Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale <>art. 26 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor,
Guvernul României adopta prezenta hotãrâre.
ART. 1
Se aproba Strategia Guvernului privind informatizarea administraţiei publice, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 2
Finanţarea acţiunilor prevãzute în strategia menţionatã la art. 1 se va efectua în limita fondurilor ce vor fi aprobate anual, prin legea bugetului de stat, cu aceasta destinaţie.
ART. 3
Strategia prevãzutã la art. 1 se actualizeazã anual, prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei Publice.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneazã:
---------------
Ministrul administraţiei publice,
Octav Cozmanca
Ministrul pentru coordonarea
Secretariatului General al Guvernului,
Petru Şerban Mihailescu
Ministrul comunicaţiilor
şi tehnologiei informatiei,
Dan Nica
ANEXA 1
STRATEGIA GUVERNULUI
privind informatizarea administraţiei publice
Scurta prezentare
În ultimii ani un proces de reforma radical a modificat profund cadrul general de referinta pentru activitãţile guvernamentale, generand o schimbare semnificativã.
Acest impetuos proces de innoire cere acţiuni ferme de directionare şi de conducere. Problemele nu constau în numãrul iniţiativelor avute, care sunt impuse de prevederile legislative, de reglementãrile specifice şi de planul lor de aplicare, ci într-o lipsa generalizata de integrare, de uniformizare a scopului urmãrit, de o viziune unitarã şi, mai ales, de o utilizare inadecvata a oportunitatilor oferite de tehnologia informatiei şi comunicaţiilor.
Reformele trebuie sa demareze apelul la schimbare în structura organizatoricã a administraţiei publice. Dintr-o administraţie dirijata, descendenta, segmentata dorim sa devinã o administraţie orizontala, de deservire, cu un schimb intensiv de informaţii atât între toate pãrţile sale componente, cat şi cu exteriorul. O schimbare de acest fel corespunde transformarii organizatorice pe care noile tehnologii o provoacã şi o permit în egala mãsura.
Din acest motiv utilizarea corespunzãtoare, atât intensiv, cat şi extensiv, a noilor tehnologii informationale este esenţialã pentru implementarea reformei guvernamentale.
Acţiunile necesare pentru atingerea acestor obiective trebuie sa devinã operationale imediat, sa fie implementate urgent şi sa îşi dovedeascã eficienta prin servicii corespunzãtoare acordate cetãţenilor şi agenţilor economici, în sensul de a rãspunde satisfãcãtor cerinţelor sociale crescande, atât ca exigenta, cat şi ca rãspândire, în ceea ce priveşte schimbarea şi modernizarea.
Aceste acţiuni nu pot fi lansate izolat, ci trebuie sa constituie un set de iniţiative organice şi coerente care sa cuprindã infrastructura, instrumentele de lucru, sistemele de distribuţie, conţinutul, managementul schimbãrii şi modificãrile legislative.
Acţiunile şi instrumentele necesare implementarii Planului de acţiune constituie parte integrantã a politicii de creare a societãţii informationale pe care Guvernul o promoveazã şi aceasta nu numai datoritã beneficiilor aduse oamenilor printr-o calitate sporitã, eficienta crescutã a serviciilor publice, ci şi datoritã rolului determinant pe care innoirea guvernarii îl poate juca în rãspândirea la scara socialã, în cele mai diverse categorii ale populaţiei, culturii, metodelor şi experienţei noii economii digitale.
1. Introducere
Strategia propusã nu se referã la algoritmul general de dezvoltare a societãţii informationale, ci, în mod exclusiv, la acele aspecte, asociate generic în termenul IAP (sau "e-Administraţie"), care se referã la utilizarea metodelor specifice tehnologiei informationale în modernizarea administraţiei noastre şi care cuprinde urmãtoarele categorii de acţiune:
a) informatizarea, desemnatã pentru creşterea eficientei operationale în cadrul organismelor administraţiei publice centrale şi locale;
b) informatizarea serviciilor având ca beneficiari cetãţenii şi agenţii economici, fapt care implica adesea integrarea serviciilor prestate de administraţia publica centrala şi localã;
c) asigurarea accesului la informaţii prin tehnologii informationale pentru utilizatorii finali ai serviciilor administraţiei publice centrale.
Pana în prezent computerizarea aplicatã de organismele administraţiei publice centrale a fost cu precãdere de primul tip şi, în general, a funcţionat sub o responsabilitate sectoriala, la nivel de departament/agenţie/minister sau doar la nivelul administraţiei publice centrale.
Strategia Guvernului privind IAP, propusã, accentueaza acţiunile de tipul celor prevãzute la lit. b) şi c), acestea având un impact şi o relevanta directe pentru utilizatori; propune, de asemenea, implicarea tuturor administraţiilor publice centrale şi locale şi a tuturor instituţiilor publice: judeţe, municipii, oraşe, şcoli, spitale, unitãţi locale de sãnãtate publica, oficii de munca, camere de comerţ şi altele, practic orice agenţie sau organizaţie care exercita funcţii de furnizare de servicii publice cãtre populaţie sau agenţi economici.
Pentru a realiza un program integrat de IAP trebuie trecut rapid la o noua faza, în care toate administraţiile publice centrale şi locale sunt autorizate şi au capacitatea de a se angaja în cooperarea informationala de pe poziţii de egalitate.
Aceasta noua faza va avea un protagonist situat ierarhic deasupra administraţiei publice locale, care, într-un sistem descentralizat, va exercita din ce în ce mai mult un rol operational, de front-office (la ghiseu), având rol de interfata în serviciile publice, în timp ce organismele administraţiei publice centrale sunt destinate sa acţioneze ca back-office (în spatele ghiseului).
Alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale ca prim factor în procesul de intermediere dintre cetãţeni, agenţi economici şi administraţia publica centrala este o opţiune exclusiv politica. Proiectarea arhitectonica corecta a unui sistem informaţional la nivel naţional nu va exclude posibilitatea ca şi alte entitãţi, care nu fac parte din administraţie, sa poatã juca un rol esenţial de intermediere, cu eficienta sporitã.
Fiecare autoritate a administraţiei publice centrale sau locale va fi astfel chematã sa elaboreze planuri de acţiune care, împreunã, trebuie sa formeze un plan de modernizare generalã a administraţiei publice centrale, invingand astfel viziunea sectoriala rezumata la exercitarea sarcinilor instituţionale proprii şi la furnizarea de servicii proprii.
Aceste acţiuni vor fi coordonate şi finanţate ca parte a aceluiaşi program şi conduse în spiritul unui profund respect pentru autonomia localã, dar cu angajarea tuturor unitãţilor administrative locale pentru îndeplinirea unor obiective comune, utilizând instrumente corespunzãtoare de modernizare atât operational, cat şi organizational.
2. Conceptul de informatizare a administraţiei publice (IAP)
Toate proiectele inovatoare de anvergura trebuie sa fie susţinute de o viziune clara care sa specifice obiectivele generale ce trebuie atinse. Strategia Guvernului propusã cetãţenilor şi care poate fi realizatã datoritã posibilitãţilor actuale ale tehnologiei informationale poate fi rezumata în cele ce urmeazã, astfel:
● Cetãţenii pot beneficia de orice servicii publice la care au dreptul printr-o cerere adresatã oricãrui birou administrativ autorizat sa exercite serviciile respective, indiferent de domiciliu sau de competenta judiciarã teritorialã.
● Când solicita un serviciu, în afarã actelor personale de identitate, cetãţeanul nu trebuie sa furnizeze alte informaţii personale care sunt deja în baza de date a oricãrei administraţii publice. O data ce respectivul cetãţean a fost identificat, sistemul informaţional al ghiseului trebuie sa fie capabil sa asigure, direct de la orice agenţie sau departament care le deţine, toate informaţiile necesare pentru autorizarea exercitãrii serviciilor solicitate.
● Cetãţenii nu trebuie sa ştie cum se organizeazã statul pentru acordarea serviciilor sau care este departamentul la care solicita aceasta, ci pot solicita un serviciu exclusiv pe baza propriilor necesitaţi şi fãrã sa ştie cu ce se ocupa fiecare organism.
● Cetãţenii trebuie sa poatã sesiza administraţia o singura data, la momentul producerii evenimentului, despre orice schimbare intervenita în viata lor sau - în mãsura în care poate fi relevanta - despre viata unor terţe persoane. Aceasta sesizare va produce automat efecte corespunzãtoare. Administraţia va pãstra pentru fiecare cetãţean un fisier separat, permitandu-i acestuia sa transmitã schimbarea intervenita cãtre toate organismele interesate şi sa activeze serviciile corespunzãtoare.
Elaborarea Strategiei Guvernului privind IAP trebuie sa decurga din aceasta viziune. Implementarea lui va necesita însã existenta unor preconditii, dintre care cele mai importante sunt:
● Toate organismele trebuie sa fie echipate cu un sistem informaţional desemnat nu doar sa automatizeze funcţiile şi procedurile interne şi serviciile cãtre utilizatori, ci şi furnizarea de servicii direct de la sistemele informationale ale altor unitãţi ale administraţiei publice centrale.
