────────────────
Ministrul transporturilor,
Ludovic Orban
Ministrul internelor
şi reformei administrative,
Cristian David
Ministrul economiei
şi finanţelor,
Varujan Vosganian
Bucureşti, 3 septembrie 2008.
Nr. 1.030.
ANEXĂ
STRATEGIA
sectorialã pe termen mediu privind descentralizarea în cadrul
Ministerului Transporturilor
1. Cadrul general
1.1. Mandatul Ministerului Transporturilor
Ministerul Transporturilor (M.T.) este organul de specialitate al administraţiei publice centrale cu personalitate juridicã, în subordinea Guvernului, care îndeplineşte rolul de autoritate de stat în domeniul transporturilor şi al infrastructurii de transport.
M.T. stabileşte politica în domeniul transporturilor la nivel naţional şi elaboreazã strategia şi reglementãrile specifice de dezvoltare şi de armonizare a activitãţilor de transport în cadrul politicii generale a Guvernului.
M.T. este instituţia publicã în domeniul transporturilor care poate elabora acte normative şi documente de politici publice în acest domeniu şi care în acelaşi timp ia mãsuri pentru a asigura implementarea acestor politici prin unitãţile care i se subordoneazã.
M.T. este ordonator principal de credite bugetare şi are rolul de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial de transport 2007-2013 (POST).
M.T. are în subordine, în coordonare şi, respectiv, sub autoritate un numãr de 54 de unitãţi (anexa nr. 1) prin care îşi realizeazã atribuţiile ce îi revin în calitate de autoritate de stat.
Unitãţile îşi desfãşoarã activitatea în teritoriu şi sunt organizate sub formã de regii, companii/societãţi naţionale, societãţi comerciale, filiale ale unor societãţi comerciale şi instituţii publice. De asemenea, în structura organizatoricã a unor unitãţi sunt cuprinse: sucursale - societãţi de cale feratã; agenţii ale Autoritãţii Rutiere Române; reprezentanţe ale Registrului Auto Român, care îşi desfãşoarã activitatea în teritoriu (de regulã la nivel de judeţ şi municipiul Bucureşti), cu coordonare unicã (M.T. prin unitãţile respective). Între aceste unitãţi şi instituţiile publice locale sunt relaţii de colaborare (nu de subordonare).
Unitãţile M.T. presteazã nemijlocit servicii publice sau concurã la prestarea unor servicii publice, activitatea lor având un impact major în evoluţia socioeconomicã a ţãrii, asigurarea legãturilor între toate localitãţile ţãrii şi a cerinţelor de racordare treptatã în spaţiul european.
1.2. Organizarea internã
M.T. este organizat şi funcţioneazã potrivit <>Hotãrârii Guvernului nr. 367/2007 , cu modificãrile ulterioare.
Structura organizatoricã şi concepţia privind rolul, funcţiile şi atribuţiile M.T. ca organ de specialitate şi autoritate de stat la nivel naţional au evoluat permanent în concordanţã cu dezvoltarea socioeconomicã a ţãrii şi cu cerinţele procesului de integrare europeanã şi euroatlanticã. În acest sens s-a desfãşurat un proces continuu de restructurare a metodelor, procedurilor şi regulilor funcţionale interne în vederea creşterii operabilitãţii şi eficienţei actului administrativ, pentru şi în folosul cetãţeanului.
În cadrul procesului de restructurare s-a avut în vedere o redefinire a atribuţiilor ministerului în raport cu cele ale unitãţilor din subordine, din coordonare şi de sub autoritate, inclusiv prin externalizarea unor activitãţi şi organizarea acestora în cadrul unor structuri administrative distincte în subordinea sau în coordonarea ministerului, cu reprezentare naţionalã şi în judeţe (delegare de competenţe - deconcentrare), sau/şi transferarea acestora la autoritãţile locale (descentralizare).
Au fost definite principii şi politici noi de organizare atât la nivelul ministerului, cât şi al unitãţilor care funcţioneazã în subordinea şi sub autoritatea sa, prin care s-au urmãrit atât întãrirea capacitãţii administrative şi instituţionale, cât şi flexibilizarea structurilor organizatorice interne pentru eficientizarea activitãţii şi implementarea legislaţiei europene.
Procedurile de lucru, circuitul deciziei şi al comunicãrii, atribuţiile şi responsabilitãţile structurilor administrative din compunerea M.T. au fost perfecţionate şi a fost implementat un sistem de transparenţã instituţionalã prin introducerea sistemului informatizat în toate domeniile şi mai ales în mediul de afaceri.
Având în vedere caracterul tehnic al M.T. şi diversitatea domeniilor specifice de activitate (transport rutier, feroviar, naval, aerian,) salariaţii din minister şi din unitãţile sale sunt specializaţi atât în domeniul specific, cât şi în cel general (ingineri de geniu, economişti, informaticieni etc.).
Conform <>art. 11 din Hotãrârea Guvernului nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale, M.T. a fost desemnat ca autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial "Transport", având responsabilitatea gestionãrii şi implementãrii asistenţei financiare nerambursabile alocate acestui program.
În acest sens, M.T. şi-a constituit structurile necesare pentru managementul instrumentelor de preaderare şi al instrumentelor structurale.
Prin mãsurile cuprinse în programele de restructurare aflate în proces de implementare, M.T. se încadreazã şi în prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 38/2003 pentru ratificarea amendamentelor la Aranjamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea pãrţii române din 17 octombrie 2001 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 31 octombrie 2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi pentru ratificarea Memorandumului suplimentar de politici economice şi financiare şi a Memorandumului tehnic de înţelegere suplimentar convenite la Bucureşti şi Washington prin Scrisoarea pãrţii române din 9 aprilie 2003 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 25 aprilie 2003, aprobatã prin <>Legea nr. 370/2003 .
M.T. a fãcut progrese notabile în ceea ce priveşte îndeplinirea cerinţelor de integrare în structurile europene şi dinamizarea procesului de integrare, în planul armonizãrii legislative şi instituţionale şi a aplicãrii acquis-ului comunitar.
Au fost definite secţiunile de infrastructurã de transport aparţinând actualei Reţele transeuropene, s-a evaluat efortul financiar şi au fost demarate procedurile pentru asigurarea finanţãrii, elaborarea documentaţiei tehnice, contractarea lucrãrilor şi începerea execuţiei acestora.
Activitatea unitãţilor aflate în subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea M.T. s-a desfãşurat în contextul unor programe şi proiecte concrete şi viabile de dezvoltare cuprinse în strategiile sectoriale de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung. Finanţarea proiectelor este asiguratã din surse proprii, de la bugetul de stat, din finanţãri internaţionale rambursabile (prin Banca Mondialã, Banca Europeanã de Investiţii, Banca Europeanã pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Uniunea Europeanã, credite comerciale) şi nerambursabile (PHARE, ISPA, fonduri structurale). O serie de proiecte urmeazã a se realiza şi prin atragerea de investitori strãini şi autohtoni din sectorul privat în participarea la proiecte de parteneriat public-privat.
În luna iulie 2007 a fost aprobat de cãtre oficialii de la Bruxelles Programul operaţional sectorial de transport 2007-2013 (POST) al cãrui buget pentru perioada vizatã este de aproximativ 5,7 miliarde euro.
2. Evoluţia procesului de restructurare/descentralizare şi externalizare a competenţelor/atribuţiilor Ministerului Transporturilor în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale şi autoritate de stat în domeniul transporturilor în perioada anilor 1990-2006/2007
Acţiunile de restructurare/descentralizare şi externalizare s-au desfãşurat în cadrul procesului de restructurare şi modernizare a ministerului şi au vizat toate domeniile activitãţii de transport, respectiv: transportul rutier şi infrastructura rutierã, transportul naval maritim şi pe apele interioare, transportul aerian şi aeroporturi, transportul feroviar şi infrastructura feroviarã şi zonele libere.
Reorganizarea şi restructurarea Ministerului Transporturilor şi a unitãţilor din subordine, din coordonare şi de sub autoritate şi descentralizarea unor competenţe/atribuţii ale acestora au urmãrit ca, prin mãsuri şi acţiuni cu caracter organizatoric, tehnic şi economic sã se creeze cadrul adecvat pentru o creştere economicã durabilã şi asigurarea condiţiilor pentru un serviciu operativ de calitate la dispoziţia solicitanţilor/cetãţenilor.
Accentul a fost pus pe realizarea unei reforme structurale orientate cu prioritate spre modernizarea sistemului de transport, coroborat cu gradul de preluare în legislaţia româneascã a reglementãrilor aplicabile în Uniunea Europeanã şi pregãtirea domeniilor pentru integrarea în structurile Uniunii Europene.
Reforma structuralã s-a materializat în principal în:
● restructurarea/reorganizarea instituţionalã a ministerului;
● descentralizarea unor competenţe de la M.T. la autoritãţile administraţiei publice locale şi cãtre sectorul privat.
2.1. Restructurarea/reorganizarea instituţionalã
În perioada 1990-2000, activitatea generalã privind reorganizarea şi restructurarea instituţiilor şi unitãţilor din cadrul M.T. s-a desfãşurat în contextul implementãrii noilor reglementãri armonizate gradual cu legislaţia Uniunii Europene. Procesul de restructurare şi descentralizare s-a realizat treptat, urmãrindu-se atât crearea unor condiţii optime de dezvoltare şi modernizare a instituţiilor publice şi societãţilor comerciale noucreate, cât şi asigurarea de cãtre acestea a unor activitãţi şi servicii corespunzãtoare cerinţelor actuale şi de perspectivã, coroborat cu crearea cadrului legislativ şi organizatoric pentru declanşarea procesului de privatizare.
Începând cu anul 1997, în contextul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 207/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-au pus bazele cadrului legislativ pentru accelerarea reformei instituţionale şi a fost demarat procesul general de restructurare. Unsprezece regii autonome de interes naţional din domeniul feroviar, naval (maritim şi fluvial) şi aerian au fost reorganizate şi restructurate. În urma reorganizãrii s-au înfiinţat 7 companii naţionale, 5 societãţi naţionale (cu caracter strategic) şi douã societãţi comerciale având iniţial ca acţionar unic statul, reprezentat prin M.T.
Prin delegarea de competenţe şi externalizarea unor structuri organizatorice din aparatul central al M.T. s-au înfiinţat 3 instituţii publice extrabugetare în domeniul autoritãţii tehnice, supravegherii şi controlului, respectiv: Autoritatea Feroviarã Românã - AFER, prin comasarea Registrului Feroviar Român - REFER cu Inspectoratul Feroviar din M.T., Autoritatea Rutierã Românã-ARR şi Inspectoratul Navigaţiei Civile - INC, actualmente Autoritatea Navalã Românã.
În anul 2007 s-a înfiinţat în cadrul M.T. Direcţia generalã investigaţii accidente în transporturi, prin includerea Inspectoratului Aviaţiei Civile şi a structurilor similare din celelalte moduri de transport.
2.1.1. Restructurarea unitãţilor din domeniul transporturilor
Pe sectoare, situaţia restructurãrilor efectuate la unitãţile de sub autoritatea M.T. se prezintã astfel:
În domeniul feroviar
Cea mai importantã regie din ramura transporturilor, Societatea Naţionalã a Cãilor Ferate Române (SNCFR), a fost restructuratã şi reorganizatã în anul 1998, pornind de la prevederile directivelor Uniunii Europene adaptate condiţiilor concrete din România, înfiinţându-se o companie naţionalã pentru gestionarea infrastructurii şi a patrimoniului auxiliar feroviar, douã societãţi naţionale - operatori pentru transportul feroviar public de mãrfuri şi transportul feroviar public de cãlãtori, douã societãţi comerciale - pentru administrarea excedentului de active rezultat din divizarea SNCFR şi pentru servicii financiar-contabile, gestionarea creditelor externe, asigurarea serviciilor juridice şi 8 societãţi regionale de transport public de cãlãtori.
Totodatã, prin externalizarea unor activitãţi din cadrul societãţilor de transport feroviar - marfã şi cãlãtori - s-au înfiinţat 10 filiale.
În domeniul rutier
În sectorul drumurilor procesul de restructurare a Regiei Autonome "Administraţia Naţionalã a Drumurilor din România" a început în anul 1997, prin externalizarea activitãţilor de întreţinere periodicã şi de producţie industrialã şi înfiinţarea a 8 societãţi comerciale (anexa nr. 2).
