc de munca ocupat de lucrãtori trebuie sa se gãseascã un numãr suficient de lucrãtori care sa aibã calitãţile, experienta şi pregãtirea necesare pentru a îndeplini sarcinile ce le sunt încredinţate. 2.5. Informare, instruire şi pregãtire Lucrãtorii trebuie sa beneficieze de informare, instruire şi pregãtire sau perfecţionare profesionalã, necesare pentru asigurarea securitãţii şi protecţia sãnãtãţii lor. Angajatorul trebuie sa se asigure ca lucrãtorii primesc instrucţiuni pe înţelesul lor, astfel încât sa nu punã în pericol propria securitate şi sãnãtate sau pe a celorlalţi lucrãtori. 2.6. Instrucţiuni scrise Pentru fiecare loc de munca trebuie elaborate instrucţiuni scrise, care sa cuprindã reguli ce trebuie respectate în scopul asigurãrii securitãţii şi sãnãtãţii lucrãtorilor şi al utilizãrii în siguranta a utilajelor. Aceste instrucţiuni trebuie sa includã informaţii cu privire la utilizarea echipamentelor de intervenţie, precum şi la mãsurile ce trebuie luate la locul de munca sau în apropierea acestuia, în caz de urgenta. 2.7. Metode sigure de lucru La fiecare loc de munca sau pentru fiecare activitate trebuie aplicate metode sigure de lucru. 2.8. Permise de lucru În cazul în care documentul de securitate şi sãnãtate prevede acest lucru, trebuie introdus un sistem de permise de lucru pentru executarea lucrãrilor periculoase şi pentru executarea lucrãrilor care nu sunt, în mod normal, periculoase, dar care, în interactiune cu alte activitãţi, pot genera pericole grave. Permisele de lucru trebuie emise înainte de începerea lucrului de persoana desemnatã în acest scop şi trebuie sa conţinã condiţiile ce trebuie îndeplinite şi mãsurile ce trebuie luate înainte, în timpul lucrului şi dupã lucru. 2.9. Revizuirea periodicã a mãsurilor de securitate şi de sãnãtate Angajatorul trebuie sa asigure revizuirea periodicã a mãsurilor referitoare la securitatea şi sãnãtatea lucrãtorilor, inclusiv a sistemului de gestionare a securitãţii şi sãnãtãţii, pentru a fi în concordanta cu prevederile prezentei hotãrâri. 3. Utilaje şi instalaţii mecanice şi electrice 3.1. Generalitati În momentul alegerii, instalãrii, punerii în funcţiune, exploatãrii şi întreţinerii utilajelor mecanice şi electrice trebuie sa se acorde atenţia cuvenitã securitãţii şi sãnãtãţii lucrãtorilor, luându-se în considerare prevederile prezentei hotãrâri, ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piata a maşinilor industriale, precum şi ale legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/655 CEE. Dacã utilajele sunt amplasate într-o zona în care exista sau pot sa existe riscuri de incendiu ori de explozie datorate aprinderii unor gaze, vapori sau lichide volatile, atunci acestea trebuie sa corespundã utilizãrii într-o astfel de zona. Utilajele trebuie sa fie prevãzute, dacã este necesar, cu dispozitive de protecţie adecvatã şi sisteme de securitate în caz de avarie. 3.2. Dispoziţii specifice Utilajele şi instalaţiile mecanice trebuie sa prezinte o rezistenta suficienta, sa nu prezinte defecte evidente şi sa corespundã scopului în care au fost realizate. Utilajele şi instalaţiile electrice trebuie sa aibã o capacitate şi o putere corespunzãtoare scopului în care au fost destinate. 4. Întreţinere 4.1. Întreţinere generalã Este necesarã stabilirea unui program adecvat privind verificarea sistematica, întreţinerea şi, dacã este cazul, testarea utilajelor şi instalaţiilor mecanice şi electrice. Întreţinerea, verificarea şi testarea oricãrei pãrţi a instalaţiei sau a utilajului trebuie efectuate de cãtre o persoana competenta. Procesele-verbale de verificare şi testare trebuie întocmite şi pãstrate în mod corespunzãtor. 4.2. Întreţinerea echipamentului de protecţie Echipamentul de protecţie trebuie sa fie corespunzãtor, pregãtit pentru utilizare şi în perfecta stare de funcţionare în orice moment. Întreţinerea trebuie facuta ţinându-se seama de activitãţile exercitate. 5. Controlul puţurilor În timpul operaţiilor de foraj trebuie sa fie prevãzute echipamente corespunzãtoare pentru controlul puţurilor, în scopul prevenirii riscurilor de eruptie. La amplasarea acestor echipamente trebuie sa se ţinã seama de caracteristicile putului forat şi de condiţiile de exploatare. 6. Protecţia impotriva atmosferelor nocive şi riscurilor de explozie 6.1. Trebuie luate mãsuri pentru evaluarea prezentei substanţelor nocive şi/sau potenţial explozive în atmosfera şi pentru mãsurarea concentratiei acestor substanţe. Dacã documentul de securitate şi sãnãtate prevede acest lucru, trebuie montate dispozitive de supraveghere care sa înregistreze şi sa masoare concentratiile de gaz, automat şi continuu, în punctele menţionate, dispozitive de alarma automate, sisteme de decuplare automatã a instalaţiilor electrice şi sisteme de oprire automatã a motoarelor cu ardere interna. Dacã sunt prevãzute mãsurãtori automate, valorile determinate trebuie înregistrate şi pãstrate în documentul de securitate şi sãnãtate. 6.2. Protecţia impotriva atmosferelor nocive 6.2.1. Dacã se acumuleaza sau exista riscul sa se acumuleze în atmosfera substanţe nocive, trebuie luate mãsuri adecvate pentru a se asigura reţinerea lor la sursa şi îndepãrtarea lor. Sistemul trebuie sa fie capabil sa disperseze aceste substanţe nocive, astfel încât sa nu prezinte niciun risc pentru lucrãtori. 