Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 1.003 din 4 octombrie 2001 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului feroviar din Romania in perioada 2001-2010

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTARARE nr. 1.003 din 4 octombrie 2001 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului feroviar din Romania in perioada 2001-2010

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 704 din 6 noiembrie 2001

Comenteaza legea

    In temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 7 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate romane şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Romane, aprobată cu modificări prin Legea nr. 89/1999, cu modificările şi completările ulterioare,

    Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

    ARTICOL UNIC
    Se aproba Strategia de dezvoltare a sistemului feroviar din România în perioada 2001-2010, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

                                 PRIM-MINISTRU
                                 ADRIAN NĂSTASE

                                Contrasemnează:
                                ───────────────
                         Ministrul lucrărilor publice,
                         transporturilor şi locuinţei,
                               Miron Tudor Mitrea

                         Ministrul finanţelor publice,
                            Mihai Nicolae Tănăsescu

    ANEXA 1

    STRATEGIA SISTEMULUI FEROVIAR 2001-2010

    Prezentare generală
    La finele anului 1998, prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Romane s-a creat cadrul juridic necesar separarii instituţionale a activităţii de exploatare şi întreţinere a infrastructurii feroviare de activitatea de operare a serviciilor de transport feroviar.
    Aceasta reorganizare a fost efectuată în spiritul directivelor Uniunii Europene în domeniul feroviar, respectând totodată criteriile economiei de piaţa, având în principal următoarele scopuri:
    ● separarea activităţilor de exploatare şi întreţinere a infrastructurii feroviare publice de activităţile de operare a serviciilor de transport feroviar;
    ● accesul echitabil şi nediscriminatoriu al operatorilor de transport feroviar pe infrastructura feroviara;
    ● liberalizarea tarifelor la transportul feroviar de marfa;
    ● crearea condiţiilor pentru accesul capitalului privat în transportul feroviar;
    ● pregătirea sistemului romanesc de transport feroviar în vederea participării la piaţa transporturilor europene, după liberalizarea acesteia.
    In urma acestei reorganizari s-au creat cinci entităţi administrative;
    ● Compania Naţionala de Cai Ferate - CFR SA care administrează şi asigura funcţionarea infrastructurii feroviare publice şi private,
    ● Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Călători- CFR Călători SA ca operator naţional de transport de călători,
    ● Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Marfa - CFR Marfa SA ca operator naţional de transport de marfa,
    ● Societatea de Servicii de Management Feroviar - SMF SA, care asigura servicii specializate financiar contabile şi juridice pentru celelalte entităţi desprinse din structura SNCFR.
    ● Societatea de Administrare Active Feroviare - SAAF SA care asigura activitatea de valorificare a surplusului de active feroviare rezultate în urma reorganizării.
    Dezvoltarea transportului feroviar în toate ţările dezvoltate, este motivată de avantajele de necontestat ale acestui sistem şi anume:
    ■ eficienta energetica: consumul de energie pe unitatea de transport este de 6 ori mai mic decât la sistemul auto şi de 3 ori mai mic decât la cel naval;
    ■ poluarea mediului: volumul poluantilor emanati în atmosfera pe unitatea transportată este numai 1/10 fata de celelalte mijloace de transport;
    ■ utilizarea terenului: terenul ocupat de o cale ferată ocupa numai 60% fata de cel necesar unui drum rutier cu aceeaşi capacitate de circulaţie;
    ■ implicarea socială: acoperire naţionala prin infrastructura proprie de transport, ceea ce creează posibilitatea deplasării cetăţenilor României în orice localitate din ţara, conform programului dorit, pe baza unui grafic orar prestabilit şi cunoscut de populaţie prin mersul de tren;
    ■ numărul accidentelor soldate cu morţi şi răniţi este cel mai mic dintre toate modurile de transport.
    Obiectivul final al strategiilor de dezvoltare ale actualelor structuri organizatorice existente în sistemul feroviar este funcţionarea transportului pe calea ferată din România pe principii de rentabilitate în toate sectoarele lui de activitate.
    Infrastructura feroviara trebuie modernizata într-o maniera nediscriminatorie fata de cea rutieră sau aeriană, astfel încât România sa se poată integra în reţeaua pan europeană de transport feroviar.
    Parcul de material rulant motor şi remorcat atât pentru transportul de călători cat şi pentru cel de marfa trebuie modernizat şi înnoit astfel încât sa permită societăţilor comerciale feroviare sa devină operatori europeni competitivi în perspectiva liberalizarii obligatorii a pieţei europene de transport feroviar, oferind servicii la un nivel calitativ care sa satisfacă asteptarile clienţilor.
    Pentru detalierea programelor şi strategiilor activităţii feroviare, prezentam în continuare pe principalele sectoare de activitate, situaţia actuala a acestora şi programele şi strategiile sectoriale.

                                   STRATEGIA
                   de dezvoltare a infrastructurii feroviare
                       din România în perioada 2001-2010

    1. Prezentare generală a infrastructurii

    Gestiunea infrastructurii feroviare din România este realizată de Compania Naţionala de Cai Ferate "CFR"-SA, care a fost înfiinţată la 1 octombrie 1998, în baza Hotărârii de Guvern Nr. 581/1998, prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Romane.
    Compania Naţionala de Cai Ferate are, în principal, ca obiect de activitate:
    => gestionarea infrastructurii feroviare şi punerea acesteia la dispoziţia operatorilor de transport feroviar, în condiţiile legii;
    => dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii feroviare din România în concordanta cu standardele europene, în scopul asigurării compatibilitatii şi interoperabilitatii cu sistemul de transport feroviar european;
    => organizarea, planificarea, coordonarea şi controlul activităţilor de administrare, exploatare, întreţinere şi reparare a infrastructurii feroviare;
    => desfăşurarea activităţilor industriale şi de servicii conexe pentru asigurarea funcţionarii infrastructurii feroviare;
    => gestionarea patrimoniului auxiliar feroviar.
    Compania Naţionala de Cai Ferate:
    are în administrare infrastructura feroviara publica, proprietate a statului, precum şi bunurile rezultate din investiţii, dezvoltări si/sau modernizări ale acesteia;
    deţine în proprietate privată elemente de infrastructura feroviara, altele decât cele care constituie infrastructura feroviara publica, clădiri, terenuri, unităţi de producţie etc.
    Principalele elemente ale infrastructurii feroviare sunt:
    ● 22.247 km linii desfăşurate de cale ferată;
    ● 4.236 poduri;
    ● 14.531 podeţe;
    ● 211 tuneluri;
    ● 530 maşini grele de cale;
    ● 2.332 locomotive şi vagoane;
    ● 1.051 staţii şi halte de cale ferată;
    ● 24.247 schimbatoare de cale simple (macazuri);
    ● 4.761 km linii echipate cu bloc de linie automat;
    ● 21 triaje de reţea;
    ● 1.095 instalaţii automate la treceri la nivel;
    ● 7.735 km de cale ferată echipaţi cu autostop;
    ● 5.902 km linii electrice de medie şi joasa tensiune;
    ● 10.600 km linii electrice de contact;
    ● 77 substatii de tracţiune electrica;
    ● 140 centrale telefonice automate;
    ● 16.552 km trasee telefonice şi telegrafice;
    ● 4.100 km trasee transmisiuni de date cu fibra optica;
    ● 3.109 clădiri.
    Transportul feroviar este un proces în permanenta dezvoltare, în primul rând datorită avantajelor tehnico-economice pe care le oferă. Activitatea de transport feroviar este organizată în reţea continua, raspandita geografic pe tot teritoriul tarii. Reţeaua feroviara asigura legătura cu toate reţelele feroviare ale ţărilor vecine si, mai departe, cu reţelele feroviare ale celorlalte tari din Europa şi din Asia.
    Din punct de vedere istoric, CFR a fost cel mai mare ofertant de servicii de transport din România.
    Prin lungimea desfăşurata a liniilor, de 22.247 km, Compania Naţionala de Cai Ferate este, ca mărime, a şaptea în Europa, după cele din Germania, Italia, Spania, Polonia şi Ucraina.
    Reţeaua feroviara este armonios repartizata pe teritoriul tarii având o dispunere circulara pe doua inele, aproape concentrice, strabatute de 8 magistrale radiale care pornesc din capitala tarii, restul fiind linii principale sau secundare.
    Datele statistice din prezent referitoare la structura şi volumul de transport arata o orientare accentuata spre transportul rutier în defavoarea celui feroviar, deşi sistemul feroviar are un randament energetic mult mai ridicat fata de cel rutier, gradul de poluare în transportul feroviar fiind de 10 ori mai mic decât cel din transportul rutier, iar siguranţa circulaţiei în transportul feroviar de 2.900 de ori mai buna decât cea din transportul rutier.

    2. Cadrul organizatoric existent

    Activitatea celor 47.560 de angajaţi ai Companiei Naţionale de Cai Ferate este organizată în prezent astfel:
    ♦ o structura centrala, cu direcţii de specialitate;
    ♦ 8 regionale de cale ferată, structurate pe criterii teritoriale, ce au în componenta;
    ♦ 57 secţii de întreţinere a liniilor (L);
    ♦ 8 secţii de întreţinere mecanizata a caii (SIMC);
    ♦ 2 secţii de reparaţii utilaje cale (SRCUC);
    ♦ 27 secţii de centralizare şi telecomanda (CT);
    ♦ 8 zone de electrificare.
    ♦ 4 secţii de producţie industriala (SPIACT);
    ♦ o agenţie de telecomunicaţii feroviare cu 8 zone;
    ♦ o unitate de sudura a liniilor (SUDAREC) cu 3 secţii;
    ♦ un centru de informatica cu 8 oficii de calcul;
    ♦ o sucursala de patrimoniu cu 8 subunitati exterioare;
    ♦ o tipografie (Filaret);
    ♦ o editura feroviara.

    3. Starea infrastructurii

    Starea tehnica a infrastructurii caii ferate a înregistrat o degradare continua în ultimii ani, datorită neexecutării la timp a lucrărilor necesare, ca urmare a insuficienţei transferurilor bugetare şi imposibilităţii acoperirii necesarului de fonduri din surse proprii.

    3.1. Linii şi lucrări de arta
    An de an, numărul kilometrilor scadenti la reparaţie capitala a crescut, ajungând la 01.01.2001 la 4.060 km, reprezentind circa 30% din lungimea de exploatare de 13.628 km. Principala cauza a restantelor la reparaţia capitala a liniilor şi lucrărilor de arta o reprezeinta neasigurarea resurselor financiare de la bugetul de stat la nivelul necesar. O cauza importanta a degradării caii o reprezintă reducerea personalului din ramura linii, ceea a condus la imposibilitatea efectuării la nivelul necesarului, în special a lucrărilor de întreţinere punctuale. Un fenomen existent de mai mulţi ani îl constituie tendinţa puternica de migrare a personalului infrastructurii în sectoare de activitate cu posibilităţi de câştiguri mai mari şi cu condiţii de munca mult mai puţin vitrege.
    Evoluţia scadentelor la reparaţia capitala a liniilor curente ale reţelei, comparativ cu dinamica realizării refactiilor de linii în perioada 1989-2001 este prezentată în graficul alăturat.*)
    Restante importante se înregistrează şi la lucrările de reparaţii ale lucrărilor de arta şi terasamente, pe reţeaua feroviara existând în evidenta un număr de 18.739 poduri şi podeţe, 179 tunele şi 11.473 km terasamente şi lucrări de apărare, consolidare, drenare şi protecţie aferente acestora.
    Din numărul total de poduri şi podeţe aflate în evidenta 2.700 au durata de viaţa expirată, 615 necesita urgent înlocuire, iar 10.403 sunt scadente la reparaţie capitala.
    O alta problema legată de siguranţa circulaţiei o constituie starea tehnica a terasamentelor, edificatoare în acest sens fiind numărul în continua creştere al zonelor cu probleme de stabilitate şi al punctelor periculoase.
    Evoluţia punctelor periculoase în perioada 1992-2001 se prezintă în graficul de mai sus.*)
    Pentru micşorarea vitezei de degradare a caii şi pentru menţinerea stării caii la parametrii normali pentru siguranţa circulaţiei s-a suplinit neexecutarea lucrărilor de reparaţii capitale a liniilor prin executarea de lucrări de reparaţii periodice (reparaţie periodică cu maşini grele de cale cu ciuruirea integrala a prismei de piatra sparta) cat şi prin sporirea numărului de kilometri pe care s-au efectuat buraje de întreţinere. Realizările nu pot fi la nivelul necesarului datorită stării tehnice a parcului de maşini grele de cale şi imposibilităţii asigurării la timp a fondurilor necesare pentru reparaţii. Parcul de maşini grele de cale este în proporţie de 80% de producţie interna, maşinile având durata normală de viaţa depăşită.
    O alta problema deosebita o reprezintă lipsa mijloacelor financiare pentru asigurarea unui ritm normal de înlocuire a aparatelor de cale uzate la limita. In ultimii ani numărul aparatelor de cale care au fost înlocuite a scăzut, evoluţia inlocuirilor fiind prezentată în graficul de mai sus.*)
    Acumularea an de an a scadentelor la RK linii, lucrări de arta şi terasamente, nerealizarea programelor de reparaţie periodică si, în general, neasigurarea bazei materiale necesare au determinat degradarea continua a geometriei caii şi a elementelor componente ale suprastructurii şi infrastructurii caii fapt care a condus la necesitatea introducerii unor restricţii de viteza, fără acoperire în timpii de mers, în anul 2000 fiind înregistrate 245 de cazuri pe o lungime de peste 600 km.
    Evoluţia numărului acestora este prezentată în graficul de mai sus.*)
    La începutul anului 2001 existau pe teren 186 restricţii de viteza fără acoperire în timpii de mers, cu o lungime de 624 km.
    Proporţia, pe cauze, a restricţiilor de viteza, este ilustrata în figura alăturată.*)
    In acest context, datorită degradării avansate a stării caii, lucrărilor de arta şi terasamentelor a fost necesară închiderea unor linii, astfel ca la finele anului 2000 se înregistrau 24 secţii de circulaţie închise cu o lungime totală de 208,321 km.

    3.2. Instalaţii de siguranţa circulaţiei
    O situaţie similară se înregistrează şi la instalaţiile de siguranţa circulaţiei: de semnalizare, centralizare şi bloc de linie automat.
    Situaţia sintetică, pe tipuri de instalaţii, se prezintă astfel:
    ● instalaţii de centralizare electrodinamica (CED): 652 de staţii cu 18.444 de macazuri, din care 550 de staţii cu 15.559 macazuri sunt scadente la RK;
    ● instalaţii de centralizare electromecanica (CEM): toate cele 71 de staţii scadente la RK;
    ● instalaţii mecanice (SBW): toate cele 212 cazuri scadente la RK.
    Situaţia numărului staţiilor, cu instalaţiile scadente la RK este prezentată în graficul de mai sus.*)
    Situaţia numărului macazurilor din instalaţiile scadente la RK este prezentată în graficul următor.*)
    De asemenea, au durata normală de funcţionare depăşită:
    - 23.338 km cabluri electrice de alimentare şi semnalizare în staţii;
    - 219 instalaţii de bariera automată;
    - la instalaţiile de bloc de linie automat: din totalul de 2.812 km de linie dubla, sunt scadente la RK 2.700 de km, însumând 10.800 km de cabluri electrice de alimentare şi semnalizare, iar pentru linie simpla, din 1.950 de km sunt scadente la RK 1.600 km, însumând 4.800 km de cabluri electrice de alimentare şi semnalizare;
    - la instalatia de autostop, din 9.700 km de cablu sunt scadente la RK 9.678 km.

    3.3. Instalaţii de electrificare
    La instalaţiile de electrificare situaţia se prezintă astfel:
    - la firul de contact: din 10.600 km desfasurati, scadenta la RK este de 7.000 km;
    - linii electrice de alimentare de joasa tensiune: 1.726 km, din care toate (100%) sunt scadente la RK;
    - linii electrice alimentare de medie tensiune: 397 km, din care 100% sunt scadente la RK;
    - linii electrice alimentare de înalta tensiune: 36,4 km, din care 100% sunt scadente la RK.
    Situaţia liniei de contact şi a liniilor electrice scadente la RK este prezentată în graficul de mai jos.*)
    La echipamentele de forta situaţia este următoarea:
    - din 77 substatii de tracţiune electrica, sunt scadente la RK 66 de substatii;
    - cele 671 grupuri electrogene în staţii sunt toate scadente la RK.
    Mijloacele de intervenţie se afla în următoarea situaţie:
    - drezinele pantograf: 80, din care sunt scadente la RK 30 de drezine;
    - macaralele EDK: 18, din care scadente la RK 13 macarale.
    In graficul de mai sus se prezintă situaţia mijloacelor de intervenţie scadente la RK.*)
    In graficul următor se prezintă situaţia instalaţiilor de electrificare scadente la RK.*)

    3.4. Starea instalaţiilor de telecomunicaţii
    Starea tehnica a suportului de transmisie (linii aeriene şi cabluri) este necorespunzătoare, 2.500 km linie aeriană de telecomunicaţii este scadenta la RK, iar starea reţelei de cabluri urbane şi interurbane se menţine cu greu la limita inferioară a parametrilor de exploatare.
    Echipamentele de transmisie multiplex, de tip analogic, pe lângă faptul ca sunt uzate moral, nu au capacitatea de transmisie necesară şi sunt scoase din fabricaţie, ca tip de echipament, pe plan mondial.
    Telefonia automată foloseşte cel mai vechi tip de centrala automată (pas cu pas), a carei fabricaţie a încetat pe plan mondial în anul 1970. Toate centralele automate ale caii ferate sunt la limita uzurii fizice, existând permanent pericolul caderii reţelei de telefonie automată.

    3.5. Concluzii asupra stării infrastructurii
    Situaţia dificila în care se găseşte infrastructura feroviara din România, prezentată în capitolele anterioare, se datorează asa cum s-a menţionat, în principal neasigurarii unei finanţări adecvate şi imposibilităţii acoperirii necesarului de fonduri din surse proprii.
    Ca urmare a finanţării insuficiente de la bugetul de stat pentru realizarea lucrărilor de reparaţii capitale a infrastructurii feroviare publice, volumul necesar anual al cheltuielilor pentru lucrări de întreţinere (a căror sursa de acoperire o reprezintă în principal tariful de utilizare a infrastructurii achitat de operatorii feroviari) este în continua creştere, fiind determinat de accentuarea degradării infrastructurii şi necesitatea menţinerii parametrilor minimali de exploatare şi siguranţa.

    4. Finanţarea infrastructurii

    Conform legii, veniturile companiei care gestionează infrastructura feroviara CFR-SA, au următoarele surse:
    1. Veniturile provenite din tariful de utilizare a infrastructurii, pe care le plătesc operatorii feroviari pentru accesul pe infrastructura feroviara publica.
    2. Venituri obţinute din chirii sau alte taxe pentru diverse servicii efectuate către operatorii feroviari sau alţi agenţi economici, în afară celor care intra în tariful de utilizare a infrastructurii.
    3. Alte venituri obţinute din valorificari de bunuri, produse reziduale, etc.
    4. Sumele alocate de la bugetul de stat, inclusiv cele aferente creditelor garantate de stat şi rambursate de la bugetul de stat.
    Utilizarea acestor venituri se face după cum urmează:
    ● tariful de utilizare a infrastructurii se foloseşte pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare, întreţinere şi reparaţii curente a infrastructurii feroviare publice;
    ● veniturile din chirii sau alte taxe se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare, întreţinere şi reparaţii curente, modernizare, dezvoltare, reparaţii capitale, ale infrastructurii feroviare private;
    ● veniturile obţinute din valorificari de bunuri sau produse reziduale se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere pentru infrastructura feroviara publica sau privată, funcţie de sectorul din care provin;
    ● sumele alocate de la bugetul de stat pentru infrastructura publica se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor de reparaţii capitale, investiţii, modernizări, dezvoltări, lucrări generate de calamitaţi naturale sau dezastre, investiţii pentru realizarea proiectelor de importanta naţionala care asigura integrarea României în sistemul de transport european.

    5. Situaţia economică

    De la înfiinţare şi pana în prezent CNCFR-SA a avut o activitate profitabila concretizata în înregistrarea de profit an de an, în condiţiile asigurării siguranţei circulaţiei, prin maximizarea veniturilor şi diminuarea la minimum a cheltuielilor.
    Bugetul de venituri şi cheltuieli din anul 2000 a avut alocaţii din bugetul de stat următoarele:
    - 931,800 mld. lei, transfer pentru reparaţii capitale la infrastructura feroviara publica;
    - 166,555 mld. lei transfer fond IFI (componenta locală a împrumuturilor BIRD, BEI);
    - 76,772 mld. lei, subventie pentru investiţii;
    - 68,307 mld. lei, alocaţii pentru plata dobânzilor şi comisioanelor la creditele externe contractate.

    5.1. Structura veniturilor
    Veniturile totale înregistrate din balanţa de venituri şi cheltuieli a CFR-SA pe anul 200 sunt următoarele:


┌───────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Explicaţii                                            2000         │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│TOTAL VENITURI, din care:                           7.259.342      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Venituri din exploatare, din care:               7.049.308      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│a) Venituri din activitatea de baza (TUI) din care: 5.028.140      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│marfa                                               2.763.170      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│călători lung parcurs                               1.070.914      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│călători scurt parcurs                              1.148.867      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│alţii                                               189            │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Îmbunătăţire condiţii de munca (marfa)              45.000         │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│b) Venituri din alte activităţi                     1.383.168      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│c) Venituri din surse bugetare, din care:           638.000        │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│- transferuri infrastructura                        638.000        │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Venituri financiare                              18.827         │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Venituri excepţionale                            191.207        │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    După cum se observa, ponderea cea mai mare a veniturilor provenite din tariful de utilizare a infrastructurii feroviare, care exprima în mod sintetic gradul de ocupare a capacităţii infrastructurii feroviare de către operatorii feroviari autorizaţi sa efectueze transport de marfa şi călători.
    Remarcam din analiza structurii veniturilor ca CFR-SA ar trebui sa aibă o lichiditate buna, care sa asigure plata tuturor obligaţiilor la termen, dar acumularea luna de luna de creanţe din plata operatorilor de transport marfa şi călători creează dificultăţi foarte mari fata de bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale, alte fonduri şi fata de furnizori.

    5.2. Structura cheltuielilor

    Structura cheltuielilor realizate de CNCFR-SA în anul 2000 este următoarea:


┌────────────────────────────────────────────┬────────────────┬────────┐
│Explicaţii                                  │         2000   │   %    │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤
│   CHELTUIELI TOTALE                        │  7.251.720     │ 100,0  │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤
│1. Cheltuieli din exploatare, din care:     │  7.165.713     │  98,8  │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤
│- cheltuieli materiale                      │  1.729.019     │  23,8  │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤
│- materii prime, materiale                  │  780.657       │  10,8  │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤
│- combustibili                              │  101.966       │   1,4  │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤
│- energie şi apa                            │  846.396       │  11,7  │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤
│- cheltuieli servicii terţi, din care:      │  2.236.189     │  31    │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤
│- RK public                                 │  652.642       │   9,0  │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤
│- RK privat                                 │  149.971       │   2,1  │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤
│- munca vie                                 │  3.069.659     │  42,3  │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤
│- amortizare                                │  126.224       │   1,7  │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤
│- alte cheltuieli                           │  4.622         │   0,1  │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤
│2. Cheltuieli financiare                    │  74.510        │   1,0  │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────┤
│3. Cheltuieli excepţionale                  │  11.497        │   0,2  │
└────────────────────────────────────────────┴────────────────┴────────┘

    Ponderea elementelor de cheltuieli în total cheltuieli este prezentată în graficele de mai sus.*)

    5.3. Situaţia datoriilor şi creanţelor
    Datoriile totale ale CFR-SA la 31.12.2000 sunt 1.197.490 mil. lei, pe următoarea componenta:


    buget de stat                   188.369 mil lei,
    din care:
    impozit asupra salariilor        17.272 mil. lei
    TVA (ct.4423)                   171.097 mil. lei
    bugetul asigurărilor sociale    618.504 mil. lei
    fondurilor speciale             233.416 mil. lei
    Furnizori                       157.201 mil. lei

Creanţele companiei sunt generate de neincasarea tarifului de utilizare a infrastructurii de la operatorii feroviari de marfa şi călători astfel:


    SNTFM Marfa                    793.335 mil. lei
    SNTFC Călători Lung Parcurs    228.827 mil. lei
    SNTFC Călători Scurt Parcurs   192.950 mil. lei
    TOTAL                        1.205.112 mil. lei

    Achitarea în termen a datoriilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, fonduri speciale şi furnizori, este condiţionată de încasarea ritmica a tarifului de utilizare a infrastructurii de la operatorii feroviari precum şi a celorlalte venituri realizate din activităţile companiei.
    Având în vedere nivelul veniturilor care se realizează, iar principala sursa a acestora o constituie tariful de utilizare a infrastructurii feroviare, se impune ca toate cheltuielile făcute sa fie foarte bine dimensionate şi gestionate.
    In cursul execuţiei anului bugetar, cheltuielile companiei cresc însă cu indici superiori celor ai inflaţiei prognozate, în special la furnizorii de materii prime şi materiale, energie, combustibili etc., motiv pentru care ar trebui sa crească cel puţin trimestrial cu indicele de inflaţie şi tariful de utilizare a infrastructurii perceput de la operatorii de marfa şi călători sau cel puţin cu nivelul indicelui de creştere al tarifelor acestora în nivelul prestaţiilor.
    Datorită faptului ca acest tarif nu are un curs ascendent pe principiile arătate mai sus, compania este nevoita pe parcursul anului sa-si reducă nivelul volumului lucrărilor pentru a-si asigura echilibrul economic.
    Datorită faptului ca profitul realizat de companie în ultimii trei ani este foarte mic, nu a fost posibila constituirea de surse proprii de investiţii, singura sursa în acest caz fiind amortizarea, care reprezintă circa 110 mld. lei anual.
    Pe de alta parte alocaţia bugetară pentru reparaţii capitale la infrastructura publica a cunoscut în ultimii ani o evoluţie descrescătoare ingrijoratoare (conform datelor din tabelul următor).


┌───────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Anul       │  1997   │  1998  │  1999  │  2000  │
├───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│RK Mii USD │ 95,842  │ 73,898 │ 32,413 │ 29,410 │
└───────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘

    Evoluţia volumului de fonduri alocate infrastructurii feroviare de la bugetul de stat şi a celor care provin din tariful de utilizare a infrastructurii, evaluat în USD, se prezintă în figura de mai sus.
    Se observa faptul ca dacă pana în anul 1995 fondurile totale asigurate erau comparabile cu cele necesare pentru buna funcţionare a infrastructurii, fonduri aproximativ constante, începând cu anul 1998 totalul fondurilor asigurate devine insuficient fata de necesar, consecinţa fiind degradarea continua a stării infrastructurii.

    6. Programul de dezvoltare pentru anii 2001-2010

    6.1. Programul de întreţinere a liniilor şi lucrărilor de arta
    Pe termen scurt şi mediu, măsurile în domeniul întreţinerii liniilor şi lucrărilor de arta vizează, pe lângă alte obiective, minimizarea lungimii de reţea cu restricţii de viteza, respectiv, reducerea vitezei de degradare a infra şi suprastructurii prin mutarea accentului pe acţiuni preventive.
    Pentru îndeplinirea obiectivelor activităţii de întreţinere s-au evaluat următoarele fonduri anuale necesare pentru asigurarea bazei materiale:


    întreţinere linii                              3.344,487 mld. lei
    întreţinere terasemente şi lucrări de arta       319,723 mld. lei
    întreţinere utilaje de cale şi material rulant   446,509 mld. lei

    Aceste fonduri, de 4.110,719 miliarde lei au fost calculate pe baza preţurilor materialelor din luna noiembrie 2000 şi reprezintă 161.000.000 USD/an. Dacă acţiunile asupra caii, adică vitezele de circulaţie şi traficul de marfa şi călători, se menţin la nivelul celor din 2000, fondurile exprimate în USD se pot considera constante anual în perioada 2001-2010.

    6.2. Programul de întreţinere a instalaţiilor SCB şi de electrificare
    Programele de întreţinere în perioada 2001-2010 vizează în primul rând stoparea degradării instalaţiilor de semnalizare şi electrificare, menţinerea acestor instalaţii în parametri tehnici precum şi refacerea stocurilor minime de piese şi materiale pentru intervenţii, care au fost drastic diminuate în urma acţiunilor de vandalism înregistrate în perioada 1990-2000.
    Prioritar în programele de întreţinere pentru instalaţiile de semnalizare şi electrificare va fi executarea reparaţiilor curente la nivelul prevăzut în instructii la un nivel valoric, exprimat în preţuri an 2000 la cca. 267 mld. lei.
    La instalaţiile de semnalizare programul de întreţinere va urmări:
    ● înlocuirea celor 2300 electromecanisme de tip EM-4 cu electromecanisme de macaz de tip EM-5R, rata înlocuirii situandu-se la circa 230 electromecanisme de macaz, acţiune care, materializata în bani, ar însemna un efort de circa 720.000 EURO;
    ● înlocuirea şi repararea bateriilor staţionare de acumulatoare care au durata de exploatare depăşită sau nu mai îndeplinesc condiţiile tehnice minime cu baterii staţionare fără întreţinere;
    ● repararea şi înlocuirea cablurilor electrice de alimentare şi semnalizare cu rezistenta de izolatie sub normele instructionale;
    ● repararea şi înlocuirea stocurilor de inductori de autostop, într-un ritm de cca. 500 de inductori pe an, care ar însemna un efort financiar de 4 mld. lei;
    La instalaţiile de electrificare, programul de întreţinere vizează următoarele obiective:
    ● întreţinerea liniei de contact şi a transformatoarelor de putere de 16 MWA;
    ● întreţinerea şi repararea echipamentelor din substatiile de tracţiune electrica;
    ● întreţinerea şi repararea instalaţiilor de telemecanizare, cu înlocuirea şi adaptarea unor module de comanda şi control performanţe;
    ● întreţinerea şi repararea grupurilor electrogene din staţiile de cale ferată.
    Efortul financiar pentru aceste lucrări, exprimat în costuri la nivelul anului 2000, ar fi de 170 mld. lei.
    In concluzie, programul de întreţinere a instalaţiilor de semnalizare şi electrificare în perioada 2001-2010 care vizează menţinerea în funcţie a actualelor instalaţii are nevoie de fonduri anuale de circa 1.400 mld. lei, suma fiind exprimată în costuri la nivelul anului 2000.