În sectorul rutier, în vederea organizãrii şi supravegherii modului de realizare a transportului, s-a înfiinţat Autoritatea Rutierã Românã - ARR, prin unificarea Inspectoratului Rutier Român cu Oficiul Central Rutier, autoritate cu reprezentativitate şi structuri în toate judeţele. Totodatã, prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 768/1991 privind înfiinţarea şi funcţionarea Regiei Autonome "Registrul Auto Român", republicatã, cu modificãrile ulterioare, a fost înfiinţatã Regia Autonomã "Registrul Auto Român".
În domeniul naval
În sectorul canale navigabile, în procesul de restructurare a Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile Constanţa au fost externalizate activitãţile de exploatare, întreţinere şi reparaţii mijloace de transport, revizii şi reparaţii echipamente şi instalaţii ecluze şi întreţinere şi reparaţii hidrotehnice şi s-au înfiinţat 3 societãţi comerciale (anexa nr. 2).
În sectorul fluvial, prin restructurarea Regiei Autonome "Administraţia Fluvialã a Dunãrii de Jos Galaţi" (AFDJ), au fost externalizate activitãţile de remorcaj, salvare, dragaj pe sectorul românesc al Dunãrii, de întreţinere şi reparaţii construcţii hidrotehnice şi s-au înfiinţat 4 societãţi comerciale (anexa nr. 2).
În sectorul maritim Compania Naţionalã Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a externalizat o serie de activitãţi conexe (pazã, construcţii, service auto), care au fost preluate de firme specializate.
În domeniul zonelor libere au fost înfiinţate 5 regii autonome cu statutul de zone libere, respectiv: Regia Autonomã "Administraţia Zonei Libere Sulina", Regia Autonomã "Administraţia Zonei Libere Brãila", Regia Autonomã "Administraţia Zonei Libere Giurgiu", Regia Autonomã "Administraţia Zonei Libere Constanţa" şi Regia Autonomã "Administraţia Zonei Libere Curtici".
În domeniul aerian
13 aeroporturi au fost organizate ca aeroporturi de interes local, respectiv: Arad, Bacãu, Baia Mare, Caransebeş (în prezent închis traficului aerian), Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureş, Tulcea. Celelalte 4 aeroporturi au fost transformate în societãţi şi companii naţionale, respectiv: Henri Coandã - Bucureşti, Bucureşti Bãneasa - Aurel Vlaicu, Timişoara - Traian Vuia şi Mihail Kogãlniceanu - Constanţa.
2.1.2. Externalizarea unor activitãţi cu caracter comercial din cadrul unitãţilor din domeniul transporturilor
În perioada 2001-2006/2007 au continuat acţiunile privind externalizarea unor activitãţi din cadrul companiilor/societãţilor naţionale şi organizarea lor în societãţi comerciale în vederea privatizãrii, concomitent cu reorganizarea unor instituţii publice şi societãţi comerciale şi transferarea unor activitãţi la autoritãţile locale.
În domeniul feroviar
Prin reorganizarea şi externalizarea unor activitãţi din cadrul celor 3 companii/societãţi comerciale s-au înfiinţat 38 de societãţi comerciale (anexa nr. 2):
- Compania Naţionalã de Cãi Ferate "CFR" - S.A. - au fost externalizate activitãţile din domeniul producţiei industriale cu caracter feroviar, lucrãri de întreţinere, reparaţii, servicii de turism şi agrement, servicii de intervenţii în caz de accidente feroviare etc. şi s-au înfiinţat 22 de societãţi comerciale, filiale ale Companiei Naţionale de Cãi Ferate "CFR" - S.A. (anexa nr. 2);
- Societatea Naţionalã de Transport Feroviar de Cãlãtori "CFR-Cãlãtori" - S.A. - au fost externalizate activitãţile din domeniile reparaţiilor de locomotive, vânzãrii anticipate a legitimaţiilor de cãlãtorie, de rezervare a locurilor şi de asigurare a bazei materiale prin baza de aprovizionare-desfacere Braşov şi s-au înfiinţat 9 societãţi comerciale, filiale ale Societãţii Naţionale de Transport Feroviar de Cãlãtori "CFR-Cãlãtori" - S.A. (anexa nr. 2).
- Societatea Naţionalã de Transport Feroviar de Marfã "CFR-Marfã" - S.A. - au fost externalizate activitãţile din domeniul reparaţiei şi întreţinerii materialului rulant şi aprovizionare şi reorganizate în 7 societãţi comerciale, filiale ale Societãţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfã "CFR-Marfã" - S.A. (anexa nr. 2). În anul 2007, prin externalizarea activitãţii de transport pe ferry-boat s-a înfiinţat Societatea Comercialã de Transport Maritim şi de Coastã "CFR Ferry-Boat" - S.A. ca filialã a Societãţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfã "CFR Marfã" - S.A.
Din cadrul Societãţii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti - "Metrorex" - S.A. a fost externalizatã activitatea din domeniul revizii, reparaţii rame de metrou şi instalaţii şi s-a înfiinţat Societatea Comercialã de Revizii, Reparaţii Rame de Metrou şi Instalaţii "RRRMI" - S.A.
Totodatã, în cadrul procesului de restructurare a sectorului feroviar s-a declanşat şi acţiunea de închiriere de secţii de circulaţie ale infrastructurii feroviare neinteroperabile. Din totalul de 3.324 km de linii neinteroperabile au fost închiriate pânã în prezent cãtre operatorii privaţi secţii în lungime de 851 km.
În domeniul rutier
În cadrul Regiei Autonome "Administraţia Naţionalã a Drumurilor din România", activitãţile din domeniul lucrãrilor de construcţii de clãdiri şi de geniu, întreţinere curentã şi periodicã a drumurilor au fost externalizate şi s-au înfiinţat 7 societãţi comerciale - anexa nr. 2 (în anul 2003, prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 84/2003 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 47/2004 , cu modificãrile ulterioare, Regia Autonomã "Administraţia Naţionalã a Drumurilor din România" s-a reorganizat, înfiinţându-se Compania Naţionalã de Autostrãzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. CNADNR).
În domeniul naval
S-a înfiinţat Autoritatea Navalã Românã - ANR, prin fuziunea Inspectoratului Navigaţiei Civile cu Registrul Naval Român, instituţie publicã extrabugetarã, cu atribuţii în domeniul siguranţei navigaţiei, al certificãrii tehnice a navelor şi a companiilor de navigaţie, precum şi al pregãtirii şi atestãrii personalului navigant.
S-a înfiinţat Centrul Român pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale "CERONAV", prin fuziunea Centrului de Perfecţionare a Personalului din Marina Civilã şi Calificare Personal pentru Exploatare Portuarã Constanţa cu Centrul de Perfecţionare a Personalului din Navigaţia Fluvialã Galaţi, instituţie publicã ce asigurã pregãtirea şi perfecţionarea personalului care deserveşte activitãţi de transport naval (<>Ordonanţa Guvernului nr. 33/2003 privind înfiinţarea Centrului Român pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 502/2003 ).
S-a înfiinţat Agenţia Românã de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare - ARSVOM, prin reorganizarea Grupului de Intervenţii şi Salvare Navalã Constanţa (<>Ordonanţa Guvernului nr. 33/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare - ARSVOM, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 337/2004 ).
În domeniul sanitar privind siguranţa circulaţiei
Reţeaua sanitarã (direcţiile regionale de sãnãtate publicã în transporturi şi spitale regionale), cu un rol important în examinarea medicalã şi psihologicã a personalului din transporturi cu responsabilitãţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei, a fost supusã unui proces de organizare şi adaptare la reglementãrile legale în vigoare, inclusiv în contextul înfiinţãrii Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
În domeniul zonelor libere
S-a reorganizat Regia Autonomã "Administraţia Zonei Libere Constanţa Sud şi a Zonei Libere Basarabi" şi s-a inclus în structura organizatoricã a Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Maritime" - S.A. Constanţa (<>Legea nr. 342/2004 privind trecerea Regiei Autonome "Administraţia Zonei Libere Constanţa Sud şi a Zonei Libere Basarabi" la Compania Naţionalã "Administraţia Porturilor Maritime" - S.A. Constanţa).
2.2. Descentralizarea administrativã şi transferarea unor competenţe la autoritãţile administraţiei publice locale şi cãtre sectorul privat*1)
___________
*1) Conform prevederilor <>art. 2 lit. l) din Legea-cadru a descentralizãrii nr. 195/2006 , descentralizarea reprezintã transferul de competenţã administrativã şi financiarã de la nivelul administraţiilor publice centrale la nivelul administraţiilor publice locale sau cãtre sectorul privat.
Procesul de transferare a unor competenţe de la M.T. la autoritãţile administraţiei publice locale şi cãtre sectorul privat s-a realizat treptat, coroborat cu modificãrile produse în cadrul legislativ şi instituţional.
Sintetic, principalele acţiuni s-au materializat în:
● transferul unor competenţe de la nivelul M.T. cãtre autoritãţi ale administraţiei publice locale;
În domeniul aerian
- trecerea unor regii autonome de sub autoritatea M.T. sub autoritatea consiliilor judeţene.
Prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 398/1997 privind trecerea unor regii autonome aeroportuare de sub autoritatea Ministerului Transporturilor sub autoritatea consiliilor judeţene, cu modificãrile ulterioare, 13 regii autonome aeroportuare cu specific deosebit, de interes naţional, au fost trecute de sub autoritatea M.T. sub autoritatea consiliilor judeţene, ca regii autonome cu specific deosebit, de interes local, dupã cum urmeazã:
1. Regia Autonomã Aeroportul Arad, sub autoritatea Consiliului Judeţean Arad;
2. Regia Autonomã Aeroportul Bacãu, sub autoritatea Consiliului Judeţean Bacãu;
3. Regia Autonomã Aeroportul Baia Mare, sub autoritatea Consiliului Judeţean Maramureş;
4. Regia Autonomã Aeroportul Caransebeş, sub autoritatea Consiliului Judeţean Caraş-Severin;
5. Regia Autonomã Aeroportul Cluj-Napoca, sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj;
6. Regia Autonomã Aeroportul Craiova, sub autoritatea Consiliului Judeţean Dolj;
7. Regia Autonomã Aeroportul Iaşi, sub autoritatea Consiliului Judeţean Iaşi;
8. Regia Autonomã Aeroportul Oradea, sub autoritatea Consiliului Judeţean Bihor;
9. Regia Autonomã Aeroportul Sibiu, sub autoritatea Consiliului Judeţean Sibiu;
10. Regia Autonomã Aeroportul Suceava, sub autoritatea Consiliului Judeţean Suceava;
11. Regia Autonomã Aeroportul Târgu Mureş, sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş;
12. Regia Autonomã Aeroportul Tulcea, sub autoritatea Consiliului Judeţean Tulcea;
13. Regia Autonomã Aeroportul Satu Mare, sub autoritatea Consiliului Judeţean Satu Mare.
Aeroportul Caransebeş este în prezent închis traficului aerian, iar Aeroportul Arad s-a reorganizat, dupã trecerea sub autoritatea Consiliului Judeţean Arad, în societate comercialã.
Consiliile judeţene exercitã urmãtoarele competenţe cu privire la regiile autonome cu specific deosebit, de interes local:
- aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare proprii, în condiţiile legii;
- numirea, în condiţiile legii, a membrilor Consiliului de administraţie;
- numirea şi schimbarea directorului general al regiei autonome, cu avizul M.T.;
- aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale regiilor autonome preluate de sub autoritatea M.T., în condiţiile legii;
- asigurarea din bugetul local al judeţului, în limita sumelor aprobate cu aceastã destinaţie, a finanţãrii cheltuielilor curente şi de capital ale regiilor autonome cu specific deosebit, de interes local, în completarea veniturilor proprii ale acestora;
- transferarea cu titlu gratuit la consiliile judeţene a unor pachete din acţiunile deţinute de M.T. Prin <>Legea nr. 322/2007 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de acţiuni de 20% deţinute de stat la Societatea Comercialã "Aeroportul Internaţional Mihail Kogãlniceanu - Constanţa" - S.A. cãtre judeţul Constanţa, au fost transmise cu titlu gratuit la Consiliul Judeţean Constanţa 20% din acţiunile deţinute de stat (prin M.T.) la Societatea Naţionalã "Aeroportul Internaţional Mihail Kogãlniceanu - Constanţa" - S.A.