6.2.2. Fãrã a aduce atingere prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sãnãtate pentru utilizarea de cãtre lucrãtori a echipamentelor individuale de protecţie la locul de munca, în zonele în care lucrãtorii pot fi expusi atmosferelor nocive pentru sãnãtatea lor, trebuie sa existe un numãr suficient de aparate respiratorii şi echipamente de reanimare corespunzãtoare. În asemenea cazuri, trebuie sa fie prezent la locul de munca un numãr suficient de lucrãtori instruiti sa foloseascã asemenea echipamente. Echipamentul trebuie sa fie depozitat şi întreţinut corespunzãtor. 6.2.3. În cazul în care în atmosfera exista sau poate exista hidrogen sulfurat ori alte gaze toxice, trebuie sa existe şi sa fie pus la dispoziţia organelor de control un plan de protecţie care sa precizeze echipamentele disponibile şi mãsurile preventive adoptate. 6.3. Prevenirea riscurilor de explozie 6.3.1. Trebuie luate toate mãsurile necesare pentru prevenirea apariţiei şi formãrii atmosferelor explozive. 6.3.2. În interiorul zonelor care prezintã riscuri de explozie, trebuie luate toate mãsurile pentru a impiedica aprinderea atmosferei explozive. 6.3.3. Trebuie stabilit un plan de prevenire a exploziilor, precizându-se echipamentele şi mãsurile ce trebuie luate. 7. Cai şi iesiri de urgenta 7.1. Cãile şi ieşirile de urgenta trebuie sa fie libere şi sa conducã în modul cel mai direct spre exterior sau într-o zona de securitate, la un punct de adunare ori la un post de evacuare sigur. 7.2. În caz de pericol, lucrãtorii trebuie sa poatã evacua rapid şi în condiţii de securitate maxima toate locurile de munca. 7.3. Numãrul, distribuţia şi dimensiunile cãilor şi iesirilor de urgenta se fac în funcţie de folosirea, dotarea şi dimensiunile locurilor de munca, precum şi de numãrul maxim de persoane prezente. Încãperile de cazare şi de repaus trebuie sa aibã cel puţin doua iesiri de urgenta separate, situate cat mai departe posibil una de cealaltã şi care sa conducã spre o zona sigura, un punct de adunare sigur sau un punct de evacuare sigur. 7.4. Uşile de urgenta trebuie sa se deschidã spre exterior sau, dacã acest lucru nu este posibil de realizat, atunci trebuie sa fie glisante. Uşile de urgenta nu trebuie sa fie incuiate sau blocate, astfel încât sa nu poatã fi deschise uşor şi imediat de cãtre persoanele care ar avea nevoie sa le utilizeze în caz de urgenta. 7.5. Cãile şi ieşirile de urgenta speciale trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sãnãtate la locul de munca. 7.6. Uşile de urgenta nu trebuie incuiate. Cãile şi ieşirile de urgenta, precum şi cãile de circulaţie şi uşile de acces cãtre acestea trebuie sa fie libere, astfel încât sa poatã fi utilizate în orice moment, fãrã oprelisti. 7.7. Cãile şi ieşirile de urgenta, care necesita iluminare, trebuie prevãzute şi cu iluminare de siguranta de intensitate corespunzãtoare, în eventualitatea unei întreruperi a alimentarii cu energie electrica. 8. Aerisirea locurilor de munca închise 8.1. În locurile de munca închise trebuie sa se asigure suficient aer proaspãt, avându-se în vedere metodele de lucru folosite şi eforturile fizice impuse lucrãtorilor. Dacã se utilizeazã o instalatie de ventilaţie, ea trebuie menţinutã în stare de funcţionare. Orice defectiune în funcţionarea instalaţiei trebuie semnalizata de un sistem de control, dacã acest lucru este necesar pentru sãnãtatea lucrãtorilor. 8.2. Dacã sunt folosite instalaţii de aer condiţionat sau ventilaţie mecanicã, acestea trebuie sa funcţioneze astfel încât lucrãtorii sa nu fie expusi curentilor de aer care i-ar putea deranja. Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sãnãtatea lucrãtorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminata rapid. 9. Temperatura din încãperi 9.1. Temperatura din încãperile de lucru trebuie sa fie adecvatã organismului uman în timpul lucrului, ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de eforturile fizice impuse lucrãtorilor. 9.2. Temperatura din încãperile de repaus, din încãperile pentru personalul de serviciu permanent, din grupurile sanitare, din cantine şi din încãperile de prim ajutor trebuie sa corespundã destinaţiei specifice acestor încãperi. 9.3. Ferestrele, luminatoarele şi glasvandurile trebuie sa permitã evitarea luminii solare excesive asupra locurilor de munca, în funcţie de natura muncii şi de locul de munca. 10. Pardoselile, pereţii, plafoanele şi acoperisurile încãperilor 10.1. Pardoselile locurilor de munca trebuie sa fie lipsite de proeminente, de gãuri sau de planuri înclinate periculoase; ele trebuie sa fie fixe, stabile şi nealunecoase. Locurile de munca în care sunt instalate posturi de lucru trebuie sa prezinte o izolatie din punct de vedere termic, ţinându-se seama de tipul întreprinderii şi de activitatea fizica a lucrãtorilor. 10.2. Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor din încãperi trebuie sa poatã fi curatate şi renovate la un nivel de igiena adecvat. 