● O reţea de utilizatori echivalenti trebuie sa interconecteze sistemele operationale ale tuturor unitãţilor administraţiei publice centrale, fãrã nici o ierarhie care sa reflecte o suprastructura institutionala sau organizatoricã. Limitarile sau constrangerile interactiunii dintre sisteme trebuie sa fie generate exclusiv de natura serviciului solicitat.
● Toate administraţiile care activeazã în spatele ghiseului (back-office), cum ar fi cele care, din motive de statut institutional, deţin arhive care conţin informaţii necesare furnizarii atât cãtre propriile servicii, cat şi pentru alte unitãţi ale administraţiei publice centrale, vor permite accesul gratuit şi permanent, la propriile servicii, al tuturor unitãţilor administrative care activeazã ca interfata (frontoffice), permitand astfel acestora din urma sa furnizeze servicii fãrã a cere cetãţenilor informaţii pe care administraţia deja le deţine.
● Administraţiile de interfata trebuie sa îndeplineascã integrarea serviciilor administraţiilor din spatele ghiseului în scopul de a furniza servicii complete conform nevoilor cetãţenilor şi nu conform unor aranjamente organizationale ale unitãţilor furnizoare de servicii.
● Identificarea (autentificarea identitãţii) persoanei care solicita un serviciu (persoana fizica sau juridicã) şi verificarea autorizarilor necesare trebuie sa fie efectuate conform unei proceduri unitare pe întreg teritoriul tarii, utilizând mijloace de identificare independente de tipul serviciului solicitat, cu scopul de a asigura accesibilitatea tuturor serviciilor la orice ghiseu din ţara. În acel moment cartea electronica de identitate (I.D. card) va fi instrumentul de lucru preferat pentru accesul la diverse servicii publice.
Strategia Guvernului consta într-o serie de acţiuni proiectate, coordonate şi directionate cãtre atingerea acestor obiective. Strategia nu se limiteazã la proiectarea unor sisteme informationale şi de telecomunicaţii, ci, în acelaşi timp, solicita perfectarea cadrului legal care sa facã asemenea acţiuni posibile şi, mai ales, crearea unor structuri organizationale suplimentare corespunzãtoare, atât pentru elaborarea strategiei, cat şi pentru implementarea proiectelor, care sa cuprindã un mare numãr de unitãţi ale administraţiei publice centrale ce vor purta în egala mãsura responsabilitatea asupra rezultatelor.
Acest raport propune o serie de iniţiative compatibile cu un plan de acţiune pe termen scurt, de la 10 la 12 luni, cum ar fi:
● indicarea instrumentelor organizatorice şi operationale ce trebuie pregãtite şi atribuţiile acestora;
● completarea infrastructurii preliminare necesare unui plan de acţiune pe termen mediu sau lung;
● o scurta descriere a catorva proiecte ce pot fi finalizate în perioada propusã, având asigurate instrumentele operationale şi de coordonare.
Planul de acţiune pe termen scurt se concentreaza pe proiecte la care participa unele entitãţi ale administraţiei publice centrale şi administraţiei publice locale şi pentru care Cabinetul primului-ministru trebuie sa asigure suportul de promovare, orientare şi coordonare.
Planul suplimenteaza şi nu înlocuieşte programul de introducere a tehnicii de calcul pe care fiecare minister şi l-a propus şi îl realizeazã în mod independent; acesta va conduce, în special, la orientarea lor cãtre obiectivele sinergetice şi cãtre asigurarea unor servicii complete în strânsã colaborare cu alte organisme ale administraţiei publice centrale.
Conform obiectivelor impuse de Uniunea Europeanã proiectele pe termen scurt sunt orientate cu precãdere cãtre accesul permanent la informaţiile deţinute de administraţia publica centrala, dar, mai ales, la propriile servicii şi la colaborarea cu acestea, prin crearea unui set de portaluri.
3. Instrumente organizatorice şi operationale
Modernizarea administraţiei publice centrale, pe baza tehnologiilor informationale actuale, implica atât o serie de acţiuni administrative, cat şi schitarea unei strategii, crearea infrastructurii tehnologice care sa permitã aplicarea lor, şi identificarea instrumentelor organizatorice şi operationale necesare atingerii obiectivelor propuse.
Furnizarea de servicii complete cãtre unele unitãţi ale administraţiei publice centrale diferite implica îndeplinirea interoperabilitatii totale a sistemelor informationale centrale cu cele ale administraţiilor publice locale, care sunt desemnate din ce în ce mai mult sa asigure coordonarea directa a serviciilor furnizate cãtre cetãţeni sau agenţi economici, devenind astfel interfata administraţiei publice centrale.
Elaborarea şi implementarea Strategiei Guvernului privind IAP, respectiv a planului de acţiune, necesita acţiuni organizatorice care sa garanteze fezabilitatea proiectelor. În mod special va fi necesarã crearea unei autoritãţi pentru activitãţi de tehnologie informationala în administraţia publica, care va funcţiona în cadrul şi în subordinea Ministerului Administraţiei Publice şi în coordonarea tehnica a Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi a Ministerului Administraţiei Publice, având în structura proprie doua departamente principale:
● o unitate de elaborare a strategiei de tehnologie informationala pentru administraţia publica centrala;
● o unitate de management a programului.
3.1. Unitatea de elaborare a strategiei
Ministerul Administraţiei Publice va crea o unitate permanenta pentru aplicarea Strategiei Guvernului privind IAP.
Sarcina acestei unitãţi, aflatã în subordinea Ministerului Administraţiei Publice şi în coordonarea Ministerului Administraţiei Publice şi a Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, va consta în formularea viziunii de ansamblu şi în elaborarea strategiei privind IAP în România, în special cu referire la interoperabilitatea şi integrarea administraţiilor publice locale între ele şi cu administraţia publica centrala şi având drept obiectiv asigurarea unei funcţionari unitare şi a accesibilitatii cetãţenilor şi agenţilor economici la toate serviciile sistemului informaţional naţional. Unitatea se va consulta cu reprezentanţii administraţiei publice locale în cadrul unor forumuri instituţionale corespunzãtoare.
Unitatea va avea capacitatea de a mobiliza suficiente resurse şi utilitãţi pentru a îndeplini permanent urmãtoarele sarcini:
● formularea, completarea şi îmbunãtãţirea Strategiei Guvernului privind IAP;
● comunicarea interna şi externa a strategiei;
● identificarea modalitãţilor şi serviciilor de infrastructura pentru interconectarea tuturor departamentelor administraţiei publice centrale şi interoperabilitatea sistemelor lor operationale;
● elaborarea specificatiilor pentru serviciile asigurate între unitãţile administraţiei, atât cele locale, cat şi centrale, care trebuie sa fie accesibile permanent, precum şi schimbãrile de legislaţie şi de reglementare necesare pentru aceasta.
În perioada acestei faze iniţiale a planului de acţiune şi pana când va fi creata şi va deveni operationala Unitatea Permanenta de Coordonare a Programului, unitatea de elaborare a strategiei va îndeplini, de asemenea, şi funcţiile acesteia în scopul îndeplinirii obiectivelor pe termen scurt ale planului.
Acţiunea 3.1.1. Dezvoltarea planului de acţiune
Unitatea va proiecta şi va susţine dezvoltarea planului de acţiune privind IAP atât pe termen scurt, cat şi pe termen mediu şi lung. Planul de acţiune va elabora programe anuale de lucru care sa identifice şi sa descrie proiectele tehnologiei informationale care vor fi realizate pe parcursul derulãrii planului, organismele implicate, costurile, finanţarea şi planificarea în timp.
Consolidarea planului de acţiune pe termen scurt - trim. IV/2001
Planul de acţiune pe termen mediu - trim. I/2002
Acţiunea 3.1.2. Comunicarea strategiei
Unitatea va proiecta un plan de comunicare care sa facã cunoscute strategia şi liniile directoare ale planului de acţiune şi sa atentioneze administratorii asupra acţiunilor ce trebuie sa fie realizate de administraţiile publice locale şi agenţii economici.
Planul de comunicare - trim. I/2002
Acţiunea 3.1.3. Studiul de fezabilitate al reţelei naţionale Unitatea va avea drept sarcina elaborarea procedurilor specifice pentru crearea infrastructurii tehnologice abilitate sa îndeplineascã planul de acţiune.
În acest moment prioritatea o constituie crearea, pe baza reţelelor existente, a unei reţele naţionale de tehnologie informationala care sa aibã capacitatea de a interconecta toate unitãţile administraţiei publice locale şi centrale, proiectata dupã modelul Internet/Intranet, şi care sa asigure schimbul interdepartamental de aplicaţii pentru servicii între toate componentele reţelei, aflate pe palier de egalitate.
Interconectarea tuturor reţelelor existente rãspunde cerintei de integrare a serviciilor naţionale în folosul cetãţenilor şi de menţinere a caracterului lor unitar şi uniform la nivel naţional, mai ales în contextul descentralizãrii accentuate şi rãspunzând nevoilor crescande ale cetãţenilor privind libertatea de mişcare informationala.