În domeniul naval
În perioada 1997-2000, M.T. a transmis unele bunuri imobile, situate în porturile Turnu Mãgurele, Zimnicea, Sulina şi Brãila, din proprietatea publicã a statului în administrarea consiliilor locale, respectiv:
● prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 871/1999 s-a aprobat transmiterea bunurilor imobile, proprietate publicã a statului, situate în porturile Turnu Mãgurele şi Zimnicea, din administrarea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunãrii Fluviale" -S.A. Giurgiu în administrarea Consiliului Local al Municipiului Turnu Mãgurele şi, respectiv, a Consiliului Local al Oraşului Zimnicea. Aceste bunuri sunt prevãzute în anexele nr. 1 şi 2 la actul normativ, transferul efectuându-se prin protocol de predarepreluare. Consiliile locale, potrivit reglementãrilor amintite, asigurã din bugetul local al unitãţilor administrativ-teritoriale fondurile necesare pentru întreţinerea şi repararea bunurilor proprietate publicã, în completarea veniturilor obţinute din administrarea şi exploatarea acestora. M.T. exercitã dreptul de control periodic asupra modului în care sunt administrate bunurile imobile, proprietate publicã a statului, transmise consiliilor locale;
● prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 697/1997 s-a aprobat transmiterea unor construcţii hidrotehnice, proprietate publicã a statului, din administrarea Regiei Autonome "Administraţia Porturilor Dunãrii Maritime Galaţi" în administrarea Consiliului Local al Oraşului Sulina, judeţul Tulcea. Aceste bunuri sunt prevãzute în anexa nr. 1 la actul normativ, transferul efectuându-se prin protocol de predare-preluare;
● prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 535/2000 s-a aprobat transmiterea bunurilor aparţinând domeniului public al statului, aflate în portul Brãila, din administrarea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunãrii Maritime" - S.A. Galaţi în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Zonei Libere Brãila" şi a Consiliului Local al Municipiului Brãila. Bunurile sunt menţionate în anexele nr. 1 şi 2 la actul normativ. Împreunã cu aceste bunuri a fost transferat şi personalul Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunãrii Maritime" - S.A. Galaţi.
În domeniul zonelor libere
4 regii autonome ce desfãşoarã activitãţi de zonã liberã au fost trecute de sub autoritatea M.T. sub autoritatea consiliilor locale sau judeţene, respectiv:
- prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 669/2003 s-a aprobat trecerea Regiei Autonome "Administraţia Zonei Libere Galaţi" sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Galaţi;
- prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.221/2003 s-a aprobat trecerea Regiei Autonome "Administraţia Zonei Libere Giurgiu" sub autoritatea Consiliului Judeţean Giurgiu;
- prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.222/2003 s-a aprobat trecerea Regiei Autonome "Administraţia Zonei Libere Brãila" sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Brãila;
- prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 872/2004 s-a aprobat trecerea Regiei Autonome "Administraţia Zonei Libere Curtici-Arad" sub autoritatea Consiliului Judeţean Arad.
În domeniul rutier
Prin <>Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007 , competenţele/atribuţiile în domeniul transportului de persoane prin servicii regulate au fost partajate între autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale de la nivelul judeţelor, comunelor, oraşelor şi municipiilor.
Autoritãţile administraţiei publice locale sunt autoritãţi de reglementare în domeniul transportului public local, stabilesc norme şi regulamente pentru executarea serviciilor de transport public local, precum şi tarife de cãlãtorie, acordã autorizaţii pentru executarea transportului public local pentru operatorii de transport şi licenţe de transport pentru autovehiculele care executã transport public local.
În domeniul serviciului de transport public local, autoritãţile administraţiei publice locale au urmãtoarele obiective principale:
- înfiinţarea de compartimente sau servicii de specialitate pentru transportul public local, cu sau fãrã personalitate juridicã; în acest sens, pot organiza servicii de transport public local de persoane şi mãrfuri ca activitate proprie, ca activitate concesionatã sau ca activitate în sistem concurenţial;
- atribuirea serviciilor de transport public local operatorilor de transport rutier şi transportatorilor autorizaţi, în funcţie de nivelul efortului investiţional al acestora realizat în mijloacele de transport şi în infrastructura de transport;
- asigurarea finanţãrii necesare dezvoltãrii componentelor sistemului de transport public local, în condiţiile în care acestea aparţin domeniului public sau privat al autoritãţilor administraţiei publice locale;
- informarea şi consultarea periodicã a populaţiei asupra politicilor de dezvoltare durabilã din domeniul serviciului de transport public local.
Actul normativ menţionat prevede cã statul poate acorda sprijin economic pentru dezvoltarea cantitativã şi calitativã a serviciilor de transport public local organizate de autoritãţile administraţiei publice locale, precum şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente sistemului de transport public local.
Programele de transport public de persoane, pe trasee, la nivel local sau judeţean se realizeazã cu aprobarea consiliului local, consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), dupã caz.
Consiliile locale şi consiliile judeţene, respectiv CGMB, exercitã urmãtoarele competenţe partajate:
- organizarea, reglementarea, coordonarea şi controlul privind prestarea serviciilor de transport public desfãşurate pe raza lor administrativ-teritorialã;
- înfiinţarea de societãţi de transport public (fãrã un aviz din partea M.T.);
- stabilirea şi aplicarea strategiei pe termen mediu şi lung pentru extinderea, dezvoltarea şi modernizarea serviciilor de transport public local, ţinând seama de planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, de programele de dezvoltare economico-socialã a localitãţilor şi de cerinţele de transport public local, evoluţia acestora, precum şi de folosirea mijloacelor de transport cu consumuri energetice reduse şi emisii minime de noxe;
- evaluarea fluxurilor de transport de persoane şi de mãrfuri şi determinarea pe baza studiilor de specialitate a cerinţelor de transport public local, precum şi anticiparea evoluţiei acestora;
- stabilirea traseelor principale şi secundare şi a programelor de transport privind transportul public de persoane prin curse regulate şi atribuirea acestora;
- actualizarea periodicã a traseelor şi a programelor de transport în funcţie de necesitãţile de deplasare ale populaţiei şi în corelare cu transportul public interjudeţean, internaţional, feroviar, aerian sau naval de persoane existent, precum şi corelarea între modalitãţile de realizare a serviciului de transport public local de persoane cu autobuze, troleibuze, tramvaie, metrou şi în regim de taxi, dupã caz;
- întocmirea şi urmãrirea realizãrii programelor de înfiinţare, reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de transport public local, în condiţiile legii;
- aprobarea studiilor de fezabilitate privind înfiinţarea, reabilitarea, modernizarea şi extinderea unei pãrţi sau a întregului sistem de transport public local, aflat în proprietatea publicã sau privatã a unitãţilor administrativ-teritoriale ori în administrarea autoritãţilor administraţiei publice locale, precum şi a asociaţiilor de dezvoltare comunitarã;
- proiectarea şi executarea lucrãrilor de investiţii în infrastructura tehnico-edilitarã aferentã sistemelor de transport public local într-o concepţie unitarã, corelatã cu programele de dezvoltare economico-socialã a localitãţilor/judeţelor, cu planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, de protecţie a mediului, cu modalitãţile de realizare a serviciilor respective şi în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare;
- asocierea intercomunitarã în condiţiile legii, în vederea realizãrii unor investiţii de interes comun în domeniul infrastructurii tehnico-edilitare aferente sistemului de transport public local, precum şi administrarea acestuia;
- concesionarea, precum şi încheierea contractelor de atribuire a gestiunii serviciului de transport public local de persoane şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente din proprietatea publicã sau privatã a localitãţilor;
- acordarea de facilitãţi şi subvenţii operatorilor de transport rutier şi transportatorilor autorizaţi care efectueazã transport public local de persoane, pentru asigurarea suportabilitãţii costurilor de cãtre utilizatori, susţinerea şi încurajarea dezvoltãrii serviciului, cu respectarea legislaţiei fiscale în vigoare;
- autorizarea transportatorilor pentru realizarea de cãtre aceştia a serviciului de transport public local, respectiv: transportul public de persoane prin curse regulate executate cu tramvaie, troleibuze, trenuri de metrou; transportul public local de persoane sau de mãrfuri în regim de taxi; transportul public local de persoane cu autoturisme în regim de închiriere; transportul public local de mãrfuri în regim contractual; alte servicii de transport public local, cu excepţia transportului de mãrfuri şi persoane pe cãile navigabile interioare, care se realizeazã pe bazã de licenţe de transport emise de Autoritatea Navalã Românã;
- finanţarea sau, dupã caz, contractarea ori garantarea, în condiţiile legii, a împrumuturilor pentru realizarea programelor de investiţii vizând dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor de transport, precum şi înfiinţarea, reabilitarea, dezvoltarea, modernizarea şi extinderea sistemului de transport public local aparţinând patrimoniului unitãţilor administrativ-teritoriale;
- elaborarea şi aprobarea normelor locale şi a regulamentelor serviciilor de transport public local, cu consultarea asociaţiilor reprezentative profesionale şi patronale ale operatorilor de transport rutier şi ale transportatorilor autorizaţi, precum şi a organizaţiilor sindicale teritoriale din domeniu;
- stabilirea, ajustarea şi modificarea tarifelor de cãlãtorie pentru serviciul de transport public local de persoane, cu respectarea prevederilor legale privind modalitatea de gestionare a serviciului;
- stabilirea subvenţiei acordate de la bugetul local sau judeţean pentru acoperirea diferenţei dintre costurile înregistrate de operatorul de transport rutier sau transportatorul autorizat, dupã caz, pentru efectuarea serviciului şi sumele efectiv încasate ca urmare a efectuãrii transportului;
- asigurarea resurselor bugetare pentru susţinerea totalã sau parţialã a costurilor de transport public de persoane pentru unele categorii sociale defavorizate, stabilite prin hotãrâri ale consiliilor locale, ale consiliilor judeţene, ale CGMB, dupã caz, ori prin lege.
Consiliile judeţene exercitã urmãtoarea competenţã exclusivã:
- înfiinţarea de autoritãţi judeţene de transport care sã asigure, sã organizeze, sã reglementeze, sã coordoneze şi sã controleze prestarea serviciului de transport public de persoane prin servicii regulate desfãşurate între localitãţile judeţului.
● Diminuarea participãrii statului în structura acţionariatului prin transferul (privatizarea) acţiunilor deţinute la societãţile comerciale de sub autoritatea M.T. cãtre sectorul privat
Privatizarea societãţilor comerciale la care statul prin M.T. era acţionar s-a realizat conform programului propriu de privatizare şi s-a materializat în:
În domeniul feroviar
Au fost privatizate 21 de societãţi comerciale (anexa nr. 3) ce desfãşoarã activitãţi conexe transportului feroviar, înfiinţate prin externalizare, din cadrul Companiei Naţionale de Cãi Ferate "C.F.R." - S.A., Societãţii Naţionale de Transport Feroviar de Cãlãtori "C.F.R. Cãlãtori" - S.A. şi Societãţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfã "C.F.R. Marfã" - S.A., iar alte 3 societãţi se aflã în diverse faze ale procesului de privatizare.
În domeniul rutier
Au fost privatizate 12 societãţi comerciale (anexa nr. 3) ce desfãşoarã activitãţi de întreţinere şi reparaţii drumuri şi poduri înfiinţate prin externalizare din cadrul Regiei Autonome "Administraţia Naţionalã a Drumurilor", iar alte douã societãţi se aflã în diverse faze ale procesului de privatizare.
În domeniul naval
Au fost privatizate 6 societãţi comerciale (anexa nr. 3) ce desfãşoarã activitãţi de întreţinere şi reparaţii a mijloacelor de transport, construcţiilor şi instalaţiilor din domeniul transportului naval, înfiinţate prin externalizare, din cadrul Companiei Naţionale "Administraţia Canalelor Navigabile Constanţa" - S.A. şi Regiei Autonome "Administraţia Fluvialã a Dunãrii de Jos" Galaţi.
3. Implicaţii şi efecte ale procesului de restructurare, descentralizare şi externalizare în cadrul M.T. în perioada 1995- 2006/2007
Atât procesul de reorganizare şi restructurare a M.T. şi a unitãţilor din subordine, din coordonare sau de sub autoritate, cât şi transferul unor competenţe de la M.T. la autoritãţile administraţiei publice locale sau cãtre sectorul privat au condus la crearea cadrului adecvat pentru o creştere economicã durabilã, îmbunãtãţirea condiţiilor de trai pentru populaţie şi asigurarea premiselor pentru oferirea şi realizarea unor servicii publice de calitate pe întreg teritoriul României.