    6.3. Programul de reparaţii capitale şi modernizare
    Ţinând cont de starea actuala a infrastucturii feroviare, în scopul creării premizelor ca începând cu acest an sa se treacă la reducerea treptata a numărului elementelor infrastructurii scadente la RK se impune ca valoarea transferului bugetar alocat companiei pentru infrastructura feroviara publica, conform instrucţiunilor şi normativelor în vigoare, sa se situeze la nivelul sumei de 3.700 miliarde lei în anul 2001, suma ce ar urma sa crească treptat, anual, ajungând pana la 5.400 miliarde lei în anul 2010. Prognozele anuale, pe grupe de lucrări, sunt prezentate în Anexa 1. Fondurile minimale necesare, cu limitarea numărului de kilometri la care se fac lucrări RK la 300 km/an, sunt situate la valoarea de 2.721 miliarde lei în anul 2001, suma ce ar urma sa crească treptat, anual, ajungând pana la 3.699 miliarde lei în anul 2010. Prognozele anuale, pe grupe de lucrări, sunt prezentate în Anexa 2, iar în graficul de mai jos se prezintă desfăşurarea pe ani a fondurilor.*)


┌────────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│Anul    │ 2001│ 2002 │ 2003 │ 2004 │ 2005 │ 2006 │ 2007 │ 2008 │ 2009 │ 2010 │
├────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Fonduri │     │      │      │      │      │      │      │      │      │      │
│minime  │ 2721│ 3229 │ 3336 │ 3529 │ 3579 │ 3699 │ 3699 │ 3699 │ 3699 │ 3699 │
├────────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Fonduri │     │      │      │      │      │      │      │      │      │      │
│necesare│ 3700│ 4400 │ 4700 │ 5000 │ 5100 │ 5400 │ 5400 │ 5400 │ 5400 │ 5400 │
└────────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘

    In paralel, infrastrucura feroviara privată impune adoptarea unui program coerent de reparaţii capitale susţinut din surse proprii de venituri, astfel încât în următorii 10 ani sa poată fi recuperate restantele acumulate în ultimii 15 ani şi sa se poată reveni la ritmuri medii de execuţie, începând cu anul 2011, în funcţie de elementele care vor deveni anual scadente la RK (Anexa 3).
    După anul 1989 nu au mai început obiective mari de investiţii sau de modernizare în domeniul public al infrastructurii feroviare; marea majoritate a investiţiilor feroviare sunt începute înainte de 1990 şi sunt sistate din lipsa fondurilor bugetare.
    Principalele acţiuni de modernizare şi reabilitare a infrastructurii feroviare pentru care s-au contractat credite externe, care sunt în derulare şi pentru care mai sunt necesare angajari suplimentare de noi credite sunt prezentate în Anexa 4.
    Distribuţia fondurilor asigurate şi necesare sunt prezentate în graficul alăturat.*)

    6.4. Principalele programe de modernizare ale caii ferate
    La nivelul Comunităţii Europene s-a impus problema reabilitării transportului feroviar, a creşterii increderi în acest mod de transport şi deci a extinderii sale. Mai mult decât atât, trecerea treptata la o uniune general-europeană cu o circulaţie absolut libera peste granitele geografice, a impus revederea principiilor de circulaţie pe calea ferată la nivelul întregii Europe. In acest scop este în curs de desfăşurare cel mai ambiţios program de armonizare tehnica şi legislativă în domeniul transportului feroviar, menit sa asigure interoperabilitatea la nivel european. Interoperabilitatea reprezintă capacitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteza de a permite circulaţia neîntrerupta în condiţii de siguranţa a trenurilor prin realizarea unui spaţiu fără frontiere interioare.
    In conformitate cu Directiva 440/1991 a Consiliului Comunităţii Europene, Căilor Ferate Romane le revine rolul de a integra infrastructura feroviara naţionala în parametrii tehnici europeni.
    Pentru modernizarea reţelei proprii în conformitate cu exigenţele europene România a semnat mai multe acorduri internaţionale privind transporturile feroviare şi participa la o serie de proiecte internaţionale în domeniu:
    - Acordul european pentru marile linii internaţionale de cale ferată (AGC);
    - Acordul european privind marile linii de transport internaţional combinat şi instalaţii conexe (AGTC)
    Reţeaua feroviara publica a CFR asigura legătura cu toate reţelele feroviare ale ţărilor vecine si, mai departe, cu reţelele feroviare ale celorlalte tari din Europa şi din Asia. Lungimea desfăşurata a liniilor este 22.247 km, lungimea reţelei de cai ferate din România fiind a şaptea ca mărime în Europa, după Germania, Franta, Italia, Spania, Polonia şi Ucraina. Reţeaua feroviara este armonios repartizata pe teritoriul tarii având o dispunere circulara pe doua inele, aproape concentrice, strabatute de 8 magistrale radiale care pornesc din capitala tarii.
    România, prin aşezarea sa geografică, reprezintă o zona de intersecţie a magistralelor internaţionale de transport pe calea ferată, care leagă atât nordul de sudul Europei, cat şi vestul de estul acesteia. La Conferinţa Pan - Europeană a Transporturilor de la Creta din 1994 s-au stabilit şi la Conferinţa de la Helsinki din 1998 s-au reconfirmat coridoarele pan-europene de transport, iar teritoriul României este strabatut de trei dintre coridoare şi anume:


┌─────────-─┬─────┬─────┬──────┬─────┬──────┬──────┬─────┬──────┬──────┬──────┐
│Anul       │ 2001│2002 │ 2003 │ 2004│ 2005 │ 2006 │ 2007│ 2008 │ 2009 │ 2010 │
├───────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│Fonduri    │     │     │      │     │      │      │     │      │      │      │
│asigurate  │214,5│238  │ 345  │ 0   │ 0    │ 0    │ 0   │ 0    │ 0    │ 0    │
├───────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│Fonduri    │     │     │      │     │      │      │     │      │      │      │
│neasigurate│232,8│370,7│ 597  │ 923 │ 1031 │ 971  │ 642 │ 438  │ 366  │ 436  │
└───────────┴─────┴─────┴──────┴─────┴──────┴──────┴─────┴──────┴──────┴──────┘

    ●IV Berlin/Nurnberg-Praga-Budapesta-Constanta/Salonic/Istanbul;
    ● VII Dunarea;
    ● IX Helsinki - St. Petersburg - Moscova/Pskov-Kiev-Liubashevska - Chisinau - Bucureşti - Dimitrovgrad- Alexandropolis.
    Coridoarele IV şi IX sunt multimodale, având componente rutiere şi feroviare, incluzând porturi fluviale şi maritime ca noduri şi centre de colectare şi distribuţie între modurile de transport.
    Importanta coridoarelor IV şi IX în structura traficului derulat pe reţeaua CFR şi necesitatea reabilitării lor rezida din faptul ca, în total, pe circa o cincime din lungimea totală a reţelei se derulează aproape o jumătate din traficul total.
    In domeniul instalaţiilor de semnalizare politica de dezvoltare s-a orientat încă din anul 1992 către înlocuirea actualelor instalaţii de semnalizare cu relee cu instalaţii de semnalizare electronice bazate pe folosirea tehnicii de calcul.
    In continuare, CFR SA va opta pentru modernizarea instalaţiilor de centralizare electrodinamice cu relee din staţiile mari de cale ferată prin înlocuirea cu instalaţii CE (centralizare electronica), cu precădere cele aflate pe Coridorul IV, prin atragerea de fonduri externe. Se au în vedere pentru următoarea etapa 2002-2004 înlocuirea instalaţiilor de centralizare electrodinamica din staţiile Constanta, Deva, Şimeria, Curtici şi altele.
    Pentru instalaţiile de centralizare cu relee din staţiile cu mai puţin de 30 de macazuri, strategia CN CFR SA pe termen lung este aceea de informatizare a posturilor de comanda.
    In aceasta direcţie se încearcă deja doua soluţii tehnice româneşti care odată ce vor fi omologate vor putea fi folosite la toate lucrările de reparaţii capitale ale instalaţiilor de semnalizare.
    Se vor obţine astfel instalaţii de semnalizare care vor păstra siguranţa circulaţiei la logica cu relee, dar vor avea disponibilitatea şi supletea unor instalaţii electronice bazate pe tehnica de calcul.
    Una din soluţiile de informatizare încercate poate sa înlocuiască în varianta finala cca. 80% din numărul total de relee fişa, fiind astfel prima instalatie electronica românească.
    Avantajele informatizarii staţiilor centralizate electrodinamic cu relee sunt date de:
    - posibilitatea preluării funcţiilor de comanda şi control din aceste staţii în staţiile mari dotate cu instalaţii electronice putându-se realiza foarte uşor sisteme dispecer pe secţii de circulaţie;
    - creşterea siguranţei circulaţiei în exploatare prin reducerea posibilitatii apariţiei erorii umane;
    - crearea funcţiei de play-back astfel încât se poate cunoaşte pentru o perioada de timp prestabilita toate schimbările de stare a obiectelor din staţie;
    - posibilitatea livrariii de date către sistemul informatic integrat al sistemului feroviar (IRIS);
    - posibilitatea semnalizării la un punct central a tuturor deranjamentelor apărute la instalatia CED, fapt ce va conduce la o întreţinere la un nivel superior a acestor instalaţii.
    In tabelul alăturat se prezintă numărul de staţii mici şi medii în care se pot introduce informatizari în următorii ani, într-un ritm iniţial de 10 staţii/an, ceea ce reprezintă un efort financiar de circa 20 mil. USD/an între anii 2001 - 2010
    In acest context principalele obiective incluse în programul de modernizare a infrastructurii feroviare din România sunt:
    1. Reabilitarea tronsoanelor feroviare aferente sectoarelor de pe teritoriul României ale coridoarelor paneuropene de transport (Anexele 5 şi 6);
    2. Modernizarea instalaţiilor de centralizare din principalele staţii de cale ferată situate pe coridoarele paneuropene de transport (Anexele 7,si 8),


┌────┬─────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────┐
│Nr. │   Regionala de      │ Nr. staţii CED cu mai  │Nr. staţii CED cu un │
│crt.│   cale ferată       │puţin de 20 de macazuri │număr de 20 ...30 de │
│    │                     │                        │macazuri             │
├────┼─────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 1  │Bucureşti            │37                      │22                   │
├────┼─────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 2  │Craiova              │56                      │13                   │
├────┼─────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 3  │Timişoara            │54                      │14                   │
├────┼─────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 4  │Cluj                 │41                      │7                    │
├────┼─────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 5  │Braşov               │56                      │19                   │
├────┼─────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 6  │Iaşi                 │45                      │19                   │
├────┼─────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 7  │Galaţi               │33                      │11                   │
├────┼─────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 8  │Constanta            │18                      │15                   │
├────┴─────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ TOTAL număr staţii       │340                     │120                  │
└──────────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────┘

    3. Realizarea de noi lini electrificate (Anexa 9);
    4 Modernizarea la nivelul standardelor europene a 13 staţii de cale ferată (Anexa 10);
    5. Extinderea reţelei de comunicaţii pe fibra optica (Anexa 11).
    6. Proiectele de achiziţii de maşini, utilaje, echipamente şi instalaţii necesare la întreţinerea infrastructurii feroviare (Anexele 12 şi 13)
    Strategia de realizare a lucrărilor susmenţionate este reprezentată pentru perioada 2001-2010 în Anexa 14.
    Necesarul de finanţare pentru alinierea parametrilor operationali ai infrastructurii feroviare din România la parametrii reţelei europene de transport feroviar s-a estimat pe baza elementelor conţinute în următoarele documente de referinţa:
    * Programul Naţional de Aderare a României;
    * Rapoarte elaborate de Secretariatul ŢINĂ (Transport Infrastructure Needs Assesement), Viena al Comisiei Europene, DG Transport (1998-2000);
    * Strategia Companiei Naţionale de Cai Ferate "CFR" - S.A.
    * Legea nr.71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Cai de comunicaţie.

    7. Concluzii

    Starea tehnica a infrastnucturii feroviare, modul de finanţare al acesteia, şi problemele economice existente în activitatea Companiei Naţionale de Cai Ferate C.F.R. - S.A. determina următoarele concluzii:
    ● infrastructura feroviara se afla într-un proces de degradare continua datorită în principal neasigurarii fondurilor necesare pentru întreţinere şi reparaţii;
    ● asigurarea veniturilor necesare funcţionarii infrastructurii este afectată de neachitarea ritmica a sumelor datorate de operatorii feroviari ca tarif de utilizare a infrastructurii
    ● pentru reabilitarea infrastructurii feroviare sunt necesare măsuri urgente de finanţare a lucrărilor care sa conducă la eliminarea decalajelor înregistrate în ansamblul activităţilor specifice;
    ● necesitatea continuării şi accelerării procesului de modernizare şi reabilitare a infrastructurii feroviare de transport pentru alinierea la standardele europene de performanta, confort şi siguranţa;
    ● se impune urmărirea îndeaproape a programelor de implementare a proiectelor cu finanţare externa componenta a reabilitării infrastructurii feroviare
    ● volumul mare al lucrărilor neexecutate încă la obiectivele de investiţii în derulare implica, pe lângă stabilirea prioritatilor, şi eşalonarea lor, acordarea resurselor financiare bugetare necesare pentru ca obiectivele respective sa fie finalizate şi puse în funcţiune în max. 4 - 5 ani,
    Implementarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare din România în perioada 2001 - 2010 se va face corelat cu sumele alocate anual prin Legea Bugetului de Stat.

--------------
    NOTA(CTCE)
    *) Reprezentarile grafice se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 704 din 6 noiembrie 2001.

    ANEXA 1

               NECESARUL FONDURILOR DE LA BUGETUL DE STAT PENTRU
                 REPARAŢII CAPITALE LA INFRASTRUCTURA FEROVIARA
                         PUBLICA IN PERIOADA 2001-2010



+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|            ACTIVITATEA             |    UM     |2001 |2002 |2003 |2004 |2005 |2006 |2007 |2008 |2009 |2010 |
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|1. RK linii                         | mld. lei  |1.958|2.150|2.343|2.450|2.500|2.680|2.680|2.680|2.680|2.680|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|1.1. Lungimea liniilor              |    km     |  600|  658|  718|  750|  765|  820|  820|  820|  820|  820|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|1.2. Cost mediu                     |mld. lei/km|3,265|3,265|3,265|3,265|3,265|3,265|3,265|3,265|3,265|3,265|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|2. RK poduri-podete                 | mld. lei  |  619|  634|  665|  696|  700|  700|  700|  700|  700|  700|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|2.1. Lungimea podurilor si podetelor|    ml     |3.260|3.340|3.500|3.665|3.685|3.685|3.685|3.685|3.685|3.685|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|2.2. Cost mediu                     |mld. lei/ml|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|3. RK tuneluri                      | mld. lei  |  122|  450|  480|  510|  540|  600|  600|  600|  600|  600|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|3.1. Lungimea tunelurilor           |    ml     |  593|1.500|1.600|1.700|1.800|2.000|2.000|2.000|2.000|2.000|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|3.2. Cost mediu                     |mld. lei/ml|0,205|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|4. RK terasamente                   | mld. lei  |  369|  480|  512|  560|  560|  560|  560|  560|  560|  560|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|4.1. Lungimea terasamentelor        |    km     |   20|   27|   28|   31|   31|   31|   31|   31|   31|   31|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|4.2. Cost mediu                     |mld. lei/km|   18|   18|   18|   18|   18|   18|   18|   18|   18|   18|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|5. RK instalatii SCB+IFTE           | mld. lei  |  591|  636|  650|  734|  750|  800|  800|  800|  800|  800|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|6. Proiectare RK Infr. publica      | mld. lei  |   41|   50|   50|   50|   50|   60|   60|   60|   60|   60|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|7. TOTAL RK INFR. PUBLICA           | mld. lei  |3.700|4.400|4.700|5.000|5.100|5.400|5.400|5.400|5.400|5.400|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+

    Estimarea fondurilor necesare a fost făcuta la nivelul preţurilor din ianuarie 2001 şi cursul de 26.768 lei/USD din data de 15.02.2001, netinandu-se cont de inflaţie.
    Necesarul fondurilor a fost estimat pe principiul reducerii treptate, în următorii 10 ani, a actualelor restante la reparaţie capitala a elementelor infrastructurii feroviare datorate alocaţiilor insuficiente din ultimii 15 ani şi a revenirii, în perioada următoare (începând cu 2011), la ritmuri medii de execuţie (corespunzătoare elementelor infrastructurii feroviare care vor deveni anual scadente la RK în acea perioada).

    ANEXA 2

                  FONDURI MINIME DE LA BUGETUL DE STAT PENTRU
                 REPARAŢII CAPITALE LA INFRASTRUCTURA FEROVIARA
                         PUBLICA IN PERIOADA 2001-2010



+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|            ACTIVITATEA             |    UM     |2001 |2002 |2003 |2004 |2005 |2006 |2007 |2008 |2009 |2010 |
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|1. RK linii                         | mld. lei  |  979|  979|  979|  979|  979|  979|  979|  979|  979|  979|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|1.1. Lungimea liniilor              |    km     |  300|  300|  300|  300|  300|  300|  300|  300|  300|  300|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|1.2. Cost mediu                     |mld. lei/km|3,265|3.265|3,265|3,265|3.265|3,265|3,265|3,265|3,265|3,265|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|2. RK poduri-podete                 | mld. lei  |  619|  634|  665|  696|  700|  700|  700|  700|  700|  700|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|2.1. Lungimea podurilor si podetelor|    ml     |3.260|3.340|3.500|3.665|3.685|3.685|3.685|3.685|3.685|3.685|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|2.2. Cost mediu                     |mld. lei/ml|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|0,190|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|3. RK tuneluri                      | mld. lei  |  122|  450|  480|  510|  540|  600|  600|  600|  600|  600|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|3.1. Lungimea tunelurilor           |    ml     |  593|1.500|1.600|1.700|1.800|2.000|2.000|2.000|2.000|2.000|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|3.2. Cost mediu                     |mld. lei/ml|0,205|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300|0,300|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|4. RK terasamente                   | mld. lei  |  369|  480|  512|  560|  560|  560|  560|  560|  560|  560|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|4.1. Lungimea terasamentelor        |    km     |   20|   27|   28|   31|   31|   31|   31|   31|   31|   31|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|4.2. Cost mediu                     |mld. lei/km|   18|   18|   18|   18|   18|   18|   18|   18|   18|   18|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|5. RK instalatii SCB+IFTE           | mld. lei  |  591|  636|  650|  734|  750|  800|  800|  800|  800|  800|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|6. Proiectare RK Infr. publica      | mld. lei  |   41|   50|   50|   50|   50|   60|   60|   60|   60|   60|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|7. TOTAL RK INFR. PUBLICA           | mld. lei  |2.721|3.229|3.336|3.529|3.579|3.699|3.699|3.699|3.699|3.699|
+------------------------------------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+

    Estimarea fondurilor necesare a fost făcuta la nivelul preţurilor din ianuarie 2001 şi cursul de 26.768 lei/USD din data de 15.02.2001, netinandu-se cont de inflaţie.
    Necesarul fondurilor a fost estimat pe principiul reducerii treptate, în următorii 10 ani, a actualelor restante la reparaţie capitala a elementelor infrastructurii feroviare datorate alocaţiilor insuficiente din ultimii 15 ani şi a revenirii, în perioada următoare (începând cu 2011), la ritmuri medii de execuţie (corespunzătoare elementelor infrastructurii feroviare care vor deveni anual scadente la RK în acea perioada).

    ANEXA 3

                  RESURSELE NECESARE PENTRU REPARAŢII CAPITALE
           LA INFRASTRUCTURA FEROVIARA PRIVATĂ IN PERIOADA 2001-2010



+-------------------------------------+--------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|             ACTIVITATEA             |   UM   |2001|2002 |2003 |2004 |2005 |2006 |2007 |2008 |2009 |2010 |
+-------------------------------------+--------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|1. RK alte linii din statii si triaje|mld. lei|   1|   90|  100|  100|  100|  100|  100|  100|  100|  100|
+-------------------------------------+--------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|2. RK cladiri                        |mld. lei| 432|  600|  750|  850|  930|1.000|1.000|1.000|1.000|1.000|
+-------------------------------------+--------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|3. RK instalatii TTR                 |mld. lei|  14|   80|  100|  100|  120|  150|  150|  150|  150|  150|
+-------------------------------------+--------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|4. RK masini grele                   |mld. lei| 190|  200|  200|  200|  200|  200|  200|  200|  200|  200|
+-------------------------------------+--------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|5. RK utilaje                        |mld. lei|  84|  100|  100|  100|  100|  100|  100|  100|  100|  100|
+-------------------------------------+--------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|6. Proiectare RK Infr. privata       |mld. lei|  28|   30|   50|   50|   50|   50|   50|   50|   50|   50|
+-------------------------------------+--------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|7. TOTAL RK INFR. PRIVATA            |mld. lei| 749|1.100|1.300|1.400|1.500|1.600|1.600|1.600|1.600|1.600|
+-------------------------------------+--------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+

    Estimarea fondurilor necesare a fost făcuta la nivelul preţurilor din ianuarie 2001 şi cursul de 26.768 lei/USD din data de 15.02.2001, netinandu-se cont de inflaţie.
    Necesarul fondurilor a fost estimat pe principiul reducerii treptate, în următorii 10 ani, a actualelor restante la reparaţie capitala a elementelor infrastructurii feroviare datorate alocaţiilor insuficiente din ultimii 15 ani şi a revenirii, în perioada următoare (începând cu 2011), la ritmuri medii de execuţie (corespunzătoare elementelor infrastructurii feroviare care vor deveni anual scadente la RK în acea perioada).

    ANEXA 4

                     MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII FEROVIARE
                   DIN CREDITE EXTERNE IN PERIOADA 2001-2010



                                                                                                     Mil. USD
+----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|Nr. |         Actiunea programata         | Fonduri |Total|2001 |2002|2003|2004|2005|2006|2007|2008|2009|2010|
|crt.|                                     |         |     |     |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |                                     |necesare | 3285|  122| 204| 336| 610| 663| 572| 353| 119| 102| 204|
|  1 |Reabilitare Coridor IV transeuropean +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |                                     |asigurate|  637|  122| 204| 311|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
+----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |Pr. Reabilitare CF. 3976 RO,         |necesare | *120|   30|  12|  12|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
|  2 |BIRD, (IRIS, fibra optica,           +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |utilaje cale, etc.)                  |asigurate| *120|   30|  12|  12|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
+----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |Pr. Reabilitare CF. RO-9604,         |necesare |  *58|   20|  10|  10|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
|  3 |PHARE (materiale de cale, CE         +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |statii)                              |asigurate|  *58|   20|  10|  10|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
+----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |Reabilitarea podului Giurgiu,        |necesare |    5|    1|   2|   2|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
|  4 |PHARE-multitari, etapa a II-a        +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |                                     |asigurate|    5|    1|   2|   2|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
+----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |Reabilitarea si consolidarea         |necesare |  *34|   12|  10|  10|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
|  5 |infrastructurii feroviare urmare     +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |calamitati, BEI                      |asigurate|  *34|   12|  10|  10|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
+----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |                                     |necesare | 69,7|    0| 0,3| 3,2| 7,1| 6,6| 8,1|10,2|  14|12,9| 7,3|
|  6 |Centralizari electronice             +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |                                     |asigurate|    0|    0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
+----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |Modernizare si extindere comunicatii |necesare | 57,8| 26,8|13,9| 7,4|   7| 2,7|   0|   0|   0|   0|   0|
|  7 |pe fibra optica                      +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |                                     |asigurate| 22,5| 22,5|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
+----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |                                     |necesare |   62|    6|  28|  28|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
|  8 |Electrificare linie CF Tecuci-Barbosi+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |                                     |asigurate|    6|    6|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
+----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |Consolidare/suprainaltare maluri     |necesare |   38|    3|  10|  12|  13|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
|  9 |Portile de Fier I                    +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |                                     |asigurate|    1|    1|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
+----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |                                     |necesare | 43,9|    2| 7,5| 8,1| 6,5| 4,5| 1,8| 2,9| 3,8| 4,3| 2,5|
| 10 |Modernizari statii de cale ferata    +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |                                     |asigurate|    0|    0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
+----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |Finalizare linie CF Valcele -        |necesare |  100|   10|  30|  30|  30|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
| 11 |Ramnicu Valcea                       +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |                                     |asigurate|    0|    0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
+----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |Electrificare linie CF               |necesare |   91|    0|  43|  48|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
| 12 |Constanta-Mangalia                   +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |                                     |asigurate|    0|    0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
+----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |Reabilitare Coridor IX               |necesare | 1510|    0|   0|  17|  99| 194| 216| 276| 281| 227| 200|
| 13 |transeuropean                        +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |                                     |asigurate|    0|    0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
+----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |Electrificare linie CF Tecuci -      |necesare |  213|    0|   0|  30|  50|  60|  73|   0|   0|   0|   0|
| 14 |Iasi                                 +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |                                     |asigurate|    0|    0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
+----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |Electrificare linie CF Cluj Oradea   |necesare |  343|    0|   0|  43| 100| 100| 100|   0|   0|   0|   0|
| 15 |- Episcopia Bihor -                  +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |                                     |asigurate|    0|    0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
+----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |Electrificare linie CF Timisoara     |necesare |   62|    0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|  20|  20|  22|
| 16 |- Stamora Moravita                   +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |                                     |asigurate|    0|    0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
+----+-------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|                                          |necesare | 6006|232,8| 371| 597| 923|1031| 971| 642| 438| 366| 436|
| TOTAL                                    +---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|                                          |asigurate|  798|214,5| 238| 345|   0|   0|   0|   0|   0|   0|   0|
+------------------------------------------+---------+-----+-----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+

    Estimarea a fost făcuta la paritatea de 1,075 EURO/USD * Diferenţa sumelor s-a achitat anterior anului 2001

    ANEXA 5

                     SITUAŢIA necesităţilor infrastructurii
               de transport feroviar pentru realizarea racordarii
               reţelei româneşti la reţeaua de transport european
                             în perioada 2001-2010

    Coridorul IV transeuropean Curtici-Braşov-Bucureşti-Constanta



                                                                                                              Mil.USD
+----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----------------------------------------------------------+
|Nr. |                                                |       |   Sursa    |Perioada |                  Estimare costuri pe ani                  |
|crt.|               Tronson reabilitat               |Valoare| finantare  |executie +-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|    |                                                |       |            |         |2001 |2002 |2003 |2004 |2005 |2006 |2007 |2008 |2009 |2010 |
+----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|  1 |Bucuresti-Brasov, 167 km                        |    381|BEI: 180    |2001-2004| 99,5|123,7|   81| 76,8|     |     |     |     |     |     |
|    |                                                |       |Bg. stat: 46|         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
+----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|  2 |Baneasa-Fetesti, 141 km                         |    287|ISPA: 210   |2001-2006|  9,6| 32,6| 56,5|   88| 80,5| 19,8|     |     |     |     |
|    |                                                |       |Bg. stat: 77|         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
+----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|  3 |Bucuresti Nord - Baneasa si                     |       |JBIC: 223   |         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|    |Fetesti-Constanta, 86 km                        |    297|Bg. stat: 74|2001-2006|  9,8| 13,1| 58,8| 90,4| 98,3| 26,6|     |     |     |     |
+----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|  4 |Frontiera-Curtici-Arad-Simeria, 184 km          |    595|Surse       |2001-2007|    3|   19|   86|  144|  144|  144|   55|     |     |     |
|    |                                                |       |neasigurate |         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
+----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|  5 |Simeria-Alba Iulia-Coslariu, 70 km              |    210|Surse       |2002-2007|     |    8|   30|   50|   50|   50|   22|     |     |     |
|    |                                                |       |neasigurate |         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
+----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|  6 |Coslariu-Sighisoara, 98 km                      |    294|Surse       |2002-2007|     |    4|    8| 56,5| 84,6| 84,6| 56,3|     |     |     |
|    |                                                |       |neasigurate |         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
+----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|  7 |Sighisoara-Brasov, 128,5 km                     |    356|Surse       |2003-2008|     |     |    6|   12| 67,7|101,5|101,5| 67,3|     |     |
|    |                                                |       |neasigurate |         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
+----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|  8 |Craiova-Leu-Pod nou peste Dunare-Calafat, 146 km|    473|Surse       |2002-2007|     |    3|   10| 92,2|137,9|137,9|   92|     |     |     |
|    |                                                |       |neasigurate |         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
+----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|  9 |Craiova-Strehaia-Dr. Tr. Severin, 114 km        |    230|Surse       |2006-2014|     |     |     |     |     |  7,5| 14,9| 29,6| 59,7|118,3|
|    |                                                |  (636)|neasigurate |         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
+----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 10 |Dr. Tr. Severin-Caransebes-Arad, 267 km         |    162|Surse       |2007-2015|     |     |     |     |     |     | 11,2| 22,3| 42,9| 85,6|
|    |                                                |  (891)|neasigurate |         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
+----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|    |TOTAL CORIDOR IV                                |  3.285|            |         |121,9|203,4|336,3|609,9|  663|571,9|352,9|119,2|102,6|203,9|
|    |                                                |(4.420)|            |         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
+----+------------------------------------------------+-------+------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+

    Cifrele din paranteze reprezintă sumele totale necesare pentru realizarea obiectivului pana în anul 2015

    ANEXA 6

                   SITUAŢIA necesităţilor infrastructurii de
                transport feroviar pentru realizarea racordarii
                   reţelei româneşti la reţeaua de transport
                         european în perioada 2001-2010

    Coridorul IX transeuropean Giurgiu-Videle-Bucureşti-Paşcani-Iaşi-Ungheni



                                                                                            Mil. USD
+----+-----------------------------+-------+-----------+---------+-----------------------------------------------------------+
|Nr. |                             |       |   Sursa   |Perioada |                  Estimare costuri pe ani                  |
|crt.|     Tronson reabilitat      |Valoare| finantare |executie +-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|    |                             |       |           |         |2001 |2002 |2003 |2004 |2005 |2006 |2007 |2008 |2009 |2010 |
+----+-----------------------------+-------+-----------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 1  |Bucuresti-Videle-Giurgiu,    |274    |Surse      |2003-2007|     |     |  7,5| 52,5| 78,7| 78,7| 56,6|     |     |     |
|    |114 km                       |       |neasigurate|         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
+----+-----------------------------+-------+-----------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 2  |Ploiesti-Focsani, 139,5 km   |380    |Surse      |2003-2008|     |     |  9,5| 37,5|   93|   93|   93|   54|     |     |
|    |                             |       |neasigurate|         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
+----+-----------------------------+-------+-----------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 3  |Focsani-Pascani-Iasi-Ungheni,|580    |Surse      |2004-2012|     |     |     |    9| 18,6| 36,8| 73,7|147,3|147,3|147,3|
|    |282,5 km                     |(765)  |neasigurate|         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
+----+-----------------------------+-------+-----------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 4  |Bucuresti N-Giurgiu, 85 km   |276    |Surse      |2005-2010|     |     |     |     |  3,6|  7,4|   53| 79,5| 79,5|53   |
|    |                             |       |neasigurate|         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
+----+-----------------------------+-------+-----------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|    |TOTAL CORIDOR IX             |1510   |           |2003-2012|     |     |   17|   99|193,9|215,9|276,3|280,8|226,8|200,3|
|    |                             |(1695) |           |         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
+----+-----------------------------+-------+-----------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|    |TOTAL CORIDOR IV             |3.285  |           |2001-2015|121,9|203,4|336,3|809,9|  663|571,9|352,9|119,2|102,6|203,9|
|    |                             |(4.420)|           |         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
+----+-----------------------------+-------+-----------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|    |TOTAL CORIDOARE IV si IX     |4795   |           |2001-2015|121,9|203,4|353,3|708,9|856,9|787,8|629,2|  400|329,4|404,2|
|    |                             |(6115) |           |         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
+----+-----------------------------+-------+-----------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+

    Ciferele din paranteze reprezintă sumele totale necesare pentru realizarea obiectivului pana în anul 2015.