Crearea unei reţele naţionale de tehnologie informationala se va realiza folosind o arhitectura multicelulara/multinodala, care sa asigure integrarea/interoperabilitatea actualelor reţele naţionale/judeţene/locale, reţele specializate profesionale sau alte categorii şi reţele dedicate ale unor sectoare administrative. Varianta optima va fi stabilitã sub coordonarea specialiştilor din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei.
Acoperirea totalã a teritoriului naţional pentru acele regiuni care pana acum nu au fost deservite prin iniţiative anterioare şi care sa corespundã planificarii de interconectare generalã la nivel naţional va necesita o acţiune secundarã utilizând setul de proceduri prevãzute la cap. 4.
Studiu de fezabilitate - trim. II/2002
Acţiunea 3.1.4. Specificaţiile serviciilor
Conectarea fiecãrei unitãţi administrative la reţea va insemna asumarea sarcinii de a furniza aplicatiile necesare celorlalte unitãţi, în cadrul unui plan de dezvoltare gradual, agreat împreunã cu administraţiile utilizatoare, şi coordonate în mod obligatoriu la nivel central şi local.
Specificaţiile serviciilor vor conţine în mod expres şi precizãri legale referitoare la confidenţialitatea informaţiilor şi de aceea nu vor putea fi lãsate la libera alegere a unitãţilor implicate.
Unitatea utilizatoare va mentiona expres informaţiile, felul serviciilor şi nivelul lor de confidenţialitate, pe care fiecare unitate administrativã le poate pune la dispoziţie permanent în scopul de a permite integrarea funcţionalã.
Specificaţiile pentru aplicatiile de baza ale serviciilor - trim. II/2002
Acţiunea 3.1.5. Managementul de proiect pe termen scurt
Pana în momentul în care unitatea de management a programului va deveni funcţionalã va trebui înfiinţatã de urgenta o unitate operationala concentrata pe asigurarea managementului de proiect pe termen scurt, cu urmãtoarele sarcini:
● activarea prompta a proiectelor aprobate;
● coordonarea implementarii acestora;
● monitorizarea stadiului în care se afla.
Un "cabinet directional" va trebui instituit de urgenta în cadrul Ministerului Administraţiei Publice pentru promovarea, orientarea şi stimularea acţiunilor prevãzute, monitorizand permanent stadiul în care se afla acestea şi asigurând coordonarea necesarã între diferite proiecte.
Planul de acţiune pe termen scurt, care acoperã, în special, revigorarea, coordonarea şi sinergia tuturor iniţiativelor organismelor administraţiei publice centrale, luate în mod individual, nu poate fi complet fãrã o structura dedicata în mod expres îndeplinirii acestor funcţii, încã de la început.
De asemenea, trebuie monitorizat permanent stadiul în care se afla planul de acţiune la un moment dat. Aceasta este determinata de necesitatea ca interconectarea tuturor unitãţilor administrative implicate sa fie operationala (persoanele de contact trebuie sa fie identificate) şi de gradul înalt de corelare care trebuie asigurat între diferitele proiecte.
Pe de o parte, o administraţie data va fi afectatã de numãrul de proiecte diferite, iar pe de alta parte, unele aspecte pentru care sunt prevãzute acţiuni specifice (semnatura digitala, cartea de identitate electronica "ID card", interconectarea administrativã etc.) necesita aportul mai multor unitãţi care trebuie coordonate, nu numai între ele, fiecare cu fiecare, ci şi cu proiectele specifice cu care interactioneaza. Aceste interactiuni, care constituie în fapt principala valoare adãugatã specifica planului de acţiune pe termen scurt, se impun a fi conduse printr-o activitate operationala specifica.
3.2. Unitatea de management a programului
Crearea programului de activitate, derivat din strategia Guvernului, respectiv din planul de acţiune, va insemna de fapt lansarea programelor de tehnologie informationala cu participarea mai multor organisme ale administraţiei publice centrale şi locale.
Este necesarã instituirea unui organism executiv independent, cu abilitaţi pentru managementul de program, format din specialişti desemnaţi de Ministerul Administraţiei Publice şi de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi localizat în cadrul Ministerului Administraţiei Publice.
Acest organism se va preocupa de coordonarea şi managementul de proiect pentru toate activitãţile care implica organisme ale administraţiei publice centrale şi locale şi va fi responsabil pentru atingerea obiectivelor planului de acţiune. Acesta va conduce direct integrarea subproiectelor realizate independent de diferite organisme, atât în ceea ce priveşte planificarea, cat şi condiţiile tehnice şi functionale.
Organismul nu va furniza servicii şi nu va conduce sisteme sau infrastructuri, dar poate îndeplini în mod direct sarcina de a desemna proiectele secundare necesare pentru atingerea obiectivelor şi care nu pot fi atribuite organismelor administraţiei publice centrale participante, ca şi orice alte activitãţi care pot constitui un factor comun al tuturor administraţiilor participante la fiecare proiect.
Acţiunea 3.2. Managementul programului de activitate
Managementul operational al programului de activitate va fi atribuit unui organism permanent creat în cadrul Ministerului Administraţiei Publice cu avizul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei. Acest organism va asigura abilitatile profesionale necesare exercitãrii noilor misiuni.
Unitatea de management a programului devine operationala - trim. IV/2001.
4. Acţiuni de infrastructura: reţeaua nationala
Infrastructura tehnologicã necesarã pentru realizarea planului de acţiune conţine o reţea nationala de tehnologie informationala, o reţea extranet guvernamentalã completa care sa interconecteze toate sistemele informationale ale administraţiei publice centrale şi locale cu o alta de tip Internet şi care sa poatã furniza protocoale echivalente tip Internet pentru toate domeniile administrative.
4.1. Stadiul actual al reţelelor
Initiativele referitoare la reţea, aflate în prezent în uz, reprezintã o imagine complexa, care face necesar ca rolul de coordonare şi directionare sa fie jucat de un organism competent:
● Singura reţea actuala guvernamentalã acorda servicii de transport, asigurând reţelele intraguvernamentale şi serviciile de interoperabilitate, care pot susţine relaţia standard dintre administraţii. Calitatea de membru în reţeaua unica a administraţiei publice este obligatorie doar pentru organismele administraţiei publice centrale. Extinderea preconizata trebuie sa permitã o completa utilizare ca o reţea clasa IP, pentru a abilita administraţiile publice locale sa aibã acces la serviciile unitãţilor administraţiei publice centrale.
● În prezent se creeazã sau au fost deja create numeroase reţele teritoriale utile, promovate în general de cãtre administraţiile judeţene sau de cãtre alte autoritãţi locale: muncipii, oraşe, comune etc.
● Multe unitãţi ale administraţiei publice centrale se straduiesc sa creeze în mod independent reţele de sector pentru interconectarea serviciilor lor descentralizate (Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei, Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale, Ministerul Finanţelor Publice, pentru a enumera doar câteva); practic, la nivel local acest lucru creeazã o situaţie complexa de necoordonare.
Lipsa liniilor directoare şi a unui organ de coordonare a interconectarii complete a tuturor reţelelor administraţiilor publice ameninta cu apariţia unor situaţii de conflict între managerii diferitelor reţele (între managerii reţelei administraţiei publice şi cei ai reţelelor judeţene).
4.2. Reţeaua nationala a administraţiei publice
Stadiul actual al tehnologiei şi pieţei face ca interconectarea rapida a tuturor organismelor administraţiei publice centrale şi locale, prin reţea extranet organizatã dupã un model de interoperabilitate, care sa asigure aşezarea tuturor beneficiarilor pe palier de egalitate, sa fie un obiectiv realist.
Obiectivul Strategiei Guvernului privind IAP este acela de a conecta toate organismele administraţiei publice centrale în semestrul II/2003. Reţeaua nationala de tehnologie informationala poate fi creata prin doua acţiuni coordonate:
● în primul rând sa se realizeze interoperabilitatea dintre reţelele judeţene şi reţeaua unica a administraţiei publice centrale;
● în al doilea rând sa se creeze o reţea extranet virtuala, care sa acopere întreg teritoriul tarii, pentru acele judeţe care nu sunt încã deservite de alte iniţiative locale.
Realizarea interoperabilitatii în reţelele teritoriale existente (acţiunea 6.1.1) este o preconditie pentru descentralizarea multor funcţii administrative, la care autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale trebuie sa participe efectiv, parţial cu stimulente financiare, pentru judeţele ale cãror obiective nu corespund întocmai obiectivelor lor instituţionale.
Acoperirea teritorialã nationala a autoritãţilor administraţiei publice locale va fi realizatã printr-o acţiune secundarã, urmând modelul propus la pct. 4.3, fãcând disponibilã o singura reţea extranet.
Astfel va fi posibila utilizarea unei singure infrastructuri pentru a construi reţele de sector pe care organismele administraţiei publice centrale le realizeazã în prezent prin forte proprii, obtinandu-se astfel economii considerabile.