Redefinirea atribuţiilor M.T. în raport cu celelalte instituţii/ministere şi cu cele ale unitãţilor din subordine, din coordonare sau de sub autoritate, inclusiv prin externalizarea unor activitãţi şi organizarea desfãşurãrii acestora în cadrul unor structuri administrative distincte pe domenii de specialitate (organisme tehnice specializate, instituţii publice, societãţi comerciale), a condus la diminuarea şi flexibilizarea structurilor organizatorice interne ale M.T., întãrirea capacitãţii administrative şi instituţionale a acestuia, a unitãţilor din subordine, de sub autoritate sau din coordonare, creşterea responsabilitãţilor şi eficientizarea activitãţilor de relaţii cu publicul, pregãtirea condiţiilor pentru integrare în domeniul transporturilor în structurile Uniunii Europene.
S-au redus şi în unele domenii s-au eliminat complet atribuţiile M.T. ca instituţie sub aspectul relaţiilor directe cu publicul (relaţii de tip ghişeu) pentru obţinerea de documente, avize etc., aceste atribuţii fiind preluate de structurile nou-create din teritoriu.
Prin reţeaua teritorialã de organisme din subordinea M.T., înfiinţate prin restructurare/reorganizare şi descentralizare administrativã şi financiarã, s-a creat atât posibilitatea preluãrii acquis-ului comunitar privind norme tehnice, organizatorice sau de altã naturã din domeniile de competenţã ale M.T., cât şi a asigurãrii implementãrii, monitorizãrii şi controlului acestuia.
Funcţionarea în teritoriu a unor instituţii publice specializate pe domeniile coordonate de M.T. a creat premisele favorabile colaborãrii dintre specialiştii acestor instituţii şi ai autoritãţilor administraţiei publice locale atât în activitatea curentã, cât şi în situaţii de urgenţã (calamitãţi naturale sau alte situaţii excepţionale).
Prin restructurarea societãţilor comerciale şi externalizarea din regiile autonome şi societãţile de sub autoritatea M.T. a activitãţilor cu caracter comercial (din domeniile conexe activitãţii de transport) s-a creat cadrul adecvat pentru reducerea participãrii statului ca acţionar şi transferarea societãţilor nou-înfiinţate în sectorul privat.
Prin privatizarea a 39 de societãţi comerciale (anexa nr. 3)- conform programului M.T. de privatizare - la care statul (prin M.T.) era acţionar s-a asigurat transferul proprietãţii de stat cãtre sectorul privat în condiţii de transparenţã, corectitudine şi eficienţã.
Transferul competenţelor exercitate de structurile cu reprezentare naţionalã cãtre structurile teritoriale a condus atât la apropierea autoritãţii de zona unde se genereazã cerinţele pentru serviciul public, cât şi la crearea oportunitãţilor de utilizare a forţei de muncã locale pentru prestarea serviciilor publice respective.
Transferul competenţelor privind cele 13 aeroporturi de interes regional exercitat de M.T. cãtre autoritãţile administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor a permis corelarea cerinţelor de dezvoltare teritorialã cu gradul de modernizare şi dezvoltare a activitãţii de transport aerian, aeroporturile în cauzã transformându-se gradual din aeroporturi locale în aeroporturi internaţionale. Finanţarea aeroporturilor de interes regional se asigurã din bugetele administraţiei publice locale.
Descentralizarea competenţelor privind cele 4 regii autonome - zone libere şi trecerea unor bunuri aparţinând domeniului public al statului din porturile dunãrene Turnu Mãgurele, Zimnicea, Sulina şi Brãila la autoritãţile administraţiei publice locale nu au înregistrat rezultatele aşteptate, acestea din urmã nefiind în toate cazurile pregãtite din punct de vedere organizatoric şi financiar pentru administrarea şi realizarea unor asemenea activitãţi.
4. Obiective strategice. Acţiuni viitoare ale M.T. în domeniul restructurãrii/reorganizãrii şi descentralizãrii
4.1. Obiective strategice
Obiectivul strategic principal cuprins în strategiile sectoriale de dezvoltare, modernizare, restructurare şi reorganizare a activitãţilor din domeniile de activitate ale M.T. este creşterea calitãţii serviciilor publice şi a relaţiilor cu utilizatorii.
Obiectivele strategice privind descentralizarea administrativã sunt:
- diminuarea sferei de intervenţie a administraţiei publice centrale şi apropierea deciziei, programãrii şi execuţiei serviciilor de locul apariţiei/exprimãrii cererii, în conformitate cu principiul subsidiaritãţii;
- reducerea atribuţiilor de administrare şi diminuarea participaţiilor statului (privatizarea societãţilor comerciale);
- întãrirea parteneriatului administraţia publicã centralã administraţia publicã localã (pentru realizarea proiectelor naţionale/regionale de dezvoltare).
4.2. Acţiuni viitoare
Linia directoare pe care structurile M.T. au aplicat-o cu consecvenţã în domeniul restructurãrii, reorganizãrii şi descentralizãrii încã din perioada anilor 1990 a cuprins 3 direcţii strategice, respectiv:
- creşterea gradului de accesibilitate la servicii publice pe întreg teritoriul României şi a condiţiilor de trai ale populaţiei;
- diversificarea serviciilor publice specifice prin externalizarea şi descentralizarea activitãţilor de relaţii cu publicul (relaţii tip ghişeu);
- privatizarea activitãţilor cu caracter comercial aflate în competenţa M.T. sau efectuate de societãţile comerciale din coordonarea ori de sub autoritatea M.T.
Pentru viitor, aceste direcţii vor cãpãta noi valenţe prin:
- continuarea procesului de privatizare în domeniul serviciilor publice din domeniul transporturilor, prin continuarea transferului cãtre domeniul privat al exercitãrii acestor servicii şi încredinţarea lor unor societãţi comerciale de profil din domeniul privat care îndeplinesc condiţiile necesare de dotare, personal, onorabilitate şi competenţã;
- transferarea unor societãţi comerciale sau active din domeniul zonelor libere şi transporturilor de sub autoritatea M.T. cãtre autoritãţile administraţiei publice locale;
- întãrirea parteneriatului administraţia publicã centralã (M.T.) - administraţia publicã localã în realizarea proiectelor naţionale/regionale de dezvoltare privind:
● infrastructurile de transport;
● operatorii de transport;
- sprijinirea autoritãţilor administraţiei publice locale prin realizarea de proiecte de dezvoltare în parteneriat administraţia publicã centralã (M.T.) - administraţia publicã localã, care dupã finalizare sunt implementate şi administrate de autoritãţile administraţiei publice locale;
- întãrirea coeziunii sociale şi teritoriale la nivel local, regional şi naţional pentru asigurarea accesului general la serviciile publice locale şi naţionale.
Similar practicilor aplicate în ţãrile Uniunii Europene, rolul M.T. se va concentra în viitoarele etape pe acţiuni menite sã-i întãreascã funcţiile specifice, respectiv funcţia de reglementare, de strategie şi de autoritate şi sã dezvolte capacitatea instituţionalã şi administrativã a structurilor de implementare a legislaţiei europene şi de gestionare a fondurilor comunitare nerambursabile.
Funcţia de autoritate de stat a M.T., respectiv de organism de reglementare, autorizare, licenţiere şi control, se va întãri permanent, avându-se în vedere şi noile cerinţe generate de liberalizarea pieţei transporturilor.
Funcţia de administrare se va diminua gradual, coroborat cu nivelul de privatizare a societãţilor comerciale de sub autoritatea M.T. şi cu gradul de modificare a structurii acţionariatului, M.T. rãmânând în continuare administrator al infrastructurilor naţionale de transport din domeniul public al statului.
Vor fi întreprinse mãsuri pentru întãrirea capacitãţii instituţionale a M.T. în vederea gestionãrii fondurilor nerambursabile alocate de Uniunea Europeanã, respectiv Fondul de coeziune şi FEDR, prin Autoritatea de management pentru Programul operaţional sectorial de transport 2007-2013 (POST).
Totodatã, M.T. va rãmâne responsabil pentru realizarea proiectelor naţionale şi obiectivelor de dezvoltare/modernizare angajate de România, cuprinse în Planul naţional de aderare al României, Programul economic de preaderare (secţiunea Transporturi) şi Programul operaţional sectorial de transport 2007-2013 (POST).
M.T. va sprijini din punct de vedere legislativ şi tehnic promovarea şi implementarea unor proiecte cu impact la nivel local şi naţional, respectiv:
- crearea unei baze unitare pentru gestionarea proiectelor în domeniul infrastructurii rutiere prin integrarea programelor coordonate de autoritãţile administraţiei centrale/ministere şi locale la nivel naţional şi local;
- elaborarea/stabilirea unui cadru legislativ prin care sã se statueze raporturile dintre autoritãţile administraţiei publice centrale/ministere care gestioneazã proiecte în domeniul infrastructurii rutiere - M.T., Ministerul Internelor şi Reformei Administrative - şi agenţiile de dezvoltare regionalã pentru gestionarea unitarã a implementãrii unor proiecte de dezvoltare în domeniu care în prezent sunt derulate sectorial de fiecare instituţie sus-menţionatã.
4.2.1. Acţiuni privind restructurarea/reorganizarea instituţionalã a M.T.
Direcţiile de acţiune în domeniul restructurãrii/reorganizãrii instituţionale vor viza atât M.T. ca instituţie, cât şi unitãţile din subordine, din coordonare şi de sub autoritate şi se vor materializa în principal prin:
a) întãrirea capacitãţii instituţionale în domeniul elaborãrii politicilor publice, îmbunãtãţirea calitãţii legislaţiei şi implementãrii acquis-ului comunitar;
b) reducerea atribuţiilor de administrare prin continuarea în ritm susţinut a diminuãrii participaţiilor statului şi privatizarea societãţilor comerciale la care M.T. este acţionar;
c) întãrirea rolului de autoritate şi creşterea gradului de urmãrire şi control al aplicãrii şi respectãrii reglementãrilor, prin organisme tehnice specializate/instituţii publice subordonate M.T. şi /sau administraţiilor locale;
d) creşterea capacitãţii M.T. de a asigura şi de a dirija resursele necesare cãtre prioritãţile stabilite prin programe multianuale de modernizare/dezvoltare şi prin angajamentele asumate;
e) dezvoltarea capacitãţii instituţionale şi administrative a structurilor de gestionare şi implementare a fondurilor comunitare nerambursabile asigurate din Fondul de coeziune şi fondurile structurale;
f) adaptarea cadrului instituţional şi administrativ al instituţiilor publice cu atribuţii de inspecţie şi control la cerinţele impuse de acquis-ul comunitar;
g) adaptarea instrumentelor şi instituţiilor publice la cerinţele privind monitorizarea implementãrii şi respectãrii cadrului legislativ-normativ;
h) crearea unor structuri informatice la nivelul structurilor din teritoriu (inclusiv bãnci de date) integrate în sistemul informatic general al instituţiei;
i) sprijinirea autoritãţilor administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor, oraşelor şi comunelor din punct de vedere legislativ-normativ şi financiar pentru realizarea serviciilor publice alocate acestora, respectiv: reţeaua de drumuri judeţene şi a strãzilor în zonele de contact cu reţeaua de drumuri naţionale, transport public de persoane interjudeţean şi local (aeroporturile civile de interes local pot fi sprijinite prin promovarea de cãtre M.T., în calitatea sa de autoritate de management pentru POST, a proiectelor propuse de aceste unitãţi pentru finanţarea din fondurile structurale);
j) realizarea în parteneriat administraţia publicã centralã - administraţia publicã localã de proiecte naţionale/regionale de dezvoltare în domeniul transporturilor;
k) sprijinirea autoritãţilor locale prin realizarea în parteneriat administraţia centralã - administraţia localã a proiectelor de înlãturare a urmãrilor calamitãţilor şi de prevenire a dezastrelor.
4.2.2. Acţiuni privind transferarea la autoritãţile administraţiei publice locale şi sectorul privat a competenţei de administrare în numele statului a unor societãţi comerciale
4.2.2.1. Transferul la autoritãţile administraţiei publice locale al competenţei de administrare a unor societãţi comerciale
Transferul de la administraţia publicã centralã la administraţia publicã localã al competenţei de administrare în numele statului a 5 societãţi comerciale se va stabili de comun acord cu autoritãţile administraţiei publice locale implicate, avându-se în vedere atât situaţia existentã privind cadrul de funcţionare a societãţilor comerciale posibil a fi transferate, cât şi unele elemente specifice materializate în principal în:
- necesitatea existenţei la nivelul administraţiei locale a unui personal specializat şi a unor structuri organizatorice stabilite prin acte normative prin care se acceseazã, implementeazã şi monitorizeazã derularea proiectelor şi a creditelor contractate;
- deţinerea de cãtre Societatea Comercialã "Fondul Proprietatea" - S.A. a unor pachete de 20% din acţiunile a 8 societãţi/companii naţionale din cadrul M. T. - conform <>Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
- demararea procesului de listare pe piaţa de capital, în anul 2008, a unor pachete de 5% din acţiunile societãţilor prevãzute în <>Hotãrârea Guvernului nr. 574/2006 pentru aprobarea primei etape a strategiei de privatizare a unor societãţi comerciale aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, prin ofertã publicã secundarã, cu modificãrile ulterioare.