10.3. Pereţii transparenti sau translucizi, în special cei integral din sticla, din încãperile ori din apropierea locurilor de munca şi a cãilor de acces trebuie sa fie clar semnalizati şi confectionati din material securizat sau separati de aceste locuri de munca şi de cãile de acces, astfel încât lucrãtorii sa nu vina în contact cu aceste glasvanduri ori sa fie rãniţi în cazul spargerii lor. 10.4. Accesul pe acoperisurile din materiale insuficient de rezistente trebuie permis numai în situaţia în care se realizeazã dotarea cu echipamente care sa asigure desfãşurarea lucrului în deplina securitate. 11. Iluminarea naturala şi artificiala 11.1. Fiecare loc de munca trebuie sa dispunã de o iluminare suficienta care sa asigure securitatea şi sãnãtatea lucrãtorilor. 11.2. Locurile de munca trebuie sa primeascã suficienta lumina naturala şi trebuie sa fie prevãzute, ţinându-se cont de condiţiile de clima, cu dispozitive de iluminare artificiala adecvate pentru a asigura securitatea şi sãnãtatea lucrãtorilor. 11.3. Instalaţiile de iluminat din încãperile de lucru şi din cãile de acces trebuie sa fie amplasate astfel încât tipul iluminarii sa nu prezinte un risc de accidentare pentru lucrãtori. 11.4. Locurile de munca în care lucrãtorii sunt în mod deosebit expusi riscurilor în caz de întrerupere a alimentarii cu energie electrica trebuie sa fie prevãzute cu iluminat de siguranta cu o intensitate adecvatã. 11.5. Instalaţiile de iluminat trebuie sa fie proiectate astfel încât sa asigure o iluminare permanenta a locurilor de control operational, cãilor de ieşire, locurilor de imbarcare, zonelor periculoase. Dacã locurile de munca nu sunt ocupate decât ocazional, obligaţia la care se referã primul paragraf se limiteazã la perioada în care lucrãtorii sunt prezenţi. 12. Ferestre şi luminatoare 12.1. Ferestrele, luminatoarele şi sistemele de ventilaţie prevãzute cu dispozitive de deschidere, reglare şi blocare trebuie proiectate astfel încât funcţionarea acestora sa fie sigura. Amplasarea lor trebuie sa nu constituie un risc pentru lucrãtori atunci când sunt deschise. 12.2. Ferestrele şi luminatoarele trebuie sa poatã fi curatate fãrã riscuri. 13. Usi şi porţi 13.1. Poziţia, numãrul şi dimensiunile uşilor şi portilor, precum şi materialele din care sunt confectionate sunt determinate de natura şi utilizarea încãperilor sau incintelor. 13.2. Uşile transparente trebuie marcate adecvat la nivelul privirii. 13.3. Uşile şi porţile batante trebuie sa fi transparente sau sa posede panouri transparente. 13.4. Dacã suprafeţele transparente sau translucide ale uşilor şi portilor nu sunt din materiale securizate şi dacã exista posibilitatea ca lucrãtorii sa se raneasca dacã acestea se sparg, suprafeţele trebuie protejate impotriva spargerii. 13.5. Uşile glisante trebuie sa fie prevãzute cu un sistem de securitate care sa împiedice ieşirea acestora de pe sine şi cãderea în mod neasteptat. 13.6. Uşile şi porţile care se deschid în sus trebuie prevãzute cu un sistem de siguranta care sa împiedice cãderea lor. 13.7. Uşile şi porţile situate de-a lungul cãilor de salvare trebuie marcate adecvat. Ele trebuie sa poatã fi deschise din interior oricând, cu usurinta, fãrã ajutor special. Ele trebuie sa poatã fi deschise când locurile de munca sunt ocupate. 13.8. În apropierea imediata a portilor destinate în special traficului de vehicule, dacã acestea nu sunt sigure pentru pietoni, trebuie sa existe usi sau porţi destinate acestora care sa fie semnalizate vizibil şi degajate în permanenta. 13.9. Uşile şi porţile mecanice trebuie sa funcţioneze fãrã sa prezinte un pericol de accidentare pentru lucrãtori. Ele trebuie sa fie prevãzute cu sistem de oprire de siguranta accesibile şi uşor de identificat şi dacã nu se deschid automat în cazul întreruperii alimentarii cu energie electrica, sa poatã fi deschise manual. 13.10. Dacã accesul într-un loc este oprit de lanturi sau dispozitive similare, acestea trebuie sa fie vizibile şi semnalizate prin panouri de interdicţie ori avertizare adecvate. 14. Cai de circulaţie 14.1. În caz de urgenta, trebuie sa fie posibile accesul fãrã pericol la locul de munca şi evacuarea rapida şi în siguranta. 14.2. Cãile de circulaţie, inclusiv scarile, scarile fixe, cheiurile şi rampele de încãrcare, trebuie sa fie calculate, dimensionate şi amplasate astfel încât pietonii sau vehiculele sa le poatã utiliza uşor, în deplina securitate şi în conformitate cu destinaţia lor, iar lucrãtorii aflaţi în vecinãtatea acestor cai de circulaţie sa nu fie amenintati de niciun pericol. 14.3. Cãile utilizate pentru traficul pietonal şi/sau traficul de mãrfuri trebuie sa fie dimensionate în concordanta cu numãrul de utilizatori potenţiali şi cu tipul de întreprindere. Dacã pe cãile de circulaţie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie prevãzutã o distanta de securitate corespunzãtoare pentru pietoni. 14.4. Între cãile de circulaţie destinate vehiculelor şi porţi, portaluri, pasaje pentru pietoni, coridoare şi scãri trebuie sa existe o distanta suficienta. 14.5. Traseul cãilor de circulaţie şi acces trebuie sa fie semnalizat clar pentru a asigura protecţia lucrãtorilor. 