4.3. Reţeaua extranet a administraţiilor publice locale
Piata serviciilor IP oferã acum soluţii care acum cativa ani erau inaccesibile, pentru crearea unor reţele informationale fãrã a investi în infrastructura fizica. Furnizorii de servicii Internet (ISP) şi operatorii de telecomunicaţii oferã acum servicii de acces la Internet, servicii de creare a unor reţele virtuale private (VPN) şi altele; practic, ei au un catalog complet de servicii necesare pentru realizarea de reţele Intranet sau extranet ale oricãrei organizaţii. Aceste servicii constituie cu siguranta modalitatea necesarã pentru interconectarea pe palier de egalitate a tuturor administraţiilor publice.
Acţiunea 4.3.1. Reteua extranet a administraţiilor publice locale
Reţeaua extranet care se preconizeaza sa fie creata va fi un multifurnizor virtual de tip IP (furnizor de informaţii) dedicat administraţiei publice locale, realizatã printr-un contract de interconectare între furnizori.
Reţeaua extranet va fi creata prin trecerea în revista a furnizorilor ce garanteazã servicii de un nivel standard IP minim şi interoperabilitate totalã între autoritãţile administraţiei publice centrale, folosind serviciile de tip IP ale oricãruia dintre furnizorii de pe lista.
Contractul de interconectare şi interoperabilitate dintre furnizori este identic din punct de vedere tehnic şi managerial cu cel pe baza cãruia funcţioneazã Internetul. Pentru toate aceste scopuri şi intentii reţeaua este echivalenta cu o reţea Internet privatã pentru administraţia publica.
Pentru a pãtrunde pe lista furnizorii vor trebui sa îndeplineascã cerinţe de natura economicã, de acoperire teritorialã şi de nivel standard minim impus al serviciilor garantate.
Autoritãţile administraţiei publice locale îşi vor alege furnizorul de servicii de pe lista, folosind propriile criterii la compararea ofertelor de pe piata, asigurând garanţia nivelului serviciilor şi a interoperabilitatii cu toate celelalte administraţii.
Integrarea reţelei extranet cu reţelele existente se va face respectând acelaşi model. Managerii reţelelor judeţene, de exemplu, vor fi consideraţi fie ca fãcând parte din lista, fiind integrati deci automat în reţeaua extranet, fie drept clienţi ai unora dintre furnizorii de pe lista. Reţeaua unica a administraţiei publice va fi astfel consideratã în mod special, conform acestui model, ca furnizorul de servicii de acces la organismele administraţiei publice centrale.
În acest context fiecare administraţie publica localã poate selecta o reţea la care sa se conecteze, dintre cele incluse în sistemul naţional de interconectare, fãrã sa prejudicieze capacitatea sa de a oferi serviciile specificate la nivel naţional tuturor celorlalte organisme ale administraţiei publice centrale.
Realizarea reţelei naţionale -trim. IV/2002 -trim. III/2003
5. Acţiuni ale administraţiei publice centrale
Proiectele propuse pe termen scurt sunt în totalitate vizate în conformitate cu obiectivele impuse de Uniunea Europeanã în cadrul iniţiativei "e-Europe", pentru a permite accesul electronic atât la informaţii, cat şi la serviciile principalelor organisme, prin crearea unui set de portaluri.
Portalurile sunt propuse, de asemenea, ca un mijloc de accesibilitate, mai ales în combinatie cu noile servicii de inalta eficienta, cãtre alte instrumente, cum ar fi semnatura electronica şi cartea de identitate electronica (I.D. card), care sunt deja sau în curs de a fi prevãzute de lege, dar care, altfel, ar putea pãrea inaccesibile şi inutile cetãţenilor şi agenţilor economici.
Pe parcursul planului de acţiune pe termen scurt ar fi nerealist sa se ceara crearea unui portal care sa ofere o integrare totalã a serviciilor diferitelor organisme ale administraţiei publice centrale, asa cum este prevãzut în viziunea de perspectiva a programului "e-Government". Vor fi însã posibile, paralel cu emiterea reglementãrilor de rigoare, standardizarea interfetei portalurilor diferitelor organisme ale administraţiei publice centrale şi realizarea procedurilor pentru un acces unitar atât la portalurile de informaţii, cat şi la cele de furnizare de servicii de la principalele organisme.
Pentru a obţine rezultatele preliminate pe termen scurt (pana la sfârşitul anului 2002) trebuie sa se înceapã cu proiectele care sunt deja convenite: înainte de toate însã este importanta alocarea resurselor necesare pentru conceperea proiectelor deja localizate la nivelul diverselor organisme individuale ale administraţiei publice centrale, în mãsura în care obiectivele conţinute în plan sunt incompatibile cu termenele prea mari, necesare obţinerii alocãrii de resurse din surse interne şi/sau externe.
5.1. Portalurile de informaţii
Trebuie încurajate crearea arhivelor, garantarea calitãţii datelor conţinute şi permiterea accesului larg şi complet la acestea prin intermediul portalurilor de informaţii, care usureaza accesul prin Internet şi explorarea bazei de date a administraţiei publice.
Organismele individuale ale administraţiei publice centrale care deţin baze de date relevante pentru cetãţeni şi agenţi economici îşi vor crea separat aceste portaluri; totuşi ele trebuie sa respecte setul comun de reglementãri ce vor fi stabilite pentru crearea portalurilor publice.
Acţiunea 5.1.1. Specificaţii pentru portaluri
Obiectivele acestei acţiuni sunt:
● elaborarea unui standard comun pentru crearea portalurilor de informaţii ale organismelor administraţiei publice centrale;
● elaborarea unei liste cuprinzând bazele de date de importanta nationala, care sa fie accesibila prin Internet, şi a planului de implementare a acestei mãsuri;
● monitorizarea stadiului de atingere a obiectivelor planului.
Studiu de fezabilitate - trim. III/2002
Acţiunea 5.1.2. Portalul unic de reglementãri juridice
În prezent exista mai multe bãnci principale de date legislative şi juridice şi un numãr considerabil de altele secundare, cu moduri diferite de accesibilitate şi fãrã nici un fel de procedura care sa le permitã sa devinã unitare.
Se va crea un portal unic pentru a facilita şi unifica accesul la documentaţia juridicã, legislativã şi de reglementãri, disponibilã deja pe nenumarate web-site ale diverselor instituţii.
Identificarea documentelor va fi standardizata, permitand utilizatorilor sa le exploreze, cunoscând cãile şi conexiunile de referinta dintre documente, reducand la minimum prelucrarea manualã a textelor de publicat.
Pe lângã crearea unui puternic motor de cãutare, proiectul va elabora instrumentele necesare pentru simplificarea editãrii textelor atât din punct de vedere al conformitatii cu regulile tehnico-legislative, cat şi al compatibilitatii formatului standard, constituind un instrument de tehnologie informationala care sa rãspundã cerinţelor de reordonare şi identificare a legilor codificate care deja sunt în vigoare.
Din acest moment se va institui o banca de date cuprinzând legislaţia primara şi secundarã care sa permitã o rapida localizare, dupã subiect sau domeniu, a tuturor documentelor pertinente, potentand utilizarea cuvintelor cheie sau a codurilor semantice pentru cãutare strict directionata, dupã subiect şi dupã locaţia tuturor documentelor referitoare la un domeniu dat.
Mai mult, se prevede elaborarea unui instrument care sa usureze evidenta legilor în cadrul legal existent în funcţie de codul alocat, utilizând atât tehnicile cunoscute de marcare a textului, cat şi tehnicile hipertext, astfel încât sa fie facilitate deopotrivã atât orientarea în "labirintul legislativ", cat şi elaborarea coordonata a textelor de lege. Utilizarea tehnologiei informationale va permite depistarea automatã a legilor din care decurge textul respectiv.
Disponibilitatea serviciilor - trim. IV/2002
Acţiunea 5.1.3. Banca de date a Ministerului Justiţiei
Ministerul Justiţiei deţine o banca centrala de date juridice care conţine documente legislative, juridice şi de pregãtire juridicã provenind de la diverse surse. Sistemul de cãutare, care trebuie sa conţinã o arie larga de funcţii, necesita o modernizare morala şi tehnologicã.
Arhitectura sistemului va fi adaptatã la tehnologiile Internetului pentru a mari accesibilitatea, a oferi gratuit aceste servicii şi a permite indexarea documentelor prin motorul de cãutare al portalului legal unic.
Disponibilitatea serviciilor - trim. IV/2002
Acţiunea 5.1.4. Monitorul Oficial al României
Obiectivul acestei acţiuni este acela de a permite accesul on-line la Monitorul Oficial al României, cu indexarea motorului de cãutare al Portalului Legal Unic.
Disponibilitatea serviciilor - trim. IV/2002
5.2. Portaluri de servicii
Portalurile pentru furnizarea serviciilor nu vor permite numai accesul la informaţii, ci şi solicitarea interactiva de servicii sau efectuarea de tranzacţii. Planul de acţiune vizeazã crearea unui portal de servicii cãtre cetãţeni, unul pentru servicii cãtre agenţi economici, un portal specializat pentru servicii de angajare a forţei de munca şi unul special pentru certificari.
Una dintre trãsãturile-cheie ale introducerii portalurilor este standardizarea sistemelor de accesare, autentificarea ulterioara şi autorizarea solicitãrilor de servicii.
Accesul la portalurile de servicii va necesita, de asemenea, utilizarea semnaturilor digitate ca mijloace legale de validare a declaraţiilor transmise.