S-a stabilit ca posibilã pentru a fi transferatã cãtre autoritãţile administraţiei publice locale competenţa administrãrii societãţilor comerciale care se situeazã şi îşi desfãşoarã activitatea în şi pentru zona urbanã/localã, respectiv:
- Societatea Comercialã de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A.;
- Societatea Naţioalã "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia" - S.A.;
- Regia Autonomã "Administraţia Zonei Libere Sulina".
Societãţile menţionate mai sus sunt structuri autonome cu personalitate juridicã, care îşi acoperã (cu excepţia Societãţii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" -S.A.) cheltuielile din venituri proprii, iar transferul administrãrii lor cãtre administraţia publicã localã nu implicã pentru M.T. sau autoritãţile administraţiei publice locale cheltuieli suplimentare de organizare, ci numai modificãri ale cadrului legislativ-organizatoric şi funcţional.
Se are în vedere şi transferarea unor baze sportive (stadioane) incluse în patrimoniul public al unor instituţii publice/companii/societãţi naţionale din cadrul M.T.
- Compania Naţionalã "Administraţia Porturilor Dunãrii Maritime" - S.A. Galaţi, care administreazã infrastructura portuarã aparţinând domeniului public al statului din porturile fluvio-maritime Tulcea, Galaţi şi Brãila şi a celorlalte porturi de pe sectorul de Dunãre cuprins între porturile Tulcea şi Hârşova, şi Compania Naţionalã "Administraţia Porturilor Dunãrii Fluviale" - S.A. Giurgiu, care administreazã infrastructura portuarã aparţinând domeniului public al statului din porturile situate pe sectorul de Dunãre cuprins între porturile Cernavodã şi Moldova Veche.
Pentru unele porturi se analizeazã posibilitatea trecerii infrastructurii portuare care aparţine domeniului public al statului în administrarea autoritãţilor publice locale din oraşele respective.
Societatea Comercialã de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A. desfãşoarã servicii de transport de cãlãtori în municipiul Bucureşti. Pentru serviciul public prestat, Societatea Comercialã de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A. primeşte subvenţii de la bugetul de stat, prin bugetul M.T., pentru acoperirea diferenţei dintre costurile efective şi tarifele percepute. Societatea Comercialã de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A. are în derulare un program de dezvoltare/modernizare pe termen mediu şi lung, având ca sursã de finanţare bugetul de stat şi credite externe rambursabile.
Între M.T. şi Primãria Municipiului Bucureşti, respectiv Societatea Comercialã de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A. şi Regia Autonomã de Transport Bucureşti se desfãşoarã acţiuni comune în cadrul unui parteneriat permanent având ca obiectiv îmbunãtãţirea serviciului de transport urban integrat (de suprafaţã şi subteran).
S-au stabilit principiile comune care vor sta la baza înfiinţãrii Autoritãţii Metropolitane de Transport, entitate care va asigura atât armonizarea strategiilor şi politicilor de dezvoltare a sistemelor de transport - în special pentru programele de investiţii şi de dezvoltare spaţialã -, cât şi sistemele de licenţe pentru practicarea serviciului public de transport, orarele de circulaţie, legitimaţiile de cãlãtorie şi tarifele.
Este în curs de experimentare şi implementare acţiunea de introducere a biletului unic de transport urban: auto - metrou.
Au fost lansate de cãtre Primãria Municipiului Bucureşti proiectele "Revitalizare urbanã şi reorganizarea spaţiilor subterane aferente metroului pe traseul Piaţa Victoriei - Piaţa Unirii" şi "Legãtura reţelei actuale de metrou cu aeroporturile internaţionale Henri Coandã - Otopeni şi Aurel Vlaicu - Bãneasa", ale cãror finanţare şi execuţie vor fi asigurate de Primãria Municipiului Bucureşti.
În cadrul parteneriatului care se va desfãşura în continuare, transferul Societãţii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A. se va putea discuta numai dupã înfiinţarea Autoritãţii Metropolitane de Transport, în funcţie şi de posibilitãţile de acoperire a subvenţiei şi de preluare a creditelor în curs de derulare.
Primãria Municipiului Bucureşti va trebui sã asigure din bugetul local subvenţia pentru acoperirea diferenţei dintre costurile efective şi tarifele percepute, cheltuielile aferente creditelor contractate pentru realizarea investiţiilor în curs de derulare şi, respectiv, cheltuielile aferente noilor lucrãri de investiţii. Cheltuielile şi veniturile societãţii sunt stabilite anual prin bugetul de venituri şi cheltuieli al societãţii.
Regia Autonomã "Administraţia Zonei Libere Sulina" efectueazã servicii pentru asigurarea condiţiilor portuare pentru tranzitul de persoane, mãrfuri şi poştã, precum şi servicii de interes public naţional. Pentru serviciile prestate sunt percepute tarife prin care se acoperã cheltuielile generale ale societãţii. Prin faptul cã asigurã un important trafic de mãrfuri în zona de sud-est a ţãrii şi cã oferã facilitãţile necesare pentru stimularea dezvoltãrii economice în zona de nord a Dobrogei, respectiv în Delta Dunãrii, Regia Autonomã "Administraţia Zonei Libere Sulina" reprezintã un reper important pe harta economicã a judeţului Tulcea.
Cheltuielile regiei sunt acoperite din venituri ce sunt stabilite anual prin bugetul de venituri şi cheltuieli al regiei.
Societatea Naţionalã "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia" - S.A. efectueazã servicii pentru asigurarea condiţiilor aeroportuare pentru tranzitul de persoane, mãrfuri şi poştã, precum şi servicii de interes public naţional. Pentru serviciile prestate sunt percepute tarife prin care se acoperã cheltuielile generale ale aeroportului. Societatea Naţionalã "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia" - S.A. are în derulare un program de dezvoltare/modernizare pe termen lung, având ca sursã de finanţare bugetul de stat şi credite externe rambursabile.
Conform prevederilor <>art. 11 din cap. II titlul VII din Legea nr. 247/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, 20% din acţiunile deţinute de M.T. la Societatea Naţionalã "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia" - S.A. au fost transferate în anul 2005 la Societatea Comercialã "Fondul Proprietatea" - S.A., iar un pachet de 5% din acţiuni va fi scos la vânzare în anul 2008 pe piaţa de capital, conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 574/2006 pentru aprobarea primei etape a strategiei de privatizare a unor societãţi comerciale aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, prin ofertã publicã secundarã, cu modificãrile ulterioare.
Prin rolul sãu de principalã poartã aerianã în zona de sudvest a ţãrii, Societatea Naţionalã "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia" - S.A. reprezintã un pilon important în economia judeţului Timiş.
În vederea creãrii condiţiilor pentru implicarea mai activã a autoritãţilor locale, în cursul anului 2008 Societatea Naţionalã "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia" - S.A. va trece din administrarea M.T. în administrarea Consiliului Judeţean Timiş, prin transferarea, cu titlu gratuit, a pachetului de 80% din acţiuni deţinut de M.T. Propunerea de ordonanţã a Guvernului privind transmiterea, cu titlu gratuit, a pachetului de acţiuni deţinut de statul român la Societatea Naţionalã "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia" - S.A. cãtre Consiliul Judeţean Timiş nu a mai fost promovatã în semestrul I al anului 2007, urmând a se promova un proiect de lege în acest sens.
Consiliul Judeţean Timiş va trebui sã asigure cheltuielile aferente creditelor contractate pentru realizarea investiţiilor în curs de derulare şi, respectiv, cheltuielile aferente noilor lucrãri de investiţii. Cheltuielile şi veniturile societãţii sunt stabilite anual prin bugetul de venituri şi cheltuieli.
Porturile fluviale şi fluvio-maritime: din punctul de vedere al activitãţii, Compania Naţionalã "Administraţia Porturilor Dunãrii Maritime" - S.A. şi Compania Naţionalã "Administraţia Porturilor Dunãrii Fluviale" - S.A. îşi asigurã fondurile necesare pentru întreţinerea şi repararea infrastructurii pe care o au în administrare din venituri proprii şi pentru proiectele de modernizare şi dezvoltare din fonduri proprii, fonduri de la bugetul de stat, credite externe rambursabile şi fonduri externe nerambursabile. Trebuie menţionat faptul cã, în ceea ce priveşte porturile fluviale şi fluvio maritime, marea lor majoritate nu îşi asigurã fondurile necesare întreţinerii, reparãrii şi modernizãrii. Pe de altã parte, se aflã în curs de derulare sau urmeazã a fi derulate o serie de proiecte care vizeazã aceste porturi, şi anume:
a) construirea de terminale de pasageri în conformitate cu Planul de acţiuni pe perioada 2005-2009 pentru implementarea Strategiei naţionale de management al frontierei de stat a României;
b) implementarea unui sistem unitar de preluare a reziduurilor şi gunoaielor de la nave pentru prevenirea poluãrii apelor de cãtre nave;
c) proiecte de reabilitare şi modernizare a infrastructurilor portuare existente.
Toate proiectele mai sus menţionate sunt finanţate de la bugetul de stat, din credite externe rambursabile sau fac parte din Planul operaţional sectorial al M.T.
Totodatã, trebuie luat în considerare şi Programul NAIADES al Comisiei Europene, care stabileşte strategia în perioada 2007-2013 privind dezvoltarea transportului pe cãile navigabile interioare şi în care o importanţã deosebitã se acordã Dunãrii.
Având în vedere cele de mai sus, transferul administrãrii porturilor cãtre autoritãţile administraţiei publice locale se va face etapizat, pe baza unor criterii care vor ţine seama de creşterea traficului de mãrfuri din aceste porturi, posibilitatea acestor autoritãţi de a asigura din bugetele locale fondurile necesare pentru întreţinerea şi repararea infrastructurii, pentru cofinanţarea proiectelor menţionate şi de interesul pe care sectorul privat îl acordã fiecãrui port pentru investiţii.
De asemenea, pentru porturile în care se deruleazã proiecte finanţate din credite externe şi fonduri nerambursabile este necesarã şi obţinerea acordului creditorilor pentru schimbarea partenerilor din respectivele contracte.
Conform prevederilor <>art. 11 din cap. II titlul VII din Legea nr. 247/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, 20% din acţiunile deţinute de M.T. la Compania Naţionalã "Administraţia Porturilor Dunãrii Fluviale" - S.A. Giurgiu şi Compania Naţionalã "Administraţia Porturilor Dunãrii Maritime" - S.A. Galaţi au fost transferate în anul 2005 la Societatea Comercialã "Fondul Proprietatea" - S.A., iar un pachet de 5% din acţiuni va fi scos la vânzare în anul 2008 pe piaţa de capital, conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 574/2006 , cu modificãrile ulterioare.
Referitor la transferul administrãrii porturilor cãtre autoritãţile administraţiilor publice locale, trebuie avutã în vedere şi poziţia Fondului Proprietatea - S.A., care deţine 20% din acţiunile celor douã companii mai sus menţionate.
4.2.2.2. Transferul cãtre sectorul privat al competenţei de administrare a unor societãţi comerciale
Transferul cãtre sectorul privat al competenţelor M.T. ca acţionar în numele statului va continua conform prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.293/2003 pentru aprobarea Mandatului privind realizarea strategiei de privatizare a companiilor/societãţilor naţionale şi a societãţilor comerciale care funcţioneazã sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificãrile ulterioare.