15. Zone periculoase 15.1. Dacã locurile de munca cuprind zone periculoase în care, datoritã naturii muncii, exista riscuri, inclusiv de cadere a lucrãtorilor şi a obiectelor, locurile de munca trebuie prevãzute, în mãsura posibilitãţilor, cu dispozitive care sa împiedice intrarea în zona a lucrãtorilor neautorizati. 15.2. Trebuie luate mãsuri adecvate de protecţie a lucrãtorilor autorizaţi sa între în zonele periculoase. 15.3. Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil. 16. Dimensiunile şi volumul de aer al încãperilor - libertatea de mişcare la posturile de lucru 16.1. Încãperile de lucru trebuie sa aibã o suprafata, înãlţime şi un volum de aer corespunzãtoare, care sa permitã lucrãtorilor sa isi desfãşoare munca fãrã riscuri pentru securitatea, sãnãtatea sau confortul lor. 16.2. Dimensiunile suprafeţei neocupate de la postul de lucru trebuie sa asigure lucrãtorilor suficienta libertate de mişcare şi sa le permitã sa isi desfãşoare munca în deplina securitate. 17. Încãperile de repaus 17.1. Dacã securitatea şi sãnãtatea lucrãtorilor necesita acest lucru, în funcţie de tipul de activitate sau de efectivele care depãşesc un anumit numãr de persoane, lucrãtorii trebuie sa dispunã de o camera de repaus uşor accesibila. Aceasta dispoziţie nu este aplicabilã dacã lucrãtorii isi desfãşoarã activitatea în birouri sau în camere de lucru similare, care oferã posibilitatea de relaxare în timpul pauzelor. 17.2. Încãperile de repaus trebuie sa fie destul de mari şi sa fie dotate cu un numãr corespunzãtor de mese şi scaune cu spatar, în funcţie de numãrul lucrãtorilor. 17.3. În încãperile de repaus trebuie luate mãsuri pentru protecţia nefumatorilor fata de disconfortul creat de fumul de tigara. 17.4. Dacã timpul de munca este întrerupt cu regularitate şi în mod frecvent şi nu exista camera de repaus, trebuie puse la dispoziţia personalului alte camere în care lucrãtorii sa poatã sta în timpul intreruperilor, ori de câte ori securitatea şi sãnãtatea lucrãtorilor o justifica. Trebuie luate mãsuri adecvate pentru protecţia nefumatorilor impotriva disconfortului provocat de fumul de tigara. 18. Locuri de munca în aer liber 18.1. Posturile de lucru, cãile de circulaţie şi alte amplasamente sau instalaţii în aer liber, care sunt ocupate ori utilizate de cãtre lucrãtori în decursul activitãţii lor, trebuie sa fie astfel organizate ca circulaţia pietonala sau a vehiculelor sa se facã în condiţii de securitate. 18.2. Locurile de munca în aer liber trebuie sa fie iluminate corespunzãtor cu lumina artificiala, în condiţiile în care lumina zilei este insuficienta. 18.3. Dacã lucrãtorii sunt angajaţi la posturi de lucru în aer liber, acestea trebuie sa fie, dacã este posibil, amenajate astfel încât lucrãtorii: a) sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice şi, dacã este necesar, impotriva caderii de obiecte; b) sa nu fie expusi la niveluri sonore nocive, nici la influente exterioare nocive; c) în caz de pericol, sa poatã pãrãsi rapid locul de munca şi sa poatã fi ajutaţi rapid; d) sa nu alunece sau sa cada. 19. Femei gravide şi mame care alapteaza Femeile gravide şi mamele care alapteaza trebuie sa aibã posibilitatea de a se odihni în poziţie culcata, în condiţii adecvate. 20. Lucrãtori cu handicap La organizarea locurilor de munca trebuie sa se ţinã seama de lucrãtorii cu handicap, dacã este necesar. Aceasta dispoziţie se referã, mai ales, la uşile, cãile de comunicaţie, scarile, dusurile, chiuvetele, toaletele şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de lucrãtorii cu handicap. ANEXA 2 CERINŢE MINIME aplicabile sectorului de foraj terestru 1. Detectarea şi prevenirea incendiilor 1.1. Oriunde se proiecteazã, se construiesc, se doteaza, se dau în folosinta, se exploateazã sau se întreţin locuri de munca, trebuie luate mãsurile adecvate pentru prevenirea declansarii şi propagarii incendiilor care provin de la sursele identificate în documentul de securitate şi sãnãtate. Trebuie sa fie stabilite prevederi pentru ca orice incendiu sa fie stins rapid şi eficient. 1.2. Locurile de munca trebuie sa fie prevãzute cu dispozitive adecvate pentru combaterea incendiului şi, în mãsura în care este necesar, cu detectoare de incendiu şi sisteme de alarma. 1.3. Dispozitivele neautomate de stingere a incendiilor trebuie sa fie accesibile şi uşor de manipulat şi, dacã este necesar, protejate impotriva riscurilor de deteriorare. 1.4. La locul de munca trebuie pãstrat un plan de paza contra incendiului care sa precizeze mãsurile de luat, conform prevederilor art. 4-14 din hotãrâre, pentru prevenirea, detectarea şi combaterea declansarii şi propagarii incendiilor. 1.5. Echipamentul pentru stingerea incendiilor trebuie sa fie semnalizat în conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sãnãtate la locul de munca. Aceste semne trebuie sa fie amplasate în puncte corespunzãtoare şi trebuie sa fie durabile. 2. Comanda de la distanta în caz de urgenta Dacã documentul de securitate şi sãnãtate prevede acest lucru, anumite echipamente trebuie, în caz de urgenta, sa poatã fi comandate de la distanta din locuri corect alese. Asemenea echipament trebuie sa includã sisteme de izolare şi purjare a puţurilor, instalaţiilor şi conductelor. 