-----------
    NOTĂ(CTCE)
    Harta ce reprezintă schema reţelei naţionale de cai ferate, se găseşte în Monitorul Oficial al Romanie, Partea I, Nr. 704 din 6 noiembrie 2001 la pagina 14.

    ANEXA 7

              SITUAŢIA necesităţilor infrastructurii de transport
                 feroviar pentru realizarea racordarii reţelei
                   româneşti la reţeaua de transport european
                             în perioada 2001-2010

    Centralizarea electronica a staţiilor mari



                                                                                       Mil. USD
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+-------------------------------------------------+
|Nr. |                              |       |   Sursa      |Perioada |             Estimare costuri pe ani             |
|crt.|      Tronson reabilitat      |Valoare| finantare    |executie +----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |                              |       |              |         |2001|2002|2003|2004|2005|2006|2007|2008|2009|2010|
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|  1 |Bucuresti Nord (Complex)      |   12,7|PHARE         |2001     |   5| 7,7|    |    |    |    |    |    |    |    |
|    |Lucrari                       |      8|Buget stat    |2001-2002|   8|    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|  2 |Arad                          |    7,1|PHARE         |2001     | 3,5| 3,6|    |    |    |    |    |    |    |    |
|    |Lucrari                       |      1|Buget stat    |2001-2002|   1|    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|  3 |Timisoara Nord                |    5,7|PHARE         |2001     | 2,5| 3,2|    |    |    |    |    |    |    |    |
|    |Lucrari                       |      4|Buget stat    |2001-2002|   4|    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|  4 |Brasov                        |    4,4|PHARE         |2001     |   2| 2,4|    |    |    |    |    |    |    |    |
|    |Lucrari                       |      4|Buget stat    |2001-2002|   4|    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |Curtici, 111 macazuri         |    0,2|Surse         |2002     |    | 0,2|   2|   3|    |    |    |    |    |    |
|  5 |SF+PT+DL                      |      5|neasigurate   |2003-2004|    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|    |Lucrari                       |       |              |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |Deva, 43 macazuri             |    0,1|Surse         |2002     |    | 0,1|   1|   1|    |    |    |    |    |    |
|  6 |SF+PT+DL                      |      2|neasigurate   |2003-2004|    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|    |Lucrari                       |       |              |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |Caransebes, 115 macazuri      |    0,2|Surse         |2008     |    |    |    |    |    |    |    | 0,2|   2|   3|
|  7 |SF+PT+DL                      |      5|neasigurate   |2009-2010|    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|    |Lucrari                       |       |              |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |Ciulnita (tiaj, calatori), 129|    0,2|Surse         |2003     |    |    | 0,2| 2,8|   3|    |    |    |    |    |
|  8 |macazuri SF+PT+DL             |    5,8|neasigurate   |2004-2005|    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|    |Lucrari                       |       |              |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |Fetesti, 107 macazuri         |    0,2|Surse         |2004     |    |    |    | 0,2|   2| 2,8|    |    |    |    |
|  9 |SF+PT+DL                      |    4,8|neasigurate   |2005-2006|    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|    |Lucrari                       |       |              |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 10 |Constanta, 80 macazuri        |   0,15|Surse         |2004     |    |    |    |0,15| 1,4| 2,2|    |    |    |    |
|    |SF+PT+DL                      |    3,6|neasigurate   |2005-2006|    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|    |Lucrari                       |       |              |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 11 |Coslariu, 127 macazuri        |    0,2|Surse         |2005     |    |    |    |    | 0,2| 2,5|   3|    |    |    |
|    |SF+PT+DL                      |    5,5|neasigurate   |2005-2006|    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|    |Lucrari                       |       |              |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 12 |Adjud, 197 macazuri           |    0,4|Surse         |2006     |    |    |    |    | 0,4| 4,2| 4,6|    |    |    |
|    |SF+PT+DL                      |    8,8|neasigurate   |2007-2008|    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|    |Lucrari                       |       |              |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 13 |Buzau, 122 macazuri           |    0,2|Surse         |2006     |    |    |    |    | 0,2| 2,5|   3|    |    |    |
|    |SF+PT+DL                      |    5,5|neasigurate   |2007-2008|    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|    |Lucrari                       |       |              |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 14 |Bacau, 110 macazuri           |    0,2|Surse         |2007     |    |    |    |    |    |    | 0,2| 2,2| 2,7|    |
|    |SF+PT+DL                      |    4,9|neasigurate   |2008-2009|    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|    |Lucrari                       |       |              |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 15 |Pascani (triaj, calatori), 170|    0,3|Surse         |2007     |    |    |    |    |    |    | 0,3| 3,6|   4|    |
|    |macazuri SF+PT+DL             |    7,6|neasigurate   |2008-2009|    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|    |Lucrari                       |       |              |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 16 |Craiova, 104 macazuri         |    0,2|Surse         |2008     |    |    |    |    |    |    |    | 0,2| 2,2| 2,3|
|    |SF+PT+DL                      |    4,5|neasigurate   |2009-2010|    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|    |Lucrari                       |       |              |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 17 |Iasi, 89 macazuri             |    0,2|Surse         |2008     |    |    |    |    |    |    |    | 0,2|   2|   2|
|    |SF+PT+DL                      |      4|neasigurate   |2009-2010|    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|    |Lucrari                       |       |              |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 18 |Ploiesti Sud, 94 macazuri,    |    2,6|Bg. stat: 1,3 |1995-2001| 2,6|    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|    |Siemens, Lucrari              |   (12)|Surse pr.: 1,3|         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |TOTAL Centralizari Electronice| 119,25|              |         |32,6|17,2| 3,2|7,15| 6,6| 8,1|10,2|  14|12,9| 7,3|
+----+------------------------------+-------+--------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+

    La Ploieşti Sud s-au efectuat lucrări de 9,4 mil. USD în anii 1995-2000

--------------
    NOTA(CTCE)
    SCHEMA REŢELEI NAŢIONALE DE CAI FERATE (Centralizări electronice) este reprezentată grafic la pag. 16 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 704/06.11.2001.

    ANEXA 8

              SITUAŢIA necesităţilor infrastructurii de transport
                 feroviar pentru realizarea racordarii reţelei
                 româneşti la reţeaua de transport european în
                               perioada 2001-2010

    Coridorul IV transeuropean Curtici - Braşov - Bucureşti - Constanta - electromecanisme de macaz performanţe



+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+---------------------------------------------------------+
|Nr. |                                      |     | Valoare |Perioada |Estimare numar electromecanisme introduse in cale, pe ani|
|crt.|          Tronson reabilitat          |Numar|(Mii USD)|executie +----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+
|    |                                      |     |         |         |2001|2002 |2003 |2004 |2005 |2006 |2007 |2008 |2009 |2010|
+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+
|  1 |Bucuresti - Brasov, 167 km            |  230|    1.150|2001-2004|  50|   60|   60|   60|     |     |     |     |     |    |
+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+
|  2 |Baneasa - Fetesti, 141 km             |  210|    1.050|2001-2006|  30|   30|   30|   40|   40|   40|     |     |     |    |
+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+
|  3 |Bucuresti Nord - Baneasa si           |  190|      950|2003-2006|    |     |   40|   50|   50|   50|     |     |     |    |
|    |Fetesti - Constanta, 86 km            |     |         |         |    |     |     |     |     |     |     |     |     |    |
+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+
|  4 |Frontiera-Curtici-Arad-Simeria, 184 km|  280|    1.400|2003-2007|    |     |   50|   50|   60|   60|   60|     |     |    |
+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+
|  5 |Simeria-Alba Iulia-Coslariu, 70 km    |  130|      650|2003-2007|    |     |   20|   20|   30|   30|   30|     |     |    |
+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+
|  6 |Coslariu-Sighisoara, 98 km            |  150|      750|2004-2007|    |     |     |   30|   40|   40|   40|     |     |    |
+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+
|  7 |Sighisoara-Brasov, 128,5 km           |  150|      750|2005-2008|    |     |     |     |   30|   40|   40|   40|     |    |
+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+
|  8 |Craiova-Leu-Pod nou peste             |  180|      900|2004-2007|    |     |     |   30|   50|   50|   50|     |     |    |
|    |Dunare-Calafat, 146 km                |     |         |         |    |     |     |     |     |     |     |     |     |    |
+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+
|  9 |Craiova-Strehaia-Dr. Tr. Severin,     |  160|      800|2008-2014|    |     |     |     |     |     |     |   30|   30|  30|
|    |114 km                                |     |         |         |    |     |     |     |     |     |     |     |     |    |
+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+
| 10 |Dr. Tr. Severin-Caransebes-Arad,      |  330|    1.650|2009-2015|    |     |     |     |     |     |     |     |   30|  30|
|    |267 km                                |     |         |         |    |     |     |     |     |     |     |     |     |    |
+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+
|    |TOTAL CORIDOR IV                      |2.010|   10.050|         |  80|   90|  200|  280|  300|  310|  220|   70|   60|  60|
+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+
|Coridorul IX transeuropean Giurgiu-Videle-Bucuresti-Pascani-Iasi-Ungheni                                                       |
+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+
|  1 |Bucuresti-Videle-Giurgiu, 114 km      |  190|      950|2004-2007|    |     |     |   40|   50|   50|   50|     |     |    |
+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+
|  2 |Ploiesti-Focsani, 139,5 km            |  220|    1.100|2004-2008|    |     |     |   40|   40|   40|   50|   50|     |    |
+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+
|  3 |Focsani-Pascani-Iasi-Ungheni, 282,5 km|  330|    1.650|2006-2012|    |     |     |     |     |   40|   50|   50|   50|  50|
+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+
|  4 |Bucuresti N-Giurgiu, 85 km            |   90|      450|2007-2010|    |     |     |     |     |     |   20|   20|   20|  30|
+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+
|    |TOTAL CORIDOR IX                      |  830|    4.150|         |    |     |     |   80|   90|  130|  170|  120|   70|  80|
+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+
|    |TOTAL CORIDOARE IV si IX              |2.840|   14.200|         |  80|   90|  200|  360|  390|  440|  390|  190|  130| 140|
+----+--------------------------------------+-----+---------+---------+----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+----+

    Electromecanismele din producţia indigena, tip EM-5R, fabricate în regie proprie, în tehnologia anilor 1955 au un cost de circa 2000 USD, funcţionează cu curent continuu şi au întreţinere bianuala
    Electromecanismele performanţe din UE funcţionează în curent alternativ, au funcţionare fără întreţinere 500.000 de acţionari (circa 15 ani), iar producerea lor în ţara, în baza unei licenţe, devine eficienta, în condiţiile în care din totalul de 18.500 de electromecanisme, 15.500 sunt scadente la RK.

    ANEXA 9

              SITUAŢIA necesităţilor infrastructurii de transport
                 feroviar pentru realizarea racordarii reţelei
                 româneşti la reţeaua de transport european în
                               perioada 2001-2010

    Linii electrificate noi



                                                                                 Mil. USD
+----+-----------------------------------+-------+----------+---------+-------------------------------------------------+
|Nr. |                                   |       |  Sursa   |Perioada |             Estimare costuri pe ani             |
|crt.|        Linia electrificata        |Valoare|finantare |executie +----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |                                   |       |          |         |2001|2002|2003|2004|2005|2006|2007|2008|2009|2010|
+----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 1  |Tecuci - Barbosi, 73 km            |   62  |IFI       |2001-2003| 6  | 28 |  28|    |    |    |    |    |    |    |
|    |                                   |       |Buget stat|         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 2  |Tecuci - Iasi, 184 km              |  213  |IFI       |2003-2006|    |    |  30|  50|  60|  73|    |    |    |    |
|    |                                   |       |Buget stat|         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 3  |Bucuresti - Giurgiu, 64 km         |  256  |IFI       |2003-2005|    |    |  76| 100|  80|    |    |    |    |    |
|    |                                   |       |Buget stat|         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 4  |Cluj-Oradea-Episcopia Bihor, 165 km|  343  |IFI       |2003-2006|    |    |  43| 100| 100| 100|    |    |    |    |
|    |                                   |       |Buget stat|         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 5  |Constanta - Mangalia, 34 km        |   91  |IFI       |2004-2005|    |    |    |  43|  48|    |    |    |    |    |
|    |                                   |       |Buget stat|         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 6  |Craiova-Calafat, 107 km            |  138  |IFI       |2006-2008|    |    |    |    |    |  40|  58|  40|    |    |
|    |                                   |       |Buget stat|         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 7  |Videle-Giurgiu, 63 km              |  119  |IFI       |2005-2007|    |    |    |    |  30|  49|  40|    |    |    |
|    |                                   |       |Buget stat|         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 8  |Timisoara-Stamora Moravita, 56 km  |   62  |IFI       |2008-2010|    |    |    |    |    |    |    |  20|  20|  22|
|    |                                   |       |Buget stat|         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|    |TOTAL linii electrificate noi      | 1284  |          |         | 6  | 28 | 177| 293| 318| 262|  98|  60|  20|  22|
+----+-----------------------------------+-------+----------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+

---------
    NOTA(CTCE)
    SCHEMA REŢELEI NAŢIONALE DE CAI FERATE - SUBSTATII DE TRACŢIUNE ELECTRICA - este reprezentată grafic la pag. 18 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 704/06.11.2001.
    SCHEMA REŢELEI NAŢIONALE DE CAI FERATE - ELECTRIFICARI LINII - este reprezentată grafic la pag. 18 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 704/06.11.2001.

    ANEXA 10

              SITUAŢIA necesităţilor infrastructurii de transport
                 feroviar pentru realizarea racordarii reţelei
                 româneşti la reţeaua de transport european în
                               perioada 2001-2010

    Modernizări staţii de cale ferată



                                                                     Mil. USD
+---+-----------------+-------+-----------------+---------+-------------------------------------------------+
|   |                 |       |                 |         |             Estimare costuri pe ani             |
|Nr.| Statia de cale  |Valoare|      Sursa      |Perioada +----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|crt|     ferata      |       |    finantare    |executie |2001|2002|2003|2004|2005|2006|2007|2008|2009|2010|
+---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 1 |Arad             | 4     |Bg. stat: 2      |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |                 |       |Surse propr.: 2  |2001-2002| 2  |   2|    |    |    |    |    |    |    |    |
+---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 2 |Brasov           | 3,5   |BEI: 2           |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |                 |       |Surse propr.: 1,5|2002-2003|    | 1,5|   2|    |    |    |    |    |    |    |
+---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 3 |Bucuresti Nord   |11     |BEI: 5           |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |                 |       |Surse propr.: 6  |2002-2004|    |   3|   4|   4|    |    |    |    |    |    |
+---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 4 |Curtici          | 2,6   |BEI: 1,6         |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |                 |       |Surse propr.: 1  |2002-2003|    |   1| 1,6|    |    |    |    |    |    |    |
+---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 5 |Constanta        | 1     |Surse neasigurate|2003-2004|    |    | 0,5| 0,5|    |    |    |    |    |    |
+---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 6 |Craiova          | 5     |Surse neasigurate|2004-2005|    |    |    |   2|   3|    |    |    |    |    |
+---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 7 |Timisoara        | 3     |Surse neasigurate|2005-2006|    |    |    |    | 1,5| 1,5|    |    |    |    |
+---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 8 |Focsani          | 0,7   |Surse neasigurate|2006-2007|    |    |    |    |    | 0,3| 0,4|    |    |    |
+---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
| 9 |Iasi             | 3     |Surse neasigurate|2007-2008|    |    |    |    |    |    | 1,5| 1,5|    |    |
+---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|10 |Suceava          | 5     |Surse neasigurate|2007-2009|    |    |    |    |    |    |   1|   2|   2|    |
+---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|11 |Galati           | 0,6   |Surse neasigurate|2008-2009|    |    |    |    |    |    |    | 0,3| 0,3|    |
+---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|12 |Sibiu            | 2,5   |Surse neasigurate|2009-2010|    |    |    |    |    |    |    |    |   1| 1,5|
+---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|13 |Cluj             | 2     |Surse neasigurate|2009-2010|    |    |    |    |    |    |    |    |   1|   1|
+---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|   |TOTAL Modernizari|       |                 |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |statii CF        |43,9   |                 |2001-2010| 2  | 7,5| 8,1| 6,5| 4,5| 1,8| 2,9| 3,8| 4,3| 2,5|
+---+-----------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+

--------------
    NOTA(CTCE)
    SCHEMA REŢELEI NAŢIONALE DE CAI FERATE - STAŢII MARI DE CALE FERATĂ PROPUSE PENTRU MODERNIZARE - este reprezentată grafic la pag. 19 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 704/06.11.2001.

    ANEXA 11

              SITUAŢIA necesităţilor infrastructurii de transport
                 feroviar pentru realizarea racordarii reţelei
                   româneşti la reţeaua de transport european
                             în perioada 2001-2010

    Modernizarea reţelei de telecomunicaţii a "CFR" - S.A. prin introducerea cablelor cu fibre optice şi a echipamentelor digitale


*Font 7
                                                                                              Mil. USD
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+-------------------------------------------------+
|   |                                  |       |                 |         |             Estimare costuri pe ani             |
|Nr.|        Tronson reabilitat        |Valoare|      Sursa      |Perioada +----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|crt|                                  |       |    finantare    |executie |2001|2002|2003|2004|2005|2006|2007|2008|2009|2010|
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|   |Reteaua magistrala de transmisiuni| 12,3  |BIRD             |2001     |12,3|    |    |    |    |    |    |    |    |    |
| 1.|digitale a CFR (3530km)           |       |                 |         |    | 2  |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |Lucrari                           |  4,3  |Buget stat       |2001-2002| 2,3|    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|   |Reteaua digitala cu servicii      | 11,2  |BIRD             |2001-2002| 8,2| 3  |    |    |    |    |    |    |    |    |
| 2.|integrate a CFR (ISDN)            |       |                 |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |Lucrari                           |  4    |Buget stat       |2001-2002| 0,5| 3,5|    |    |    |    |    |    |    |    |
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|   |Cluj Napoca - Oradea, cablu cu    |  0,6  |BIRD             |2001     | 0,6|    |    |    |    |    |    |    |    |    |
| 3.|fibre optice                      |       |                 |         |    | 0,4|    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |Lucrari                           |  0,8  |Buget stat       |2001-2002| 0,4|    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|   |Timisoara-Caransebes-Resita,      |  0,5  |BIRD             |2001     | 0,5|    |    |    |    |    |    |    |    |    |
| 4.|cablu cu fibre optice             |       |                 |         |    | 0,2|    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |Lucrari                           |  0,T  |Buget stat       |2001-2002| 0,5|    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|   |Razboieni -Targu Mures, cablu cu  |  0,2  |BIRD             |2001     | 0,2|    |    |    |    |    |    |    |    |    |
| 5.|fibre optice                      |       |                 |         |    | 0,1|    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |Lucrari                           |  0,3  |Buget stat       |2001-2002| 0,2|    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|   |Filiasi - Drobeta Turnu Severin,  |  0,3  |BIRD             |2001     | 0,3|    |    |    |    |    |    |    |    |    |
| 6.|cablu cu fibre optice             |       |                 |         |    | 0,2|    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |Lucrari                           |  0,4  |Buget stat       |2001-2002| 0,2|    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|   |Titu-Targoviste-Ploiesti, cablu cu|  0,3  |BIRD             |2001     | 0,3|    |    |    |    |    |    |    |    |    |
| 7.|fibre optice                      |       |                 |         |    | 0,3|    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |Lucrari                           |       |                 |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |                                  |  0,4  |Buget stat       |2001-2002| 0,1|    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|   |Agigea Nord-Mangalia, cablu cu    |  0,1  |BIRD             |2001     | 0,1|    |    |    |    |    |    |    |    |    |
| 8.|fibre optice                      |       |                 |         |    | 0,1|    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |lucrari                           |  0,2  |Buget stat       |2001-2002| 0,1|    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|   |Sibiu - Rm Valcea - Piatra Olt -  |  3,1  |                 |2002-2003|    | 2  |1,1 |    |    |    |    |    |    |    |
| 9.|Pitesti, cablu cu fibre optice si |       |Surse neasigurate|         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |echipamente digitale              |       |                 |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |Lucrari                           |  1,4  |                 |2002-2003|    | 0,4|1   |    |    |    |    |    |    |    |
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|   |Caransebes - Drobeta Turnu Severin|  1,3  |                 |2002-2003|    | 0,3|1   |    |    |    |    |    |    |    |
|10.|cablu cu fibre optice si          |       |Surse neasigurate|         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |echipamente digitale              |       |                 |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |Lucrari                           |  0,5  |                 |2002-2003|    | 0,2|0,3 |    |    |    |    |    |    |    |
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|   |Bacau - Piatra Neamt, cablu cu    |  0,7  |                 |2002-2003|    | 0,5|0,2 |    |    |    |    |    |    |    |
|11.|fibre optice si echipamente       |       |Surse neasigurate|         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |digitale                          |       |                 |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |Lucrari                           |  0,3  |                 |         |    | 0,2|0,1 |    |    |    |    |    |    |    |
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|   |Veresti - Botosani, cablu cu fibre|  0,5  |                 |2002-2003|    | 0,4|0,1 |    |    |    |    |    |    |    |
|12.|optice si echipamente digitale    |       |Surse neasigurate|         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |Lucrari                           |  0,2  |                 |         |    | 0,1|0,1 |    |    |    |    |    |    |    |
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|   |Craiova - Calafat, cablu cu fibre |  1,2  |                 |2003-2004|    |    |0,8 |0,4 |    |    |    |    |    |    |
|13.|optice si echipamente digitale    |       |Surse neasigurate|         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |Lucrari                           |  0,5  |                 |         |    |    |0,3 |0,2 |    |    |    |    |    |    |
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|   |Satu Mare - Oradea - Arad, cablu  |  2,8  |                 |2003-2004|    |    |1,4 |1,4 |    |    |    |    |    |    |
|14.|cu fibre optice si echipamente    |       |Surse neasigurate|         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |digitale                          |       |                 |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |Lucrari                           |  1,2  |                 |         |    |    |0,6 |0,6 |    |    |    |    |    |    |
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|   |Rosiori - Alexandria, cablu cu    |  0,4  |                 |2003-2004|    |    |0,3 |0,1 |    |    |    |    |    |    |
|   |fibre optice si echipamente       |       |Surse neasigurate|         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|15.|digitale                          |       |                 |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |Lucrari                           |  0,2  |                 |         |    |    |0,1 |0,1 |    |    |    |    |    |    |
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|   |Medgidia - Tulcea, cablu cu fibre |  1,6  |                 |2004-2005|    |    |    |1   |0,6 |    |    |    |    |    |
|16.|optice si echipamente digitale    |       |Surse neasigurate|         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |Lucrari                           |  0,7  |                 |         |    |    |    |0,4 |0,3 |    |    |    |    |    |
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|   |Sfantu Gheorghe - Deda - Dej, cabl|  3,2  |                 |2004-2005|    |    |    |2   |1,2 |    |    |    |    |    |
|   |cu fibre optice si echipamente    |       |Surse neasigurate|         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|17.|digitale                          |       |                 |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |Lucrari                           |  1,4  |                 |         |    |    |    |0,8 |0,6 |    |    |    |    |    |
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+
|   |TOTAL                             |       |                 |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|   |Retea telecomunicatii             | 57,8  |                 |         |26,8|13,9|7,4 |7,0 |2,7 |    |    |    |    |    |
|   |Lucrari                           |       |                 |         |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
+---+----------------------------------+-------+-----------------+---------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+----+

    NOTA(CTCE)
    SCHEMA REŢELEI NAŢIONALE DE CAI FERATE - COMUNICAŢII DIGITALE PE FIBRE OPTICE - este reprezentată grafic la pag. 21 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 704/06.11.2001.

    ANEXA 12

    PARCUL de maşini grele pentru întreţinerea caii ferate


┌─────┬──────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────┬─────┐
│Nr.  │Tipul             │           Regionala C.F.              │SUDAREC│TOTAL│
│Crt. │Utilajului        ├────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤       │REŢEA│
│     │                  │Buc.│Cv. │Tm. │Cj. │Bv. │Is. │Gl. │Cta.│       │     │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│ 0   │       1          │ 2  │ 3  │ 4  │ 5  │ 6  │ 7  │ 8  │ 9  │  10   │  11 │
├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤
│MAŞINI DE BURAT                                                               │
├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤
│1    │BNRI 85           │11  │15  │11  │13  │13  │9   │14  │13  │0      │99   │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│2    │Plasser 08-16     │1   │1   │1   │0   │0   │0   │0   │0   │0      │3    │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│3    │Plasser 08-275    │0   │0   │0   │0   │0   │0   │1   │0   │0      │1    │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│4    │Plasser 07-275    │0   │0   │0   │0   │1   │0   │0   │0   │0      │1    │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│5    │Plasser 09-32     │1   │1   │1   │1   │1   │1   │1   │1   │0      │8    │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│6    │Plasser 08-475 4SR│1   │0   │1   │1   │0   │1   │0   │0   │0      │4    │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│7    │FAUR 300          │0   │0   │0   │1   │0   │1   │1   │0   │0      │3    │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│TOTAL│                  │    │    │    │    │    │    │    │    │       │     │
├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤
│MAŞINI DE CIURUIT                                                             │
├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤
│1    │MCB 450           │7   │11  │8   │8   │8   │7   │7   │7   │0      │63   │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│2    │RM-62             │0   │0   │0   │0   │0   │0   │1   │0   │0      │1    │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│3    │RM-74 UW          │1   │0   │0   │0   │0   │0   │0   │0   │0      │1    │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│4    │PLT 500           │1   │0   │0   │1   │0   │0   │0   │0   │0      │2    │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│5    │RM-76 UMR         │0   │0   │0   │0   │1   │0   │0   │0   │5      │1    │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│6    │RM-80 U           │1   │0   │1   │1   │0   │1   │0   │0   │0      │4    │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│TOTAL│10                │    │9   │10  │    │8   │    │    │    │72     │     │
├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤
│MAŞINI DE PROFILAT                                                            │
├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤
│1    │MP 135            │1   │1   │0   │1   │1   │1   │1   │0   │0      │6    │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│2    │MP 150            │5   │5   │5   │6   │7   │4   │4   │4   │0      │40   │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│3    │Plasser           │1   │0   │0   │0   │0   │0   │0   │0   │0      │1    │
│     │USP 3000 C        │    │    │    │    │    │    │    │    │       │     │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│TOTAL│                  │    │    │    │    │    │    │    │0   │       │     │
├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤
│MAŞINI DE STABILIZAT DINAMIC CALEA-PLASSER & THEURER                          │
├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤
│1    │DGS 62 N          │1   │0   │1   │1   │0   │1   │0   │0   │0      │4    │
├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤
│MAŞINI DE RIPAT                                                               │
├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤
│1    │Rusia R 2000      │1   │0   │0   │1   │1   │0   │0   │0   │0      │3    │
├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤
│MAŞINI DE ÎNLOCUIT APARATE DE CALE                                            │
├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤
│1    │PUM-GEISMAR       │1   │0   │0   │0   │0   │0   │0   │0   │0      │1    │
│     │6 unităţi/SET     │    │    │    │    │    │    │    │    │       │     │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│2    │DESEC TL 70       │0   │1   │1   │1   │0   │0   │1   │0   │0      │4    │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│TOTAL│                  │    │    │    │    │    │    │    │    │       │     │
├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤
│INSTALAŢII MOBILE PENTRU SUDAREA ŞINELOR                                      │
├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤
│1    │ISM 400           │0   │0   │0   │0   │0   │0   │0   │0   │4      │4    │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│2    │ISM 544           │0   │0   │0   │0   │1   │0   │0   │0   │4      │5    │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│3    │Rusia PRSM 3      │0   │0   │0   │0   │0   │0   │0   │0   │5      │5    │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│4    │Rusia PRSM 4      │0   │0   │0   │0   │0   │0   │0   │0   │2      │2    │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│TOTAL│                  │    │    │    │    │    │    │    │    │       │     │
├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤
│TRENURI PENTRU TRANSPORTAT DEŞEURILE DE CIURUIRE                              │
├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤
│1    │PTO 2000 C        │0   │1   │0   │0   │1   │0   │0   │0   │0      │2    │
├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤
│TRENURI PENTRU CURĂŢIREA ZAPEZII IN STAŢII SI TRIAJE                          │
├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤
│2    │Rusia PSZ-A       │1   │2   │0   │0   │1   │0   │1   │1   │0      │6    │
├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤
│UTILAJE AUTOMOTOARE PENTRU MECANIZARE                                         │
├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤
│1    │UAM 215 P         │4   │3   │3   │3   │2   │3   │2   │5   │0      │25   │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│2    │UAM 215 MB        │5   │4   │6   │4   │8   │5   │5   │1   │0      │38   │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│4    │UAM 215 ST        │0   │1   │1   │2   │0   │0   │0   │0   │0      │4    │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│TOTAL│9                 │8   │0   │9   │10  │8   │7   │6   │    │67     │     │
├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤
│UTILAJE MULTIFUNCTIONALE CALE FERATĂ - SOSEA                                  │
├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤
│1    │COLMAR            │2   │2   │2   │2   │1   │1   │1   │1   │0      │12   │
│     │FS 3500           │    │    │    │    │    │    │    │    │       │     │
├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤
│DREZINE PENTRU INTERVENŢIE                                                    │
├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤
│1    │DC 68 L           │-   │5   │3   │-   │6   │-   │-   │-   │0      │14   │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│2    │DC 135 L          │7   │6   │7   │8   │6   │9   │7   │8   │0      │58   │
├─────┼──────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┼─────┤
│TOTAL│7                 │11  │10  │8   │12  │9   │7   │8   │    │72     │     │
├─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┤
│MACARALE FEROVIARE                                                            │
├─────┬──────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┬─────┤
│1    │EDK 80/2          │3   │3   │4   │9   │1   │3   │6   │3   │0      │     │
└─────┴──────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┴─────┘

--------------
    NOTA(CTCE)
    Repartizarea parcului de maşini şi utilaje de mecanizare este reprezentată grafic la pag. 23 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 704/06.11.2001.