Pe termen mediu se au în vedere:
- privatizarea ultimelor douã societãţi comerciale din domeniul rutier, incluse în programul de privatizare şi neprivatizate pânã în prezent, respectiv Societatea Comercialã VIASTAR - S.A. Bucureşti şi Societatea Comercialã STARD - S.A. Feteşti;
- vânzarea pe piaţa de capital prin ofertã publicã secundarã a pachetelor de 5% din acţiunile a 8 companii şi societãţi comerciale de sub autoritatea M.T. incluse în <>Hotãrârea Guvernului nr. 574/2006 , cu modificãrile ulterioare, respectiv Compania Naţionalã "Aeroportul Internaţional Henri Coandã", Societatea Naţionalã "Aeroportul Internaţional Bucureşti-Bãneasa - Aurel Vlaicu" - S.A., Societatea Naţionalã "Aeroportul Internaţional Mihail Kogãlniceanu Constanţa" -S.A., Societatea Naţionalã "Aeroportul Internaţional Timişoara -Traian Vuia" - S.A., Compania Naţionalã "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa, Compania Naţionalã "Administraţia Porturilor Dunãrii Maritime" - S.A. Galaţi, Compania Naţionalã "Administraţia Porturilor Dunãrii Fluviale" -S.A. Giurgiu şi Compania Naţionalã "Administraţia Porturilor Maritime" - S.A. Constanţa;
- privatizarea Societãţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfã "C.F.R. Marfã" - S.A. conform strategiei de privatizare ce urmeazã a se elabora cu sprijinul unor consultanţi de privatizare.
4.3. Acţiuni în parteneriat administraţia publicã centralã administraţia publicã localã pentru realizarea de obiective de interes naţional care contribuie la dezvoltarea economicã şi socialã a comunitãţilor locale
În scopul întãririi coeziunii sociale şi teritoriale prin dezvoltarea şi modernizarea patrimoniului public naţional, un rol important trebuie acordat parteneriatului dintre administraţia publicã centralã şi administraţia publicã localã.
Prin <>Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport s-a instituit cadrul normativ pentru desfãşurarea parteneriatului dintre administraţia publicã centralã -administraţia publicã localã pentru realizarea de obiective de interes naţional care contribuie la dezvoltarea economicosocialã a comunitãţilor locale.
În cadrul parteneriatului dintre administraţia publicã centralã - administraţia publicã localã se va continua realizarea de investiţii promovate de cãtre autoritãţile publice centrale, monitorizate de cãtre M.T., privind drumurile naţionale, cãile ferate, porturile şi aeroporturile. Finanţarea lucrãrilor se va realiza din surse diverse: centralizat de la bugetul de stat sau din surse proprii ale beneficiarilor.
Investiţiile aparţin domeniului public naţional şi vor fi promovate, derulate şi finanţate de cãtre autoritãţile centrale.
În domeniul infrastructurii feroviare, M.T. va coordona din punct de vedere tehnic şi al siguranţei circulaţiei întreaga reţea feroviarã deschisã circulaţiei publice. M.T. va continua realizarea proiectelor de modernizare a reţelei feroviare interoperabile şi va urmãri finalizarea procesului de închiriere cãtre operatorii economici privaţi a unor secţii de circulaţie din infrastructura feroviarã neinteroperabilã (96 secţii; 2.608 km). Prin derularea programului de modernizare a staţiilor de cale feratã deschise traficului de cãlãtori situate în principalele oraşe ale ţãrii, coroborat cu îmbunãtãţirea aspectului arhitectural al localitãţii, vor fi create noi oportunitãţi de dezvoltare a unor activitãţi în folosul administraţiei şi populaţiei locale.
Reorganizarea Societãţii Naţionale de Transport Feroviar de Cãlãtori "C.F.R. Cãlãtori" - S.A. şi separarea transportului feroviar de cãlãtori de lung parcurs de transportul de scurt parcurs se vor realiza cu scopul gestionãrii traficului cu trenuri de persoane pe zone geografice. Prin aceasta se deschid noi oportunitãţi pentru dezvoltarea unui parteneriat mai puternic între autoritãţile administraţiilor publice locale şi M.T., pentru dezvoltarea unor servicii publice mult mai deschise cerinţelor populaţiei regionale/locale şi se creeazã condiţiile pentru preluarea într-o etapã viitoare a activitãţii de transport regional de cãlãtori de cãtre autoritãţile locale.
În domeniul infrastructurii rutiere, M.T. va coordona în continuare din punct de vedere tehnic şi metodologic întreaga reţea de drumuri naţionale deschise circulaţiei publice.
În aceastã calitate, M.T. va stabili Strategia privind dezvoltarea unitarã şi echilibratã a întregii reţele de drumuri naţionale deschise circulaţiei publice şi va elabora la nivel naţional planul director privind dezvoltarea reţelei rutiere, cu respectarea prevederilor planului de amenajare a teritoriului. Va elabora norme şi reglementãri privind proiectarea, construcţia, modernizarea, repararea, întreţinerea, administrarea şi exploatarea drumurilor şi, împreunã cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, va elabora norme privind siguranţa traficului pe drumurile deschise circulaţiei publice.
M.T. va asigura, prin Compania Naţionalã de Autostrãzi şi Drumuri Naţionale din România, administrarea drumurilor publice de interes naţional şi gospodãrirea fondurilor bugetare şi extrabugetare pentru construirea, reabilitarea, modernizarea, repararea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor de interes naţional corespunzãtor programelor anuale şi de perspectivã privind construcţia, modernizarea, repararea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor de interes naţional. Administrarea drumurilor judeţene se va asigura de cãtre consiliile judeţene, iar a drumurilor de interes local de cãtre consiliile locale. Conducerea activitãţii de proiectare, execuţie, modernizare, reparare, întreţinere, exploatare şi administrare a drumurilor judeţene şi a celor de interes local revine autoritãţilor administraţiei publice locale.
În domeniul transportului de persoane prin servicii regulate (reglementat prin <>Legea serviciilor publice de transport public local nr. 92/2007 ), competenţele de autorizare a operatorilor economici sunt partajate între administraţia publicã centralã şi administraţia publicã localã şi judeţeanã.
Transportul local de persoane prin servicii regulate este descentralizat, în competenţa exclusivã a administraţiei publice locale în raza cãreia se efectueazã.
Transportul judeţean de persoane prin servicii regulate va avea competenţe partajate, respectiv:
● competenţe descentralizate la autoritãţile administraţiilor publice locale
Consiliul judeţean:
- propune traseele pentru Programul judeţean de transport persoane prin servicii regulate, în corelaţie cu nevoile populaţiei, ale operatorilor economici şi cu reţeaua de drumuri publice a judeţului;
- aprobã Programul judeţean de transport persoane prin servicii regulate, dupã întocmirea acestuia;
- aprobã amplasarea staţiilor şi punctelor de oprire pentru cursele de autobuz;
- participã cu un reprezentant la acţiunea de atribuire a traseelor pentru transportul de persoane prin servicii regulate din cadrul judeţului;
● competenţe centralizate la nivelul M.T. - A.R.R.:
- autorizeazã prin licenţã operatorii economici pentru a efectua transport de persoane prin servicii regulate în trafic naţional (pe întregul teritoriu al României) sau în trafic naţional şi internaţional;
- stabileşte condiţiile impuse şi punctajele pentru departajarea operatorilor de transport în vederea atribuirii traseelor interjudeţene şi internaţionale;
- organizeazã la nivel naţional procedura electronicã de atribuire la operatorii de transport a traseelor interjudeţene, concomitent pentru toate judeţele, conform condiţiilor impuse şi punctajelor stabilite pentru departajare;
- elibereazã licenţele de traseu pentru operatorii de transport selectaţi conform procedurii de atribuire electronicã;
- participã alãturi de consiliile judeţene în comisiile paritare pentru atribuirea traseelor judeţene;
- efectueazã verificãri ale activitãţii de transport la sediul operatorilor de transport din zona sa de competenţã şi pe drumurile publice, verificarea autovehiculelor, indiferent de ţara sau judeţul de înmatriculare.
În domeniul infrastructurii aeriene, M.T. va susţine în continuare acţiunile care concurã la creşterea siguranţei transportului aerian şi creşterea eficienţei capacitãţilor aeroportuare, inclusiv prin implicarea mai accentuatã a administraţiilor locale în proiectele de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii aeroportuare existente. M.T. va sprijini iniţiativele administraţiilor locale privind înfiinţarea unor aeroporturi regionale pentru asigurarea în avans a capacitãţii aeroportuare necesare preluãrii traficului zonal/local generat de schimbãrile intervenite ca urmare a aderãrii la Uniunea Europeanã.
În domeniul infrastructurii navale, M.T. va promova acţiunile pentru transformarea portului Constanţa într-un port hub la Marea Neagrã şi va susţine iniţiativele locale pentru implementarea unor proiecte cu impact major în oraşul Constanţa şi pe litoralul Mãrii Negre, în parteneriat cu Companţia Naţionalã "Administaţia Porturilor Maritime" - S.A. Constanţa.
M.T. va asigura condiţiile de navigaţie pe Dunãre şi canalele navigabile şi va susţine din punct de vedere financiar reabilitarea infrastructurii porturilor fluviale prin derularea unor lucrãri de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a infrastructurilor existente.
M.T. va sprijini iniţiativele administraţiilor locale privind înfiinţarea/dezvoltarea unor porturi turistice sau industriale şi va susţine amplificarea rolului porturilor fluviale de pe sectorul românesc al Dunãrii în transportul internaţional de mãrfuri.
Politicile publice stabilite a fi realizate de cãtre M.T. care contribuie la dezvoltarea economicã şi socialã la nivel naţional, regional şi rural sunt prezentate în anexa nr. 4.
5. Plan de acţiune. Calendar de implementare. Instituţii responsabile
5.1. Plan de acţiune
Planul de acţiuni prezentat în anexa nr. 5 este focalizat pe 3 obiective specifice care conduc la atingerea/realizarea obiectivului general, respectiv:
Obiectiv general: creşterea calitãţii serviciilor publice din domeniul transporturilor şi îmbunãtãţirea relaţiilor cu utilizatorii.
Obiectiv specific 1: diminuarea sferei de intervenţie a autoritãţilor administraţiei publice centrale şi apropierea deciziei, programãrii şi execuţiei serviciilor de locul apariţiei/formulãrii cererii, în conformitate cu principiul subsidiaritãţii.
Obiectiv specific 2: reducerea atribuţiilor de administrare şi diminuarea participaţiilor statului (privatizarea societãţilor comerciale).
Obiectiv specific 3: întãrirea parteneriatului administraţia publicã centralã - administraţia publicã localã (pentru realizarea proiectelor naţionale/regionale de dezvoltare).
5.2. Calendar de implementare
Calendarul de implementare cuprinde activitãţile ce urmeazã a se desfãşura pentru atingerea/realizarea celor 3 obiective specifice.
5.3. Instituţii responsabile care preiau atribuţiile de administrare
În funcţie de activitãţile desfãşurate, responsabilitãţile se partajeazã între:
- M.T. şi societãţile comerciale/regiile autonome pentru realizarea cadrului legislativ-normativ necesar transferului;
- M.T., societãţile comerciale/regiile autonome, autoritãţile administraţiei publice locale pentru realizarea transferului;
- autoritãţile administraţiei publice locale, societãţile comerciale/regiile autonome pentru administrarea societãţilor comerciale/regiilor autonome posibil a fi transferate, respectiv:
- Societatea Comercialã de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A. - Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
- Societatea Naţionalã "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia" - S.A. - Consiliul Judeţean Timiş;
- Regia Autonomã "Administraţia Zonei Libere Sulina" - S.A. - Consiliul Judeţean Tulcea;
- autoritãţile administraţiei publice locale care preiau în administrare infrastructura portuarã, aparţinând domeniului public, din porturile aflate în zona lor de jurisdicţie, Compania Naţionalã "Administraţia Porturilor Dunãrii Maritime" - S.A. Galaţi şi Compania Naţionalã "Administraţia Porturilor Dunãrii Fluviale" - S.A. Giurgiu.
6. Implicaţii, obstacole şi efecte posibile ale transferãrii unor competenţe de la autoritãţile administraţiei centrale la autoritãţile administraţiei locale
6.1. Implicaţii şi efecte posibile
În principiu, în faza de tranziţie este posibilã apariţia unor implicaţii care pot îngreuna şi întârzia procesul de descentralizare, cu impact negativ asupra realizãrii serviciului public descentralizat, cel puţin la nivelul avut în prezent.
Unele atribuţii preluate de la nivelul administraţiei centrale la nivelul administraţiei publice la nivel de judeţ pot sã nu fie agreate în totalitate de reprezentanţii administraţiei publice locale, care ar fi dorit aceste atribuţii la nivelul primãriilor.
Preluarea atribuţiilor de administrare de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale a societãţilor comerciale transferate implicã dezvoltarea structurilor organizatorice cu atribuţii în coordonarea activitãţilor ce decurg din calitatea de administrator, implicit creşterea numãrului de funcţionari publici încadraţi la aceste organisme (a spaţiilor, dotãrilor cu echipamente şi a fondurilor necesare).