Cartea de identitate electronica (I.D. card) este un card de plastic prevãzut cu un chip electronic, folosit ca instrument de editare şi autentificare a semnaturilor, poate fi utilizat ca mijloc de identificare în vederea accesarii portalurilor de servicii. Aceasta va evita proliferarea cardurilor specializate; altfel, în absenta unei soluţii standard, fiecare organism al administraţiei publice va putea crea propriul card de acces la serviciile sale.
Acţiunea 5.2.1. Portalul de servicii unitare pentru cetãţeni
Crearea unui portal care sa materializeze accesul nelimitat al cetãţenilor la serviciile unitare integrate constituie scopul final al Strategiei Guvernului privind IAP, respectiv al planului de acţiune. Proiectul este cel mai complex din punct de vedere organizatoric şi tehnic, iar realizarea lui va atrage într-o faza iniţialã numeroase şi importante impedimente şi constrângeri.
Realizarea portalului va necesita mai întâi completarea şi unificarea reţelei naţionale de interconectare a tuturor administraţiilor publice centrale şi completarea sistemului unitar de înregistrãri de stare civilã, ceea ce constituie un obiectiv pe termen lung; pe termen scurt vor fi luate mãsuri preliminare, preparatorii, cum ar fi studiul de fezabilitate şi procedurile de licitaţie deschisã, necesare pentru ca proiectul sa devinã operational pentru un prim grup de servicii.
Studiul de fezabilitate - trim. III/2002
Specificaţiile şi procedurile pentru licitaţia deschisã - trim. II/2003
Dezvoltarea serviciilor iniţiale - trim. II/2004
Integrarea serviciilor cãtre cetãţeni se poate realiza pe termen scurt numai printr-o coordonare unitarã a proiectelor pe care administraţiile publice centrale le-au demarat deja separat.
În prima faza a operaţiunii de instalare a portalului de servicii pentru cetãţeni se va realiza un portal unic pentru administraţia publica centrala, plasat între cetãţeanul-utilizator şi siteurile, existente deja, ale Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Solidaritãţii Sociale etc., având sarcina de a uniformiza procedura de utilizare şi de a standardiza cel puţin funcţiile de identificare a cetãţeanului şi de autorizare a accesului la aceste servicii.
Cetãţenii vor putea folosi portalul unic pentru a gãsi formulare, oferite ca tipizate de cãtre organismele administraţiei publice centrale, pentru a le completa şi a inainta diverse rapoarte şi declaraţii, precum şi pentru a transmite cereri de solicitare a unor diferite servicii.
Portalul unic va institui un sistem unic de autentificare şi autorizare pentru toate departamentele administraţiei publice centrale şi va folosi cartea electronica de identitate (I.D. card) ca unicul mijloc de recunoaştere, iar semnatura digitala va conferi autenticitatea declaraţiilor la care acest lucru este obligatoriu.
Astfel organismele administraţiei publice centrale se pot uni şi pot folosi în comun serviciile autoritãţii de certificare.
Studiul de fezabilitate - trim. I/2002
Implementarea serviciului - trim. IV/2002
Acţiunea 5.2.2. Portalul serviciului de certificare
Aceasta acţiune urmãreşte sa implice organismele administraţiei publice centrale care deţin bãnci de date dintre cele mai semnificative în realizarea scopurilor propuse privind autocertificarea (Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti etc.). Fiind deja informatizate într-un stadiu mai mult sau mai puţin avansat, acestea vor fi implicate într-un proiect comun de accesibilitate on-line, în scopul de a permite autocertificarea pe care legislaţia o prevede, cu respectarea legilor referitoare la confidenţialitatea datelor personale.
Mai întâi se va crea un portal unic pentru administraţiile implicate, cu acces limitat la functionarii publici ai administraţiilor care solicita acest lucru, abilitandu-i pe aceştia atât pentru verificarea pe loc a informaţiilor de autocertificare necesare acordãrii unui serviciu, cat şi pentru a proceda la verificãri ulterioare, inclusiv a celor privind autenticitatea stampilelor de pe declaraţiile de autocertificare. Portalul va avea, de asemenea, un sector informaţional şi va oferi un instrument operativ pentru afişarea informaţiilor necesare verificãrii.
În a doua faza a proiectului portalul va fi capabil sa ofere servicii direct accesibile procedurilor de tehnologie informationala ale administraţiilor ce solicita acest lucru, asigurând astfel accesul total automatizat la administraţiile abilitate sa ofere astfel de certificari.
Pentru ca acest proiect sa ofere accesul complet la toate principalele date de certificare va fi necesarã includerea registraturilor civile municipale printre administraţiile accesibile. Cu excepţia cazurilor de acces doar la registratura localã a organismului solicitat, în general acest lucru se va putea realiza o data cu definitivarea proiectului de integrare a registrelor civile în sine.
Faza 1: acces interactiv - trim. IV/2002
Faza 2: acces automat - trim. III/2003
Acţiunea 5.2.3. Portalul pentru servicii de angajare a forţei de munca
Portalul pentru servicii de angajare a forţei de munca va servi la gãsirea de slujbe şi de solicitanti on-line. Acesta este unul dintre serviciile vizate pentru Sistemul Informaţional al Muncii. Proiectul urmãreşte ca acest serviciu sa devinã operational mai devreme atât la nivel local, cat şi la cel naţional.
Judeţele pot realiza şi demara un portal local, activând astfel serviciul între judeţele limitrofe, iar apoi, în cooperare cu Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale, vor furniza un serviciu la nivel naţional.
Acest proiect necesita o puternica coordonare cu administraţiile judeţene. În consecinta, va fi susţinut prin ajutoare financiare din partea autoritãţilor locale, care trebuie sa stimuleze instituirea acestor sisteme interoperationale.
Serviciul naţional de identificare a locurilor de munca - trim. IV/2002
Acţiunea 5.2.4. Portalul pentru servicii cãtre agenţi economici
Acest proiect va realiza strict interoperabilitatea între unitãţile Ministerului Muncii şi Solidaritãţii Sociale, pe de o parte, şi Registrul Camerei de comerţ şi industrie, pe de alta parte. Sistemele informationale ale acestor organisme vor asigura permanent concordanta stricta a datelor conţinute de arhivele lor.
Agenţii economici, utilizând un set unitar de formulare, vor putea transmite printr-un singur portal diferitelor organisme, tipizatele de raportare cerute de lege. Portalul va verifica veridicitatea informaţiilor raportate fata de cele conţinute în Registrul C.C.I.R. şi va transmite organismelor respective datele solicitate în mod expres.
De asemenea, portalul va oferi serviciile necesare pentru autentificarea şi autorizarea accesului, precum şi pentru confirmarea rapoartelor, graţie semnãturii digitale, permitand astfel trasmiterea declaraţiilor semnate şi care, în acest mod, vor deveni în mod legal valabile.
Portalul pentru servicii cãtre agenţi economici - trim. IV/2002
6. Acţiuni ale administraţiilor judeţene şi locale
6.1. Rolul judeţelor în strategia Guvernului, respectiv în planul de acţiune
Administraţiile publice locale constituie un pas esenţial în implementarea Strategiei Guvernului privind IAP, din urmãtoarele motive:
● Judeţele au un rol crucial în acţiunea efectivã de descentralizare a administraţiei în domeniul serviciilor publice (munca, învãţãmânt, finanţe, sãnãtate etc.).
● Judeţele pot juca un rol din ce în ce mai important, atât la nivel naţional, cat şi european, în dezvoltarea societãţii informationale la nivel local, prin dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor.
● Judeţele pot activa, împreunã cu propriile administraţii publice locale (municipale, orãşeneşti, comunale), adoptarea cooperãrii administrative şi integrarea furnizarii de servicii.
Judeţele, în concordanta cu propria viziune şi strategie, vor decide asupra unei mari pãrţi a acestor iniţiative, în mod individual şi separat.
Planul de acţiune pe termen scurt se referã mai ales la initiativele ce sunt necesar a fi instituite şi la procedurile de coordonare şi cooperare dintre judeţe în scopul de a garanta omogenitatea serviciilor pe plan naţional, schimbul interactiv de idei, resurse şi experimente, precum şi realizarea de economii.
Coordonarea dintre judeţe va maximiza recuperarea investiţiilor în inovarea tehnologicã pe care Guvernul intenţioneazã sa o promoveze la nivel local; deci o condiţie necesarã o constituie transferul resurselor de la administraţia publica centrala la cele judeţene.
Acţiunea 6.1.1. Interoperabilitatea reţelelor judeţene Judeţele joaca un rol esenţial în crearea principalelor infrastructuri şi servicii necesare pentru implementarea sistemului informaţional unitar al României.
Multe judeţe au promovat şi parţial deja au constituit reţele destinate sa interconecteze propriile administraţii publice locale.
În acelaşi scop exista şi alte organisme şi administraţii publice locale care au promovat reţele locale la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor.