3. Mijloace de comunicare în situaţii normale şi critice 3.1. Dacã documentul de securitate şi sãnãtate prevede acest lucru, fiecare loc de munca ocupat de lucrãtori trebuie sa dispunã de: a) un sistem acustic şi optic capabil sa transmitã, în caz de nevoie, un semnal de alarma oricãrui post de lucru; b) un sistem acustic capabil sa fie auzit clar în toate punctele instalaţiei ocupate frecvent de lucrãtori. 3.2. Dispozitivele de declansare a alarmei trebuie amplasate în locuri adecvate. 3.3. Dacã lucrãtorii sunt prezenţi în locuri de munca care nu sunt ocupate în mod obişnuit, trebuie amplasate sisteme de comunicare la indemana. 4. Puncte de adunare şi registru de apel Dacã documentul de securitate şi sãnãtate prevede acest lucru, trebuie specificate punctele de adunare şi trebuie ţinut un registru de apel şi luate mãsurile necesare în acest sens. 5. Mijloace de evacuare şi salvare 5.1. Lucrãtorii trebuie instruiti în acţiuni adecvate în caz de urgenta. 5.2. Echipamentele de salvare trebuie plasate în locuri adecvate şi accesibile, gata de utilizare. 5.3. Dacã evacuarea urmeazã un itinerar dificil sau dacã trece printr-o zona cu atmosfera irespirabila ori care poate deveni irespirabila, lucrãtorii trebuie sa dispunã la postul lor de lucru de aparate de autosalvare pentru folosirea imediata. 6. Exercitii de securitate La toate locurile de munca ocupate în mod obişnuit de lucrãtori trebuie sa se efectueze periodic exercitii de securitate. Scopul principal al acestor exercitii este de a forma şi verifica aptitudinile lucrãtorilor desemnaţi sa utilizeze, sa manipuleze sau sa exploateze echipamentul de salvare în caz de pericol, ţinându-se seama de criteriile stipulate în documentul de securitate şi sãnãtate arãtat la pct. 1.1. Dacã este necesar, lucrãtorii trebuie, de asemenea, sa exerseze folosirea, manipularea sau exploatarea corecta a acestor echipamente. 7. Instalaţii sanitare 7.1. Vestiare şi dulapuri pentru îmbrãcãminte 7.1.1. Lucrãtorilor trebuie sa li se punã la dispoziţie vestiare corespunzãtoare, dacã aceştia trebuie sa poarte echipament de lucru special şi dacã, din motive de sãnãtate sau de decenta, nu li se poate cere sa se schimbe într-un alt spaţiu. Vestiarele trebuie sa fie uşor accesibile, sa aibã o capacitate suficienta şi sa fie prevãzute cu scaune. 7.1.2. Vestiarele trebuie sa fie de dimensiuni suficient de mari şi sa aibã dotãrile care sa permitã fiecãrui lucrator sa isi ţinã incuiata îmbrãcãmintea în timpul lucrului. Dacã împrejurãrile o justifica (de exemplu, substanţe periculoase, umiditate, murdarie), dulapurile pentru echipamentul de lucru trebuie separate de cele pentru îmbrãcãmintea personalã. Trebuie sa existe dotãrile necesare pentru ca fiecare lucrator sa isi poatã pune la uscat echipamentul de lucru. 7.1.3. Trebuie prevãzute vestiare separate sau o utilizare separatã a vestiarelor de cãtre bãrbaţi şi femei. 7.1.4. Dacã vestiarele nu sunt necesare conform prevederilor pct. 7.1.1, fiecare lucrator trebuie sa poatã dispune de un loc pentru pãstrarea imbracamintei. 7.2. Duşuri şi chiuvete 7.2.1. Trebuie puse la dispoziţia lucrãtorilor duşuri suficiente şi corespunzãtoare, ţinându-se seama de tipul de activitate sau din ratiuni de igiena. Trebuie prevãzute sali de duşuri separate sau utilizarea separatã a dusurilor de cãtre bãrbaţi şi femei. 7.2.2. Sãlile de duşuri trebuie sa fie suficient de incapatoare încât sa permitã fiecãrui lucrator sa isi facã toaleta fãrã sa fie deranjat şi în condiţii adecvate de igiena. Dusurile trebuie prevãzute cu apa curenta rece şi calda. 7.2.3. Dacã, conform prevederilor pct. 7.2.1 primul paragraf, nu sunt necesare duşuri, trebuie sa existe chiuvete adecvate şi suficiente, cu apa curenta rece şi calda, plasate în apropierea posturilor de lucru şi a vestiarelor. Dacã este necesar, din motive de decenta, trebuie prevãzute chiuvete separate sau utilizarea acestora trebuie sa se facã separat de cãtre bãrbaţi şi femei. 7.2.4. Dacã încãperile cu duşuri sau chiuvete sunt separate de vestiare, trebuie sa existe o cale uşoarã de comunicare între ele. 7.3. Toalete şi chiuvete În apropierea posturilor de lucru trebuie prevãzute camere de repaus, vestiare şi camere cu duşuri sau chiuvete dotate cu un numãr suficient de toalete şi chiuvete. Trebuie prevãzute toalete separate pentru femei şi bãrbaţi sau utilizarea acestora trebuie sa se facã separat de cãtre femei şi bãrbaţi. 8. Încãperi şi echipamente de prim ajutor 8.1. Echipamentul de prim ajutor trebuie sa fie adecvat tipului de activitate desfasurata. Trebuie sa existe una sau doua încãperi de prim ajutor. În aceste camere trebuie afişate clar şi vizibil instrucţiuni de prim ajutor în caz de accidente. 8.2. Încãperile de prim ajutor trebuie dotate cu instalaţii şi echipamente de prim ajutor indispensabile şi trebuie sa fie uşor accesibile brancardierilor. Ele trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 971/2006 . 8.3. De asemenea, echipamentul de prim ajutor trebuie sa fie disponibil în toate locurile de munca unde condiţiile de munca necesita acest lucru. Acest echipament trebuie sa fie semnalizat corespunzãtor şi uşor accesibil. 