    ANEXA 13

             PROPUNERI DE PROIECTE DE ACHIZIŢII DE MAŞINI, UTILAJE
               ECHIPAMENTE SI INSTALAŢII, NECESARE LA ÎNTREŢINEREA
                  INFRASTRUCTURII FEROVIARE PERIOADA 2002-2010


┌───────────────────────────────────────────┬────┬────────┬──────────┬─────────┐
│                                           │    │ Cantit │   Preţ   │ Valoare │
│  DENUMIREA ECHIPAMENTULUI SAU UTILAJULUI  │[UM]│ Buc/Set│  unitar, │ totală, │
│                                           │    │        │ [mii USD]│[mii USD]│
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│                    1                      │ 2  │   3    │    4     │    5    │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│MASINA DE PROFILAT PRISMUL DE BALAST AL    │    │        │          │         │
│CAII                                       │buc │16      │1.300     │ 20.800  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│MASINA DE TĂIAT BANCHETA CAII              │buc │8       │  650     │  5.200  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│MAŞINI DEFECTOSCOPICE MOBILE AUTOPROPULSATE│buc │2       │1.300     │  2.600  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│VAGOANE TRANSPORTAT DEŞEURI DE LA CIURUIRE │buc │24      │  650     │ 15.600  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│INSTALATIE DE DETERMINARE A TENSIUNILOR IN │    │        │          │         │
│SINE                                       │buc │8       │   20     │    160  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│TOTAL PARŢIAL, PREVĂZUT PENTRU ANII 2002-  │    │        │          │         │
│2003                                       │    │        │          │ 44.360  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│MASINA DE STABILIZAT PATUL DE BALAST AL    │    │        │          │         │
│CAII                                       │buc │4       │1.500     │  6.000  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│MASINA DE CIURUIT PRISMUL DE BALAST IN     │    │        │          │         │
│LINIE CURENTA                              │buc │4       │3.800     │ 15.200  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│UTILAJ DE ÎNLOCUIT APĂRARE DE CALE         │buc │4       │1.000     │  4.000  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│VAGOANE TRANSPORTAT PANOURI DE APARATE DE  │    │        │          │         │
│CALE                                       │buc │11      │  235     │  2.585  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│MASINA DE BURAT APARATE DE CALE            │buc │4       │2.200     │  8.800  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│MASINA DE ÎNLOCUIT TRAVERSE                │buc │8       │  400     │  3.200  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│MAŞINI UŞOARE-ÎNTREŢINERE MECANIZATA A CAII│    │        │          │         │
│(seturi)                                   │set │240     │   40     │  9.600  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│INSTALATIE DE OPTIMIZAREA ÎNTREŢINERII CAII│    │        │          │         │
│PE BAZA DATELOR SIST. IRIS SI AUTOMOTORUL  │    │        │          │         │
│DE MĂSURAT CALEA                           │buc │7       │  150     │  1.050  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│TOTAL PARŢIAL, PREVĂZUT PENTRU ANII 2004-  │    │        │          │         │
│2006                                       │    │        │          │ 50.435  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│TREN COMPLEX DE REFRACTIONAT CALEA         │buc │1       │12.285    │ 12.285  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│MASINA CAPETE MULTIPLE, DE INSURUBAT BULOA-│    │        │          │         │
│NE VERTICALE                               │buc │8       │   300    │  2.400  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│DREZINE PENTRU LUCRĂRI ÎNTREŢINERE CALE    │buc │24      │   300    │  7.200  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│VAGONET AUTOMOTOR INTERVENŢII ACCIDENTALE  │    │        │          │         │
│LA CALE                                    │buc │60      │   150    │  9.000  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│DREZINA PENTRU EFECTUARE LUCRĂRI DE        │    │        │          │         │
│ELECTRIFICARE                              │buc │16      │   300    │  4.800  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│DREZINA DE MĂSURAT CALEA SI PRELUCRAREA    │    │        │          │         │
│PARAMETRILOR IN FORMA ADECVATĂ PENTRU      │    │        │          │         │
│MAŞINILE DE BURAT                          │buc │8       │ 1.200    │  9.600  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│MAŞINI DEFECTOSCOPICE MOBILE AUTOPROPULSATE│buc │4       │ 1.200    │  4.800  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│MASINA MULTIFUNCTIONALA AUTOPROPULSATA PE  │    │        │          │         │
│CALE/SOSEA                                 │buc │8       │   200    │  1.600  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│TOTAL PARŢIAL, PREVĂZUT PENTRU ANII 2007-  │    │        │          │         │
│2008                                       │    │        │          │ 51.685  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│INSTALATIE MOBILA DE PURIFICAT ULEIUL      │    │        │          │         │
│ELECTROIZOLANT                             │buc │8       │   100    │    800  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│SONAR PENTRU MĂSURAT FUND ALBIE RÂURI SI   │    │        │          │         │
│DUNARE                                     │buc │1       │   300    │    300  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│SCULE DISPOZITIVE SI APARATURA DIVERSA     │    │        │          │         │
│PENTRU PODURI                              │buc │8       │   100    │    800  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│MIJLOACE AUTO DE TEREN (ARO-253 cu 5 locuri│    │        │          │         │
│si autocamioneta)                          │buc │63      │     9    │    595  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│CAMIOANE (3-5 tone) SI AUTOATELIERE MOBILE │    │        │          │         │
│(camion)                                   │buc │45      │    25    │  1.125  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│MASINA MICA/MEDIE DE BURAT CALEA SI APARA- │    │        │          │         │
│TELE DE CALE                               │buc │16      │ 1.000    │ 16.000  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│MASINA DE PRELEVAT CAROTE SI MĂSURA A      │    │        │          │         │
│MODULELOR DE DEFORMATIE REACTIVE           │buc │1       │ 1.700    │  1.700  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│LABORATOR MOBIL PENTRU DEFECTOSCOPIE       │    │        │          │         │
│CABLURI M.T.                               │buc │8       │    50    │    400  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│MASINA DE REABILITAT CALEA                 │buc │1       │15.000    │ 15.000  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│ECHIPAMENTE MODERNE DE BARIERE AUTOMATE    │buc │100     │    12    │  1.200  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│VAGOANE TRANSPORTAT DEŞEURI DE LA          │    │        │          │         │
│CIURUIRE                                   │buc │24      │   650    │ 15.600  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│TOTAL PARŢIAL, PREVĂZUT PENTRU ANII        │    │        │          │         │
│2009-2010                                  │    │        │          │ 53.520  │
├───────────────────────────────────────────┼────┼────────┼──────────┼─────────┤
│TOTAL GENERAL, MII USD:                    │    │        │          │200.000  │
└───────────────────────────────────────────┴────┴────────┴──────────┴─────────┘

    ANEXA 14

              Fonduri necesare pentru reabilitarea infrastructurii
                        feroviare în perioada 2001-2010


                                                 mil. USD
──┬──────────────────┬───────┬─────────────────────────────────────────────────┐
Nr│   Acţiunea       │Valoare│            Estimare costuri, pe ani             │
c │                  │       ├────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
r │                  │       │2001│2002│2003│2004│2005│2006│2007│2008│2009│2010│
t.│                  │       │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
──┼──────────────────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
 1│Coridorul IV:     │3.285  │122 │203 │336 │610 │663 │572 │353 │119 │103 │204 │
  │Curtici-Braşov-   ├───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
  │Bucureşti-        │(4420) │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
  │Constanta         │       │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
──┼──────────────────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
 2│Coridorul IX:     │1510   │0   │0   │17  │99  │194 │216 │276 │281 │227 │200 │
  │Giurgiu-Videle-   ├───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
  │Bucureşti-Paşcani-│(1695) │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
  │Iaşi-Ungheni      │       │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
──┼──────────────────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
 3│Centralizări      │319,2  │52,6│37,2│23,2│27,1│26,6│28,1│30,2│34  │32,9│27,3│
  │electronice       │       │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
──┼──────────────────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
 4│Extindere fibra   │57,8   │26,8│13,9│7,4 │7   │2,7 │0   │0   │0   │0   │0   │
  │optica            │       │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
──┼──────────────────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
 5│Linii electrifica-│771    │6   │28  │101 │193 │208 │173 │0   │20  │20  │22  │
  │te noi            │       │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
──┼──────────────────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
 6│Modernizări staţii│43,9   │2   │7,5 │8,1 │6,5 │4,5 │1,8 │2,9 │3,8 │4,3 │2,5 │
  │CF                │       │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
──┼──────────────────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
 7│Utilaje de mecani-│200    │0   │22  │22  │16  │16  │18  │25  │27  │27  │27  │
  │zare pentru între-│       │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
  │ţinerea infrastru-│       │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
  │cturii c.f.       │       │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
──┼──────────────────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
  │TOTAL             │6.187  │209 │312 │515 │959 │1115│1009│687 │484 │413 │483 │
──┼──────────────────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
  │                  │(7107) │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
──┴──────────────────┴───────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

    Cifrele din paranteze reprezintă sumele totale necesare pentru realizarea obiectivului pana în anul 2015

                                   STRATEGIA
                   transportului public feroviar de călători
                                  din România

    1. Prezentare generală
    Dezvoltarea transportului feroviar de călători în toate ţările dezvoltate, este motivată de avantajele de necontestat ale acestui sistem şi anume:
    eficienta energetica: consumul de energie pe unitatea de transport este de 6 ori mai mic decât la sistemul auto şi de 3 ori mai mic decât la cel naval;
    . poluarea aerului: volumul poluantilor emanati în atmosfera pe unitatea transportată este numai 1/10 fata de celelalte mijloace de transport;
    . utilizarea terenului: terenul ocupat de o cale ferată ocupa numai 60% fata de cel necesar unui drum rutier cu aceeaşi capacitate de circulaţie;
    . implicare socială: tarifele sistemului feroviar sunt accesibile pentru marea masa a populaţiei.
    . numărul accidentelor soldate cu morţi şi răniţi este cel mai mic dintre toate modurile de transport.
    In România transportul public feroviar de călători este asigurat cu un număr mediu de cca 1700 trenuri şi este utilizat zilnic de cca. 330.000 călători pe o distanta medie de 98 km.
    Transportul feroviar de călători a reprezentat în anul 2000 cca. 40,2% din totalul călătorilor ce au folosit în România transportul public şi 53,8% din totalul prestaţiei de transport exprimate în călători km.
    Pentru realizarea acestei activităţi se utilizează:
    . 306 locomotive electrice de 5100 kw;
    . 55 locomotive electrice de 3400 kw;
    . 245 locomotive diesel electrice;
    . 211 locomotive diesel hidraulice;
    . 4086 vagoane de călători;
    . 160 vagoane de dormit şi cuseta;
    . 51 vagoane bar şi restaurant.*)
    In cadrul Societăţii Naţionale de Transport Feroviar Public de Călători îşi desfăşoară activitatea circa 22.000 de oameni care asigura funcţionarea sistemului de transport public de călători.
    Pentru acoperirea teritorială a acestei activităţi Societatea Naţionala de Transport Feroviar Public de Călători este organizată în opt regionale de transport feroviar public de călători - Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi, Galaţi, Constanta, cu statut de sucursale, fără personalitate juridică proprie.
    In vederea eficientizarii activităţii feroviare s-au externalizat anumite activităţi; astfel, prin Hotărârea de Guvern nr. 7/1999 s-au organizat ca filiale Societatea comercială de exploatare a vagoanelor de dormit, cuseta, restaurant şi bar (GEVARO) şi Societăţile Comerciale pentru reparaţiile şi reviziile curente ale vagoanelor de călători (SIRV Titu, SIRV Braşov, SIRV Mărăşeşti, SIRV Caransebeş).
    2. Volumul şi structura traficului feroviar de călători
    In perioada 1990-2000, numărul de pasageri transportaţi pe calea ferată pe rute interne şi internaţionale a înregistrat o scădere continua, mai accentuata în perioada 1990-1994 şi mai lenta după 1994.
    Cauzele care au condus la reducerea continua a călătorilor expediati şi a parcursului călătorilor sunt legate de situaţia generală economică şi socială din ţara, de reducerea veniturilor populaţiei, de creşterea somajului precum şi de creşterea gradului de motorizare a populaţiei.
    Practic, începând cu luna octombrie 1998 în majoritatea lunilor annului 1999, numărul călătorilor transportaţi a depăşit 11 milioane, mentinandu-se în limitele de oscilatie normale în funcţie de sezon, iar în anul 2000 acest număr s-a stabilizat la circa 9 milioane lunar.
    Rolul de serviciu public social al transportului feroviar este ilustrat de faptul ca circa 17% din călători beneficiază de reducerea preţului cu 50% respectiv elevi, studenţi, pensionari, etc., circa 22% folosesc permise sau legitimatii de călătorie al cărui cost este suportat de societăţile la care îşi desfăşoară activitatea şi circa 3% beneficiază de legitimatii gratuite al căror cost este suportat de diferite organizaţii sau ministere (veterani, handicapati, revoluţionari etc.).*)
    3. Parcul de locomotive şi vagoane
    Pentru asigurarea capacităţilor de transport public de călători, la reorganizarea SNCFR în octombrie 1998 s-au blocat societăţii mijloacele tehnice strict necesare unei exploatări optime la nivelul tehnologic şi starea tehnica existenta.
    Potrivit prevederilor legale, durata de exploatare a mijloacelor de transport este de 20 ani.
    3.1. Locomotive
    Transportul feroviar de călători se asigura cu un număr de 817 locomotive, din care mai mult de jumătate au vechimi mai mari de 20 ani, astfel:
    In ultimii 10 ani calea ferată romana nu a achiziţionat nici o locomotiva noua şi pe lângă lucrările de reparaţii normale prevăzute în documentaţia tehnica a locomotivelor, au fost efectuate lucrări de modernizare sau reabilitare, astfel:
    ■ modernizarea a 24 LE, prin contract cu firma SIEMENS, în baza unui credit BERD;
    ■ reabilitarea a 2 LDE cu motoare General Motors şi echipamente moderne pentru servicii auxiliare;
    ■ reabilitarea a 4 LDH cu motoare şi transmisii performanţe.
    Cu toate acestea, ţinând seama de vechimea parcului şi duratele normale de viaţa, începând cu anul 2004 numărul locomotivelor disponibile pentru exploatare se va reduce drastic, dacă nu se vor găsi surse de finanţare pentru lucrări de modernizare care sa prelungească durata de exploatare.*)
    3.2. Vagoane
    Cele 4086 vagoane clasa, din punct de vedere al stării tehnice şi al perspectivelor de utilizare pot fi grupate în trei mari categorii:
    ■ 354 vagoane cu condiţii tehnice bune, care asigura condiţii corespunzătoare de transport cu operaţii normale de întreţinere şi reparaţii;
    ■ 1291 vagoane care necesita lucrări extinse de reconstrucţie şi reamenajare pentru a asigura standardele curente de confort;
    ■ 2441 vagoane la care se vor executa lucrări curente de reparaţii periodice pana la casare, dar care nu vor putea satisface condiţiile de transport decât la nivelul minim.
    Aceasta structura este generata în principal de vârsta parcului:*)
    Structura pe vârste precum şi faptul ca 2441 vagoane din motive tehnice şi economice nu pot şi nu este economic sa fie reabilitate, va conduce începând cu anul 2005 la o reducere severă a numărului de vagoane apte sa circule.
    O situaţie similară este la vagoanele din administrarea GEVARO, astfel:


 ┌──────────────┬───────────────┬──────────────┬──────────────┬───────────────┐
 │Vagoane       │    Total      │   0-10 ani   │   11-20 ani  │Peste 21 de ani│
 ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤
 │Dormit        │    109        │    25        │     27       │      57       │
 ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤
 │Cuseta        │     49        │     0        │     49       │       0       │
 ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤
 │Bar şi        │     51        │     0        │      0       │      51       │
 │restaurant    │               │              │              │               │
 └──────────────┴───────────────┴──────────────┴──────────────┴───────────────┘

    Pentru ameliorarea stării tehnice a parcului de vagoane, în ultimii ani au fost definitivate toate detaliile tehnice pentru reabilitarea (reconstructia) vagoanelor vechi şi aducerea lor la standardele actuale de confort dar resursele financiare limitate nu au permis decât realizarea a 240 vagoane din resurse proprii.
    In anul 2000 a început derularea unui program de modernizare a 100 vagoane, cu firma ALSTOM DDF, cu finanţare din credite externe garantate de stat şi cu rambursare de stat.
    De asemenea s-a realizat un prototip de reabilitare a unui vagon de dormit, pe o structura importata de Atelierele CFR Griviţa de la căile ferate germane.*)
    3.3. Automotoare
    Datorită avantajelor oferite în exploatare, respectiv consum redus de motorina, modularitate, flexibilitate s-au menţinut în exploatare 47 unităţi automotoare deşi toate au durata de viaţa depăşită.
    Cu toate eforturile tehnice, acestea nu mai pot fi menţinute în exploatare mai mult de 4-5 ani.
    4. Perspective de trafic pentru transportul feroviar de călători
    Evaluarea tendinţelor în ceea ce priveşte cererea de transport feroviar de călători şi oferta ce trebuie asigurata are la baza concepţia cu unele tari europene precum şi programele de dezvoltare ale economiei româneşti.
    4.1. Comparaţii europene
    Pentru a putea aprecia stadiul actual şi direcţiile de evoluţie a transportului feroviar din România s-a analizat pentru un grup de tari europene şi pentru un grup de tari care candidează la aderarea în Uniunea Europeană cativa indicatori semnificativi, astfel:


 ┌────────┬────────┬───────┬────────┬───────┬────────┬───────┬────────┬───────┐
 │        │Germania│Franta │Belgia  │Polonia│Ungaria │Cehia  │Bulgaria│România│
 │        │        │       │        │       │        │       │        │       │
 ├────────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┤
 │Mobili- │16,2    │13,8   │14,3    │8,4    │12,5    │17,7   │7,8     │5,8    │
 │tate    │        │       │        │       │        │       │        │       │
 ├────────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┤
 │Distanta│44      │79     │49      │3      │54      │39     │74      │95     │
 ├────────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┤
 │oferta  │16,1    │21,7   │28,5    │18,6   │21,3    │37,0   │16,7    │14,5   │
 ├────────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┤
 │Solicita│1,01    │0,64   │0,5     │0,45   │0,59    │0,48   │0,46    │0,40   │
 │rea     │        │       │        │       │        │       │        │       │
 └────────┴────────┴───────┴────────┴───────┴────────┴───────┴────────┴───────┘

    După cum se observa:
    ■ gradul de mobilitate- (călători expediati/1000 locuitori) este redus în România datorită nivelului de trai redus; este de aşteptat o creştere uşoară în perioada următoare ca efect al dezvoltării economice;
    ■ distanta medie-km- este cea mai mare în România fiind explicabila prin ponderea redusă a călătorilor cu abonamente, respectiv transportul suburban. Este de aşteptat în continuare ca ponderea acestora sa crească mai mult începând cu 2004-2005, în timp ce transportul de lung parcurs sa crească cu un ritm mai lent;
    ■ oferta de transport feroviar public de călători - (locuri în vagoane de tren/1000 locuitori) -se situează sub nivelul ţărilor central şi est europene fiind totuşi corelată cu nivelul de mobilitate;
    ■ solicitarea - (călători transportaţi/loc oferit) - este la nivelul mediu al ţărilor candidate, dar sub cel al ţărilor membre ale Uniunii Europene.
    ■ 4.2. Evoluţia traficului
    Conform evaluărilor specialiştilor în marketing, în anul 2001 numărul de călători va continua sa scada cu cca. 6,2%, dar începând cu anul 2002 se va înregistra o cerere sporită de transport feroviar, traficul crescând uşor cu ritmuri de 3-4% pe an, astfel încât în anul 2010 va fi mai mare cu cca. 27% fata de cel din anul 2000.
    Întrucât se evaluează ca o relansare economică în următorii ani va produce o creştere mai accentuata a traficului pe distanţe scurte în perioada 2003 - 2005, în general creşterea acestui tip de trafic va fi mai accentuata decât a traficului de lung parcurs.
    Ca o consecinţa, creşterea traficului exprimat în călători km va fi în anul 2010 de 12,5% fata de 2000, distanta medie de transport reducându-se de la 97,8 km la 86,2 km.*)
    4.3 Necesarul de capacitate
    Analizând datele statistice, estimările compartimentelor de marketing şi analiza principalilor indicatori din ţările europene şi a celor candidate la integrarea în Uniunea Europeană, se pot face următoarele estimări pentru intervalul 2001 - 2010:
    ■ După o scădere uşoară în 2001, traficul de călători va creste în perioada următoare, pana în 2010 cu cca. 27% fata de 2000, în special pe seama creşterii mai accentuate a călătorilor pe distanţe scurte şi suburbane (navetisti) şi mai lenta a călătorilor de lung parcurs.
    ■ Reţeaua de legături, numărul de trenuri sunt în general la un nivel redus (tren km/kmp suprafaţa) fata de alte tari dar ţinând seama de solicitare, nu credem ca trebuie sporit decât cu cca. 10%.
    ■ Capacitatea de transport exprimată în locuri este utilizata slab şi la o creştere previzibila de cca. 27% în traficul de călători nu trebuie marita. Rezulta ca vor fi formate mai multe trenuri cu aceeaşi capacitate de transport exprimată în locuri. Totuşi capacitatea de transport trebuie menţinută la acelaşi nivel.
    5. Tarife de transport
    5.1 Tarife actuale
    Actualul Tarif Local de Călători (TLC) ce se aplica la CFR se bazează pe aceeaşi structura tarifară existenta înainte de 1990.
    Tariful Local de Călători cuprinde toate tarifele şi tipurile de legitimatii de călătorie ce se aplica în traficul de călători (bilete preţ întreg, suplimente de tren, tichete de rezervare, bilete dus-întors, etc.) inclusiv tarifele pentru bagaje şi mesagerie.
    După anul 1990 nu au fost făcute modificări esenţiale în structura tarifelor, însă au fost operate multiple şi diverse majorări tarifare.
    Intervenţiile făcute asupra nivelelor tarifelor au condus de-a lungul celor 10 ani la deformarea şi crearea unor discrepanţe între tarife pentru diferite categorii de trenuri şi chiar pentru aceeaşi categorie de tren, după cum urmează:
    s-a creat o diferenţa tarifară mare între tarifele trenurilor accelerate şi cele ale trenurilor rapide;
    diferenţa între tarifele trenurilor de persoane şi cele ale trenurilor accelerat este foarte mica;
    tariful trenurilor accelerat este subdimensionat în raport cu distanta reală parcursă şi cu confortul asigurat.
    Tarifele pentru transportul de călători în traficul local se afla sub incidenta Legii 88/1999, în sensul ca modificarea acestora se poate face numai cu aprobarea Oficiului Concurentei.
    5.2 Dezavantajele actualului sistem tarifar
    Nu exista posibilitatea abordarii comerciale a tarifelor care nu sunt de deservire generală în sensul Legii 88/1999 (legitimatii de tip abonament, bilete dus-întors, bilete de taxare în tren, bilete în circuit, etc.), astfel încât acestea sa poată fi adaptate operativ pe piaţa.
    Exista diferenţe necomerciale între tarifele trenurilor personal, accelerat, rapid, astfel încât în condiţiile în care se oferă condiţii apropiate de confort şi viteza, tarifele sunt foarte diferenţiate, cu consecinţe în utilizarea eficienta a materialului rulant din dotare.
    Distanţele de tarifare sunt neconforme cu distanţele efectiv parcurse (spre exemplu la trenurile accelerat tariful suplimentului de tren la 20-50 km este egal cu cel de la distanta de 200-250 km, iar tariful suplimentului de tren la 260 km este egal cu cel de la 600-700 km).

--------------
    NOTA(CTCE)
    Reprezentarea grafica a trifelor actuale la cl. I şi cl. II se găsesc la pag. 28 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 704/06.11.2001.

    Abonamentele nu corespund din punct de vedere comercial, neacordand reduceri atractive pentru călători pe toate zonele kilometrice.
    Tarifele de taxare în tren au un accentuat caracter penalizator, astfel încât este foarte dificil sa fie încasate.
    5.3. Comparaţii cu alte tarife
    Ca şi în alte tari europene, şi în România transportul feroviar de călători, potrivit prevederilor Ordonanţei nr. 12/1998 şi ale HG nr. 584/1998, are caracter de serviciu public social.
    Conform statisticilor UIC la nivelul anului 1998, în ţările Uniunii Europene sumele alocate pentru transportul feroviar de călători au variat între 50,5% şi 29,2% din veniturile totale, iar în ţările din Europa centrala şi de est aceste sume au variat între 67,9% şi 25,2% din veniturile totale ale acestora.
    Situaţia comparativa a tarifelor exprimate în USD pentru trafic intern clasa a II-a la trenuri personale (tarife de baza), la diferite administraţii de cale ferată pentru zone kilometrice se prezintă astfel:


 ┌────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬───────────┐
 │Zona km.    │    CFR     │    CD      │    PKP     │   SNCF     │    DB     │
 ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
 │50          │0,54        │0,85        │1,43        │6,670       │6,48       │
 ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
 │100         │1,11        │1,65        │2,53        │11,21       │12,95      │
 ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
 │200         │2,10        │3,19        │4,01        │19,30       │25,20      │
 ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
 │300         │2,73        │4,25        │4,73        │26,25       │38,85      │
 ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
 │400         │3,29        │5,31        │5,21        │32,79       │51,79      │
 ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
 │500         │3,89        │6,37        │5,42        │38,74       │64,74      │
 ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
 │600         │4,54        │7,43        │5,56        │44,56       │77,69      │
 ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
 │700         │5,15        │8,49        │5,92        │49,81       │90,64      │
 └────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴───────────┘

    6. Situaţia economică
    In ultimii ani transportul feroviar de călători nu a înregistrat pierderi, sumele alocate fiind gestionate cu stricteţe pentru asigurarea condiţiilor tehnice de siguranţa circulaţiei şi diminuand la minimum cheltuielile pentru asigurarea unor condiţii de confort acceptabile.
    6.1. Structura veniturilor
    Veniturile înregistrate în transportul de călători în anul 2000 au fost de 6964 mld. lei, din care:
    - 2732 mld. lei (39,2%) reprezintă contravaloarea călătoriilor efectuate pe calea ferată cu toate tipurile de legitimatii; din aceasta suma:
    - 2100 mld. lei sunt încasări efective la vânzare;
    - 389 mld. lei reprezintă contravaloarea facilităţilor ce trebuie recuperată în principal de la M.L.P.T.L. (pentru pensionari şi veterani) şi de la M.E.N. (pentru elevi şi studenţi);
    - 290 mld. reprezintă contravaloarea permiselor de călătorie gratuite acordate şi plătite de societăţile feroviare şi alte societăţi conform prevederilor legale;
    - 3970 mld. lei (58,7%) reprezintă transferuri bugetare pentru acoperirea diferenţei între venituri şi cheltuielile necesare pentru asigurarea transportului feroviar public de călători;
    - 183 mld. lei (2,6%) venituri auxiliare realizate din alte activităţi desfăşurate.
    După cum se remarca din structura veniturilor, societatea ar trebui sa aibă o lichiditate buna, dar acumularea permanenta de creanţe (cca. 35 mld. lei lunar) din partea celor doi ordonatori principali de credite ii creează dificultăţi majore în relaţiile cu reparatorii şi furnizorii. La acestea se adauga faptul ca datorită dificultăţilor de confirmare din partea organelor de inspecţie, TVA nu se poate practic recupera. Dificultăţile de asigurare a lichiditatilor se vor amplifica cu cca 40 mld. lei lunar în urma aplicării noilor reglementări privind plata taxei de drum pentru combustibil şi recuperarea ulterioara a contravalorii acestuia.
    6.2. Structura cheltuielilor
    Structura cheltuielilor de exploatare realizate pe întreg sistemul de transport feroviar de călători este următoarea:


┌───────────────────────────────────┬───────────────────────┐
├───────────────────────────────────┘   Total       %       │
│                                      mld.lei    în total  │
├───────────────────────────────────┬───────────┬───────────┤
│  Cheltuieli de exploatare         │    6916   │    -      │
├───────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│  cheltuieli materiale             │    2572   │   37,3    │
├───────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│  cheltuieli acces infrastructura  │    2218   │   32,0    │
├───────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│  cheltuieli cu personalul         │    1658   │   24,0    │
│  (inclusiv CAS şi fonduri)        │           │           │
├───────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│  alte cheltuieli                  │    468    │   6,7     │
└───────────────────────────────────┴───────────┴───────────┘

Se constata ca ponderea cea mai mare o au cheltuielile materiale de 37,3%, structura acestora fiind următoarea:


┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
├─────────────────────────────────┘   Total          %            %        │
│                                    mld.lei       chelt.       chelt.     │
│                                                 materiale   exploatare   │
├──────────────────────────────────┬──────────┬─────────────┬──────────────┤
│ Cheltuieli materiale             │   2572   │      -      │   37,3       │
├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤
│ reparaţii locomotive şi vagoane  │   970    │    37,7     │   14,2       │
├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤
│ combustibili                     │   889    │    34,6     │   12,9       │
├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤
│ energie                          │   363    │    14,1     │    5,2       │
├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤
│ piese schimb şi materiale        │   258    │    10,0     │    3,7       │
├──────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┼──────────────┤
│ amortizare                       │   93     │    3,6      │    1,3       │
└──────────────────────────────────┴──────────┴─────────────┴──────────────┘