O principala sarcina în cadrul planului de acţiune consta în interconectarea şi asigurarea interoperabilitatii tuturor acestor reţele cu reţeaua unica a administraţiei publice, în scopul de a crea o reţea nationala, permitand ca toate unitãţile şi administraţiile publice locale, împreunã cu organismele administraţiei publice centrale, sa opereze interactiv de pe picior de egalitate şi sa facã schimb de aplicaţii necesare serviciilor furnizate.
Studiul de fezabilitate (acţiunea 3.1.3) - trim. II/2002
Reţeaua nationala - trim. II/2002 - trim. II/2003
Acţiunea 6.1.2. Servicii secundare şi servicii în sprijinul descentralizãrii
Managerii reţelelor naţionale vor trebui sa furnizeze, prin propriile aplicaţii, toate serviciile aplicative secundare, precum şi pe cele ce susţin descentralizarea, pentru a permite cooperarea aplicativa şi armonioasã dintre administraţiile publice locale şi centrale, indiferent de reţeaua la care fiecare dintre ele este conectata; acest lucru va fi menţionat în studiul de fezabilitate (acţiunea 3.1.3).
Prioritatea maxima va fi acordatã serviciilor descentralizate din domeniul muncii (Portalul serviciilor de angajare a forţei de munca, acţiunea 5.2.3), finanţelor publice, sãnãtãţii etc., precum şi cele referitoare la integrarea registrelor civile.
Serviciile de sustinere primara - trim. IV/2002 - trim. II/2003
Constituirea reţelei naţionale, care este un obiectiv comun la nivel naţional şi o acţiune esenţialã pentru infrastructura şi care la rândul sau constituie o condiţie preliminarã a Strategiei Guvernului, va fi coordonata şi condusã de unitatea de elaborare a strategiei (acţiunea 3.1), în componenta sa urmând sa fie reprezentate atât autoritãţile administraţiei publice centrale, cat şi cele locale, evitandu-se astfel competiţia neloialã dintre managerii diferitelor reţele.
Proiectul sinergic prevede mãsuri pe care judeţele trebuie sa le ia în mod independent, pentru ca obiectivul strategic urmãrit sa fie susţinut şi finanţat de cãtre cei vizati.
6.2. Informatizarea administraţiei publice locale
Administraţiile publice locale, în special cele municipale, sunt personajele principale în Strategia Guvernului privind IAP; ele sunt acelea care vor trebui sa creeze interfata, ghiseele pentru furnizarea serviciilor unitare cãtre cetãţeni.
Date fiind diferenţele de mãrime, de ocupare a forţei de munca şi de capacitate de a utiliza tehnologia moderna, trebuie lansata o strategie care sa nu accentueze şi mai mult diferenţele, la nivelul serviciilor locale, dintre diversi cetãţeni şi agenţi economici, în funcţie de locul unde activeazã.
Trebuie accelerate nu numai computerizarea completa a organismelor administraţiei publice locale, ci şi conectarea lor la una dintre reţelele regionale accesibile la nivel local; mai presus de orice, în acelaşi timp trebuie accelerata posibilitatea transmiterii on-line a serviciilor standard, definite clar pentru fiecare tip de organism al administraţiei publice centrale (acţiunea 3.1.4).
Principala problema consta sau în stimularea preluãrii soluţiilor tehnologiei informationale adoptate deja de cãtre alte administraţii publice locale sau unitãţi ale administraţiei publice centrale ori în oferirea unor soluţii la cheie, inclusiv a serviciilor de sustinere aferente.
Pentru administraţiile municipale o importanta specialã o prezintã transmiterea serviciilor de registratura şi stare civilã, în concordanta cu nevoia generalã de integrare la nivel naţional a registrelor şi cu nevoia specifica de sustinere a portalului pentru serviciul de certificare, propus la acţiunea 5.2.2.
Trebuie susţinutã, de asemenea, dezvoltarea reţelelor civile de cãtre reţelele administrative orãşeneşti, reţele care pot furniza nu numai servicii publice, dar care încurajeazã şi participarea cetãţenilor, promovand aspectele sociale şi productive ale reţelei.
Acţiunea 6.2.1. Dezvoltarea reţelelor civice
Dezvoltarea reţelelor civice va cuprinde urmãtoarele tipuri de servicii:
● furnizarea de servicii on-line (acţiunea 5);
● servicii pentru participarea cetãţenilor în activitatea administrativã şi în procesul decizional;
● servicii pentru instruire, utilizarea nonprofitului şi sectorul organizaţiilor neguvernamentale, care sa furnizeze servicii publice pentru întãrirea coeziunii sociale, pentru promovarea dezvoltãrii statutului socioeconomic, pentru dezvoltarea cooperãrii productive dintre ţinerii angajaţi în activitãţi nou-apãrute.
Obiectiv: conectarea tuturor registrelor de stare civilã - trim. II/2002 - trim. IV/2003
Obiectiv: furnizarea de servicii on-line societãţii civile - trim. IV/2002 - trim. II/2004
7. Integrarea registrelor de stare civilã
Actuala fragmentare a dosarelor cu înregistrãri de stare civilã şi familie, existente la nivelul tuturor municipiilor, oraşelor şi comunelor, constituie unul dintre principalele obstacole în realizarea practica a Strategiei Guvernului privind IAP, conform cãreia cetãţeanul:
● nu este obligat sa furnizeze informaţii care sunt deja în posesia administraţiei publice, nici chiar în forma de autocertificare;
● poate anunta autoritãţile, o singura data, despre orice modificare survenitã în datele sale personale, de cele mai multe ori aceasta reprezentând o schimbare inclusã în registrul de stare civilã;
● poate beneficia de servicii din partea administraţiei publice numai prin simpla accesare, fizica sau virtuala, a oricãrui ghiseu, indiferent de locul sau de rezidenţã.
Realizarea integrãrii înregistrãrilor municipale de stare civilã constituie desigur o provocare, care implica nu numai complicatii legislative şi organizationale enorme, ci şi unele probleme de tehnologie informationala şi de sistem.
Acţiunile propuse în cap. 6 oferã o soluţie problemelor conectarii autoritãţilor publice locale; chiar dacã se conecteaza la o reţea teritorialã sau la una dedicata unui anume tip de categorie socialã, acestea vor fi capabile, utilizând serviciile reţelelor respective, sa opereze interactiv de pe palier de egalitate cu toate celelalte administraţii publice locale şi cu organismele administraţiei publice centrale, în cadrul reţelei unice a administraţiei publice.
7.1. Interactiunea dintre administraţiile publice centrale şi locale
Respectând condiţiile de securitate şi de confidenţialitate impuse de lege, solicitarile şi tranzacţiile efectuate dusintors între administraţiile publice centrale şi cele locale pot fi afectate, cel puţin din punct de vedere tehnic, direct şi fãrã intermediar, de cãtre serviciile cu valoare adãugatã oferite de managerii reţelei judeţene, teritoriale sau de alta categorie la care municipiul, oraşul sau comuna este conectata.
Din acel moment, fãrã a se afecta securitatea şi confidenţialitatea, restricţiile legislative şi de autorizare, care în prezent limiteazã schimbul de informaţii on-line dintre administraţiile publice locale şi alte organisme guvernamentale centrale şi locale, vor fi astfel eliminate.
Acţiunea 7.1. Accesul la serviciul de certificare a înregistrãrilor de stare civilã
În condiţii similare de securitate şi confidenţialitate garantatã autoritatea localã trebuie sa asigure prin serviciile sale accesul la toate datele relevante scopului certificãrii pe care le deţin, pentru a permite funcţionarea completa a portalului serviciului de certificare (acţiunea 5.2.2).
Transmiterea informaţiilor de certificare - trim. II/2002 - trim. I/2003
7.2. Indexul registrelor de stare civilã
Un sistem unitar al registrelor de stare civilã presupune crearea şi coordonarea unui index al rezidenţilor, un index al înregistrãrilor de stare civilã, care este necesar atât pentru a localiza, cat şi pentru a verifica şi a pãstra conţinutul datelor personale la nivel naţional. Indexul este conectat la codul unic de identificare a cetãţeanului, în prezent denumit codul numeric personal.
Indexul nu va conţine datele personale ale cetãţeanului, care aparţin exclusiv oraşului de rezidenţã, ci doar un minimum de date necesare pentru localizarea unor astfel de informaţii sau pentru un acces rapid la ele.
Acţiunea 7.2. Dezvoltarea şi managementul indexului înregistrãrilor de stare civilã
Indexul înregistrãrilor de stare civilã va fi dezvoltat şi coordonat de Ministerul Administraţiei Publice printr-un serviciu accesibil on-line pentru toate autoritãţile publice locale, care vor fi antrenate în acţiunea de creare şi de actualizare a indexului naţional.
De aceea municipiile, oraşele şi comunele vor fi solicitate sa comunice prin reţea, direct sau indirect, managerului de index doar acele schimbãri din datele personale, care vor produce schimbãri în index, ca: naşteri, decese, schimbãri de domiciliu şi orice alte informaţii relevante care au legatura cu redactarea documentelor de identitate.
Orice alte servicii disponibile din partea managerului de index, cum ar fi medierea accesului la fişierele administraţiei publice centrale pentru administraţiile publice locale şi viceversa sau medierea în anunţarea unor evenimente personale, vor fi furnizate autoritãţilor publice locale în concordanta cu algoritmul logic stabilit şi nu în mod exclusiv.