Multiplicarea entitãţilor emitente de proiecte şi cereri de finanţare din fondurile ISPA sau alte surse comunitare ori financiare internaţionale poate sã scadã calitatea proiectelor, sã creascã perioada de analizã şi rãspuns şi sã scadã şansele de aprobare pentru unele dintre acestea. Instituţiile financiare internaţionale preferã sã lucreze de regulã cu un numãr limitat de instituţii reprezentative ale administraţiei centrale sau locale, care pot asigura un personal specializat, competent şi cu experienţã în domeniul finanţãrii proiectelor, rezultatele activitãţii şi modul de utilizare a fondurilor putând fi mai uşor controlate.
Totodatã, având în vedere Programul operaţional de transport 2007-2013 (POST), autoritãţile administraţiei publice locale vor trebui sã elaboreze strategii de dezvoltare localã a infrastructurii şi serviciilor de transport ghidate de elementele strategiei naţionale de transport şi de documentele programatice derivate din acestea şi sã se asigure cã societãţile şi companiile ce administreazã infrastructuri de transport şi presteazã servicii de transport vor participa la punerea în aplicare cu prioritate a acestor elemente, îndeosebi în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor comunitare nerambursabile.
În realizarea unor proiecte de anvergurã parteneriatele dintre administraţia centralã şi administraţia publicã localã pot fi mai avantajoase decât descentralizarea totalã la nivelul unei primãrii a elaborãrii proiectului, cererii de finanţare şi monitorizarea realizãrii acestuia.
6.2. Obstacole
Transferul la autoritãţile administraţiilor publice locale al celor 5 societãţi comerciale/companii naţionale/regii autonome se va stabili de comun acord cu autoritãţile implicate. În ceea ce priveşte transferul Societãţii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A., acesta se va putea definitiva numai dupã înfiinţarea Autoritãţii Metropolitane de Transport Bucureşti. În legea de înfiinţare a Autoritãţii Metropolitane de Transport Bucureşti se vor preciza atribuţiile şi rolul autoritãţilor centrale şi locale, bazate şi pe experienţa internaţionalã în acest domeniu.
La transferul celor 5 societãţi comerciale/companii naţionale/regii autonome se vor avea în vedere atât situaţia existentã privind cadrul de funcţionare al unitãţilor ce urmeazã a fi transferate, cât şi unele elemente specifice materializate în principal în:
- derularea prin societãţile comerciale a unor proiecte de investiţii pe termen mediu şi lung pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii publice în scopul îndeplinirii/încadrãrii în normele sau standardele de funcţionare impuse de noul statut al României ca ţarã membrã a Uniunii Europene, precum şi pentru extinderea capacitãţilor de operare la nivelul preconizat al necesitãţilor viitoare, proiecte cuprinse în programele naţionale coordonate de M.T.;
- finanţarea unor proiecte în curs de execuţie sau în pregãtire din credite externe rambursabile şi nerambursabile, ce cuprind şi componenta localã şi care în prezent se asigurã de la bugetul de stat. Contractele de finanţare/acordurile de împrumut pentru finanţarea proiectelor de infrastructurã cuprind şi clauze referitoare la obţinerea în prealabil a acordului finanţatorului extern în cazul modificãrii structurii acţionariatului;
- susţinerea de la bugetul local a subvenţiei pentru transportul cu metroul;
- derularea procesului de listare pe piaţa de capital a unor pachete de 5% din acţiunile a 3 societãţi comerciale de sub autoritatea M.T. prevãzute în <>Legea nr. 247/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare - conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 574/2006 , cu modificãrile ulterioare (Societatea Naţionalã "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia" - S.A.; Compania Naţionalã "Administraţia Porturilor Dunãrii Fluviale" Giurgiu - S.A.; Compania Naţionalã "Administraţia Porturilor Dunãrii Maritime" Galaţi - S.A.);
- desfãşurarea activitãţii Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunãrii Maritime" Galaţi - S.A. şi Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunãrii Fluviale" Giurgiu - S.A. pe teritoriul mai multor judeţe (Tulcea, Galaţi, Brãila, Constanţa, respectiv Ialomiţa, Cãlãraşi, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi, Caraş-Severin), ceea ce face puţin posibilã preluarea atribuţiilor acestor companii naţionale doar de cãtre Consiliul Judeţean Galaţi, respectiv Consiliul Judeţean Giurgiu.
7. Necesar finanţare/personal/dotãri
- Transferul la autoritãţile administraţiei publice locale al competenţei de administrare a societãţilor comerciale
Societãţile comerciale/regiile autonome sunt structuri autonome cu personalitate juridicã ce îşi desfãşoarã activitatea în limita bugetului de venituri şi cheltuieli elaborat de acestea şi aprobat de acţionari (anexa nr. 6 şi anexa nr. 7). Transferul nu implicã pentru autoritãţile administraţiei publice locale cheltuieli suplimentare de organizare a societãţilor comerciale transferate. Cele 5 societãţi comerciale se transferã integral (resurse umane, patrimoniu) conform situaţiei existente în momentul respectiv.
- Transferul unor baze sportive (stadioane) incluse în patrimoniul public al unor instituţii publice/companii/societãţi naţionale
Transferul nu implicã cheltuieli pentru autoritãţile administraţiei publice locale, cheltuielile de administrare urmând a fi suportate de cluburile locale care le vor utiliza/utilizeazã.
- Transferul cãtre sectorul privat al competenţei de administrare a unor societãţi comerciale
Cheltuielile aferente procesului de privatizare sunt suportate de M.T. din bugetul de venituri şi cheltuieli - privatizare.
8. Anexele nr. 1-7 fac parte integrantã din prezenta strategie.
ANEXA 1
───────
la strategie
────────────
Unitãţile care funcţioneazã în subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea Ministerului Transporturilor
Instituţii publice din subordinea ministerului, finanţate de la bugetul de stat:
- Aeroclubul României
Instituţii publice din subordinea ministerului, finanţate din venituri proprii prin sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate şi din transferuri de la bugetul de stat:
- Spitalul Universitar nr. 1 Cãi Ferate Witting Bucureşti
- Spitalul General nr. 2 Cãi Ferate Bucureşti
- Spitalul Universitar Cãi Ferate Iaşi
- Spitalul Universitar Cãi Ferate Cluj-Napoca
- Spitalul Universitar Cãi Ferate Timişoara
- Spitalul General Cãi Ferate Ploieşti
- Spitalul General Cãi Ferate Galaţi
- Spitalul Universitar Cãi Ferate Constanţa
- Spitalul General Cãi Ferate Braşov
- Spitalul General Cãi Ferate Paşcani
- Spitalul General Cãi Ferate Simeria
- Spitalul General Cãi Ferate Oradea
- Spitalul Universitar Cãi Ferate Craiova
- Spitalul General Cãi Ferate Sibiu
- Spitalul General Cãi Ferate Drobeta-Turnu Severin
Instituţii publice din subordinea ministerului, finanţate din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de stat, în condiţiile legii:
- Clubul Sportiv "Rapid" Bucureşti
- Agenţia Românã de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare - ARSVOM Constanţa
- Şcoala Superioarã de Aviaţie Civilã Bucureşti
- Agenţia de Sãnãtate Publicã a Ministerului Transporturilor
Instituţii publice din subordinea ministerului, finanţate din venituri proprii:
- Centrul Român pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV - Constanţa
- Autoritatea Navalã Românã - Constanţa
- Autoritatea Feroviarã Românã - AFER Bucureşti
- Autoritatea Rutierã Românã - ARR Bucureşti
- Centrul Naţional de Calificare şi Instruire Feroviarã - CENAFER - Bucureşti
Instituţii publice în coordonarea ministerului:
- Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Ministerului Transporturilor
Societãţi comerciale/regii autonome care funcţioneazã sub autoritatea ministerului şi la care statul, prin M.T., este acţionar unic:
- Societatea Naţionalã a Cãilor Ferate Române - S.N.C.F.R. - R.A.
- Compania Naţionalã de Cãi Ferate "C.F.R." - S.A.
- Societatea Naţionalã de Transport Feroviar de Marfã "C.F.R. - Marfã" - S.A.
- Societatea Naţionalã de Transport Feroviar de Cãlãtori "C.F.R. - Cãlãtori" - S.A.
- Societatea de Administrare Active Feroviare "S.A.A.F." S.A. cu acţionariat de stat multiplu; cuprinsã în programul de privatizare al M.T.
- Societatea Feroviarã de Turism "S.F.T. - C.F.R." - S.A.
- Societatea Comercialã de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A. cu acţionariat de stat multiplu; cuprinsã în programul de privatizare al M.T.
- Compania Naţionalã "Aeroporturi Bucureşti" - S.A. cu acţionariat de stat multiplu; cuprinsã în programul de privatizare al M.T.
- Societatea Naţionalã "Aeroportul Internaţional Constanţa" S.A. - Mihail Kogãlniceanu cu acţionariat de stat multiplu; cuprinsã în programul de privatizare al M.T.
- Societatea Naţionalã "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia" - S.A. cu acţionariat de stat multiplu; cuprinsã în programul de privatizare al M.T.
- Regia Autonomã "Administraţia Românã a Serviciilor de Trafic Aerian -ROMATSA"
- Regia Autonomã "Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã"
- Societatea Comercialã Compania Naţionalã de Transporturi Aeriene Române "TAROM" - S.A.
- Compania Naţionalã "Administraţia Porturilor Maritime" - S.A. Constanţa
- Compania Naţionalã "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa cu acţionariat de stat multiplu; cuprinsã în programul de privatizare al M.T.
- Compania Naţionalã de Radiocomunicaţii Navale "Radionav" - S.A. Constanţa
- Regia Autonomã "Administraţia Fluvialã a Dunãrii de Jos" Galaţi
- Compania Naţionalã "Administraţia Porturilor Dunãrii Maritime" - S.A. Galaţi cu acţionariat de stat multiplu; cuprinsã în programul de privatizare al M.T.
- Compania Naţionalã "Administraţia Porturilor Dunãrii Fluviale" - S.A. Giurgiu cu acţionariat de stat multiplu; cuprinsã în programul de privatizare al M.T.
- Compania Naţionalã de Autostrãzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.
- Regia Autonomã "Registrul Auto Român"
- Regia Autonomã "Administraţia Zonei Libere Sulina"
- Societatea Comercialã "Maritime Training Centre Television" - S.A. Constanţa
- Societatea Comercialã "Institutul de Cercetãri în Transporturi - INCERTRANS" - S.A. Bucureşti cu acţionariat de stat multiplu)
- Societatea Comercialã "Antrepriza de Lucrãri Drumuri şi Poduri Bacãu" - S.A.
- Societatea Comercialã "Antrepriza Reparaţii şi Lucrãri - A.R.L. Cluj" - S.A. privatizatã
- Societatea Comercialã "Stard" - S.A. Feteşti
- Societatea Comerciala "Via Star" - S.A. Bucureşti
ANEXA 2
────────
la strategie
────────────
Societãţi comerciale înfiinţate prin reorganizarea unitãţilor
din domeniul transporturilor
În domeniul rutier
● externalizarea activitãţilor de întreţinere periodicã şi de producţie industrialã
- Societatea Comercialã Antrepriza reparaţii şi lucrãri - A.R.L. Cluj - S.A. Cluj, judeţul Cluj
- Societatea Comercialã ANCORAD OLTENIA - S.A. Craiova, judeţul Craiova
- Societatea Comercialã Antrepriza drumuri şi poduri - A.D.P. Timişoara - S.A. Timişoara, judeţul Timiş
- Societatea Comercialã GRUP ARCONS - S.A. Braşov, fostã Societatea Comercialã Conas - S.A. Braşov, judeţul Braşov
- Societatea Comercialã Antrepriza drumuri şi poduri Constanţa - A.D.P. Constanţa - S.A. Constanţa, judeţul Constanţa
- Societatea Comercialã Antepriza de lucrãri drumuri şi poduri Iaşi - A.L.D.P. Iaşi - S.A. Iaşi, judeţul Iaşi
- Societatea Comercialã Antrepriza de lucrãri drumuri şi poduri Bacãu - A.L.D.P. Bacãu - S.A.