    Menţionăm ca deşi cheltuielile cu reparaţiile efectuate în societăţile comerciale specializate au o pondere ridicată, fata de anul precedent, volumul fizic de reparaţii a fost mai mic, iar numărul de vagoane modernizate numai 55 (fata de 164 an anul 1999).
    Cheltuielile cu combustibilul au de asemenea o pondere de peste 33%, datorită faptului ca în sistem se consuma zilnic în medie 450 tone motorina al cărui preţ a crescut în mod considerabil.
    In ceea ce priveşte cheltuielile cu taxa de utilizare a infrastructurii acestea deţin o pondere importanta în cadrul cheltuielilor de exploatare (32%) şi consuma echivalentul a 56% din transferurile bugetare alocate sistemului feroviar de transport de călători. Ponderea mica a cheltuielilor cu amortizarea este cauzată de faptul ca activele societăţii (vagoane ai locomotive) nu au mai fost reevaluate din anul 1995. Acest lucru afectează serios posibilităţile societăţilor feroviare de a investi în modernizarea sau în innoirea parcului de mijloace. In plus, societăţile trebuie sa ramburseze pana în anul 2011 credite externe anterioare (BIRD şi BERD), valoarea ratelor anuale consumând practic întreaga resursa constituită din amortizare.
    6.3. Creanţe şi datorii
    Creanţele societăţii sunt generate de prevederile legislaţiei în vigoare privind acordarea de facilităţi şi rezervele alocate prin buget ordonatorilor principali pentru acoperirea acestor facilităţi.
    La 31 decembrie 2000 societatea avea de recuperat următoarele creanţe:
    - 216 mld. lei de la Ministerul Lucrărilor Publice Transporturilor şi Locuinţei pentru veteranii de război (114 mld. lei) şi pensionari (102 mld. lei), aferente perioadei septembrie 1999 - noiembrie 2000.
    - 132 mld. lei de la Ministerul Educaţiei şi Culturii pentru elevi şi studenţi, aferente perioadei februarie - noiembrie 2000.
    - 53 mld. lei - T.V.A. de recuperat pentru care organele abilitate nu au efectuat verificările necesare.
    Aceste creanţe generează datorii ale societăţii în principal către:
    - 215 mld. lei la C.F.R. - S.A. pentru tarife de acces pe infrastructura;
    - 43 mld. lei la societăţi comerciale ce repara locomotive şi vagoane;
    - 148 mld. lei la furnizori de materii prime şi materiale şi prestări de servicii de salubrizare, paza etc.
    6.4 Nivelul subventiei şi implicaţiile sale
    Practic, nivelul subventiei se dimensioneza având în vedere preţurile cunoscute la data elaborării proiectului de buget şi previziunile oficiale privind evoluţia inflaţiei. In aceste limite se asigura cu prioritate cheltuieli pentru tariful de utilizare al infrastructurii, cheltuielile energetice şi reparaţiile pentru siguranţa circulaţiei. Reparaţiile pentru creşterea confortului şi a calităţii serviciilor se asigura numai în limitele disponibile.
    In cursul execuţiei anului bugetar, cheltuielile societăţii cresc însă de regula cu indici superiori celor ai inflaţiei prognozate şi anume la marii furnizori ale căror produse au pondere însemnată în costurile activităţii de transport călători.
    Deoarece numai cca. 44% din veniturile societăţii, şi anume cele obţinute din tarife se majorează proporţional cu inflatia, dar de fiecare data cu un decalaj de cel puţin doua luni, iar restul de 56% reprezentând transferuri bugetare rămâne constant, societatea în cursul anului, pentru a-si asigura echilibrul economic este nevoita sa reducă serios volumul de reparaţii prevăzut iniţial.
    Astfel, în anul 2000 totalul reparaţiilor de locomotive şi vagoane a fost de numai cca. 900 mld. lei fata de 1017 mld. lei realizate în 1999, în condiţiile în care inflatia în acest an a fost de 40,7%.
    La evaluarea nivelului subventiei acordate pentru traficul feroviar public de călători trebuie avute în vedere de asemenea efectele favorabile indirecte pe plan social pe care transportul prin siguranţa sporită şi poluarea redusă le are asupra bugetului de stat. Numai în anul 2000, transportul rutier a produs accidente soldate cu 2505 morţi şi 6601 răniţi în timp ce calea ferată nu are nici un accident.
    6.5 Surse de finanţare a investiţiilor
    Deşi, potrivit legii, societatea poate beneficia de transferuri bugetare care sa asigure şi realizarea unui profit de 3%, acest lucru nu a fost posibil în ultimii 3 ani. Ca urmare a acestei situaţii nu a fost posibila constituirea de surse de investiţii din profit, singura sursa proprie de finanţare a investiţiilor rămânând amortizarea care reprezintă la nivelul actual al valorii mijloacelor fixe circa 100 mld. lei/an, care va creste pe măsura noilor modernizări cu circa 2-3% pe an.
    Ca urmare a creditelor anterioare (utilizate pentru modernizare locomotive şi achiziţie utilaje) societăţile feroviare de transport călători trebuie sa ramburseze în perioada 2000-2011 rate anuale de circa 4,2 mil. USD la cursul actual de 26.000 lei/USD reprezentând 110 mld. lei.
    Analizând cele doua aspecte rezulta:


 ┌─────────┬───────┬───────┬────────┬───────┬────────┬───────┬────────┬───────┐
 │         │ 2001  │  2002 │  2003  │ 2004  │  2005  │  2006 │  2011  │  2012 │
 ├─────────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┤
 │Surse    │  100  │  102  │  105   │  107  │  109   │  110  │  120   │  222  │
 │finanţare│       │       │        │       │        │       │        │       │
 ├─────────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┤
 │Obligaţii│  110  │  110  │  110   │  110  │  110   │  110  │  110   │  110  │
 │certe    │       │       │        │       │        │       │        │       │
 └─────────┴───────┴───────┴────────┴───────┴────────┴───────┴────────┴───────┘

    Deci pana în anul 2010 societăţile pot asigura din surse proprii numai rambursarea ratelor la creditele anterioare, fără a putea aloca nimic pentru modernizare sau dotare.
    Sursele de finanţare a activităţii de investiţii şi dotări, pe care se poate baza transportul de călători în viitorul apropiat constau în alocaţii de la bugetul de stat, care pot fi făcute conform prevederilor legale.
    Capacitatea proprie de finanţare ar putea fi imbunatatita, prin reevaluarea activelor fixe care potrivit legii s-ar putea face şi ar avea ca efect cel puţin triplarea volumului anual al amortizării. O asemenea acţiune ar avea însă efecte negative asupra aheltuielilor de exploatare şi implicit asupra echilibrului financiar al societăţii, exercitând presiune asupra tarifelor sau subventiei.
    Oricum, trebuie subliniat faptul ca actualul nivel de amortizare, chiar dacă ar putea fi utilizat integral pentru dotări şi investiţii, nu ar asigura decât achiziţia a cel mult 3-4 vagoane de călători noi, anual, ceea ce ar fi totuşi nesatisfăcător.
    Realizarea programelor de dotare şi inoire a parcului de material rulant, prin achiziţionarea de automotoare şi rame electrice şi de modernizare a parcului existent poate fi realizată numai cu finanţări din credite externe care sa fie garantate şi rambursate de stat.

                                  ***

    Starea generală actuala a transportului de călători din România, în raport cu celelalte tari din Europa, indica o situaţie contradictorie, marcata de conceptiile dezvoltate în transporturi în ultimii 30 de ani.
    Astfel, deşi cu o buna densitate de reţea feroviara precum şi o densitate de putere de tracţiune superioară mediei europene, restul de caracteristici releva o structura conceptionala nefavorabila transportului de călători. Locomotivele din dotare sunt puternice au sarcina pe osie mare precum şi o viteza constructivă relativ redusă (140 Km/h).
    Structura parcului de vagoane de călători, cat şi calitatea acestuia este sub cerinţele de confort şi calitate practicate în restul Europei. Ponderea automotoarelor în totalul vehiculelor de călători situează România pe ultimul loc din Europa, imprimand transportului de călători o mobilitate şi flexibilitate reduse, în raport cu cererea.
    Intensitatea utilizării mijloacelor, printre cele mai ridicate din Europa, au determinat o degradare accentuata a stării tehnice a acestora, cu urmări în calitatea serviciilor oferite şi a cheltuielilor de întreţinere.
    Tipul de legitimatii de călătorie (bilete) şi echipamentele de vânzare sunt total neadecvate etapei actuale, nepermitand creşterea calităţii serviciilor şi evidente riguroase asupra traficului pe tip de tren, relatie etc.
    Fata de cele prezentate, rezulta ca în anul 2001 şi în următorii ani sunt necesare acţiuni concrete din partea statului pentru a asigura perspectiva transportului feroviar public de călători.
    7. Acţiuni necesare pentru asigurarea transportului public feroviar de călători din România
    Caracterul de serviciu public - social al transportului feroviar de călători impune ca în perioada următorilor ani, când este de aşteptat reluarea creşterii economice şi ridicarea nivelului de trai al populaţiei - nivelul serviciului, reflectat în numărul de trenuri, capacitatea de transport, gradul de siguranţa şi standardul de confort sa nu scada, ci sa crească.
    Pentru realizarea acestui obiectiv sunt necesare măsuri din partea statului ca deţinător al capitalului societăţii şi ca autoritate de reglementare în următoarele domenii:
    7.1 Organizatoric şi institutional
    [] Definitivarea, potrivit legii, a unui contract de activitate al societăţii pe o perioada de 4 ani, care sa prevadă obligaţiile acesteia în asigurarea serviciului public şi sa garanteze programele de dotare şi modernizare ce vor putea fi finanţate de bugetul statului, ca deţinător al capitalului.
    In termen de 30 de zile de la adoptarea bugetului de stat pe anul 2001 se va prezenta proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea contractului de activitate al SNTFC pentru perioada 2001 - 2004.
    7.2 Economic
    [] Subvenţia necesară transportului public de călători sa fie asigurata pe baza unei analize severe a costurilor necesare asigurării serviciului public la nivelul stabilit şi la standarde de calitate care sa reflecte în mod corect corelaţia cu preţul plătit de călători.
    Pentru anul 2001, în vederea acoperirii nivelului minim de cheltuieli necesare, se va solicita Guvernului autorizarea pentru contractarea de către Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Călători, a unui credit în valoare de 50 mil USD.
    [] Analiza de detaliu a tuturor facilităţilor de călătorie acordate prin acte normative (legi şi hotărâri de guvern) a valorii acestor facilităţi şi a posibilităţilor de asigurare efectivă a finanţării şi amendarea acestui cadru legislativ în sensul ca operatorul de transport, cu aprobarea Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei sa poată sista aplicarea acestor facilităţi dacă timp de doua luni consecutiv nu se pot asigura resursele necesare acoperirii acestor facilităţi.
    In termen de 60 zile de la aprobarea bugetului pe anul 2001, se vor face propuneri corespunzătoare, în funcţie de resursele ce se vor putea asigura.
    7.3 Tarife de transport
    Prin politica tarifară pe termen lung, societatea îşi fixează ca obiectiv reducerea treptata a transferurilor bugetare, astfel încât ponderea acestora în totalul costurilor sa scada de la 59,2% în anul 2000 la cca 30% în anul 2010, apropiindu-se astfel de gradul de subventionare a transportului feroviar de călători din ţările Uniunii Europene.
    Pentru acest obiectiv se va pune în aplicare o noua politica tarifară având următoarele principii:
    . Separarea tarifelor de baza din transportul feroviar de călători, a căror aprobare sa se facă prin TLC, de cele auxiliare, a căror aprobare sa se facă prin Ordin al Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei;
    . Menţinerea unui grad ridicat de protecţie a călătorilor care utilizează trenurile de rang inferior (personale, curse locale, etc.) prin subvenţionarea transportului cu aceste trenuri într-o măsura mai mare decât în cazul trenurilor de rang superior;
    . O corelare mai buna a tarifelor de transport la trenurile accelerate (în prezent mai apropiate de tarifele utilizate la trenuri personale) de tarifele utilizate la trenurile rapide;
    . O corelare mai buna a tarifelor de transport, în special a tarifelor pentru supliment de viteza, cu distanţele kilometrice;
    . Menţinerea tarifelor de transport pe calea ferată la niveluri comparative, ţinând seama şi de condiţiile de confort şi siguranţa, cu cele utilizate în transportul auto;
    . Îmbunătăţirea şi diversificarea ofertei de servicii ca mijloc de atragere şi menţinere a clienţilor;
    . Crearea posibilitatii de majorare a tarifelor cu indici superiori celor de inflaţie, atunci când prin legea bugetului nu se asigura o creştere a subventiei fata de anul precedent, în corelare cu inflatia din acel an.
    Reasezarea tarifelor va permite o mai buna corelare între condiţiile de călătorie şi confort oferite de fiecare categorie de tren în parte şi tariful efectiv plătit şi se creează condiţiile unei concurente loiale pe piaţa între transportul auto şi cel feroviar.
    7.4 Modernizarea mijloacelor de transport
    Având în vedere ca societatea de transport călători are surse de finanţare a investiţiilor şi modernizărilor foarte limitate şi acestea sunt angajate în rambursarea creditelor anterioare, este necesar ca bugetul de stat sa asigure resurse pentru realizarea următoarelor acţiuni, considerate minime:
    A) Vagoane de călători
    Dacă nu se fac modernizări sau dotări cu vagoane sau rame, în următorii 10 ani 1841 vagoane din totalul de 4084 vagoane îşi epuizeaza durata de viaţa şi datorită stării tehnice şi tipului constructiv nu mai pot fi menţinute în exploatare. Parcul disponibil scade în anul 2010 la 2247 vagoane -curba 1.*)
    [] Dacă se menţine posibilitatea societăţii de a finanta reconstructia celor 1291 vagoane care tehnic şi economic justifica reconstructia, parcul se poate menţine la nivelul actual pana în anul 2008 - curba 2. Aceasta presupune ca nivelul subventiei anuale sa asigure atât efectuarea reparaţiilor curente cat şi programul de reconstrucţie.
    [] Asigurarea cofinanţării în cadrul împrumutului BERD pentru modernizarea a 100 vagoane va permite ca în următorii doi ani sa se pună în circulaţie o capacitate de transport echivalenta pentru circa 14 garnituri de tren la standarde europene. Valoarea necesară a fi asigurata este de 5 mil. USD în 2001 şi 5 mil. USD în 2002.
    [] Asigurarea finanţării pentru începerea unui program de fabricaţie în industria românească pentru circa 224 automotoare şi 94 rame electrice cu următoarea eşalonare:


┌────────┬───────────────┬────────────────┐
│        │   Automotoare │ Rame electrice │
├────────┼───────────────┼────────────────┤
│  Total │ 224           │  94            │
├────────┼───────────────┼────────────────┤
│  2001  │ 2             │  2             │
├────────┼───────────────┼────────────────┤
│  2002  │ 10            │  10            │
├────────┼───────────────┼────────────────┤
│  2003  │ 24            │  20            │
├────────┼───────────────┼────────────────┤
│  2004  │ 24            │  25            │
├────────┼───────────────┼────────────────┤
│  2005  │ 24            │  7             │
├────────┼───────────────┼────────────────┤
│  2006  │ 24            │  6             │
├────────┼───────────────┼────────────────┤
│  2007  │ 28            │  6             │
├────────┼───────────────┼────────────────┤
│  2008  │ 28            │  6             │
├────────┼───────────────┼────────────────┤
│  2009  │ 30            │  6             │
├────────┼───────────────┼────────────────┤
│  2010  │ 30            │  6             │
└────────┴───────────────┴────────────────┘

    Aceste dotări vor asigura o capacitate de transport care va permite înlocuirea a circa 732 vagoane -curba 3.*)
    Continuarea la limita de eficienta economică a programului de fabricaţie în România a vagoanelor de călători pe baza licenţei CORAIL achiziţionate pe credite garantate de stat.
    S-a propus pentru anul 2001 finanţarea pentru 18 vagoane şi în continuare, în următorii ani pana la 100 vagoane - curba 4.
    Prin acţiunile menţionate practic capacitatea de transport în vagoane de clasa se menţine la nivelul actual, iar introducerea în parc a vagoanelor modernizate, a celor noi şi a ramelor automotoare şi electrice vor asigura creşterea continua a ponderii vagoanelor care asigura condiţii bune de călătorie.
    B) Vagoane de dormit
    Parcul actual de 109 vagoane se va reduce în următorii trei ani la numai 52 vagoane, restul nemai indeplinind condiţiile minime de confort şi securitate pentru a circula - curba 1.
    Pentru asigurarea capacităţii de transport necesare se propune achiziţia în următorii 3 ani a 60 de vagoane rulate în Germania şi modernizate în Atelierele CFR Griviţa - curba 2*).
    In aceste condiţii în următorii 3 ani întreg parcul necesar de vagoane de dormit este utilizabil în condiţii bune de transport.*)
    C) Locomotive diesel
    Parcul actual de 457 locomotive Diesel necesar remorcării trenurilor de călători se va reduce începând cu anul 2005, ajungând în anul 2010 la numai 244 locomotive - curba 1.
    Prin dotarea cu automotoare se reduce necesarul de locomotive eşalonat, ajungând pana la 95 locomotive în anul 2010 - curba 2.
    Prin derularea creditului de modernizare a 65 locomotive în următorii 3 ani, durata de exploatare a acestora se măreşte cu încă cca 15 ani la parametrii superiori - curba 3.*)
    Practic, realizarea acestora asigura capacitatea de remorcare necesară serviciului public.
    D) Locomotive electrice
    Parcul actual de 306 locomotive electrice de 5100 KW şi 55 locomotive electrice de 3400 KW practic se menţine în exploatare pana în 2004 - 2005, iar pana în anul 2010 vor trebui scoase din exploatare pentru depăşirea duratei de viaţa numai 23 locomotive - curba 1.
    [] Obţinerea unui credit pentru modernizarea a 50 LE 5100 kw (cca. 40 mil USD) şi a 20 LE 3400 kw (cca. 20 mil USD) precum şi continuarea programului de reconstrucţie a LDH cu motoare şi transmisii performanţe - asigura practic ca în perioada 2001-2010 întreg parcul inventar de LE sa rămână apt de expoatare.
    [] Asigurarea finanţării programului de construcţie de rame electrice va înlocui în aceasta perioada cca 36 locomotive curba 2.*)
    [] Prin înlocuirea cu rame electrice, practic se pot disponibiliza locomotive electrice ce se pot valorifica prin închiriere, numărul acestora fiind direct determinat de ritmul de dotare-curba 2.
    8. Resurse finaciare necesare
    Valoarea proiectelor strict necesare pentru menţinerea capacităţii în transportul public feroviar de călători şi creşterea calităţii serviciilor oferite se prezintă pentru anul 2001 în lei şi pentru perioada următoare în USD.


┌────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│                            │  Fonduri necesare de la buget        │
│                            ├──────────┬───────┬──────┬──────┬─────┤
│   Acţiunea                 │2001      │2002   │2003  │2004  │2005 │
│                            │(mil. lei)│(Mil.  │(mil. │(mil. │2010 │
│                            │          │USD)   │USD)  │USD)  │     │
├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤
│Modernizarea a 100 vag.     │          │       │      │      │     │
│Călători din credite        │84.000    │5      │0     │0     │0    │
│BERD (cofinanţate)          │          │       │      │      │     │
├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤
│Dotarea a 60 vag. de        │(5)       │(25)   │(30)  │      │     │
│dormit reconstruite (buc).  │100.000   │5      │6     │0     │0    │
├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤
│Construcţia a 224           │(2)       │(10)   │(24)  │(24)  │(134)│
│automotoare (buc.)          │114.400   │22     │53    │53    │295  │
├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤
│Construcţia a 94 rame       │(2)       │(10)   │(20)  │(25)  │(37) │
│electrice (buc.)            │130.000   │25     │50    │62    │92   │
├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤
│Dotarea cu vag. de          │(13)      │(20)   │(20)  │(20)  │(50) │
│călători noi construite la  │513.000   │24     │24    │24    │60   │
│ASTRA Arad (buc.)           │          │       │      │      │     │
├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤
│Modernizarea a 65 LDE       │          │       │      │      │     │
│de 2100 CP                  │0         │30     │30    │40    │0    │
├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤
│Modernizarea a 50 LE de     │          │       │      │      │     │
│5100 KW                     │0         │5      │5     │6     │24   │
├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤
│Modernizarea a 20 LE de     │          │       │      │      │     │
│3400 KW                     │0         │20     │0     │0     │0    │
├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤
│Cofinanţare la credit       │          │       │      │      │     │
│BERD pentru sistem de       │0         │5      │5     │5     │15   │
│tiketing                    │          │       │      │      │     │
├────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼─────┤
│TOTAL                       │941.400   │141    │173   │190   │486  │
└────────────────────────────┴──────────┴───────┴──────┴──────┴─────┘

    Implementarea strategiei de dezvoltare a transportului public feroviar din România în perioada 2001 - 2010 se va face corelat cu sumele alocate anual prin Legea Bugetului de Stat.

--------------
    NOTA(CTCE)
    *) Reprezentarile grafice se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 704/06.11.2001.

                             STRATEGIA
                       CFR Marfa în perioada 2001 - 2010

    1. Prezentare generală
    Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Marfa "CFR Marfa" - S.A., s-a înfiinţat la data de 10.10.1998, în temeiul art. 1 din H.G. 582/1998, ca societate comercială pe acţiuni, cu sediul în municipiul Bucureşti, Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Romane.
    C.F.R. Marfa desfăşoară activităţi de interes public naţional (transportul feroviar public de marfa, satisfacerea nevoilor de apărare ale tarii), şi are în principal, ca obiect de activitate:
    . efectuarea transportului de mărfuri în trafic intern şi internaţional ca expeditii de mesagerie, coletărie, containere şi vagoane complete;
    . transportul mărfurilor în trafic combinat;
    . întreţinerea şi repararea locomotivelor, mijloacelor de transport şi a utilajelor de mecanizare;
    . comerţ intern şi import-export;
    . operaţiuni valutare;
    . transport cu nave feribot de mărfuri şi pasageri;
    . marketing, publicitate, reclama, editare publicaţii şi imprimate;
    . declarant şi comisionar vamal;
    . producţie turism, prestări de servicii, transport bazat pe alte tehnologii decât cea feroviara.
    Activitatea CFR Marfa se desfăşoară utilizând:
    . 354 locomotive tip LE 5100 KW
    . 24 locomotive tip LE 3400 KW
    . 289 locomotive tip LDE 2100 KW
    . 277 locomotive tip LDH
    . 12 locomotive tip LDM 120 CP
    . 63809 vagoane de marfa
    La data de 31 decembrie 2000, CFR Marfa avea 29047 salariaţi.
    CFR Marfa îşi desfăşoară principala activitate (transportul feroviar de marfa) având în componenta:
    10 sucursale (Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi, Galaţi, Constanta, Ferry-Boat, BAD Chitila);
    4 filiale (CFR Trans-Auto, CFR Staţii Spalare Vagoane de uz General, CFR Staţii Spalare Vagoane Cisterna, CFR Transbordare Vagoane de Marfa);
    9 depouri de reţea;
    5 depouri de exploatare;
    18 secţii de exploatare;
    7 remize de locomotive;
    23 puncte de alimentare şi echipare locomotive;
    45 revizii de vagoane;
    2 Secţii de întreţinere şi reparaţii vagoane;
    26 centre comerciale;
    691 staţii de cale ferată deschise traficului de marfa.

    CFR Marfa deţine doua nave ferry-boat (Mangalia şi Eforie) pe care le exploatează prin Sucursala Ferry-Boat.
    Navele ferry-boat au un deplasament de 12500 tdw şi o capacitate de încărcare de 80 autocamioane TIR sau 85 vagoane de marfa (se pot incarca vagoane şi TIR-uri în orice alta configuratie în limitele de mai sus).
    Liniile maritime pe care sunt exploatate navele ferry-boat sunt:
    Constanta - Mersin (Turcia)
    Constanta - Izmir - Derince (Turcia)
    Constanta - Samsun (Turcia)
    Constanta - Poti (Georgia)

    2. Volumul şi parcul mărfurilor
    Evoluţia transportului de mărfuri în România 1990-2000*)

-----------
    NOTA(CTCE)
    *) Graficul reprezentând - Evoluţia volumului de mărfuri transportate în România 1990-2000 se găseşte la pag. 33 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.

    In perioada 1990-2000 activitatea de transport mărfuri pe calea ferată (volumul mărfurilor transportate şi parcursul mărfurilor) prezintă un trend asemănător cu cel înregistrat de întregul transport de mărfuri din România.
    Principalele cauze care au dus la reducerea continua a transportului de mărfuri pe calea ferată au fost:
    - scăderea generală a producţiei marilor întreprinderi, majoritatea lucrand mult sub capacitatea nominală;
    - închiderea sau lichidarea unor agenţi economici care erau parteneri traditionali ai caii ferate;
    - scăderea activităţilor industriale şi de construcţii montaj, scăderea care a dus la micşorarea cererii de materii prime;
    - reducerea investiţiilor la marile obiective industriale, atragand după sine reducerea transporturilor de materiale de construcţii, profile metalice, produse de cariera şi balastiera etc;
    - orientarea unor agenţi economici către transportul auto, datorită dispersei desfacerii către un număr mare de parteneri şi în cantităţi mici;
    - dispariţia optimizarii transporturilor la nivel naţional, care a condus la eliminarea poziţiei privilegiate a caii ferate şi constituirea de parcuri auto proprii agenţilor economici;
    - blocajul financiar existent la nivelul economiei româneşti;
    - întreprinderile care produc mărfuri destinate exportului au stipulate în contracte clauze privind derularea transportului, fiind preferat de multe ori transportul auto;
    - reducerea volumelor de tranzit prin reintrarea în competiţie a rutelor concurente care oferă tarife de transport mai mici etc.
    - sporirea cantităţilor de mărfuri derulate pe canalul Dunare-Marea Neagra prin preluarea unor volume importante de la calea ferată.
    CFR Marfa a transportat în anul 2000 un volum de 71.462.221 tone realizand un parcurs al mărfurilor de 17.981.784 mii tone nete pe o distanta medie de transport de 251,6 km.*)

--------------
    NOTA(CTCE)
    *) Graficul reprezentând - Evoluţia volumului (mii tone) şi a parcursului (milioane tone nete km.) mărfurilor transportate 1990-2000 se găseşte la pag. 33 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.

    Transportul feroviar de mărfuri a reprezentat în anul 2000 circa 19,70% din totalul mărfurilor transportate cu toate sistemele de transport şi 41,13% din totalul parcursului mărfurilor exprimat în tone nete km.

    Cotele de piaţa realizate de fiecare sistem de transport în anii 1990 şi 2000, sunt prezentate în graficele de mai sus*).
---------------
    NOTA(CTCE)
    *) Graficul reprezentând - Cotele de piaţa realizate de fiecare sistem de transport în anii 1990 şi 2000, se găseşte la pag. 343 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.

    Structura mărfurilor transportate*) de către CFR Marfa în anul 2000 este următoarea:
--------------
    NOTA(CTCE)
    *) Graficul reprezentând - Structura mărfurilor transportate de către CFR Marfa în anul 2000 se găseşte la pag. 34 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.

    Datorită creşterii producţiei industriale şi în urma măsurilor luate, de atragere a clienţilor la transport prin politica tarifară corecta, servicii de calitate şi oferta de produse noi (tren complet şi tren multigrup), începând cu luna noiembrie 1999 şi continuând cu anul 2000, volumul de transport a crescut comparativ cu anul anterior, astfel ca la sfârşitul anului 2000 se înregistrează o creştere de 13,6% fata de anul 1999.
    Pe grupe de mărfuri şi clase tarifare, precum şi ponderea claselor tarifare din totalul mărfurilor transportate este prezentată în tabelul precedent.


┌───────────┬────────────────────────────────────────────┬────────┬──────┬─────┐
│ Nr. din   │                                            │Total an│ clasa│Pon- │
│ nomencla- │             Perioada/Grupa de marfa        │  2000  │ tari-│de-  │
│   torul   │                                            │        │ fără │rea  │
│mărfurilor │                                            │        │      │(%)  │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────┤
│ 1         │Animale vii şi produse ale regnului animal  │11866   │1     │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 3         │Grăsimi şi uleiuri de origine animala sau   │147674  │1     │     │
│           │vegetala, produse ale disocierii lor;       │        │      │     │
│           │grăsimi alimentare prelucrate; ceara de     │        │      │     │
│           │origine animala sau vegetala                │        │      │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 4         │Produse alimentare, băuturi, lichide alcoo- │1190622 │1     │     │
│           │lice şi oţel; tutun şi inlocuitori de       │        │      │     │
│           │tutun prelucrati                            │        │      │     │
│           │                                            │        │      │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 10        │Petrol brut                                 │3278160 │1     │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 11        │Produse petroliere                          │7276753 │1     │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 12        │Produse ale industriei chimice şi ale       │2978564 │1     │     │
│           │industriilor conexe                         │        │      │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 14        │Materiale plastice şi articole din mate-    │203825  │1     │     │
│           │rial plastic; cauciuc, articole din cauciuc │        │      │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 15        │Piei brute, piei tabacite, blănuri şi       │        │      │     │
│           │produse din acestea; articole de curelarie  │2981    │1     │     │
│           │si de selarie; articole de voiaj; bagaje de │        │      │     │
│           │mana, sacose şi articole similare, articole │        │      │     │
│           │obţinute prin prelucrarea intestinelor de   │        │      │     │
│           │animale                                     │        │      │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 19        │Materiale textile şi articole din aceste    │32476   │1     │     │
│           │materiale                                   │        │      │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 20        │Incaltaminte, palarii, umbrele, umbrele de  │        │      │     │
│           │soare, bastoane, bice, cravase şi părţi ale │427     │1     │     │
│           │acestora; pene şi fulgi preparati şi artico-│        │      │     │
│           │le din acestea; flori artificiale; articole │        │      │     │
│           │din par uman                                │        │      │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 23        │Maşini, aparate, vehicule, echipamente de   │372953  │1     │     │
│           │transport                                   │        │      │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 24        │Mărfuri şi produse diverse                  │919168  │1     │     │
├───────────┴────────────────────────────────────────────┴────────┴──────┼─────┤
│Total clasa tarifară 1                                   16415469 1     │22.97│
├───────────┬────────────────────────────────────────────┬────────┬──────┼─────┤
│ 2         │Produse ale regnului vegetal                │2129002 │2     │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 5         │Sare, sulf                                  │632629  │2     │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 6         │Ipsos, var, ciment                          │4130600 │2     │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 9         │Cărbuni                                     │24674156│2     │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 17        │Lemn cărbune de lemn şi articole din lemn,  │2885650 │2     │     │
│           │pluta şi lucrări de pluta; lucrări din      │        │      │     │
│           │impletituri din fibre vegetale sau din      │        │      │     │
│           │nuiele                                      │        │      │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 18        │Pasta de lemn sau din alte materiale fi-    │393382  │2     │     │
│           │broase celulozice, deşeuri de hârtie sau    │        │      │     │
│           │de carton; hârtie şi carton şi articole din │        │      │     │
│           │acestea                                     │        │      │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 21        │Articole din piatra, ipsos, ciment, azbest, │892603  │2     │     │
│           │mica şi din materiale similare, produse     │        │      │     │
│           │ceramice; sticla şi articole din sticla     │        │      │     │
├───────────┴────────────────────────────────────────────┴────────┴──────┼─────┤
│Total clasa tarifară 2                                   35738022 2     │50.01│
├───────────┬────────────────────────────────────────────┬────────┬──────┼─────┤
│ 22        │Metale comune şi articole din metale comune │7479913 │2     │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 7         │Pământuri şi pietre                         │6311108 │3     │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 8         │Minereuri, zgura şi cenusa                  │2990197 │3     │     │
├───────────┼────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┤     │
│ 13        │Îngrăşăminte                                │2119516 │3     │     │
│           │                                            │        │      │     │
│ 16        │Lemn de foc, deşeuri de lemn şi rumegus     │407996  │3     │     │
├───────────┴────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────┤
│Total clasa tarifară 3                                  │19308730│3     │27.02│
├────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼─────┤
│TOTAL                                                   │71462221│      │     │
└────────────────────────────────────────────────────────┴────────┴──────┴─────┘

3. Structura veniturilor
Structura veniturilor realizate în anul 2000 este următoarea:


                                          1USD = 21964 LEI
┌────────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│        Explicaţii              │        Realizari 2000     │
├────────────────────────────────┼─────────────┬─────────────┤
│                                │    LEI      │     USD     │
│                                │ (milioane)  │             │
├────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│      TOTAL VENITURI:           │  9519854    │433.429.885  │
├────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│     1. Venituri din exploatare │  9339104    │425.200.510  │
├────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│     2. Veniturile financiare   │    33711    │  1.534.830  │
├────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│     3. Venituri excepţionale   │   147039    │  6.694.546  │
└────────────────────────────────┴─────────────┴─────────────┘

    1. Veniturile din exploatare realizate în anul 2000, reprezintă 98,10% din totalul veniturilor şi provin în principal din:
    - activitatea de baza (90,46%) care consta în transportul mărfurilor pe calea ferată;
    - venituri din alte activităţi (9,54)
    4. Strategia CFR Marfa privind parcul de material rulant
    CFR Marfa are în vedere menţinerea la parametrii tehici corespunzători normelor UIC a parcului propriu de material rulant, astfel încât sa poată face fata exingentilor europene atunci când normele UE, în ceea ce priveşte armonizarea infrastructurii publice, vor intra în vigoare în fapt.
    In acest fel, CFR Marfa va putea concura pe piaţa cu orice operator privat, roman sau străin, existând astfel premisele de a deveni operator european.
    4.1. Parcul de locomotive
    Parcul de locomotive din patrimoniul CFR Marfa are o vechime în medie de 26 ani. In cadrul acestui parc, locomotivele diesel electrice au vechimea cea mai mare, durata de utilizare a acestora expirand cu începere din anul 2001.
    In graficele şi tabelul de mai jos este prezentată vechimea parcului pe tipuri de locomotive*):


   ┌────────────────┬──────────┬─────────┬──────────┬───────┐
   │  Tip Locomotiva│10-20 ani │21-30 ani│ 31-40 ani│ total │
   ├────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────┤
   │  LE            │ 210      │ 144     │  22      │  376  │
   ├────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────┤
   │  LDE           │ 8        │ 237     │  44      │  289  │
   ├────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────┤
   │  LDH           │ 25       │ 214     │  22      │  261  │
   ├────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────┤
   │  Total         │ 243      │ 595     │  88      │  926  │
   └────────────────┴──────────┴─────────┴──────────┴───────┘

-------------
    NOTA(CTCE)
    *) Graficele reprezentând - Situaţia vechimii parcului de locomotive diesel hidraulice şi electrice se găsesc la pag. 35 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.