8.4. Un numãr suficient de lucrãtori trebuie sa fie instruit cu privire la utilizarea echipamentului de prim ajutor prevãzut. 9. Cai de comunicaţie Dacã vehiculele rutiere au acces la locurile de munca, trebuie stabilite regulile de circulaţie necesare. ANEXA 3 CERINŢE SPECIALE MINIME aplicabile sectorului de foraj marin 1. Observatie preliminarã 1.1. Fãrã a aduce atingere prevederilor art. 5-7, angajatorul care rãspunde de locul de munca la care se face referire în prezenta anexa trebuie sa se asigure ca documentul de securitate şi sãnãtate arata ca au fost luate toate mãsurile necesare pentru protecţia securitãţii şi sãnãtãţii lucrãtorilor atât în situaţii normale, cat şi în situaţii critice. În acest sens, documentul de securitate şi sãnãtate trebuie: a) sa identifice sursele de pericol specifice locului de munca, inclusiv orice activitate concomitenta care poate cauza accidente ce pot avea consecinţe grave pentru securitatea şi sãnãtatea lucrãtorilor afectaţi; b) sa evalueze riscurile rezultând din sursele speciale de pericol arãtate la lit. a); c) sa dovedeascã faptul ca au fost luate mãsurile adecvate pentru evitarea accidentelor vizate la lit. a), pentru limitarea propagarii accidentelor şi pentru a permite o evacuare eficienta şi controlatã a locului de munca în situaţii de urgenta; d) sa dovedeascã faptul ca sistemul de gestionare respecta prevederile <>Legii securitãţii şi sãnãtãţii în munca nr. 319/2006 şi ale prezentei hotãrâri în situaţiile normale şi critice. 1.2. Angajatorul trebuie sa respecte procedurile şi modalitãţile prevãzute în documentul de securitate şi sãnãtate în timpul planificarii şi punerii în practica a tuturor fazelor relevante reglementate de prezenta hotãrâre. 1.3. Diferiţii angajatori care rãspund de diferitele locuri de munca trebuie sa coopereze, dacã este cazul, la întocmirea documentelor de securitate şi sãnãtate şi la luarea mãsurilor necesare pentru asigurarea securitãţii şi sãnãtãţii lucrãtorilor. 2. Detectarea şi stingerea incendiilor 2.1. Trebuie luate mãsuri adecvate, definite de documentul de securitate şi sãnãtate prevãzut la pct. 1.1, pentru prevenirea, detectarea şi stingerea incendiilor şi pentru prevenirea extinderii lor. Dacã este necesar, trebuie prevãzute dispozitive contra focului pentru a izola zonele cu risc de incendiu. 2.2. Trebuie prevãzute sisteme adecvate de detectare a focului şi de protecţie, precum şi sisteme de stingere a incendiilor şi alarme, la toate locurile de munca, în conformitate cu riscurile definite în documentul de securitate şi sãnãtate prevãzut la pct. 1.1. Aceste sisteme pot include, dar nu se limiteazã la: a) sisteme de detectare a incendiilor; b) sisteme de alarma în caz de incendiu; c) conducte de apa pentru stingerea incendiilor; d) hidranti şi furtunuri; e) sisteme cu jet de apa şi monitoare de apa; f) aspersoare automate; g) sisteme pentru stingerea flacarilor de gaz; h) sisteme pentru stingere cu spuma; i) stingatoare portabile; j) echipament pentru pompieri. 2.3. Dispozitivele neautomate de stingere a incendiilor trebuie sa fie uşor accesibile, uşor de manipulat şi, dacã este necesar, trebuie sa fie protejate impotriva deteriorarii. 2.4. La locul de munca trebuie ţinut un plan de protecţie contra incendiilor, care sa precizeze mãsurile ce trebuie luate pentru prevenirea, detectarea şi stingerea incendiilor. 2.5. Sistemele de urgenta trebuie izolate şi protejate impotriva accidentelor, astfel încât funcţiile lor sa rãmânã operationale în caz de urgenta. Dacã este cazul, aceste sisteme trebuie dublate. 2.6. Echipamentele trebuie semnalizate conform prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sãnãtate la locul de munca. Aceste semnalizari trebuie amplaste în puncte adecvate şi trebuie sa fie durabile. 3. Control la distanta în caz de urgenta 3.1. Dacã documentul de securitate şi sãnãtate menţionat la pct. 1.1 prevede acest lucru, trebuie stabilit un sistem de control la distanta. Acest sistem trebuie sa dispunã de staţii de control situate în locuri adecvate şi care sa poatã fi utilizate în caz de urgenta având, dacã este necesar, staţii de control în puncte de adunare sigure şi în staţii de evacuare. 3.2. Echipamentele de control la distanta, menţionate la pct. 3.1, trebuie sa includã cel puţin sisteme de ventilaţie, dispozitive de oprire urgenta a echipamentelor care pot provoca aprinderi, un sistem de prevenire a scurgerii lichidelor şi gazelor inflamabile, sisteme de protecţie contra incendiilor şi de control al puţurilor. 4. Mijloace de comunicare în situaţii normale şi în situaţii de urgenta 4.1. Dacã documentul de securitate şi sãnãtate menţionat la pct. 1.1 prevede acest lucru, fiecare loc de munca ocupat de lucrãtori trebuie sa dispunã de: a) un sistem acustic şi optic capabil sa transmitã un semnal de alarma în caz de nevoie, în oricare post de lucru ocupat de lucrãtori; b) un sistem acustic capabil sa fie auzit distinct în toate pãrţile instalaţiei unde lucrãtorii sunt prezenţi frecvent; c) un sistem capabil sa menţinã comunicarea cu tarmul şi cu serviciile de urgenta. 