- Societatea Comercialã Construcţii Muntenia - S.A. Târgovişte, judeţul Dâmboviţa
● externalizarea activitãţilor din domeniul lucrãrilor de construcţii de clãdiri şi de geniu, întreţinere curentã şi periodicã a drumurilor
- Societatea Comercialã Drum Trans Mixt - S.A. Iaşi, judeţul Iaşi
- Societatea Comercialã Mecdru - S.A. Cluj, judeţul Cluj
- Societatea Comercialã Drum Serv - S.A. Târgu Mureş, judeţul Mureş
- Societatea Comercialã Via Star - S.A. Bucureşti
- Societatea Comercialã Stard - S.A. Feteşti, judeţul Ialomiţa
- Societatea Comercialã de Întreţinere şi Reparaţii Drumuri -S.A. Timişoara, judeţul Timiş
- Societatea Comercialã Transporturi, întreţinere drumuri Oltenia - S.A. Craiova Işalnita, judeţul Dolj
În domeniul naval
● externalizarea activitãţilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii de mijloace de transport, echipamente şi instalaţii ecluze, construcţii hidrotehnice
- Societatea Comercialã de exploatare, întreţinere şi reparaţii mijloace de transport, utilaje de construcţii şi instalaţii de ridicat AGERTRANS - S.A. Agigea, judeţul Constanţa
- Societatea Comercialã de revizii şi reparaţii echipamente şi instalaţii ecluze REPEC - S.A. Ovidiu, judeţul Constanţa
- Societatea Comercialã de construcţii, întreţinere şi reparaţii hidrotehnice CONS-CANAL - S.A. Basarabi, judeţul Constanţa
● externalizarea activitãţilor de remorcaj, salvare, dragaj şi construcţii hidrotehnice
- Societatea Comercialã de remorcaj şi salvare RESALV S.A. Galaţi, judeţul Galaţi
- Societatea Comercialã de dragaj pe Dunãre FLUVDRAG - S.A. Giurgiu, judeţul Giurgiu
- Societatea Comercialã de dragaj pe Dunãre DRAF - S.A. Brãila, judeţul Brãila
- Societatea Comercialã de întreţinere şi reparaţii construcţii hidrotehnice I.R.C.H. - S.A. Galaţi, judeţul Galaţi
În domeniul feroviar
● externalizarea activitãţilor din domeniul producţiei industriale, lucrãrilor de întreţinere, reparaţii, servicii de turism şi agrement
- Societatea Comercialã Lucrãri de Sudurã Linii de Cãi Ferate "Sudarec" - S.A. Bucureşti
- Societatea Comercialã de Proiectare Lucrãri de Întreţinere şi Reparaţii Infrastructurã Feroviarã "Proiect CF Bucureşti" - S.A.
- Societatea Comercialã de Confecţii pentru Calea Feratã "Uniforma CF Bucureşti" - S.A.
- Societatea Comercialã Impregnat Traverse din Lemn - S.A. Suceava
- Societatea Comercialã Lucrãri de Întreţinere, Reparaţii şi Construcţii de Utilaje de Cale Feratã "SIRCUC BRAŞOV" - S.A.
- Societatea Comercialã Lucrãri de Întreţinere, Reparaţii şi Construcţii de Utilaje de Cale Feratã "SIRCUC TIMIŞOARA" - S.A.
- Societatea Comercialã de Producţie Industrialã de Aparataj, Centralizare şi Telecomandã Cãi Ferate "SPIACT CRAIOVA" - S.A.
- Societatea Comercialã de Producţie Industrialã de Aparataj, Centralizare şi Telecomandã Cãi Ferate "SPIACT ARAD" - S.A.
- Societatea Comercialã de Producţie Industrialã de Aparataj, Centralizare şi Telecomandã Cãi Ferate "SPIACT CLUJ" - S.A.
- Societatea Comercialã de Producţie Industrialã de Aparataj, Centralizare şi Telecomandã Cãi Ferate "SPIACT BRAŞOV" - S.A.
- Societatea Comercialã de Producţie Industrialã de Aparataj, Centralizare şi Telecomandã Cãi Ferate "SPIACT GALAŢI" - S.A.
- Societatea Comercialã "CONSTRUCŢII CFR" - S.A.
- Societatea Comercialã "TIPOGRAFICĂ FILARET" - S.A.
- Societatea Comercialã "Sere şi Pepiniere CFR" - S.A.
- Societatea Comercialã "Turism şi Agrement CFR" - S.A.
- Societatea Comercialã "Grup Exploatare şi Întreţinere Palat CFR" - S.A.
- Societatea Comercialã "Informaticã Feroviarã" - S.A.
- Societatea Comercialã "Telecomunicaţii CFR" - S.A.
- Societatea Comercialã "Intervenţii Feroviare" - S.A.
- Societatea Comercialã "Baza de Aprovizionare CFR" - S.A.
- Societatea Comercialã "Electrificare CFR" - S.A.
- Societatea Comercialã "Întreţinere Mecanizatã a Cãii Ferate" - S.A.
● externalizarea activitãţilor din domeniul reparaţiilor de locomotive, vânzãrii legitimaţiilor de cãlãtorie(transport cãlãtori)
- Societatea Comercialã de întreţinere şi reparaţii vagoane de cãlãtori C.F.R. S.I.R.V. Titu - S.A.
- Societatea Comercialã de întreţinere şi reparaţii vagoane de cãlãtori C.F.R. S.I.R.V. Caransebeş - S.A. Caransebeş
- Societatea comercialã de întreţinere şi reparaţii vagoane de cãlãtori C.F.R. S.I.R.V. Braşov - S.A. Braşov
- Societatea Comercialã de întreţinere şi reparaţii vagoane de cãlãtori C.F.R. S.I.R.V. Mãrãşeşti - S.A. Mãrãşeşti
- Societatea Comercialã de expediţii mesagerie, bagaje, coletãrie, valori bãneşti şi corespondenţã C.F.R. MESAGERIE - S.A.
- Societatea Comercialã de Reparaţii Locomotive CFR- SCRL Braşov - S.A.
- Societatea Comercialã de Vânzare Legitimaţii Cãlãtorie- SCVLC Bucureşti - S.A.
- Societatea Comercialã de Aprovizionare şi Desfacere Braşov-CFR - SCAD Braşov - S.A.
- Societatea Comercialã de Exploatare a vagoanelor de dormit, cuşetã, restaurant şi bar -CFR GEVARO - S.A. Bucureşti
● externalizarea activitãţilor din domeniul reparaţiilor şi întreţinerii materialului rulant şi al aprovizionãrii (transport marfã)
- Societatea Comercialã Staţii de spãlare vagoane de marfã de uz general C.F.R. S.S.V.M. - S.A. Bucureşti
- Societatea Comercialã Staţii de spãlare vagoane-cisternã C.F.R. S.S.V.A.C. - S.A. Ploieşti, judeţul Prahova
- Societatea Comercialã de exploatare şi transport auto C.F.R. Transauto - S.A. Bucureşti
- Societatea Comercialã de transbordare vagoane marfã C.F.R. T.V.M. - S.A. Iaşi
- Societatea Comercialã Întreţinere şi reparaţii vagoane I.R.V. - S.A. Constanţa
- Societatea Comercialã Baza de aprovizionare şi desfacere B.A.D. - S.A. Chitila
- Societatea Comercialã Întreţinere şi reparaţii locomotive şi utilaje I.R.L.U. - S.A. Bucureşti
ANEXA 3
───────
la strategie
────────────
Societãţi comerciale privatizate
În domeniul rutier
- Societatea Comercialã Antrepriza reparaţii şi lucrãri A.R.L. Cluj - S.A. Cluj, judeţul Cluj
- Societatea Comercialã ANCORAD OLTENIA S.A. - Craiova, judeţul Craiova
- Societatea Comercialã Antrepriza drumuri şi poduri - A.D.P. Timişoara -S.A. Timişoara, judeţul Timiş
- S.C. GRUP ARCONS - S.A. Braşov, fostã Societatea Comercialã Conas - S.A. Braşov, judeţul Braşov
- Societatea Comercialã Antrepriza drumuri şi poduri Constanţa - A.D.P. Constanţa - S.A. Constanţa, judeţul Constanţa
- Societatea Comercialã Antepriza de lucrãri drumuri şi poduri Iaşi - A.L.D.P. Iaşi - S.A. Iaşi, judeţul Iaşi
- Societatea Comercialã Construcţii Muntenia - S.A. Târgovişte, Judeţul Dâmboviţa
- Societatea Comercialã Drum Trans Mixt - S.A. Iaşi, judeţul Iaşi
- Societatea Comercialã Mecdru S.A. - Cluj, judeţul Cluj
- Societatea Comercialã Drum Serv - S.A. Târgu Mureş, judeţul Mureş
- Societatea Comercialã de Întreţinere şi Reparaţii Drumuri - S.A. Timişoara, judeţul Timiş
- Societatea Comercialã Transporturi, întreţinere drumuri Oltenia - S.A. Craiova Işalniţa, judeţul Dolj
În domeniul naval
- Societatea Comercialã de exploatare, întreţinere şi reparaţii mijloace de transport, utilaje de construcţii şi instalaţii de ridicat AGERTRANS - S.A. Agigea, judeţul Constanţa
- Societatea Comercialã de revizii şi reparaţii echipamente şi instalaţii ecluze REPEC -S.A. Ovidiu, judeţul Constanţa
- Societatea Comercialã de construcţii, întreţinere şi reparaţii hidrotehnice CONS-CANAL - S.A. Basarabi, judeţul Constanţa
- Societatea Comercialã de remorcaj şi salvare RESALV - S.A. Galaţi, judeţul Galaţi
- Societatea Comercialã de dragaj pe Dunãre DRAF - S.A. Brãila, judeţul Brãila
- Societatea Comercialã de întreţinere şi reparaţii construcţii hidrotehnice I.R.C.H. - S.A. Galaţi, judeţul Galaţi
În domeniul feroviar
- Societatea Comercialã Lucrãri de Sudurã Linii de Cãi Ferate "Sudarec" - S.A. Bucureşti
- Societatea Comercialã de Proiectare Lucrãri de Întreţinere şi Reparaţii Infrastructurã Feroviarã "Proiect CF Bucureşti" - S.A.
- Societatea Comercialã Impregnat Traverse din Lemn - S.A. Suceava
- Societatea Comercialã Lucrãri de Întreţinere, Reparaţii şi Construcţii de Utilaje de Cale Feratã "SIRCUC BRAŞOV" - S.A.
- Societatea Comercialã Lucrãri de Întreţinere, Reparaţii şi Construcţii de Utilaje de Cale Feratã "SIRCUC TIMIŞOARA" - S.A.
- Societatea Comercialã de Producţie Industrialã de Aparataj, Centralizare şi Telecomandã Cãi Ferate "SPIACT CRAIOVA" - S.A.
- Societatea Comercialã de Producţie Industrialã de Aparataj, Centralizare şi Telecomandã Cãi Ferate "SPIACT ARAD" - S.A.
- Societatea Comercialã de Producţie Industrialã de Aparataj, Centralizare şi Telecomandã Cãi Ferate "SPIACT CLUJ" - S.A.
- Societatea Comercialã de Producţie Industrialã de Aparataj, Centralizare şi Telecomandã Cãi Ferate "SPIACT BRAŞOV" - S.A.
- Societatea Comercialã de Producţie Industrialã de Aparataj, Centralizare şi Telecomandã Cãi Ferate "SPIACT GALAŢI" - S.A.
- Societatea Comercialã "CONSTRUCŢII CFR" - S.A.
- Societatea Comercialã de întreţinere şi reparaţii vagoane de cãlãtori C.F.R. S.I.R.V. Titu - S.A.
- Societatea Comercialã de întreţinere şi reparaţii vagoane de cãlãtori C.F.R. S.I.R.V. Caransebeş - S.A. Caransebeş
- Societatea Comercialã de întreţinere şi reparaţii vagoane de cãlãtori C.F.R. S.I.R.V. Braşov - S.A. Braşov
- Societatea Comercialã de întreţinere şi reparaţii vagoane de cãlãtori C.F.R. S.I.R.V. Mãrãşeşti - S.A. Mãrãşeşti
- Societatea Comercialã de expediţii mesagerie, bagaje, coletãrie, valori bãneşti şi corespondenţã C.F.R. MESAGERIE -S.A.
- Societatea Comercialã Staţii de spãlare vagoane de marfã de uz general C.F.R. S.S.V.M. S.A. Bucureşti
- Societatea Comercialã Staţii de spãlare vagoane-cisternã C.F.R. S.S.V.A.C. - S.A. Ploieşti, judeţul Prahova
- Societatea Comercialã de exploatare şi transport auto C.F.R. Transauto - S.A. Bucureşti
- Societatea Comercialã de transbordare vagoane marfã C.F.R. T.V.M. - S.A. Iaşi
- Societatea Comercialã Baza de aprovizionare şi desfacere B.A.D. - S.A. Chitila
ANEXA 4
───────
la strategie
────────────
POLITICI PUBLICE