Indexul va face posibila furnizarea de servicii cãtre cetãţeni, oferindu-le acestora o viziune unitarã asupra înregistrãrilor de stare civilã în totalitatea lor, incluzând serviciile electorale, cartea de identitate (I.D. card) şi alte servicii legate de rezidenţã.
Dezvoltarea şi managementul indexului - trim. IV/2002
7.3. Anunţarea schimbãrilor din datele personale
Anunţarea schimbãrilor survenite în registrul de stare civilã va fi facuta managerului de index de la nivelul autoritãţilor locale fie direct, fie prin serviciul de notificare a evenimentelor, utilizându-se în acest scop aceleaşi proceduri folosite pentru anunţarea oricãror alte organisme interesate ale administraţiei publice centrale.
Un serviciu general de notificare a evenimentelor care poate produce schimbãri în datele personale din registrul de stare civilã sau în statutul familial este nu numai de dorit, ci şi indispensabil, pentru a se asigura faptul ca informaţiile despre fiecare cetãţean, deţinute de toate organismele administraţiei publice centrale sau locale, în scopul îndeplinirii sarcinilor specifice, sunt corecte şi actualizate.
Tehnologia actuala permite crearea unor sisteme general valabile de notificare a evenimentelor cãtre toate organismele interesate implicit de aceste schimbãri survenite.
Acţiunea 7.3. Serviciul naţional de notificare a evenimentelor
Un serviciu de notificare a evenimentelor va fi instituit ca un serviciu cu valoare adãugatã al reţelei naţionale.
Ca infrastructura, managerii fiecãreia dintre reţelele componente vor coopera între ei, astfel încât evenimentele vor putea fi anunţate nu numai administraţiei publice centrale, ci şi administraţiilor publice locale interesate.
Serviciul de notificare a evenimentelor - trim. II/2002 - trim. II/200......
8. Sistemul de schimburi interactive dintre registrele de proprietate şi autoritãţile administraţiei publice locale
Aceasta acţiune consta în completarea sistemului pentru schimburi interactive de date dintre registrele de proprietate şi administraţiile publice locale. Obiectivele proiectului sunt:
● sa facã accesibile serviciile oficiilor teritoriale, cum sunt: verificarea şi certificarea registrelor de proprietate, verificarea registrelor de ipoteca, schimbãrile survenite în procedurile de înregistrare şi în registrele de proprietate, atât cetãţenilor, cat şi administraţiilor publice locale;
● sa creeze un serviciu la nivel naţional care sa susţinã constatarea, validarea şi actualizarea taxelor de proprietate, care ulterior sa fie folosite de cãtre administraţiile publice locale, cetãţeni, agenţi economici, notari publici, specialişti etc;
● sa facã accesibile pentru întregul teritoriu naţional toate bãncile de date cadastrale derivate din registrele de proprietate, ca o baza comuna de informare în scopul dezvoltãrii evaluãrii şi planificarii teritoriale.
Acţiunile vor determina:
● Întãrirea sistemului Ministerului Finanţelor Publice, extinzand conexiunile sale la nivelul tuturor autoritãţilor locale şi creând poluri locale de concentrare la nivel de judeţe. Fluxul de informaţii va deveni de tip "dus-întors", prin schimburi interactive reale de informaţii între autoritãţile locale şi direcţiile judeţene, atât în ceea ce priveşte datele, cat şi accesibilitatea şi folosirea în comun a bãncilor de date.
● Crearea unui serviciu la nivel naţional care sa susţinã constatarea, validarea şi actualizarea taxelor municipale de proprietate, extins nu doar la nivelul administraţiilor publice locale, ci şi la cetãţeni şi specialişti. Acest lucru se va realiza prin:
- extinderea sistemului de schimburi interactive dintre registrele de proprietate şi autoritãţile locale - directionat mai ales cãtre cele din urma - pentru a se accesa serviciile de roluri şi taxe, utile în verificarea varsarii taxelor municipale de proprietate cãtre stat, ajutand astfel la accesul direct la fişierele Ministerului Finanţelor Publice;
- crearea unui portal - fereastra a taxelor de proprietate, destinat, în special, cetãţenilor, agenţilor economici, tehnicienilor, specialiştilor, finantistilor şi notarilor - cu funcţii specifice formalitãţilor de evidenta exactã a proprietãţilor. Fereastra taxelor de proprietate va permite utilizatorilor sa solicite informãri asupra situaţiei individuale proprii, referitoare la rolurile şi taxele datorate, sa le compare cu alte poziţii din registrul de proprietate, sa evalueze dobânzile aferente, sa constate eventualele contradictii şi sa reclame administraţiei publice locale poziţiile contradictorii privind registrul de proprietate şi/sau asupra rolului şi taxelor datorate. Acest lucru va face posibila verificarea tuturor contradictiilor şi actualizarea datelor referitoare la proprietar, coduri de taxe, orice proprietate neinregistrata ori care nu are o declaraţie de impunere aferentã sau cu inadvertente între registrul de proprietate şi datele de evidenta la nivel de localitate.
Acţiunea 8. Sistemul de schimburi interactive dintre registrul de proprietate şi autoritãţile locale
Sistemul de schimburi dintre registrul de proprietate şi municipalitate - trim. III/2002
9. Cartea de identitate electronica (I.D. card)
Cartea de identitate electronica (I.D. card) va fi folositã nu doar ca document de identitate personal, dar şi ca singurul card multifunctional de acces la toate serviciile administrative on-line ce solicita un anumit grad de identificare a utilizatorului.
Semnatura digitala continuta de cardul electronic I.D. va fi principalul mijloc de acces garantat la informaţiile şi serviciile on-line furnizate de agenţiile publice şi private şi poate asigura valabilitatea legalã a documentelor transmise electronic.
În scopul distribuirii acestor carduri municipalitatile vor trebui sa întocmeascã propriile registre de stare civilã adresabile prin indexul registrelor de stare civilã (cap. 7.2) şi vor trebui sa anunţe Ministerul Administraţiei Publice - Serviciul de evidenta informatizata a persoanei numai asupra evenimentelor care produc schimbãri în index, fãrã sa fie nevoite sa apeleze la alte servicii auxiliare.
Acţiunea 9.1. Testarea procedurii de emitere
Pana la finalizarea studiului de fezabilitate coordonat de Ministerul Administraţiei Publice, în colaborare cu câteva administraţii municipale, va începe un proiect-test privind procedura de emitere a cãrţilor de identitate electronice (I.D. cards).
Este prevãzutã distribuirea a 100.000 de carduri I.D. cãtre municipiile participante.
Pe perioada acestei faze de lucru serviciile implicate vor fi cele locale, care au fost dezvoltate şi funcţioneazã în cadrul municipalitatilor participante.
Emiterea a 100.000 carduri I.D. - trim. III/2002
Acţiunea 9.2. Faza a doua de emitere
Când prima faza va fi finalizatã vor fi emise 1.000.000 de carduri I.D. care vor putea fi utilizate pentru accesul la serviciile de la nivel naţional.
Se va efectua un studiu care sa menţioneze serviciile la scara nationala ce vor putea fi accesate de posesorii cardurilor electronice I.D. şi va fi planificat un program de dezvoltare a cel puţin unui astfel de serviciu. Pentru ca proiectul sa constituie un succes pentru comunitatile locale este esenţial ca testarea sa fie extinsã suficient de mult pentru a garanta transparenta proiectului şi pentru ca noul card, care va fi un sistem de identificare la nivel naţional, sa reprezinte, de asemenea, încã de la început un instrument de acces la serviciile cetatenesti care nu pot fi accesate utilizând actele de identitate actuale obişnuite.
Specificaţiile pentru serviciul naţional - trim. II/2002
Realizarea serviciului naţional - trim. II/2003
Emiterea a 1.000.000 de carduri I.D. - trim. IV/2003
10. Promovarea semnãturii digitale
Aceasta acţiune intenţioneazã sa promoveze rãspândirea şi utilizarea semnãturii digitale.
Dupã formarea registrului oficial al certificatorilor abilitaţi şi asigurarea operabilitatii acestora semnatura digitala va deveni o realitate, fiind utilizabila nu numai de cãtre cetãţeni sau agenţi economici, ci mai ales de cãtre persoane fizice cu împuternicire de semnatura.
Initiativele promotionale vor servi, de asemenea, la accelerarea utilizãrii semnaturilor digitale de persoane fizice şi juridice, în special în relaţia lor cu administraţia publica prin intermediul portalului descris la cap. 5.2.
Apoi se va constitui un fond destinat dotãrii unitãţilor administraţiei publice centrale şi locale cu certificate de semnatura digitala pentru angajaţii lor. Semnatura va face parte integrantã şi va fi inclusã în cartea de identitate electronica I.D. pentru angajaţii care vor poseda deja un asemenea card.