4.2. Aceste sisteme trebuie sa rãmânã operationale în situaţie de urgenta. Sistemul acustic trebuie sa fie completat de sisteme de comunicaţie care sa fie independente de o instalatie electrica ce nu prezintã siguranta. 4.3. Dispozitivele de declansare a alarmei trebuie plasate în locuri adecvate. Dacã lucrãtorii sunt prezenţi în locuri de munca ce nu sunt ocupate în mod obişnuit, trebuie pus la dispoziţia lor un sistem de comunicaţii adecvat. 5. Puncte sigure de adunare şi registru de apel 5.1. Trebuie luate mãsurile adecvate pentru protejarea punctelor de evacuare şi a punctelor sigure de adunare impotriva caldurii, fumului şi, în mãsura posibilitãţilor, impotriva efectelor unei explozii şi pentru a se asigura ca drumurile de ieşire spre şi dinspre punctele de evacuare şi punctele sigure de adunare rãmân accesibile. Aceste mãsuri trebuie sa ofere protecţie lucrãtorilor o perioada suficienta pentru a permite, în caz de nevoie, organizarea şi executarea fãrã risc a operaţiunii de evacuare şi salvare. 5.2. Dacã documentul de securitate şi sãnãtate menţionat la pct. 1.1 prevede acest lucru, unul dintre locurile protejate prevãzute la pct. 5.1 trebuie sa fie dotat cu instalaţii adecvate pentru a permite comanda de la distanta a echipamentelor prevãzute la pct. 3 şi pentru a comunica cu tarmul şi cu serviciile de salvare. 5.3. Punctele sigure de adunare şi punctele de evacuare trebuie sa fie uşor accesibile din locurile de cazare şi de munca. 5.4. La fiecare punct sigur de adunare este obligatoriu sa se ţinã la zi şi sa se afiseze o lista cu numele lucrãtorilor repartizaţi la punctul respectiv de adunare. 5.5. O lista a lucrãtorilor cu rãspundere specialã în caz de alerta trebuie întocmitã şi afişatã în puncte corespunzãtoare la locul de munca. Numele lor trebuie sa figureze în instrucţiunile scrise prevãzute la pct. 2.6 din anexa nr. 1. 6. Mijloace de evacuare şi salvare 6.1. Lucrãtorii trebuie instruiti cu privire la mãsurile adecvate ce trebuie luate în caz de urgenta. Pe lângã exerciţiul general de salvare, lucrãtorii trebuie sa primeascã instructia specifica locului de munca, indicatã în documentul de securitate şi sãnãtate prevãzut la pct. 1.1. 6.2. Lucrãtorii trebuie sa urmeze un antrenament corespunzãtor în tehnici de salvare, ţinând seama de criteriile stabilite în documentul de securitate şi sãnãtate prevãzut la pct. 1.1. 6.3. Fiecare loc de munca trebuie prevãzut cu un numãr suficient de mijloace de salvare care sa permitã, în caz de urgenta, evacuarea directa pe mare. 6.4. Trebuie stabilit un plan de salvare pe mare şi de evacuare a locurilor de munca. Planul, care trebuie sa se bazeze pe documentul de securitate şi sãnãtate prevãzut la pct. 1.1, trebuie sa prevadã utilizarea de ambarcatiuni de salvare şi elicoptere şi sa conţinã criterii privitoare la capacitatea şi viteza de reactie a vaselor şi elicopterelor de salvare. Viteza de reactie necesarã fiecãrei instalaţii trebuie sa fie consemnatã în documentul de securitate şi sãnãtate. Vasele de salvare trebuie sa fie proiectate şi echipate pentru a satisface cerinţele de evacuare şi salvare. 6.5. Cerinţele minime pentru fiecare ambarcatiune (barca), pluta, colac, vesta de salvare din dotare sunt urmãtoarele: a) trebuie sa fie adaptate şi dotate pentru a asigura supravietuirea un timp suficient; b) trebuie sa fie în numãr suficient pentru toţi lucrãtorii care pot fi prezenţi; c) trebuie sa fie adecvate locului de munca; d) trebuie sa fie din materiale fiabile, avându-se în vedere funcţia lor de a salva vieţi şi circumstanţele în care pot fi utilizate şi depozitate gata pentru a fi folosite; e) trebuie sa aibã o culoare care sa le facã vizibile la folosire şi sa fie dotate cu echipamente care sa-i permitã utilizatorului sa atragã atenţia salvatorilor. 6.6. Echipamentul de salvare adecvat trebuie sa fie gata oricând pentru a fi folosit. 7. Exercitii de securitate La locurile de munca în care lucrãtorii sunt de obicei prezenţi, trebuie organizate periodic exercitii de salvare în cadrul cãrora: - toţi lucrãtorii, însãrcinaţi cu misiuni precise în caz de pericol necesitand utilizarea, întreţinerea şi funcţionarea echipamentelor de salvare, trebuie instruiti şi trebuie verificata aptitudinea lor de a executa sarcinile, conform criteriilor stabilite în documentul de securitate şi sãnãtate prevãzut la pct. 1.1. Dacã este cazul, lucrãtorii trebuie antrenati în folosirea şi manuirea echipamentelor; - toate echipamentele de salvare folosite în timpul exerciţiilor trebuie examinate, curatate şi, dupã caz, reincarcate sau înlocuite şi puse la locul lor; - funcţionarea ambarcatiunilor de salvare trebuie verificata. 8. Echipamente sanitare 8.1. Vestiare şi dulapuri pentru îmbrãcãminte 8.1.1. Dacã lucrãtorii trebuie sa poarte îmbrãcãminte de lucru specialã şi dacã din motive de sãnãtate şi decenta nu li se poate cere sa se schimbe în alte camere, aceştia trebuie sa aibã la dispoziţie vestiare corespunzãtoare. Vestiarele trebuie sa fie uşor accesibile, sa aibã o capacitate suficienta şi sa fie dotate cu scaune. 