Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
(1) Se aprobă stemele comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud, prevăzute în anexele nr. 1.1 - 1.4*).
(2) Descrierea elementelor stemelor şi semnificaţiile acestora sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 - 2.4.
(3) Anexele nr. 1.1 - 1.4 şi 2.1 - 2.4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
--------------
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării
regionale şi administraţiei publice,
Nicolae-Liviu Dragnea
Bucureşti, 11 decembrie 2013.
Nr. 1.018.
ANEXA 1.1
STEMA
comunei Lunca Ilvei, judeţul Bistriţa-Năsăud
--------------
NOTĂ(CTCE)
Stema comunei Lunca Ilvei, judeţul Bistriţa-Năsăud se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 798 din 18 decembrie 2013 la pagina 7 (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.1
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Lunca Ilvei,
judeţul Bistriţa-Năsăud
Descrierea stemei
Stema comunei Lunca Ilvei, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, scartelat de o cruce de aur cu braţele egale.
În partea superioară, în dreapta, se află un cerb de aur fugind spre dreapta.
În partea superioară, în stânga, se află un trunchi de copac despicat de un fierăstrău, totul de aur.
În partea inferioară, în dreapta, se află o vacă de aur, spre stânga.
În partea inferioară, în stânga, se află un buchet de 3 margarete de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Cerbul reprezintă bogăţia cinegetică a comunei.
Trunchiul de copac despicat de un fierăstrău reprezintă prelucrarea lemnului, activitate tradiţională a locuitorilor.
Vaca reprezintă cea mai răspândită activitate a locuitorilor comunei, creşterea animalelor.
Buchetul de 3 margarete simbolizează turismul rural.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA 1.2
STEMA
comunei Maieru, judeţul Bistriţa-Năsăud
--------------
NOTĂ(CTCE)
Stema comunei Maieru, judeţul Bistriţa-Năsăud se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 798 din 18 decembrie 2013 la pagina 8 (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.2
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Maieru,
judeţul Bistriţa-Năsăud
Descrierea stemei
Stema comunei Maieru, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărţit în 3 cartiere dispuse în formă de furcă.
În partea superioară, pe fond roşu, se află o cunună din spice de grâu de aur.
În dreapta, pe fond de azur, se află un brad dezrădăcinat de argint.
În stânga, pe fond de argint, se află o daltă şi un ciocan de culoare neagră.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Forma de furcă reprezintă cele 3 măguri care înconjoară localitatea.
Cununa din spice de grâu reprezintă bogăţia comunei.
Bradul dezrădăcinat simbolizează zona de munte în care este situată comuna Maieru.
Dalta şi ciocanul simbolizează ocupaţia ancestrală a locuitorilor comunei, cioplitul în piatră.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA 1.3
STEMA
comunei Rodna, judeţul Bistriţa-Năsăud
--------------
NOTĂ(CTCE)
Stema comunei Rodna, judeţul Bistriţa-Năsăud se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 798 din 18 decembrie 2013 la pagina 8 (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.3
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Rodna,
judeţul Bistriţa-Năsăud
Descrierea stemei
Stema comunei Rodna, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărţit în 3 cartiere.
În partea superioară, în dreapta, pe fond de azur, se află o creangă de brad cu un con, totul de argint.
În partea superioară, în stânga, pe fond roşu, se află un turn de piatră cu două metereze, cu cornişă şi fereastră boltită, despărţită de o coloană, cu un brâu orizontal de piatră sub care se află un crenel, totul de aur.
În partea inferioară, pe fond verde, un munte de argint, peste care broşează o lopată şi un târnăcop minereşti, de culoare neagră, încrucişate.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Creanga de brad reprezintă zona de munte şi bogăţia silvică a zonei.
Turnul de piatră reprezintă ruinele bazilicii dominicane din secolul al XIII-lea, care a fost distrus în perioada invaziilor tătare.
Muntele de argint cu lopată şi un târnăcop minereşti simbolizează ocupaţia tradiţională a locuitorilor, exploatarea argintului.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA 1.4
STEMA
comunei Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud
--------------
NOTĂ(CTCE)
Stema comunei Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 798 din 18 decembrie 2013 la pagina 9 (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.4
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Sânmihaiu de Câmpie,
judeţul Bistriţa-Năsăud
Descrierea stemei
Stema comunei Sânmihaiu de Câmpie, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărţit în trei, cu partiţia mediană în vârf de ţeapă.
În dreapta, pe fond de azur, se află un peşte de argint poziţionat în bară, spre stânga, cu capul în sus.
În mijloc, pe fond roşu, se află o balanţă de aur în echilibru, deasupra căreia se află o sabie de aur aşezată cu lama în sus, în formă de flacără.
În stânga, pe fond de azur, se află o crenguţă de măr cu un fruct şi 9 frunze, totul de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Peştele simbolizează lacul piscicol de la Brăteni.
Sabia de foc şi balanţa dreptăţii fac referire la Sfântul Arhanghel Mihail, care dă numele localităţii şi este patronul bisericii de lemn din anul 1755 de la Sălcuţa, monument istoric cu hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril".
Crenguţa de măr reprezintă livezile de meri din zonă.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