Semnatura digitala pentru angajaţi - trim. II/2002
Promovarea utilizarîi portalurilor - trim. IV/2002
11. Informatizarea managementului documentelor
Serviciile de registratura informatizata a documentelor, în versiunea lor cea mai avansatã, vor face posibile câteva performanţe inovatoare. În afarã de posibilitatea de a inregistra documentele de hârtie tradiţionala prin birourile de registratura obişnuite, acestea vor face posibila: înregistrarea electronica a documentelor; conectarea directa a serviciului de registratura la sistemul de completare şi arhivare; forme de acces mai eficiente şi o mai mare transparenta a actelor administrative; furnizarea de elemente ajutatoare utile la efectuarea controlului managementului; testarea aplicatiilor electronice în coordonarea fluxului de documente.
În acest context inovator este necesarã fundamentarea unei acţiuni de extindere a aplicatiilor şi de instruire a personalului.
Acţiunea 11.1. Serviciile de registratura informatizata a documentelor
Înfiinţarea serviciilor de registratura informatizata a documentelor la nivelul principalelor administraţii publice locale (judeţe şi oraşe mari) pentru toate tipurile de formulare prevãzute în proiect, inclusiv obţinere, completare, inaintare şi înregistrare)
Sistemele de înregistrare - trim. IV/2002
Acţiunea 11.2. Integrarea serviciilor de registratura informatizata a documentelor
Conectarea sistemelor locale, prin intermediul reţelei naţionale, la serviciile de registratura ale organismelor administraţiei publice centrale va crea astfel o reţea de manipulare a documentelor, constituind o condiţie preliminarã pentru folosirea programului de informatizare a registraturilor, în scopul asigurãrii transparenţei.
Integrarea sistemelor - trim. II/2003
Acţiunea 11.3. Transmiterea datelor structurate
Proiecte-pilot de la nivelul administraţiilor centrale şi locale pentru transmiterea principalelor informaţii într-o forma structuratã, utilizând standardele de piata.
Proiectul-pilot - trim. IV/2002
12. Procurarea electronica "e-Procurement"
Aceasta acţiune este menita sa difuzeze, sa promoveze şi sa dezvolte comerţul electronic "e-Commerce" ca instrument de lucru guvernamental pentru achiziţia de bunuri şi servicii. Noul instrument ar putea servi la atingerea catorva obiective:
● reducerea cheltuielilor pentru procurarea de bunuri şi servicii de cãtre administraţia publica;
● orientarea şi accelerarea procedurilor;
● asigurarea transparenţei totale la licitaţii;
● deschiderea pieţei de desfacere mai competitive.
Acţiunea 12. Procurarea electronica "e-Procurement"
Reglementãrile legale în vigoare şi cele în curs de adoptare vor face posibila procurarea electronica, mai ales în sensul de a introduce noi prevederi privind ţinerea licitaţiilor on-line şi asigurarea balanţei cerere-oferta în timp real, asigurând astfel permanent organismelor guvernamentale condiţii optime de piata. Publicarea caietelor de sarcini pentru licitaţii poate, de asemenea, sa fie facuta prin sistemele informationale electronice, iar reglementãrile vor fi emise în asa fel încât sa facã noua metoda compatibila cu actualele legi financiare.
Printr-o mãsura administrativã se vor institui doua comitete de coordonare care sa monitorizeze şi sa ghideze acest proces de transformare din cadrul administraţiei publice centrale.
Aceleaşi proceduri pot fi adoptate şi de cãtre administraţiile publice locale pe baza de voluntariat.
Pregãtirea sistemelor şi procedurilor - trim. II/2002
Lansarea sistemului "e-Procurement" - trim. IV/2002
13. Activitãţi de instruire şi specializare
Introducerea tehnologiei informationale în birourile de lucru la toate nivelurile creeazã necesitatea unei instruiri corespunzãtoare a funcţionarilor publici. Nefamiliarizarea lor cu potenţialul oferit de noile tehnologii şi lipsa instruirii aferente pot duce la o reactie de respingere din partea acestora, afectand efectul scontat al substantialelor investiţii fãcute de Guvern în acest domeniu.
Astfel conducerea de tip informaţional trebuie sa conducã la:
● ridicarea nivelului de competenta în utilizarea tehnologiei informationale atât pentru cei care au deja abilitaţi, cat şi pentru cei care utilizeazã pentru prima data un calculator;
● creşterea productivitatii tuturor celor care lucreazã cu calculatorul;
● realizarea unei amortizari serioase a investiţiilor fãcute în tehnologia informationala;
● asigurarea ca toţi utilizatorii de calculatoare înţeleg cum poate fi eficient folositã tehnologia informationala şi ca aceştia sunt familiarizati cu problemele de calitate implicite;
● crearea de abilitaţi care sa determine pe oricine, indiferent de nivelul şi felul şcolarizãrii, sa doreasca sa devinã o parte a "Societãţii informationale".
Mulţi funcţionari publici (estimare 30% din numãrul lor total) sunt deja familiarizati cu instrumentele tehnologiei informationale. Acest lucru este în stricta concordanta cu rãspândirea folosirii calculatorului personal în cadrul administraţiilor publice, care în prezent este variabila. Programul de rãspândire a instrumentelor tehnologiei informationale şi a reţelelor informationale trebuie însoţit de un program de instruire în operarea pe calculator.
Acţiunea 13.1. Instruirea primara
Aceasta acţiune se concentreaza pe instruirea funcţionarilor publici ca utilizatori ai tehnologiei informationale, având doua aspecte:
- furnizarea cunoştinţelor de baza privind operarea pe calculator tuturor funcţionarilor publici;
- creşterea nivelului cunoştinţelor celor care deja au notiuni de baza.
Cursurile de instruire şi perfecţionare vor urma modelul "Licenţei Europene de Operare pe Computer" (ECDL) care a fost adoptat ca standard de guvernele mai multor tari. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii trebuie sa recomande aceasta abordare tuturor liceelor cu profil tehnic; ECDL a fost propus tuturor statelor membre ale U.E. ca certificat standard pentru calificarea de baza în utilizarea calculatorului.
Planul asigura fiecãrui funcţionar public un curs de instruire de 30 de ore atât pentru incepatori, cat şi pentru avansati. Cursurile ECDL vor fi adaptate problemelor speciale legate de motivarea funcţionarilor publici. Pentru a evita luarea oamenilor de la locul de munca pe perioada instruirii se va recurge - acolo unde va fi posibil - la metodele învãţãmântului la distanta.
Cursurile vor consta, în mare parte, în practica efectivã pe calculator şi vor necesita structuri adecvate pe întregul teritoriu al tarii. Centre cu laboratoare pentru instruirea şi certificarea ECDL vor fi înfiinţate în toate municipiile resedinta de judeţ şi în multe licee, ca şi în câteva departamente universitare.
În prima faza în program vor fi implicaţi aproximativ 250.000 de angajaţi publici.
Acţiunea 13.2. Cursuri de specializare
Aceasta acţiune urmãreşte sa accentueze şi sa imbunatateasca abilitatile specifice cadrelor de conducere responsabile cu infrastructura tehnologiei informationale, mai ales managerii de reţea, personalul de înregistrare a documentelor şi personalul de la ghiseele de relaţii cu publicul, pentru a se familiariza cu noile servicii şi a le face eficiente în slujba cetãţenilor, prin familiarizarea acestora cu ultimele inovaţii tehnologice şi legislative.
Cursurile de specializare vor utiliza materialele metodologice de instruire editate special de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi de Ministerul Administraţiei Publice, acestea urmând sa fie predate managerilor de reţea. Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei vor finaliza o convenţie de cooperare pentru acordarea de consultanţa necesarã organizãrii acestor cursuri la nivel naţional.
14. Tabel recapitulativ - costuri (în milioane dolari S.U.A.)
Cost 3.1: Unitatea de elaborare a strategiei 1,5
Cost 3.2: Unitatea de management a programului 3,0
Cost acţiune 3: Structuri operationale 4,5
Cost acţiune 4: Reţeaua nationala 7,5
Cost 5.1: Portaluri informationale 8,8
Cost 5.2: Portaluri de servicii 22,3
Cost acţiune 5: Portaluri ale administraţiei publice centrale 31,1
Cost 6.1: Servicii judeţene 50,0
Cost 6.2: Computerizarea administraţiilor publice locale 95,0
Cost acţiune 6: Administraţiile publice locale 145,0
Cost 7.1: Accesul la serviciile de stare civilã 10,0
Cost 7.2: Indexul înregistrãrilor de stare civilã 6,5
Cost 7.3: Serviciul de notificare a evenimentelor 15,0
Cost acţiune 7: Integrarea registrelor de stare civilã 31,5
Cost acţiune 8: Registrul de proprietate 50,0
Cost 9.1: Testarea cardurilor electronice de identitate 17,5
Cost 9.2: Emiterea cardurilor şi furnizarea serviciilor 13,0
Cost acţiune 9: Cartea electronica de identitate (I.D. card) 30,5
Cost acţiune 10: Semnatura digitala 13,0
Cost acţiune 11: Managementul fluxului de documente 5,0
Cost acţiune 12: Procurarea electronica "e-Procurement" 2,5
Cost 13.1: Instruirea de baza 25,0
Cost 13.2: Cursurile de specializare 12,0
Cost acţiune 13: Instruirea funcţionarilor publici 37,0
TOTAL COST: 357,6
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