    Fata de vechimea şi gradul de uzura a parcului de locomotive, strategia CFR-Marfa cuprinde următoarele măsuri:
    ● trecerea la inclocuirea parcului de locomotive, cu prioritate locomotivele Diesel - electrice care au vechimea şi gradul de uzura cel mai mare;
    ● vechimea şi starea tehnica a parcului de locomotive electrice permite ca programul de achiziţii şi modernizări în următorii 15 ani sa se axeze pe locomotiva Diesel-electrica;
    ● dotarea parcului se va face prin achiziţii de locomotive moderne, de ultima generaţie
    Având în vedere fondurile deosebit de mari necesare pentru înlocuirea totală a parcului de locomotive (1506 milioane USD), se impune eşalonarea pe termen lung a programului de achiziţii. Pentru aceasta se vor lua următoarele măsuri privind durata de utilizare a locomotivelor:
    ● prelungirea la maximum a duratelor de utilizare a locomotivelor, în baza HG nr. 964/1998 şi Ordinului MT nr. 999/2000;
    ● efectuarea de reparaţii capitale la locomotivele la care expira durata de utilizare şi prelungirea acesteia cu încă 17,5 ani.
    Astfel, strategia pentru perioada 2001-2010 cuprinde următoarele măsuri:
    ● achiziţia de locomotive Diesel-electrice, din ultima generaţie (transmisie în curent alternativ, motoare de tracţiune asincron-trifazate, fiabilitate şi disponibilitate mare, cheltuieli reduse de întreţinere, consum redus de combustibil, emisii poluante reduse, corespund normelor internaţionale de interoperabilitate).
    Programul prevede achiziţia a 10 locomotive/an, începând cu anul 2005.
    ● Pentru asigurarea necesarului de locomotive pentru remorcarea trenurilor, precum şi pentru activitatea de manevra, efectuarea de reperatii capitale la LDE şi LDH şi prelungirea în continuare a duratei de utilizare cu încă 17,5 ani.
    In graficele şi tabelele de mai jos este prezentată evoluţia şi cheltuielile necesare pentru parcul de locomotive.*)
    CFR Marfa are în conservare 100 de locomotive electrice.
    Pana în anul 2006 CFR Marfa nu are posibilitatea unor credite suplimentare fata de cele care sunt în curs sau pe cale de a fi angajate.

-----------------
    NOTA(CTCE)
    *) Graficul reprezentând - Diagrama privind scoaterea din uz a locomotivelor LE. de 3400 kW şi de 5100 kW se găseşte la pag. 35 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.
    *) Graficul reprezentând - Diagrama privind scoaterea din uz a locomotivelor LDE de 2100 CP, efectuarea de RK şi achiziţii de noi locomotive se găseşte la pag. 35 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.


   ┌───────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬──────┐
   │                   │2001│2002│2003│2004│2005│2006│2007│2008│2009│2010  │
   ├───────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
   │Reparaţie capitala │ 2  │ 12 │ 22 │ 32 │ 42 │ 52 │ 62 │ 72 │ 82 │  92  │
   ├───────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
   │Dotarea cu         │    │    │    │    │ 2  │ 12 │ 22 │ 32 │ 42 │  52  │
   │locomotive noi     │    │    │    │    │    │    │    │    │    │      │
   └───────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────┘

    Evoluţia tehnica pe piaţa industriei constructoare de locomotive o estimam a fi spectaculoasa în perioada imediat următoare şi de aceea CFR Marfa îşi propune ca începând cu anul 2005 sa treacă la achiziţia unei noi locomotive diesel electrice de 2100 CP, care prezintă următoarele caracteristici:
    Performanţe
    - putere 2100-2200CP
    - forta de tracţiune 240-250 KN
    - forta de framare 75-100 KN
    - viteza maxima 120-140 Km/h
    Soluţii tehnice
    - Formula osiilor locomotivei este Bo'-Bo' (4 osii, toate fiind motoare).
    - transmisia locomotivei este în curent alternativ; generator sincron antrenat de motorul Diesel, redresor trifazat, invertoare (realizate în tehnologia IGBT), motoare de tracţiune asincron-trifazate.
    - Locomotiva funcţionează în regim de frânare electrica pentru menţinerea vitezei trenului precum şi pentru reducerea acesteia pana aproape de zero. Energia debitata de motoarele de tracţiune, utilizate în regim de generator, poate fi utilizata pentru alimentarea serviciilor auxiliare sau este consumată de rezistentele de frânare.
    - Cutia este prevăzută cu elemente de deformare care asigura o capacitate mare de absorbţie a energiei în cazul tamponarilor violenţe.
    - Locomotiva este echipata cu frana de mare capacitate, cu discuri de frana montate pe roti, acestea având propriul sisitem de frana (cilindru de frana, sistem de acţionare).
    - Motor Diesel de ultima generaţie având consum redus de combustibil.
    - Poluarea mediului înconjurător este redusă (conform normelor de poluare ale Uniunii Europene).
    - Pentru reducerea nivelului de zgomot, motorul Diesel se afla amplasat într-un compartiment separat.
    - Locomotiva este concepută în sistem modular, blocurile electronice, instalatia de răcire, instalatia de aer comprimat formează module.
    - Motoarele electrice pentru serviciile auxiliare sunt de tip asincron-trifazate, alimentate printr-un convertizor static de la redresorul de tracţiune.
    - Invertoarele de putere şi pentru serviciile auxiliare sunt racite cu apa.
    - Funcţiile de comanda, control, protecţie sunt realizate de o unitate centrala cu microprocesor.
    - Locomotiva dispune de 2 cabine de conducere, ambele fiind prevăzute cu instalaţii de aer condiţionat. Cabinele de conducere (inclusiv pupitrele) au o amenajare ergonomica şi moderna.

--------------
    NOTA(CTCE)
    *) Graficul reprezentând - Diagrama privind scoaterea din uz a locomotivelor şi programul de efectuare RK L.D.H. şi L.D.E. de 1250 CP, se găseşte la pag. 36 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.

    - Locomotiva este concepută pentru conducerea în sistem simplificat, precum şi pentru conducerea în multipla tracţiune.
    - Instalatia de aer comprimat are în componenta un compresor elicoidal antrenat de un motor asincron-trifazat şi instalatie de uscare a aerului;
    - Locomotiva are un design modern;
    Fata de o locomotiva modernizata, principalele avantaje ale noii locomotive sunt prezentate în tabelul următor.


┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│        Achiziţie noua                │          Modernizare                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│   Durata de utilizare 35 de ani      │     Durata de utilizare 17,5 ani      │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│   Costuri de întreţinere reduse      │     Costurile de întreţinere se menţin│
│                                      │     la nivelul actual                 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│   Durata între doua RK 8 ani         │     Durata între doua RK 4 ani        │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│   Menţinerea nivelului tehnic        │                                       │
│   la cerinţele UE                    │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│   Emisii poluante reduse             │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│   Cheltuieli de exploatare reduse    │                                       │
│   (combustibil-ulei)                 │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

    Finanţarea programului de modernizare şi achiziţii locomotive se va face din fonduri proprii, ţinând cont ca aceste cheltuieli sunt progresive pana în anul 2010, aproximativ cu acelaşi ritm cu care scade efortul financiar al CFR Marfa în ceea ce priveşte returnarea împrumutului BERD, care se termina în anul 2011.*)

----------
    NOTA(CTCE)
    *) Graficul reprezentând - Diagrama privind scoaterea din uz a locomotivelor (LE, LDE, LDH), efectuarea de RK şi achiziţii de locomotive noi se găseşte la pag. 35 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.

    4.2. Parcul de Vagoane
    A) Situaţia actuala
    La data de 31 decembrie 2000 parcul inventar de vagoane al CFR Marfa era de 63809 vagoane cu o vechime medie de 22,6 ani.
    Structura parcului pe serii de vagoane se prezintă în tabelul următor.*)

--------------
    NOTA(CTCE)
    *) Graficul reprezentând - Vechimea parcului de vagoane al SNTFM CFR Marfa la data de 15.02.2001 se găseşte la pag. 36 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.


┌────────────────────────────────────┬────────┐
│  Serii vagon                       │ Nr.    │
│                                    │ buc.   │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  EACS, EAMOS, EAWX, EAOS           │ 17555  │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  ESX, EO                           │ 545    │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  FACCS                             │ 457    │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  FALS, FALL                        │ 6501   │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  GAGS, GAGM, GAS, GBGS, GBS,       │        │
│  GGKLM, GGS, GGSU                  │ 9876   │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  HAMS                              │ 1      │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  HBIKKLLS                          │ 300    │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  RCF                               │ 462    │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  KS                                │ 3015   │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  LAADKK                            │ 1      │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  LAADS                             │ 420    │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  LKLS                              │ 1      │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  LST                               │ 250    │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  RGS, RS                           │ 3605   │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  RILS                              │ 250    │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  RMMS, RMMSX, RMP, RMS             │ 1005   │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  SALMMP                            │ 52     │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  SDGMNSS                           │ 2      │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  SHIMMNS                           │ 100    │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  TADS                              │ 1      │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  TALS                              │ 1032   │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  UAAI                              │ 34     │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  UAGPS                             │ 3722   │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  UAIKKS                            │ 6      │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  UAOOS                             │ 5      │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  UCS                               │ 4953   │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  Uz adm                            │ 124    │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  Z/2 Z/4                           │ 9534   │
├────────────────────────────────────┼────────┤
│  Parc Sotal                        │ 63809  │
└────────────────────────────────────┴────────┘

Vechimea parcului de vagoane de marfa este prezentată în graficul precedent şi în tabelul de mai jos.


┌────────────┬──────────┬────────┬──────────┬─────────┬─────┬─────────┐
│Vechime     │ 0 - 10   │ 10-20  │   20-30  │ 30-40   │> 40 │  Total  │
│parc        │   ani    │  ani   │    ani   │  ani    │ ani │  parc   │
├────────────┼──────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Nr.         │ 647      │ 20916  │   33668  │  7577   │ 1001│  63809  │
│vagoane     │          │        │          │         │     │         │
├────────────┼──────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┤
│% din parc  │ 1.01     │ 32.78  │   52.76  │  11.87  │ 1.57│ 100.00  │
└────────────┴──────────┴────────┴──────────┴─────────┴─────┴─────────┘

Din situaţia de mai sus se constata ca mai mult de jumătate din parc are vechimea de peste 20 de ani (durata normală de funcţionare), conform HGR 964/1998.
Evoluţia parcului de vagoane (pentru perioada 2001- 2010), în funcţie de durata maxima de utilizare (care poate fi avizată de AFER, conform OMT 999/2000) este prezentată în tabelul şi graficul de mai jos.


    ┌─────────┬────────────────┐
    │    An   │  Parc total    │
    ├─────────┼────────────────┤
    │   2001  │   63809        │
    ├─────────┼────────────────┤
    │   2002  │   61449        │
    ├─────────┼────────────────┤
    │   2003  │   59543        │
    ├─────────┼────────────────┤
    │   2004  │   57626        │
    ├─────────┼────────────────┤
    │   2005  │   56452        │
    ├─────────┼────────────────┤
    │   2006  │   56452        │
    ├─────────┼────────────────┤
    │   2007  │   55134        │
    ├─────────┼────────────────┤
    │   2008  │   52582        │
    ├─────────┼────────────────┤
    │   2009  │   49663        │
    ├─────────┼────────────────┤
    │   2010  │   45288        │
    └─────────┴────────────────┘

    Se constata ca în anul 2010, conform acestor reglementări parcul actual s-ar reduce la 45288 vagoane, număr pe care îl consideram insuficient pentru satisfacerea necesităţilor de transport mărfuri pe calea ferată.*)

---------------
    NOTA(CTCE)
    *) Graficul reprezentând - Evoluţia parcului de vagoane proprietatea CFR Marfa, funcţie de durata maxima de utilizare conform OMT 999/2000, ritmul de modernizare al achiziţiei de vagoane se găseşte la pag. 36 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.

    B) Strategia privind parcul de vagoane de marfa
    Avându-se în vedere cele de mai sus şi ţinând cont de Programul de Guvernare 2001-2004, vizând în special lansarea acelor segmente din economie ce influenţează transportul feroviar, CFR Marfa a realizat o prognoza a mărfurilor care estimează o creştere a volumului de marfa transportat pe calea ferată în perioada 2001-2005 de:
    . 6 % în anul 2001 fata de realizările anului 2000;
    . 14,75 % în anul 2005 fata de anul 2000;
    în special pe seama creşterii următoarelor grupe de marfa: produse ale industriei chimice, articole din metal, minereuri, produse de cariera şi balastiera, ciment şi produse agricole.
    Pentru a putea prelua la transport în mod corespunzător creşterea de trafic prognoza, CFR Marfa a stabilit numărul de vagoane pe serii, necesar a fi menţinut în funcţiune şi în acest context apare evident faptul ca pentru menţinerea parcului de vagoane la un nivel care sa asigure permanent solicitarile la transport ale beneficiarilor trebuie sa se întreprindă acţiuni de modernizare a vagoanelor existente şi achiziţionarea de vagoane noi.
    In graficul de mai jos se prezintă ritmul de modernizare şi achiziţie, precum şi fondurile necesare pentru aceste acţiuni pe total parc de vagoane; precizam ca preţurile unitare pentru modernizări şi achiziţii de vagoane noi avute în vedere sunt estimative, în ultima perioada aceste acţiuni având un nivel deosebit de redus.


┌─────┬─────────┬───────────┬────────────┬────────────┬─────────────┐
│     │         │   Parc    │            │   valoare  │ Valoarea    │
│An   │ Parc RK │ construit │ valoare RK │ construcţie│ totală (mil │
│     │         │(achiziţii)│ (mil USD)  │  (mil USD) │    USD)     │
├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤
│2001 │  800    │     660   │    20      │     18     │    38       │
├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤
│2002 │  1325   │     440   │    33.13   │     14     │    47.13    │
├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤
│2003 │  1800   │     106   │    45.00   │     5.83   │    50.83    │
├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤
│2004 │  1800   │     117   │    45.00   │     6.44   │    51.44    │
├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤
│2005 │  1050   │     124   │    26.25   │     6.82   │    33.07    │
├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤
│2006 │  700    │     122   │    17.50   │     6.71   │    24.21    │
├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤
│2007 │  350    │     146   │    8.75    │     8.03   │    16.78    │
├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤
│2008 │  2250   │     302   │    56.25   │     16.61  │    72.86    │
├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤
│2009 │  2500   │     419   │    62.50   │     23.05  │    85.55    │
├─────┼─────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤
│2010 │  3500   │     875   │    87.50   │     48.13  │    135.63   │
└─────┴─────────┴───────────┴────────────┴────────────┴─────────────┘

    Valoarea totală a fondurilor necesare menţinerii parcului de vagoane la nivelul numeric actual, în următorii 10 ani, este de 555,5 mil. USD, din care:
    153,62 mil. USD pentru achiziţionarea a 2446 d vagoane noi
    401,88 mil. USD pentru modernizarea a 16075 a vagoane existente.
    Consideram ca aceste sume vor fi dificil de asigurat şi ca este necesar ca reglementările actuale referitoare la duratele de funcţionare a materialului rulant sa fie revăzute, simultan cu contractarea unor credite externe pe care CFR Marfa sa le folosească pentru modernizarea cu reconstrucţie a 1000 vagoane astfel:
    . 420 vagoane acoperite Hbbinss, cu podea de lemn şi pereţi culisanti din aluminiu;
    . 160 vagoane Rils, cu podea de lemn şi acoperite cu prelata culisanta;
    . 220 vagoane descoperite Eacs, cu podea şi pereţi metalici;
    . 200 vagoane descoperite Eaos, cu podea de lemn şi pereţi meralici.
    De asemenea, în cursul anului 2001, CFR Marfa va prelua de la SAAF 60 de vagoane Ro-La.
    Prin modernizările efectuate se urmăreşte acoperirea unui segment de piaţa care astăzi nu se bucura de o oferta concretă de vagoane de marfa şi crearea unui parc de uz general cu o larga disponibilitate în preluarea la transport astfel:
    ● Reparaţia capitala şi transformarea vagoanelor Gbs/Gbgs în vagoane cu pereţi culisanti din aluminiu tip Hbikkils
    In ultima perioada de timp s-a simtit tot mai acut nevoia unor vagoane de marfa acoperite, de capacitate medie, care sa permită încărcarea uşoară şi rapida, în sistem paletizat - mecanizat, a unor mărfuri cu volum mare în raport cu greutatea specifica, care necesita protecţie impotriva agenţilor atmosferici.
    Pentru rezolvarea acestui deziderat, proiectul prevede înlocuirea pereţilor şi uşilor laterale ale vagonului cu pereţi culisanti, din aliaje uşoare (aluminiu). Aceasta soluţie tehnica permite deschideri pe ambele părţi ale vagonului pe o jumătate din lungimea acestuia, cu implicaţii majore în diminuarea accentuata a timpului de încărcare/descărcare a mărfurilor. Pereţii culisanti pot fi acţionaţi de o singura persoana. De asemenea, este posibila compartimentarea interioară a vagonului, cu ajutorul unor pereţi despartitori demontabili, cu posibilităţi de sigilare, făcând posibila utilizarea vagonului de mai mulţi beneficiari. Din punct de vedere tehnic, o îmbunătăţire majoră o constituie înlocuirea osiilor montate cu roti de diametru 1000 mm cu osii montate cu roti monobloc de diametru 920 mm, unificate pe plan european. Intervalul între doua reparaţii planificate se măreşte de la 3 la 6 ani.
    ● Reparaţia capitala şi transformarea vagoanelor Rs/Rgs în vagoane cu invelitoare mobila tip Rils
    Vagoanele platforma seria RsRgs, în urma transformarii, vor fi prevăzute cu acoperiş (invelitoare) mobil, din material plastic armat. Aceasta invelitoare mobila se poate deplasa (plia) pe toată lungimea vagonului, lăsând libera pentru încărcarea-descărcarea mărfurilor, întreaga platforma a vagonului. Acest sistem de invelitoare mobila permite încărcarea-descărcarea mecanizata, fără nici o dificultate, a unor mărfuri grele, de lungime sau volum mare care necesita protecţie impotriva gentilor atmosferici şi a sustragerilor, cum ar fi: laminate speciale, utilaje diverse, motoare etc.
    Din punct de vedere tehnic, se vor efectua o serie de îmbunătăţiri la boghiuri în vederea sporirii fiabilitatii acestora şi a intervalului între doua reparaţii planificate care se măreşte de la 3 la 6 ani.
    ● Reparaţia capitala şi consolidarea vagoanelor descoperite cu descărcare prin gravitatie, tip Eacs
    Vagoanele tip Eacs se afla în număr mare în parcul SNTFM, indeplinind aproape în totalitate condiţiile unui vagon universal. Din acest motiv, în ultima perioada s-a resimtit tot mai acut nevoia consolidării acestui vagon pentru satisfacerea cerinţelor de transport şi mărirea fiabilitatii în exploatare. In acest sens, cu cazia reparatiei capitale se va efectua înlocuirea cutiei actuale a vagonului cu o cutie consolidata, care permite şi descărcarea prin culbutare. De asemenea, s-a înlocuit sistemul centralizat de acţionare/asigurare a clapelor de descărcare cu un sistem individual, mult mai robust şi fiabil. La boghiul Y 25 Cs II se vor efectua lucrările de modernizare pentru transformarea acestuia în boghiu tip Y 25 Cs Îl-M. După efectuarea reparatiei capitale, termenul între doua reparaţii planificate se măreşte de la 3 la 6 ani.
    Fata de cele de mai sus, rezulta ca pentru întreţinerea şi achiziţia de parc de locomotive diesel electrice şi vagoane de marfa, efortul financiar, în milioane USD al CFR Marfa este următorul:


                                                             Milioane USD
┌─────┬───────────────────────┬──────────┬───────────────┬───────┬────────┐
│     │        Locomotive     │          │               │       │        │
│     ├─────────────┬─────────┤          │               │       │        │
│Peri-│    LDE 2100 │  LDH+   │    Total │  Vagoane      │Total  │  Total │
│oada │       CP    │  LDE    │    loco  │               │vagoane│  parc  │
│     │             │ 1250 CP │    moţi  ├──────┬────────┤       │   MR   │
│     ├───────┬─────┼─────────┤     ve   │      │        │       │        │
│     │    RK │Achi-│   RK    │          │ RK   │ Achi-  │       │        │
│     │       │zitie│         │          │      │ zitie  │       │        │
├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤
│2001 │   0,42│  0  │   0     │    0,42  │ 20   │  18    │ 38    │  38,42 │
├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤
│2002 │   2,1 │  0  │   0     │    2,1   │ 33,13│  14    │ 47,13 │  49,23 │
├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤
│2003 │   2,1 │  0  │   0,24  │    2,34  │ 45   │  5,83  │ 50,83 │  53,17 │
├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤
│2004 │   2,1 │  0  │   1,8   │    3,9   │ 45   │  6,44  │ 51,44 │  55,34 │
├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤
│2005 │   2,1 │  3  │   1,8   │    6,9   │ 26,25│  6,71  │ 33,07 │  39,97 │
├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤
│2006 │   2,1 │  15 │   2,4   │    19,5  │ 17,5 │  6,82  │ 24,21 │  43,71 │
├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤
│2007 │   2,1 │  15 │   2,4   │    19,5  │ 8,75 │  8,03  │ 16,78 │  36,28 │
├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤
│2008 │   2,1 │  15 │   3     │    20,1  │ 56,25│  16,61 │ 72,86 │  92,96 │
├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤
│2009 │   2,1 │  15 │   3     │    20,1  │ 62,5 │  23,05 │ 85,55 │ 105,65 │
├─────┼───────┼─────┼─────────┼──────────┼──────┼────────┼───────┼────────┤
│2010 │   2,1 │  15 │   3,6   │    20,7  │ 87,5 │  48,13 │135,63 │ 156,33 │
└─────┴───────┴─────┴─────────┴──────────┴──────┴────────┴───────┴────────┘

Creditele angajate de CFR Marta pentru realizarea unei părţi din programul prezentat mai sus şi modul în care aceste credite vor fi rambursate este prezentat în tabelul următor:


                                                        Milioane USD
┌─────┬────────────────────┬────────────────────┬───────────────────────┐
│     │     CREDIT BERD    │  CREDIT VAGOANE    │     TOTAL             │
│     ├──────┬──────┬──────┼──────┬──────┬──────┼──────┬──────┬─────────┤
│ANUL │      │  DO  │  TO  │      │  DO  │  TO  │      │  DO  │ TO      │
│     │ RATA │  BAN │  TAL │  RATA│  BAN │  TAL │ RATA │  BAN │ TAL     │
│     │      │  DA  │      │      │  DA  │      │      │  DA  │         │
├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│2000 │ 2,428│ 2,376│ 4,804│      │      │   0  │ 2,428│ 2,376│ 4,804   │
├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│2001 │ 2,428│ 2,331│ 4,758│      │ 2,100│ 2,100│ 2,428│ 4,431│ 6,858   │
├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│2002 │ 2,428│ 2,103│ 4,531│      │ 2,100│ 2,100│ 2,428│ 4,203│ 6,631   │
├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│2003 │ 2,428│ 1,888│ 4,315│ 6,000│ 2,100│ 8,100│ 8,428│ 3,988│ 12,415  │
├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│2004 │ 2,428│ 1,681│ 4,108│ 6,000│ 1,680│ 7,680│ 8,428│ 3,361│ 11,788  │
├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│2005 │ 2,428│ 1,471│ 3,898│ 6,000│ 1,260│ 7,260│ 8,428│ 2,731│ 11,158  │
├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│2006 │ 2,428│ 1,261│ 3,688│ 6,000│ 0,840│ 6,840│ 8,428│ 2,101│ 10,528  │
├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│2007 │ 2,428│ 1,051│ 3,478│ 6,000│ 0,420│ 6,420│ 8,428│ 1,471│ 9,898   │
├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│2008 │ 2,428│ 0,841│ 3,268│      │      │ 0    │ 2,428│ 0,841│ 3,268   │
├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│2009 │ 2,428│ 0,631│ 3,058│      │      │ 0    │ 2,428│ 0,631│ 3,058   │
├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│2010 │ 2,428│ 0,421│ 2,848│      │      │ 0    │ 2,428│ 0,421│ 2,848   │
├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│2011 │ 2,438│ 0,211│ 2,649│      │      │ 0    │ 2,438│ 0,211│ 2,649   │
├─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤
│TO   │29,141│16,264│45,405│30,000│10,500│40,500│59,141│26,764│85,905   │
│TAL  │      │      │      │      │      │      │      │      │         │
└─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────────┘

    Prin realizarea programelor pe care ni le propunem, la sfârşitul anului 2010, CFR Marfa va avea un număr de 1750 vagoane modernizate cu reconstrucţie, 16.075 vagoane la care s-a efectuat RK, 2446 vagoane nou construite, 52 locomotive LDE 2100 CP noi şi 92 locomotive LDE 2100 CP cu RK efectuat, ceea ce reprezintă 32% din parcul de vagoane şi 49% din parcul de LDE 2100 CP.
    De asemenea, asa cum se remarca din tabelul de mai sus, CFR Marfa poate angaja noi credite externe pentru modernizarea materialului rulant, avându-se în vedere ca rambursarea acestora sa înceapă după anul 2006 deoarece, deşi efortul financiar în perioada 2003-2006 în ceea ce priveşte rambursarea creditelor reprezintă aproximativ 5% din totalul cheltuielilor CFR Marfa în anul 2000, problema se pune din punctul de vedere al lichiditatii. Trebuie precizat ca raportindu-ne tot la anul 2000, CFR Marfa a cheltuit pentru materialul rulant propriu aproximativ 65 milioane USD ceea ce a reprezentat aproximativ 19% din totalul cheltuielilor.
    Cu toate aceste eforturi, CFR Marfa nu va avea posibilităţile financiare de a menţine ritmul necesar pentru a face fata concurentei operatorilor particulari şi străini şi consideram ca o sursa posibila de finanţare o poate reprezenta privatizarea companiei după o strategie care sa aibă în vedere ca CFR Marfa sa devină un operator internaţional care sa poată opera în sudul şi estul Europei, precum şi eventualitatea unui nou credit BERD de 16 milioane USD pentru care s-au purtat deja discuţii cu conducerea BERD.
    Având în vedere ca CFR Marfa este operator naţional şi ca STATUL ROMAN are interesul de a menţine o cota de piaţa ridicată pentru aceasta societate în vederea privatizării, ne propunem sa initiem acţiuni care sa permită subvenţii din partea statului pentru dotarea şi modernizarea materialului rulant.
    5. Politica tarifară1
    revizuirea tarifelor pe distanţe scurte astfel încât acestea sa acopere costurile şi un beneficiu minim, ceea ce va duce la recastigarea unui segment important de piaţa;
    revizuirea tarifelor pe distanţe mari de transport, pe grupe de marfa şi în funcţie de piaţa, ţinând cont de faptul ca pe măsura creşterii distantelor curba costurilor are alura unei parabole în timp ce tarifele au o creştere liniara ducand la descurajarea transporturilor pe distanţe mari;*)

----------------
    NOTA(CTCE)
    *) Graficul reprezentând - Evoluţia tarifelor în traficul local de marfa pe clase tarifare (USD/tone) se găseşte la pag. 39 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.

    elaborarea de tarife pe tren complet (navete sau marsrute) care sa ţină cont de costurile mai reduse în cazui expeditiilor care circula în aceste condiţii;
    tarife promotionale sau la nivelul costurilor cu profit minim, pentru relaţiile de transport (intern, import-export sau tranzit) care au un puternic concurent din partea celorlalte sisteme de transport (auto, fluvial) sau din partea rutelor de tranzit de pe alte reţele de cale ferată;
    tarife promotionale pentru lansarea de servicii noi sau pentru castigarea de noi segmente de piaţa luând în calcul cererea şi oferta de pe piaţa transportatorilor de mărfuri;
    revizuirea tarifelor de închiriere pentru vagoanele din parcul CFR Marfa, atât pentru traficul intern cat şi pentru traficul internaţional, ţinând cont de obligaţiile de transport asumate prin contracte şi de parcul disponibil pentru fiecare serie de vagon în parte;
    tarife promotionale pentru utilizarea navelor ferry-boat, atât pentru secţiunea maritima cat şi pentru secţiunea terestra pe reţeaua CFR;
    încurajarea clienţilor care transporta mărfuri voluminoase de masa mica prin renunţarea la sporul de 50% pentru neincarcarea vagoanelor la capacitate (menţinerea acestui spor duce la pierderea unor importante cantităţi de mărfuri);
    acordarea de reduceri tarifare directe de la prima tona transportată pentru expeditiile de mărfuri efectuate cu trenuri închise în condiţiile realizării a minim 90% din condiţiile de tonaj sau lungime, stabilite prin Mersul Trenurilor de Marfa;
    acordarea de reduceri tarifare ulterioare, pe baza de contract, ţinând cont de felul traficului şi treapta de tonaj realizată;
    stabilirea de acorduri tarifare speciale sau uniuni tarifare cu alte administraţii de cale ferată.
    Situaţia comparativa a tarifelor practicate de CFR Marfa pe clase tarifare, în raport cu alte administraţii europene este prezentată în graficul de mai jos.
    Se observa ca CFR-Marfa practica pentru clasa tarifară 1 tarife de import-export sub tarifele practicate de Ungaria, Grecia şi Albania
    Pentru clasa tarifară II, tarifele CFR Marfa sunt sub tarifele Ungariei, Iugoslaviei, Albaniei, Greciei şi Macedoniei pentru distanţe de 200-250 km, pe distanţe de peste 300 km tariful este şi sub tariful practicat de Bulgaria.
    Situaţia comparativa a tarifelor practicate de CFR Marfa în raport cu sistemul de transport auto este prezentată mai jos.*)
    Din comparaţia tarifelor practicate de CFR Marfa pe cele trei clase tarifare, cu tarifele practicate de filiala TRANSAUTO (tarife proprii stabilite de filiala) şi alte doua firme particulare de transport auto, se observa ca pentru mărfurile încadrate la clasa tarifară I (care are o pondere de 22.97% din totalul mărfurilor, suntem necompetitivi pe distanţe scurte şi medii.