8.1.2. Vestiarele trebuie sa fie suficient de mari şi sa posede echipamente care sa permitã fiecãrui lucrator sa isi ţinã incuiata îmbrãcãmintea în timpul lucrului. În funcţie de împrejurãri (de exemplu, substanţe periculoase, umiditate, murdarie), dulapurile pentru echipamentul de lucru trebuie sa fie separate de cele pentru îmbrãcãmintea personalã. Trebuie sa existe dotãrile necesare pentru ca fiecare lucrator sa isi poatã pune la uscat echipamentul de lucru. 8.1.3. Trebuie prevãzute vestiare separate sau utilizarea separatã a vestiarelor de cãtre bãrbaţi şi femei. 8.1.4. Dacã nu sunt necesare vestiare în sensul pct. 8.1.1, fiecare lucrator trebuie sa poatã dispune de un loc pentru a-şi pãstra îmbrãcãmintea. 8.2. Duşuri şi chiuvete Dacã este necesar, pe lângã echipamentele prevãzute în locurile de cazare, trebuie puse la dispoziţia lucrãtorilor duşuri şi chiuvete adecvate, situate în apropierea locurilor de munca. 8.3. Toalete şi chiuvete Dacã este necesar, pe lângã echipamentele prevãzute în locurile de cazare, trebuie puse la dispoziţia lucrãtorilor toalete şi chiuvete adecvate, situate în apropierea locurilor de munca. Trebuie prevãzute toalete separate sau utilizarea separatã a toaletelor de cãtre femei şi bãrbaţi. 9. Încãperi şi echipament de prim ajutor 9.1. Trebuie prevãzute una sau mai multe încãperi destinate acordãrii primului ajutor, în funcţie de dimensiunea instalaţiei şi de tipul activitãţii desfãşurate. 9.2. Încãperile destinate acordãrii primului ajutor trebuie dotate cu echipamente, instalaţii, medicamente adecvate şi cu un numãr suficient de lucrãtori instruiti, în funcţie de împrejurãri, care sa acorde primul ajutor sau, când este cazul, sa acorde tratament sub îndrumarea unui medic (care poate sa fie sau sa nu fie de fata). Încãperile trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sãnãtate la locul de munca. 9.3. În plus, echipamentul de prim ajutor trebuie sa fie disponibil în toate locurile unde condiţiile de munca necesita acest lucru. Acest echipament trebuie sa fie uşor accesibil şi semnalizat în mod corespunzãtor. 10. Loc de cazare 10.1. Dacã natura, importanta şi durata operaţiilor fac necesar acest lucru, angajatorul trebuie sa punã la dispoziţia lucrãtorilor un loc de cazare care trebuie sa fie: a) protejat adecvat impotriva efectelor unei explozii, precum şi impotriva infiltrarii de fum şi gaz, impotriva declansarii şi propagarii unui incendiu, în conformitate cu documentul de securitate şi sãnãtate prevãzut la pct. 1.1; b) echipat adecvat cu ventilaţie, încãlzire şi iluminat; c) prevãzut la fiecare nivel cu cel puţin doua iesiri independente ducand spre cai de urgenta; d) protejat impotriva zgomotului, mirosurilor şi fumului provenite din alte zone, care pot fi periculoase pentru sãnãtate, precum şi impotriva intemperiilor; e) separat de orice post de lucru şi situat departe de zonele periculoase. 10.2. Aceste locuri de cazare trebuie sa conţinã suficiente paturi sau locuri în paturi supraetajate pentru numãrul de persoane preconizat sa doarma. Orice încãpere destinatã dormitului trebuie sa conţinã un spaţiu adecvat pentru pãstrarea imbracamintei ocupantilor. Trebuie asigurate dormitoare separate pentru bãrbaţi şi femei. 10.3. Aceste locuri de cazare trebuie sa includã un numãr suficient de duşuri şi de chiuvete cu apa curenta calda şi rece. Trebuie prevãzute încãperi de dus separate sau folosirea separatã a încãperilor de dus de cãtre femei şi bãrbaţi. Încãperile de dus trebuie sa fie suficient de spatioase pentru a permite fiecãrui lucrator şi isi facã toaleta nederanjat şi în condiţii igienice. 10.4. Locul de cazare trebuie prevãzut cu un numãr suficient de toalete şi chiuvete. Trebuie prevãzute toalete separate sau utilizarea separatã a toaletelor de cãtre bãrbaţi şi femei. 10.5. Locurile de cazare şi instalaţiile lor trebuie menţinute la un nivel adecvat de igiena. 11. Funcţionarea elicopterelor 11.1. Dimensiunile şi amplasarea puntilor pentru elicoptere prevãzute la locurile de munca trebuie sa garanteze o accesibilitate optima, astfel ca cel mai mare elicopter sa poatã folosi puntea în cele mai severe condiţii. Puntea pentru elicoptere trebuie sa fie proiectata şi construitã în mod corespunzãtor. 11.2. În vecinãtatea imediata a zonei de aterizare trebuie sa fie pregãtit şi depozitat echipamentul necesar de folosire în caz de accident de elicopter. 11.3. În cazul instalaţiilor unde locuiesc lucrãtorii, pe heliport, în timpul manevrelor elicopterelor, trebuie sa fie prezent un numãr suficient de persoane instruite pentru intervenţii de urgenta. 12. Amplasarea instalaţiilor pe mare - Securitate şi stabilitate 12.1. Trebuie luate toate mãsurile necesare pentru a asigura securitatea şi sãnãtatea lucrãtorilor în industria extractiva de foraj, în cazul amplasarii instalaţiilor de foraj pe mare. 12.2. Activitãţile de pregãtire a amplasarii instalaţiilor pe mare trebuie executate astfel încât sa asigure securitatea şi stabilitatea lor. 12.3. Echipamentele şi procedurile folosite la activitãţile prevãzute la pct. 12.1 trebuie sa aibã capacitatea de a reduce orice risc pentru lucrãtorii din industria extractiva de foraj, ţinându-se seama de condiţiile normale şi de cele critice. -----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