----------------
    NOTA(CTCE)
    *) Graficul reprezentând - Situaţia comparativa a tarifelor practicate de CFR Marfa în raport cu sistemul de transport auto se găseşte la pag. 41 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.


┌──┬──────────────────────────────┬─────────┬───────────┬───────────┬──────────┐
│  │                              │   200   │    250    │   300     │   500    │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │România                       │ 12.20   │   14.40   │  15.60    │   22.70  │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Slovaco- Ucraineano-Roman     │  9.20   │   10.90   │  12.00    │   16.60  │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Bulgaria                      │  9.47   │   12.13   │  13.43    │   22.07  │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Siria                         │  7.25   │    9.51   │  11.11    │   18.69  │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Turcia                        │  7.25   │    9.51   │  11.11    │   18.69  │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Iran                          │  7.25   │    9.51   │  11.11    │   18.69  │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Macedonia                     │ 10.30   │   12.60   │  13.90    │          │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Grecia                        │ 15.68   │   18.06   │  20.54    │   29.71  │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Albania                       │ 12.90   │   15.37   │  18.09    │          │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Iugoslavia                    │ 10.91   │   14.23   │  15.96    │   27.40  │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Ungaria                       │ 18.80   │   23.00   │  27.20    │   41.60  │
├──┼──────────────────────────────┴─────────┴───────────┴───────────┴──────────┤
│  │                                         Distanta (km)                     │
└──┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    Trebuie sa tinem însă seama de structura cheltuielilor de exploatare care, în cazul CFR Marfa sunt puternic influentate de cheltuielile cu utilizarea infrastructurii publice (TUI în anul 2000 reprezintă 28,61 % din cheltuielile de exploatare). In cazul transportatorilor auto cheltuielile cu utilizarea infrastructuri publice (taxa de utilizare a drumurilor) reprezintă numai aproximativ 10% din cheltuielile de exploatare.
    Tarifele practicate de CFR Marfa devin competitive pentru mărfurile încadrate la clasa tarifară II (care are o pondere de 50,1% din totalul mărfurilor), atât pe distanţe scurte cat mai ales pe distanţe lungi.
    Analizând tariful mediu stabilit la CFR Marfa, ţinând seama de volumul mărfurilor din fiecare clasa tarifară, se constata ca acest tarif care ne da valoarea veniturilor companiei este competitiv cu transportul auto pe distanţe începând cu 250 km.


┌──┬──────────────────────────────┬─────────┬───────────┬───────────┬──────────┐
│  │                              │   200   │    250    │   300     │   500    │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │România                       │  8.60   │   10.10   │  12.20    │   16.10  │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Slovaco- Ucraineano-Roman     │  9.20   │   10.90   │  12.00    │   16.60  │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Bulgaria                      │  8.23   │   10.55   │  11.68    │   19.19  │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Siria                         │  6.32   │    8.31   │   9.64    │   16.23  │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Turcia                        │  6.32   │    8.31   │   9.64    │   16.23  │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Iran                          │  6.32   │    8.31   │   9.64    │   16.23  │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Macedonia                     │  9.40   │   11.60   │  12.80    │          │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Grecia                        │ 13.51   │   15.55   │  17.71    │   25.61  │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Albania                       │ 11.97   │   14.37   │  16.76    │          │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Iugoslavia                    │  9.51   │   12.37   │  14.23    │   23.81  │
├──┼──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  │Ungaria                       │ 18.80   │   23.00   │  27.20    │   41.60  │
├──┼──────────────────────────────┴─────────┴───────────┴───────────┴──────────┤
│  │                                         Distanta (km)                     │
└──┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

6. Structura cheltuielilor
Situaţia cheltuielilor efectuate în anul 2000 se prezintă astfel:


                                                   1USD=21964 LEI
┌─────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│                                 │          Realizari 2000          │
│                                 ├────────────────┬─────────────────┤
│         Explicatia              │ LEi (milioane) │     USD         │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤
│    TOTAL CHELTUIELI             │  9.403.919     │  428.151.475    │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤
│  1. Cheltuieli pentru exploatare│  9.273.269     │  422.203.105    │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤
│  2. Cheltuieli financiare       │  117.972       │  5.371.153      │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤
│  3. Cheltuieli excepţionale     │  12.678        │  577.217        │
└─────────────────────────────────┴────────────────┴─────────────────┤

1. Cheltuielile pentru exploatare pentru anul 2000 sunt următoarele:


                                            1USD =21964 LEI
┌────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
│                                    │       Realizari 2000         │
│                                    ├────────────────┬─────────────┤
│         Explicatia                 │ LEI (milioane) │     USD     │
├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ Cheltuieli de exploatare           │ 9273269        │ 422203105   │
│ din care:                          │                │             │
├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ materii prime şi materiale         │ 742272         │ 33794937    │
├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ Combustibil                        │ 601280         │ 27375706    │
├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ energie şi apa                     │ 559498         │ 25473411    │
├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ Amortizare                         │ 140297         │ 6387589     │
├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ Reparaţii                          │ 1679322        │ 76457931    │
├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ cheltuieli de personal             │ 1940003        │ 88326489    │
├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ alte cheltuieli                    │ 890153         │ 40527818    │
├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ cheltuieli utilizare infrastructura│ 2652689        │ 120774404   │
│ publica                            │                │             │
├────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ cheltuieli cu staţiile,            │ 67755          │ 3084821     │
│ depourile-infrastructura privată   │                │             │
└────────────────────────────────────┴────────────────┴─────────────┘

    Cheltuielile pentru exploatare reprezintă 98,61 % din total cheltuieli.
    Structura cheltuielilor pentru exploatare pentru principalele componente este prezentată în graficul de mai jos.
    Graficul arata ca principala pondere o deţin cheltuielile cu taxa de utilizare a infrastructurii, care reprezintă 28,61 % din totalul cheltuielilor pentru exploatare urmate de cheltuielile cu munca vie care reprezintă 20,92 %

--------------
    NOTA(CTCE)
    *) Graficul reprezentând - Structura cheltuielilor pentru exploatare pentru principalele componente se găseşte la pag. 41 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 06 noiembrie 2001.

    2. Cheltuielile financiare reprezintă 1,25 % din total cheltuieli
    3. Cheltuielile excepţionale reprezintă 0,14 % din total venituri.

    Contul de Profit şi Pierdere
    Contul de profit şi pierdere la 31 decembrie 2000 se prezintă după cum urmează:


                                                      1 USD=21964 lei
┌───────────────────────────────────┬──────────────────┬────────────────┐
│                                   │ LEI (milioane)   │       USD      │
│                                   ├──────────────────┼────────────────┤
│ Venituri din exploatare           │  9.339.104       │    425.200.510 │
├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ Cheltuieli pentru exploatare      │  9.273.269       │    422.203.105 │
├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ Rezultat din exploatare: protit   │  65.835          │    2.997.405   │
├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ Venituri financiare               │  33.711          │    1.534.830   │
├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ Cheltuieli financiare             │  117.972         │    5.371.153   │
├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ Rezultatul financiar - pierdere   │  -84.261         │    -3.836.323  │
├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ Venituri excepţionale             │  147.039         │    6.694.546   │
├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ Cheltuieli excepţionale           │  12.678          │    577.2217    │
├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ Rezultatul excepţional - profit   │  134.361         │    6.117.329   │
├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ Rezultatul brut al exerciţiului - │  115.935         │    5.278.410   │
│ profit                            │                  │                │
├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ Impozi pe profit                  │  58.626          │    2.669.186   │
├───────────────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ Rezultatul net                    │  57.309          │    2.609.224   │
└───────────────────────────────────┴──────────────────┴────────────────┘

    CFR Marfa a încheiat anul 2000 fără datorii la bugetul de stat

    7. Creanţe
    La data de 31 ianuarie 2001, creanţele CFR Marfa erau de 1211,48 mld. lei, astfel:


                                                  miliarde lei
┌────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│      Unităţi           │             Creanţe la 31.12.2000        │
│────────────────────────┼──────────────┬───────────────┬───────────┤
│                        │    Pana la   │    După       │   Total   │
│                        │  01.oct.1998 │ 01.oct.1998   │           │
├────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ Agenţi economici       │   208,96     │    252,98     │   461,94  │
├────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ Plati centralizate     │   0          │    200,05     │   200,05  │
│ central                │              │               │           │
├────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ CONEL                  │   0          │    487.39     │   487,39  │
├────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ Plati centralizate     │   0          │    62,10      │   62,10   │
│ sucursale              │              │               │           │
├────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ TOTAL                  │   208,96     │    1002,52    │   1211,48 │
└────────────────────────┴──────────────┴───────────────┴───────────┘

    Se constata ca 17,25% reprezintă creanţe pana la înfiinţarea CFR Marfa.
    Nivelul creanţelor reprezintă:
    23,97 % din cifra de afaceri, la sfârşitul anului 1999;
    10,17 % din cifra de afaceri, la sfârşitul anului 2000.
    8. Investiţii
    In anul 2000 CFR Marfa a realizat următoarele investiţii:
    1. Reparaţii capitale clădiri şi instalaţii
       la nivelul sucursalelor 80 miliarde lei
    2. Investiţii 252 miliarde lei
    din care:
    ■ aproximativ 90 miliarde lei pentru achiziţionarea a 130 buc. vagoane tip Fals;
    ■ aproximativ 47 miliarde lei pentru achiziţionarea a 100 buc. vagoane tip Hbbillnss (avans la contractul nr. 67/14.09.1999, valoare contract 7.800.000 USD);
    ■ aproximativ 22 miliarde lei pentru achiziţionarea a 15 vagoane pe boghiuri pentru transport TIR, cod ZDL;
    ■ aproximativ 2,7 miliarde lei pentru achiziţionarea a 50 vagoane tip Uagps;
    ■ aproximativ 4 miliarde mii lei pentru achiziţionarea unui tren RO-LA (15 vagoane tip Laadkk).
    De asemenea s-au mai cheltuit cca. 8,5 miliarde lei pentru achiziţionarea de instalaţii pentru spalarea vagoanelor care transporta produse petroliere şi a vagoanelor de marfa de uz general, iar aproximativ 4,7 miliarde lei pentru realizarea unui sistem pilot pentru conducerea asistată pe calculator a circulaţiei trenurilor pe Regulatorul Braşov.
    Un capitol important al realizarilor la investiţii pe anul 2000 îl constituie cel al dotărilor independente atât la nivelul central al CFR Marfa cat şi la nivelul Sucursalelor CFR Marfa. Astfel pentru dotările independente s-au realizat în anul 2000
aproximativ 30,5 miliarde lei.
    Diferenţa de fonduri financiare (aproximativ 43 miliarde lei) a fost consumată pentru proiectarea viitoarelor lucrări de investiţii (cca. 1 miliard lei), pentru finalizarea lucrărilor de investiţii demarate în anul 1999 (cca. 30 miliarde lei) şi pentru realizarea unor lucrări noi de investiţii (aproximativ 12 miliarde lei) la nivel Central şi la Sucursalele CFR Marfa.
    3. Îmbunătăţirea condiţiilor de munca în spaţii proprii CFR Marfa 30,5 miliarde lei
    4. Îmbunătăţirea condiţiilor de munca în spaţii care nu aparţin CFR Marfa, dar în care îşi desfăşoară activitatea personal aparţinând CFR Marfa 85 miliarde lei
    CFR Marfa, ca operator naţional de transport feroviar, trebuie sa urmărească constant preluarea tuturor mărfurilor de la beneficiari, recastigarea clienţilor pierduti în ultimii ani, dar şi a altora noi, concomitent cu integrarea în sistemul european de transporturi.
    Pentru acest lucru, CFR Marfa, prin activitatea de investiţii şi modernizări, urmăreşte trei direcţi principale:
    ■ asigurarea unui transport eficient, rapid, sigur şi ieftin;
    ■ modernizarea transportului feroviar de marfa;
    ■ asigurarea unor condiţii mai bune de munca pentru personalul propriu.
    Aceste cerinţe se vor realiza prin:
    ■ achiziţia de vagoane astfel încât parcul CFR Marfa sa poată prelua întregul trafic existent şi de perspectiva precum şi dezvoltarea de noi sisteme de transport;
    ■ asigurarea bazei tehnico-materiale pentru desfăşurarea activităţii de întreţinere şi reparaţii, prin dotarea cu maşini unelte, scule, dispozitive, la nivelul tehnologic actual;
    ■ asigurarea dotărilor necesare la atelierele de reparaţii de tip industrial, pentru a se obţine independenta fata de întreprinderile de reparat material rulant, în cazul reparaţiilor de tip RR şi RG la locomotive.

    9. Trafic Intermodal
    Politica României de integrare în spaţiul economico-social al Uniunii Europene, impune aplicarea cu consecventa a principiilor economiei de piaţa şi armonizarea legislaţiei interne cu cea comunitară, inclusiv în ceea ce priveşte traficul intermodal.
    Dezvoltarea traficului intermodal constituie o prioritate a CFR Marfa şi se are în vedere în primul rând următoarele obiective strategice, pentru dezvoltarea transportului intermodal, propuse a fi rezolvate de CFR MARFA împreună cu direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice Transporturilor şi Locuinţei:
    1. Modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 88/1999 privind stabilirea unor reguli pentru transportul combinat şi a normelor metodologice de aplicare şi anume:
    ■ CFR MARFA în calitate de operator feroviar de marfa sa fie scutită de la plata impozitului aferent profitului pe societate (si nu cel obţinut din transportul combinat care este greu de evidenţiat), pentru cota din profitul reinvestit în domeniul transportului combinat;
    ■ acordarea de reduceri sau scutiri de taxe şi impozite pentru societăţile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transportului combinat şi acordarea de subvenţii căilor ferate în domeniul transportului combinat din surse externe, naţionale şi locale (mai ales pentru transportul combinat de tip RO-LA);
    ■ acordarea unor subvenţii de la bugetul de stat pentru realizarea de modernizări şi investiţii în terminalele din gestiunea CFR MARFA;
    ■ completarea "Anexei" cu elementele de infrastructura implicate în transportul combinat cum ar fi terminalele de containere şi RO-LA, drumuri rutiere de acces la terminale, navele ferry-boat, principalele linii de cale ferată de transport combinat conform AGTC etc.;
    ■ obţinerea de aprobări pentru depăşirea tonajului pe axa în cazul utilizării transportului combinat;
    ■ eliberarea de autorizaţii rutiere de tranzit, sau continuare parcurs, gratuite, în cazul ca TIR-urile utilizează tehnologia RO-LA sau Ferry Boat;
    ■ renegocierea contingentelor de autorizaţii rutiere gratuite, în perioada 2002-2005, pentru tranzit România şi acordarea autorizaţiilor rutiere cu scutire de plata a taxelor de drum condiţionat cu utilizarea relaţiilor RO-LA sau Ferry Boat.
    2. Crearea unor condiţii avantajoase în portul Constanta pentru navele ferry boat româneşti, respectiv reduceri substanţiale pentru taxele de pilotaj şi remorcare (menţionăm ca începând din luna august 2000 activitatea de pilotaj pentru zona Agigea Sud a fost concesionată firmei SC VAL MAR SRL ceea ce a condus ca tarifele de pilotaj, remorcare şi legare a navelor în portul Constanta pentru fiecare escala sa crească cu peste 240%) - pentru aceasta este necesar revederea modului de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 167/13 martie 2000;
    3. Efectuarea demersurilor necesare modificării cap. IV, art. 13, pct. b din Ordonanţa nr. 116/27.08.1998 referitoare la instituirea regimului special maritim, care prevede unele scutiri de taxe şi impozite pentru acest tip de activitate (cap. II, art. 6), în condiţiile în care Societatea comercială prestatoare are ca obiect de activitate numai transportul maritim de mărfuri si/sau persoane", astfel încât CFR Marfa sa poată beneficia de aceleaşi facilităţi financiare ca şi societăţile care au ca unic obiect de activitate transportui maritim internaţional de mărfuri.
    Menţionăm ca în cadrul CFR Marfa, transportul maritim ferry-boat reprezintă o fracţiune a obiectului sau general de activitate, motiv pentru care în prezent nu se poate beneficia de prevederile respectivei ordonanţe. Scutirea cheltuielilor generate de accize (pentru combustibilul utilizat în realizarea traficului ferry-boat), precum şi scutirea de taxe şi suprataxe vamale (pentru echipamentele importate pentru cele doua nave ar putea implica economii de 385.560 USD/an (combustibil respectiv 35.751 USD/an (echipament).
    Acţiunea va putea genera, pe lângă aspecte economice favorabile şi obiectivitate legislativă, cu efecte în optimizarea şi eficientizarea traficului ferry-boat actual.
    4. Efectuarea demersurilor necesare modificării actelor normative HG 441/06.07.1995, OG 48/12.08.1994, OG 67/27.08.1998 în scopul exceptării de la plata taxelor către Căpitănia Port Constanta pentru:
    ■ încărcare/descărcare vagoane şi mijloace auto de la nava în dana specializată;
    ■ reparaţii la navele ferry boat efectuate în dana ferry boat (construcţia şi dotarea danei este investiţia armatorului, respectiv CFR Marfa şi nu a Administraţiei Port Constanta);
    ■ aprovizionarea navei cu alimente, materiale şi combustibil.
    5. Acordarea de către MT a exceptării de la restricţiile de circulaţie pentru autovehiculele care realizează transporturi combinate, atât în localităţi cat şi în afară acestora.
    6. Perfecţionarea cadrului organizatoric şi legislativ în domeniul transporturilor intermodale (trafic combinat şi ferry boat)
    7. Solicitarea şi obţinerea de la Ministerul Transporturilor din Georgia de extindere a scutirii de la plata tarifelor portuare în porturile georgiene şi la reciprocitate şi în portul Constanta, pe o perioada de cel puţin un an; aceste scutiri sa fie valabile şi în situaţia în care navele ferry boat fac escala în porturile turcesti;
    8. Modificarea convenţiilor rutiere cu Iranul şi Turcia, în sensul limitării numărului de autorizaţii gratuite (Iran) respectiv neacordarii de autorizaţii gratuite suplimentare (Turcia), excepţie făcând cazurile de utilizare a liniilor de ferry boat si/sau RO-LA organizate si/sau exploatate de CFR Marfa;
    9. Pentru linia Constanta - Poti/Batumi care constituie un caz special datorită diferenţei de ecartament, liniile feroviare de pe navele ferry boat şi întreaga infrastructura din portul Constanta este de ecartament european 1435 mm iar în porturile Poti şi Batumi întreaga infrastructura este de ecartament tip CSI 1520 mm.
    Pentru exploatarea în continuare a liniei Constanta - Poti - Constanta sunt necesare următoarele:
    9.1) Crearea condiţiilor tehnice de debarcare a vagoanelor de ecartament 1435 mm, de pe navele ferry boat pe dana porturilor georgiene. Aceasta presupune:
    ■ linie de ecartament 1435 mm pe podul mobil pentru imbarcarea/debarcarea vagoanelor de ecartament european;
    ■ grupa de linii de acumulare cu ecartament 1435 mm;
    ■ o staţie de transpunere a vagoanelor de ecartament larg (1520 mm), pe boghiuri de ecartament nominal în vederea circulaţiei în ţările care accepta vagoane CSI transpuse (România, Bulgaria, Slovacia, Cehia, Ungaria);
    ■ construirea unei staţii de transbordare a mărfurilor din vagoane de ecartament larg în vagoane de ecartament normal şi invers.
    Menţionăm ca pentru aceasta, România a susţinut propunerea partii georgiene referitoare la proiectul de realizare a unui pod mobil cu linii de ecartament 1435 mm în portul Poti, propunere ce a fost analizata în cadrul grupului de lucru privind planul de acţiune şi proiecte propuse la prima Conferinţa a Comisiei Interguvernamentale a ţărilor situate pe coridorul TRACECA, ce a avut loc în perioada 10-11 martie 2000, la Tbilisi.
    9.2) Constituirea Întreprinderii Mixte Georgiano-Moldo-Romana "Euroasia".
    CFR Marfa a obţinut aprobările de principiu din partea Adunării Generale a Acţionarilor pentru participarea la constituirea Întreprinderii Mixte cu 50 procente din capitalul comun, împreună cu partea moldoveneasca. Restul de 50% din capitalul comun va fi deţinut de partea georgiana, asa cum s-a stabilit prin Protocolul încheiat la Chisinau în perioada 3-5 mai 1999.
    Partea Georgiana a înmânat o copie a contractului de constituire a Întreprinderii Mixte Georgiano-Moldo-Romana ("EUROASIA") în portul Poti, la care CFR Marfa a transmis observaţii şi a solicitat datele suplimentare necesare pentru a lua o decizie vis-a-vis de noile condiţii în care urmează sa se constituie. CFR Marfa a revenit la Ministerul Transporturilor din Georgia cu solicitarea de a transmite datele menţionate anterior, date care ne sunt necesare pentru a putea lua o decizie, vis-a-vis de noile condiţii în care urmează sa se constituie Societatea cu răspundere limitată "EUROASIA" precum şi pentru pregătirea unei viitoare intalniri comune, solicitare care pana la aceasta data a rămas fără răspuns.
    9.3) Negocierea şi semnarea Acordului între Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei din România şi Ministenul Transporturilor din Georgia privind exploatarea în comun a liniei de ferry boat auto şi de cale ferată între porturile Constanta (România) şi Poti (Georgia); modelul prezentului acord a fost analizat de CFR Marfa SA şi au fost transmise obiecţiuni.
    9.4) Semnarea Acordului privind traficul feroviar pe linia de ferry-boat Constanta-Poti între CFR Marfa şi Căile Ferate ale Republicii Georgia. La proiectul de Acord s-au făcut modificările cerute de partea georgiana, în prezent Acordul poate fi semnat.
    Opinam ca acest acord sa fie semnat în momentul realizării posibilităţilor tehnice de debarcare/imbarcare a vagoanelor de ecartament 1435 mm pe şi de pe navele ferry boat româneşti.
    CFR Marfa continua demersurile pentru realizarea acestor, obiective pentru dezvoltarea transportului intermodal între Europa şi Asia şi ţările din Caucaz, pe ruta cea mai scurta, respectiv linia de ferry boat Constanta - Poti/Batumi.
    Scopul strategiei prezentate mai sus urmăreşte:
    Adaptarea CFR Marfa cerinţele UE;
    Menţinerea actualei cote de piaţa;
    Castigarea de noi clienţi;
    Sporirea veniturilor şi profitului;
    Crearea în rândul angajaţilor a culturii de firma;
    Transformarea mentalitatii angajaţilor în sensul ca trebuie transformata noţiunea de beneficiar la transport cu aceea de client cu toate consecinţele care decurg din aceasta;
    Sporirea prestigiului CFR Marfa pe plan intern şi internaţional.

    STRATEGIA "S.A.A.F." - S.A. pe perioada 2001-2003

    1. Prezentare generală
    Societatea de Administrare Active Feroviare "S.A.A.F" - S.A., s-a înfiinţat la data de 01.10.1998 şi are, în principal, ca obiect de activitate administrarea excedentului de active, corporale şi necorporale, rezultate din reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Romane-SNCFR.
    Activele ce au constituit excedent pentru celelalte societăţi feroviare şi care au fost preluate de "S.A.A.F."-S.A. sunt:
    ● posturi de revizie;
    ● terminale de transcontainere;
    ● triaje;
    ● puncte de alimentare;
    ● capacităţi de întreţinere şi reparaţii;
    ● clădiri şi construcţii speciale;
    ● linii de cale ferată normale şi înguste;
    ● macarale;
    ● containere, boxpalete;
    ● locomotive electrice, diesel electrice, diesel hidraulice, rame electrice şi automotoare;
    ● locomotive diesel mecanice, locomotive cu abur;
    ● vagoane de marfa şi de călători;
    ● vagoane pentru încălzit cu abur trenurile de călători (WIT-uri).
    Administrarea excedentului de active, corporale şi necorporale, ce constituie în principal obiectul de activitate al "S.A.A.F." - S.A., se realizează prin închiriere, leasing, vânzare, precum şi prin alte modalităţi, în condiţiile legii.
    Activitatea desfăşurata de "S.A.A.F." - S.A., este finanţată din:
    ■ resurse proprii, rezultate din:
    a. administrarea judicioasă a activelor feroviare pe care le deţine;
    b. servicii prestate pentru terţi - reparaţii material rulant, în cadrul atelierelor de reparaţii pe care le deţine, închirieri de material rulant sau active feroviare imobile, etc. în condiţiile existenţei şi funcţionarii pieţei liberalizate în aceste domenii;
    ■ surse atrase (Împrumuturi externe, crearea de societăţi mixte).

    2. Scopul activităţii
    "S.A.A F." - S.A. urmăreşte, conform statutului, cu prioritate:
    ■ achiziţionarea de bunuri şi active necesare dezvoltării şi modernizării transportului feroviar;
    ■ transferarea acestor bunuri şi active celorlalte societăţi comerciale rezultate din reorganizarea SNCFR, în vederea asigurării integrării României în sistemul de transport feroviar european.

    B. Structura veniturilor
    Pentru asigurarea veniturilor necesare desfăşurării activităţii proprii, în vederea atingerii scopului societăţii, activitatea acesteia se desfăşoară pe trei direcţii principale:
    ■ valorificarea deşeurilor rezultate din casări şi dezmembrări de material rulant;
    ■ închirieri şi vânzări de material rulant;
    ■ participatii în societăţi mixte.
    In afară celor trei direcţii principale, activitatea "S.A.A.F." -S.A., mai cuprinde valorificarea activelor imobiliare, fără posibilităţi deosebite de profit datorită costurilor mari de reabilitare a imobilelor şi a situaţiei aflate încă în curs de rezolvare a titlurilor de proprietate pentru terenuri.
    In perioada octombrie 1998 - decembrie 2000, "S.A.A.F." - S.A. a cumulat prin activităţile depuse venituri de 979 mld. lei, cheltuielile însumând 939 mld. lei, cu un profit brut estimat, la finele anului 2000, de 18 mld. lei.
    Veniturile obţinute s-au utilizat, în principal, pentru reabilitari de material rulant pentru societăţile de transport feroviar de călători, astfel:
    ■ 1999 - reparaţii pentru "C.F.R Călători"-S.A.
    - locomotive 50 buc.
    - WIT (vagoane pentru încălzit trenuri) 44 buc.
    - automotoare 3 buc.
    TOTAL 114 buc. 92,125 mld. lei
    ■ 2000 - reparaţii pentru "C.F.R. Călători"-S.A. şi S.C.R.T.F.P.C.-uri
    - locomotive 8 buc.
    - vagoane clasa (reabilitari) 19 buc.
    - WIT (vagoane pentru încălzit trenuri) 43 buc.
    - automotoare 7 buc.
    TOTAL 77 buc. 116,743 mld. lei
    ■ previzionat 2001 - reparaţii pentru "C.F.R. Călători"-S.A.
    - LDE 2100 CP 1 buc.
    - WIT (vagoane pentru încălzit trenuri) 1 buc.
    - vagoane clasa (reparaţii) 63 buc.
    TOTAL 65 buc. 30 mld. lei
    In afară acestora "S.A.A.F."-S.A. a contractat achiziţionarea în sistem barter (în contrapartida cu fier vechi) pentru "C.F.R. Marfa"-S.A., în vederea îmbunătăţirii sistemului de transport combinat, 60 vagoane tip RO-LA, de un înalt nivel tehnic, având o valoare de piaţa de 11.370.000 USD, din care deja a achitat jumătate din suma (primele 15 vagoane sunt în ţara).
    In total s-a acţionat, în vederea sprijinirii celorlalte societăţi feroviare, pentru reparaţia/achiziţia a 316 unităţi material rulant, angajându-se cheltuieli totale de cca. 540 mld. lei (s-au luat în consideraţie şi cele pentru anul 2001), pentru care societatea depune eforturi considerabile pentru asigurarea plăţilor.
    In perioada 1998-2000 "S.A.A.F."-S A. a valorificat cca. 500 000 tone de fier vechi.
    In desfăşurarea activităţii "S.A.A.F."-S.A. s-au înregistrat unele deficiente prin necorelarea ritmului de valorificare a surplusului de active feroviare cu ritmul de reparaţii, modernizări şi achiziţii, ceea ce a generat unele datorii cu termene scadente depăşite.
    Aceasta necorelare a fost determinata de o estimare nerealista a posibilităţilor de dezmembrare şi tăiere a materialului rulant, de cca. 50.000 tone/luna, fata de capacitatea reală de dezmembrare şi tăiere din ţara care este de 20.000 tone/luna.
    Astfel, la data de 31.03.2001, "S.A.A.F."-S.A. datora companiilor care au prestat servicii pentru societate suma de 9 mil. USD. La aceeaşi data "S.A.A.F."-S A avea de încasat de la clienţii săi suma de 1,8 mil. USD.
    Pentru eliminarea datoriilor "S.A.A.F."-S.A. a contractat o linie de credit în valoare de 150 mld. lei, pe o perioada de 1 an.
    4. Potenţial "S.A.A.F."-S.A. după 01 ianuarie 2001
    Situaţia potenţialului de care dispune "S.A A.F "-S.A. şi a posibilităţilor de desfăşurare a activităţii este prezentată în continuare.
    a) Valorificari deşeuri
    Cantitatea posibila de fier vechi rezultată din dezmembrarea materialului rulant excedentar ce mai poate fi livrata şi care nu poate fi valorificată mai profitabil prin vânzări/închirieri (cca. 31.000 vagoane de marfa, 1.600 vagoane de călători şi 1.500 locomotive), este de cca. 725.000 tone, din care 225.000 tone sunt contractate şi încasate, dar nelivrate (materialul rulant se afla încă pe calea ferată, în stare nedezmembrata). In aceste condiţii, "S.A.A.F."-S.A. mai poate contracta şi incasa contravaloarea a cca. 500.000 tone de fier vechi.
    Având în vedere preţul practicat pe piaţa, rezulta un venit estimat la 36,39 mil. USD. Valorificarea întregii cantităţi (pregătirea materialului rulant în vederea dezmembrarii, transportul, dezmembrarea efectivă şi transportul fierului vechi) se poate realiza într-o perioada de minim 3 ani. Costurile necesare acestui proces însumează cca. 20,16 mil. USD, rămânând un profit brut estimat la 16,23 mil. USD.
    b) Închirieri şi vânzări de material rulant
    Pana în prezent s-au vândut 22 locomotive şi 400 vagoane marfa şi sunt reactivate din parcul rece şi închiriate la parteneri din ţara şi străinătate 25 locomotive şi 500 de vagoane de marfa.
    Exista în continuare posibilitatea obţinerii de venituri suplimentare prin vânzări şi închirieri de material rulant (cca. 4.500 vagoane de marfa, 100 vagoane călători şi 250 locomotive), care pot aduce venituri de cca. 48,65 mil. USD, cu cheltuieli de realizare de cca. 17,67 mil. USD, rezultând un profit brut estimat la 31 mil. USD în următorii 3 ani în condiţiile păstrării unei rezerve de 150 locomotive nereparate dar care, funcţie de cerinţele de piaţa, pot fi vândute nereparate sau reactivate (în cel mai nefavorabil caz acestea pot fi casate).
    Ponderea în aceasta activitate, în condiţiile unei strategii de limitare în timp a existenţei "S.A.A.F."-S.A., va trece de la reabilitari, în vederea inchirierilor, la vânzări cu/fără reparaţie efectuată.
    c) Participatii în societăţi mixte
    Începând cu anul 2000, au devenit efective asocierile de tip joint-venture ale "S.A.A.F." -S.A. care au ca obiect de activitate leasing material rulant, transport intermodal; acest lucru se va corela şi cu reducerea de parc de material rulant şi de active imobiliare, previzionand pentru sfârşitul anului 2003 un număr de maximum 50 de salariaţi.
    "S.A.A.F." - S.A. participa în prezent la patru societăţi mixte, situaţie prezentată în tabelul de mai jos:
    Dintre aceste societăţi, Touax-S.A.A.F. previzionează o creştere a activităţii începând cu anul 2001 şi posibilitatea absorbţiei Wagon Leasing, având acelaşi obiect de activitate leasing/închiriere vagoane de marfa şi un actionariat stabil şi agresiv pe piaţa.
    De asemenea ICA România a început efectiv operarea în domeniul traficului combinat din ianuarie 2001, având în planul de investiţii construirea de 4 noi terminale de transcontainere.


┌───────────────┬──────────┬──────────────┬─────────┬────────────────┬─────────┐
│  Denumirea    │          │              │ Cota    │                │         │
│  societăţii   │Obiect de │   Capital    │partici- │                │  Obser- │
│    mixte      │activitate│   social     │ pare    │    Activitate  │  vatii  │
│ Data          │          │   iniţial    │S.A.A.F. │                │         │
│ înmatriculării│          │              │         │                │         │
├───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼────────────────┼─────────┤
│Touax - S.A.A.F│Leasing si│18.500.000.000│42,5%    │Comanda prototip│Vagoanele│
│28.07.2000     │închiriere│      lei     │(21 vag.)│Sgs             │se achi- │
│               │vagoane   │              │+5,1 mld.│Contract 200    │zitionea-│
│               │          │              │  lei    │Laads           │za de la │
│               │          │              │         │Realizare în    │ S.A.A.F.│
│               │          │              │         │România         │         │
├───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼────────────────┼─────────┤
│WAGON          │Leasing si│ 6.900.000.000│47,5%    │Închiriat 164   │Vagoanele│
│LEASING        │închiriere│      lei     │(82 vag.)│vagoane Eacs    │se achi- │
│               │vagoane   │              │         │Turcia          │zitionea-│
│24.08.2000     │          │              │         │Este în lucru   │za de la │
│               │          │              │         │un vagon        │ S.A.A.F.│
│               │          │              │         │Tadgs prototip  │         │
├───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼────────────────┼─────────┤
│ICA - România  │Transport │ 1.000.000.000│29%      │Începând cu 01  │Relaţia  │
│03.05.2000     │combinat  │      lei     │plătit   │ian. 01 operează│Sopron-  │
│               │          │              │cash     │cu 2 trenuri    │Bucureşti│
│               │          │              │         │săptămânal      │         │
├───────────────┼──────────┼──────────────┼─────────┼────────────────┼─────────┤
│ROGER     RAIL │Activităţi│   100.000 DM │  37%    │                │Piaţa    │
│GmbH           │comerciale│              │ 37.000  │                │germană  │
│               │cu vehi-  │              │  DM     │  Fără          │de tran- │
│09.03.2000     │cule      │              │         │                │sport    │
│               │feroviare │              │ cash    │                │feroviar │
│               │          │              │         │                │         │
└───────────────┴──────────┴──────────────┴─────────┴────────────────┴─────────┘

    5. Costurile de funcţionare şi profitul brut în perioada 2001-2003
    Costurile pentru funcţionarea "S.A.A.F."-S.A. însumează cca. 3 mil. USD/an şi nu vor creste în aceasta perioada.
    Profitul brut estimat pe perioada 2001-2003 la "S.A.A.F."-S.A., după lichidarea datoriilor, este de cca. 32 mil. USD, asa cum se poate vedea conform unui cash flow pe perioada 2001-2003 prezentat în anexa nr. 1 (este întocmit în baza activităţilor de baza ale "S.A.A.F."-S.A.).
    In vederea respectării programului de activitate, care sa asigure în final soluţionarea din punct de vedere economic şi juridic a contractelor, recuperarea datoriilor curente şi echilibrarea situaţiei financiare a "S.A.A.F."-S.A., se va acţiona pentru:
    ■ stoparea încheierii de noi contracte de livrare de fier vechi, pana la asigurarea cantităţilor necesare respectării clauzelor din contractele aflate în derulare; noile contracte vor fi încheiate doar pentru cantităţile rezultate din numărul de vagoane rămas pentru valorificare;
    ■ cesionarea contractului de barter cu fier vechi pentru achiziţia de vagoane noi tip RO-LA, către "C.F.R. Marfa"-S A.;
    ■ analiza economică a contractelor aflate în derulare pentru găsirea unor soluţii de menţinere a acestora în condiţii de eficienta pentru "S.A.A.F."-S.A., corelat şi cu implicaţiile juridice şi financiare în cazul propunerii de reziliere unilaterala;
    ■ analiza participării "S.A.A.F."-S.A. în societăţile mixte din care face parte, cu implicaţiile juridice şi financiare în cazu propunerii de reziliere unilaterala şi găsirea unor soluţii de eficientizare
    ■ achitarea parţială a datoriilor (către "C.F.R. Marfa"-S.A., Electroputere Craiova, Remarul 16 Februarie, SC Ovidiu Sibiu - cca. 120 mld. lei) prin compensare cu livrări de vagoane de marfa disponibilizate pentru tăiere la unităţi din industria siderurgica romana, la preţuri competitive (Sidex Galaţi, Ind. Sârmei Câmpia Turzii, COS Târgovişte);
    ■ stabilirea modului de plata al tuturor datoriilor restante.
    Datorită blocajului financiar şi în scopul asigurării de lichiditati necesare funcţionarii societăţii precum şi pentru acoperirea datoriilor existente şi a detensionarii relaţiilor contractuale cu furnizorii de servicii de reparaţii material rulant şi cu societăţile care asigura tăierea materialului rulant (Avioane Craiova, Aerofina Buc., Atelierele C.F.R. Griviţa, REMAR Paşcani), conducerea executivă a "S.A.A.F."-S.A. va acţiona operativ pentru:
    ■ încheierea de contracte de valorificare pentru osii montate nedepresate, rezultate din procesul de casare material rulant;
    ■ demararea procesului de valorificare, prin casare, a celorlalte categorii de material rulant (vagoane de călători, locomotive);
    ■ încheierea de contracte de valorificare active imobiliare;
    6. Concluzii
    Activitatea "S.A.A.F."-S.A. se orienteaza spre o lichidare controlată pana în anul 2003, în care scop:
    ● "S.A.A.F."-S.A. rămâne în organizarea actuala, dar sub un control strict;
    ● se stabilesc tinte precise pentru lichidarea activelor şi plata datoriilor;
    ● se determina sistemul de raportare: "Realizat fata de planificat".
    ● activitatea de valorificare deşeuri şi de vânzări/închirieri material rulant a fost gandita sa se încheie în limita a maxim trei ani şi trebuie acţionat eficient şi rapid datorită dificultatii pregătirii materialului rulant, îndeosebi pentru dezmembrare (cca. 50% din acesta poate fi dezmembrat doar la fata locului din cauza stării tehnice).
    ● vânzările de material rulant trebuie sa fie preponderente fata de închirieri, iar cele în stare reparată preponderente fata de cele în stare nereparata deoarece acestea pot conduce atât la obţinerea de venituri suplimentare cat şi la menţinerea industriei de profil la un nivel acceptabil pentru evitarea unor convulsii sociale. Operaţiunile de leasing trebuiesc bine fundamentate şi sa se dovedească eficienta fata de vânzări.
    Terenul propus permite lichidarea activelor mobiliare şi clarificarea celei mai mare părţi a activelor imobiliare.
    La finele anului 2000 se va proceda la preluarea activelor rămase în administrarea "S.A.A.F." - S.A. şi a participarilor în societăţi mixte de către celelalte societăţi feroviare.

    ANEXA 1


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         DEŞEURI METALICE (pe baza procesarii a 20.000 tone/luna)           │
├───────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬────────┤
│                           │Trim 1/│Trim 2/│Trim   │       │       │        │
│                           │ 2001  │ 2001  │3&4/   │ 2002  │ 2003  │  Total │
│                           │       │       │ 2001  │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Venituri                   │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Vabzari  (la preţul de     │ $0,29 │ $0,50 │ $1,50 │$16,10 │$16,10 │$34,49  │
│ 65 USD/tona)              │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│contract Duferco           │ $0,44 │ $0,50 │ $0,96 │       │       │ $1,90  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Total Venituri             │ $0,73 │ $1,00 │ $2,46 │$16,10 │$16,10 │$36,39  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│CHELTUIELI                 │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Cheltuieli cu prelucrarea  │ $1,40 │ $1,40 │ $2,80 │ $7,28 │ $7,28 │$20,16  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Total cheltuieli           │ $1,40 │ $1,40 │ $2,80 │ $7,28 │ $7,28 │$20,16  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│LICHIDITATI DIN FIER VECHI │($0,67)│($0,40)│($0,34)│ $8,82 │ $8,82 │ $16,23 │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴────────┤
│                              VÂNZĂRI SI ÎNCHIRIERI                         │
├───────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│VENITURI                   │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Vânzări                    │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│  - Vagoane de marfa       │ $0,50 │ $2,00 │ $4,10 │ $4,50 │ $5,00 │$16,10  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│  - Vagoane de călători    │       │ $0,18 │       │ $0,12 │ $0,40 │ $0,70  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│  - Locomotive             │ $0,25 │ $1,25 │ $2,50 │ $3,25 │ $3,25 │$10,50  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│  - Altele                 │       │ $1,90 │ $0,90 │ $2,80 │ $2,80 │ $8,40  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Total Vânzări              │ $0,75 │ $5,33 │ $7,50 │$10,67 │$11,45 │$35,70  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Închirieri                 │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│  - Vagoane de marfa       │ $0,20 │ $0,40 │ $0,55 │ $1,55 │ $1,55 │ $4,25  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│  - Locomotive             │ $0,45 │ $0,55 │ $1,50 │ $3,10 │ $3,10 │ $8,70  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Total Închirieri           │ $0,65 │ $0,95 │ $2,05 │ $4,65 │ $4,65 │$12,95  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Total Venituri             │  1,40 │  6,28 │  9,55 │ 15,32 │ 16,10 │ 48,65  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│CHELTUIELI                 │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Vânzări                    │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│  - Vagoane de marfa       │ $0,04 │ $0,18 │ $0,36 │ $0,32 │ $0,35 │ $1,24  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│  - Locomotive             │ $0,50 │ $0,75 │ $1,25 │ $2,00 │ $2,00 │ $6,50  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Total Vânzări              │ $0,54 │ $0,93 │ $1,61 │ $2,32 │ $2,35 │ $7,74  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Închirieri                 │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│  - Vagoane de marfa       │ $0,30 │ $0,66 │ $1,42 │ $2,10 │ $2,10 │ $6,58  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│  - Locomotive             │ $0,50 │ $0,95 │ $1,90 │ $0,00 │ $0,00 │ $3,35  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Total Închirieri           │ $0,80 │ $1,61 │ $3,32 │ $2,10 │ $2,10 │ $9,93  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Total cheltuieli           │  1,34 │  2,54 │  4,93 │  4,42 │  4,45 │ 17,67  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│LICHIDITATI DIN VÂNZĂRI/   │  0,06 │  3,75 │  4,62 │ 10,91 │ 11,65 │  30,99 │
│ ÎNCHIRIERI                │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴────────┤
│                   REDUCERI ALE CREANŢELOR SI DATORIILOR                    │
├───────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Reduceri ale creanţelor şi │       │       │       │       │       │        │
│datoriilor                 │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│CREANŢE - Cash             │ $1,40 │ $0,40 │       │       │       │ $1,80  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│        - Barter (piese    │       │ $1,20 │       │       │       │ $1,20  │
│pentru vagoane călători)   │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│                           │       │       │       │       │       │ $0,00  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│DATORII - Reparaţii        │($1,30)│($1,20)│($2,15)│($2,15)│       │($6,80) │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│        - Tăiere           │($0,30)│($0,10)│($0,10)│($0,20)│       │($0,70) │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│        - Altele           │($0,20)│($0,10)│       │       │       │($0,30) │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│        - Către companiile │       │       │       │($1,20)│       │        │
│          feroviare        │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│LICHIDITATI DIN REDUCEREA  │($0,40)│ $0,20 │($2,25)│($3,55)│ $0,00 │ ($6,00)│
│  C&D                      │       │       │       │       │       │        │
└───────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴────────┘

Planul de lichidare Controlată a SAAF - Aspecte financiare


                                                           [milioane USD]
┌───────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬────────┐
│                  Perioada │Trim 1/│Trim 2/│Trim   │       │       │        │
│                           │ 2001  │ 2001  │3&4/   │ 2002  │ 2003  │  Total │
│Activităţi                 │       │       │ 2001  │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Lichid. nete din deşeuri   │(0,67) │(0,40) │(0,34) │  8,82 │  8,82 │ 16,23  │
│metalice                   │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Lichid. nete din vânzări   │ 0,06  │ 3,75  │ 4,62  │ 10,91 │ 11,62 │ 30,99  │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Lichid. nete din reducerea │(0,40) │ 0,20  │(2,25) │ (3,55)│  0,00 │ (6,00) │
│datoriilor şi creanţelor   │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│Lichid. nete - cheltuieli  │(0,75) │(0,75) │(1,50) │ (3,00)│ (3,00)│ (9,00) │
│administrative             │       │       │       │       │       │        │
├───────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│TOTAL MODIFICĂRI LICHID.   │(1,26) │ 2,80  │ 0,53  │ 13,18 │ 17,47 │ 32,22  │
└───────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴────────┘

    Construcţia bugetelor în sistemul de transport feroviar
    Bugetele de venituri şi cheltuieli ale societăţilor constituite după reorganizarea SNCFR se elaborează în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi sunt aprobate prin hotărâre de guvern.
    Fiecare societate nou constituită îşi fundamentează bugetul propriu de venituri şi cheltuieli pe baza de fundamentari tehnico-economice în funcţie de specificul activităţii desfăşurate.
    Capitalul de venituri al fiecărei societăţi feroviare este dimensionat astfel:
    - la Compania Naţionala de Cai Ferate, veniturile sunt constituite din tariful de utilizare a infrastructurii feroviare plătit de operatorii feroviari pentru utilizarea infrastructurii feroviare publice, din transferuri bugetare pentru reparaţiile capitale ale infrastructurii feroviare publice şi din alte venituri auxiliare (chirii, linii industriale, chirii spaţii, valorificari mijloace fixe uzate etc.)
    Veniturile din utilizarea infrastructurii feroviare publice sunt dimensionate astfel încât sa nu determine creşterea peste nivelul inflaţiei a tarifelor de marfa şi călători, având în vedere ca principalii operatori feroviari din România sunt CFR Marfa şi CFR Călători.
    Pentru anul 2001, pentru utilizarea infrastructurii CFR Marfa plăteşte 32% din veniturile sale, iar CFR Călători plăteşte 28% din veniturile sale.
    Deoarece efortul financiar pentru activitatea de reparaţii şi întreţinere a infrastructurii feroviare este foarte mare şi nu poate fi acoperit din venituri proprii, în toate ţările, statul se implica în aceasta activitate prin alocaţii bugetare.
    Nivelul transferurilor bugetare alocate în unele tari din Europa este prezentat în Anexa nr. 1.
    Tarifele de transport feroviar de marfa sunt sub nivelul tarifelor de transport practicate de celelalte administraţii feroviare din sud-estul Europei. Situaţia comparativa a tarifelor practicate de CFR Marfa pe clase tarifare în raport cu alte administraţii feroviare este prezentată în Anexa nr. 2.
    - la Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Marfa veniturile sunt constituite din prestaţii de transport feroviar de marfa şi din alte venituri auxiliare, şi sunt dimensionate pe baza unei creşteri a volumului de prestaţii cu 5% fata de anul 2000 şi unei creşteri graduale medii a tarifelor de transport cu 15% fata de anul 2000.
    Creşterea tarifului mediu de transport marfa cu 15% fata de tariful mediu practicat în anul 2000 este sub nivelul inflaţiei prognozate pentru anul 2001 de 25%, favorizand agenţii economici din România în reducerea cheltuielilor cu transportul feroviar.
    - la Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Călători veniturile sunt constituite din prestaţiile de transport feroviar publice de călători, din transferurile bugetare pentru acoperirea diferenţei dintre tarifele de transport aprobate conform prevederilor legale şi costul real al transportului, precum şi din alte venituri auxiliare.
    Veniturile din transportul de călători sunt dimensionate pe baza menţinerii nivelului de prestaţii la nivelul anului 2000 şi a creşterii tarifului mediu cu 27% fata de tariful actual, diferenţiat pe categorii de trenuri.
    Tarifele de transport feroviar de călători sunt sub nivelul tarifelor practicate de celelalte administraţii feroviare. Situaţia comparativa a tarifelor practicate de CFR Călători în raport cu alte administraţii feroviare este prezentată în Anexa nr. 3.
    Deoarece costul transportului feroviar de călători este foarte ridicat, în toate statele se practica acoperirea diferenţei dintre tariful social al transportului de călători şi costul real prin subvenţii de la bugetul de stat.
    Ponderea participării statului este diferenţiată în funcţie de puterea economică a fiecărui stat, România situandu-se printre ţările cu cea mai redusă participare a statului la acoperirea cheltuielilor de transport feroviar public de călători.
    Situaţia comparativa a subventiei alocate de la buget pentru acoperirea diferenţei cost-tarif social este prezentată în Anexa nr. 4.
    Elementele de cheltuieli ale fiecărei societăţi feroviare sunt dimensionate pe baza consumurilor strict necesare desfăşurării activităţii de transport.
    Pentru materiile prime, combustibilul şi energia folosite s-a avut în vedere o creştere a preţurilor şi tarifelor la furnizori cu indicele inflaţiei, deşi marii furnizori de produse care au pondere în activitatea de transport (furnizori de energie electrica, furnizori de motorina) cresc preţurile, de regula, cu indici superiori celor ai inflaţiei programate.
    Pentru cheltuielile cu salariile s-a avut în vedere creşterea salariului mediu brut cu 25% fata de decembrie 2000 astfel încât sa se asigure menţinerea salariului real prin compensarea influentelor inflaţiei prognozate.
    Salariul mediu brut realizat de societăţile feroviare în decembrie 2000 este sub nivelul salariilor medii brute realizate în alte sectoare ale economiei, cu specific de activitate neîntrerupta, şi chiar, sub nivelul salariilor medii brute realizate de administraţia publica. Situaţia comparativa a salariilor medii brute realizate în decembrie 2000, în diverse domenii din economie, este prezentată în Anexa nr. 5.
    Echilibrarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale anilor anteriori în care veniturile proprii nu au acoperit decât cheltuielile strict necesare desfăşurării activităţii de transport s-a făcut în defavoarea cheltuielilor cu reparaţiile, întreţinerea şi reabilitarea infrastructurii feroviare şi materialului rulant. Din acest motiv s-a înregistrat o degradare continua a stării tehnice a infrastructurii ceea ce a condus la o acumulare ingrijoratoare a scadentelor la reparaţii, un procent variind între 30% şi 50% din elementele infrastructurii feroviare necesitand reparaţii majore sau înlocuire în anul 2001.
    Pentru transportul de călători s-au executat la vagoanele de călători numai lucrări minime de întreţinere care sa asigure o prelungire cu 6 pana la 12 luni a termenului de reparaţie periodică, un număr de 869 reparaţii periodice, scadente, conform instructiilor, la reparaţii în anul 2000 au fost amânate pentru anul 2001. Totodată, în anul 2000 au fost executate reparaţii cu reabilitare la un număr de 51 vagoane de călători, fata de 164 realizate în anul 1999, perspectiva pentru anul 2001 nepermitand reabilitarea nici unui vagon de călători.
    Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în cazul locomotivelor de tracţiune la care parcul cu vechime mai mare de 20 de ani reprezintă peste 69% şi necesita reparaţii, termenul scadent fiind mult depăşit.
    Pentru anul 2001, construcţia bugetelor de venituri şi cheltuieli a avut în vedere elementele prezentate mai sus şi cu tot efortul de a realiza o activitate eficienta, Compania Naţionala de Cai Ferate şi Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Călători înregistrează pierderi.
    Situaţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale societăţilor feroviare pe anul 2001 este prezentată în Anexele 6, 7 şi 8.
    Pentru Compania Naţionala de Cai Ferate nerealizarea volumului mare de lucrări de reparaţii şi întreţinere la infrastructura feroviara, ce trebuiau executate în anii anteriori şi care au fost reportate în anul 2001, necesita măsuri urgente de finanţare a lucrărilor cu sprijinul statului. In acest sens este necesară contractarea unui credit de 250 milioane USD garantat şi rambursat de către stat, care sa asigure resursele necesare realizării, în perioada 2001-2004, a programului de reparaţii şi achiziţii de materiale pentru menţinerea în exploatarea a infrastructurii feroviare publice. Aceasta măsura va permite realizarea reparaţiilor necesare infrastructurii feroviare publice la un nivel care sa asigure desfăşurarea transportului pe calea ferată în condiţii de siguranţa.
    Pentru utilizarea eficienta a creditului este necesară modificarea de acte normative care sa permită folosirea acestuia nu numai pentru lucrările de reparaţii capitale la infrastructura publica ci pentru toate lucrările de reparaţii la infrastructura publica, inclusiv asigurarea bazei materiale necesare pentru asigurarea funcţionarii acesteia. Menţionăm ca nu se poate face nici un tip de reparaţii şi întreţinere fără materiale ca şina de cale ferată, traverse, piatra sparta etc., a căror procurare este condiţionată de existenta resurselor financiare.
    Pentru anul 2001 s-a prevăzut utilizarea a 60 milioane USD din credit, ceea ce conduce la echilibrarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Companiei Naţionale de Cai Ferate. Situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli echilibrat este prezentată în Aanexa nr. 9.
    Pentru Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Călători este necesară contractarea unui credit de 70 mil. USD, garantat şi rambursat de stat, care sa asigure resursele necesare realizării în perioada 2001-2002 a programului de reparaţii şi reabilitari de locomotive şi vagoane de călători.
    In anul 2001 s-a prevăzut utitizarea a 45 mil. USD din credit ceea ce conduce la echilibrarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători.
    Situaţia bugetului de venituri şi cheltuieli echilibrat este prezentată în Anexa nr. 10.
    Bugetele de venituri şi cheltuieli pe anul 2001 pentru Compania Naţionala de Cai Ferate, Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Marfa şi Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Călători trebuie aprobate simultan cu un pachet legislativ care sa cuprindă:
    Ordonanţa de urgenta pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe calea ferată romana şi reorganizarea Societăţii Naţionale de Cai Ferate Romane.
    Hotărâre de Guvern pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 581/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Cai Ferate "CFR"-S.A. prin reorganizarea Societăţii Naţionale de Cai Ferate Romane.
    Hotărâre de Guvern privind acordarea garanţiei statului pentru un credit intern în valoare de 70 mil. USD ce urmează a fi contractat de Compania Naţionala de Cai Ferate "CFR" - S.A.
    Hotărâre de Guvern privind acordarea garanţiei statului pentru un credit intern în valoare de 250 mil. USD ce urmează a fi contractat de Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Călători "CFR - Călători" - S.A.

    SUME TRANSFERATE ANUAL PENTRU INFRASTRUCTURA (Exemple)


    Italia                3,20 mld $

    Franta                3,12 mld $

    Austria               1,67 mld $

    Elveţia               1,46 mld $

    Spania                1,32 mld $

    România (an 2001)     0,03 mld $

ANEXA 2

Tarife de import export clasa tarifară I - 25 t (în EURO)


                                             Distanta (km)
┌──────────────────────────────┬─────────┬───────────┬───────────┬──────────┐
│                              │   200   │    250    │   300     │   500    │
├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│România                       │ 12.20   │   14.40   │  15.60    │   22.70  │
├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│Slovaco- Ucraineano-Roman     │  9.20   │   10.90   │  12.00    │   16.60  │
├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│Bulgaria                      │  9.47   │   12.13   │  13.43    │   22.07  │
├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│Siria                         │  7.25   │    9.51   │  11.11    │   18.69  │
├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│Turcia                        │  7.25   │    9.51   │  11.11    │   18.69  │
├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│Iran                          │  7.25   │    9.51   │  11.11    │   18.69  │
├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│Macedonia                     │ 10.30   │   12.60   │  13.90    │          │
├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│Grecia                        │ 15.68   │   18.06   │  20.54    │   29.71  │
├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│Albania                       │ 12.90   │   15.37   │  18.09    │          │
├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│Iugoslavia                    │ 10.91   │   14.23   │  15.96    │   27.40  │
├──────────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│Ungaria                       │ 18.80   │   23.00   │  27.20    │   41.60  │
└──────────────────────────────┴─────────┴───────────┴───────────┴──────────┘

ANEXA 3

Tarife pentru trafic intern de călători, cls. a II a la trenuri personale


┌────────┬────────┬────────┬────────┬─────────┬────────┐
│Zona km.│  CFR   │  CD    │  PKP   │  SNCF   │  DB    │
├────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┤
│  50    │ 0,54   │ 0,85   │ 1,43   │ 6,670   │ 6,48   │
├────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┤
│  100   │ 1,11   │ 1,65   │ 2,53   │ 11,21   │ 12,95  │
├────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┤
│  200   │ 2,10   │ 3,19   │ 4,01   │ 19,30   │ 25,20  │
├────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┤
│  300   │ 2,73   │ 4,25   │ 4,73   │ 26,25   │ 38,85  │
├────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┤
│  400   │ 3,29   │ 5,31   │ 5,21   │ 32,79   │ 51,79  │
├────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┤
│  500   │ 3,89   │ 6,37   │ 5,42   │ 38,74   │ 64,74  │
├────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┤
│  600   │ 4,54   │ 7,43   │ 5,56   │ 44,56   │ 77,69  │
├────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┤
│  700   │ 5,15   │ 8,49   │ 5,92   │ 49,81   │ 90,64  │
└────────┴────────┴────────┴────────┴─────────┴────────┘

ANEXA 4

Subvenţii la cai ferate din Europa


┌───────────┬──────────────┬─────────────┬───────────┬─────────────┐
│  Ţara     │ mil. călători│ mil. tren km│ subventie │ USD / mii   │
│           │      km      │  (călători) │ [mil. USD]│ călători km │
├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤
│Germania   │  75053       │  726,94     │  3746     │     50      │
├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤
│Franta     │  66495       │  362,53     │  1697     │     26      │
├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤
│Italia     │  40971       │  249,29     │  1727     │     42      │
├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤
│Austria    │  7997        │   91,72     │   369     │     46      │
├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤
│Polonia    │  21158       │  175,70     │   204     │     10      │
├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤
│România    │  12304       │   69,88     │   153     │     12      │
├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤
│Cehia      │  6929        │   95,37     │   164     │     24      │
├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤
│Ungaria    │  6835        │    0,93     │   197     │     29      │
├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤
│Bulgaria   │  3819        │   30,11     │   206     │     54      │
├───────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤
│Croaţia    │  943         │   16,52     │    56     │     59      │
└───────────┴──────────────┴─────────────┴───────────┴─────────────┘

    ANEXA 5

    SITUAŢIA COMPARATIVA A SALARIULUI MEDIU BRUT REALIZAT IN DECEMBRIE 2000

    Activităţi financiar-bancare, asigurări 12.469 mii lei
    - Posta şi telecomunicaţii 7.733 mii lei
    - Administraţie publica 7.711 mii lei
    - Prelucrarea ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui 7.706 mii lei
    - Extracţia petrolului, gaze naturale, cărbune 7.520 mii lei
    - Energie electrica, termica, gaze, apa 6.729 mii lei
    - Metalurgie 4.963 mii lei
    - Transport (general) 4.778 mii lei
    - Transport feroviar 4.691 mii lei
    - Salariu mediu pe economie 3.976 mii lei
    - Sănătate şi asistenta socială 3.574 mii lei
    - Învăţământ 3.536 mii lei
    - Textile, confecţii 2.227 mii lei
    - Pielarie şi incaltaminte 1.835 mii lei

    ANEXA 6

    PROGNOZA BUGET CFR PE ANUL 2001


                                           mil lei
                                           -------
    . VENITURI                            7.727.338
      - Transfer buget                      740.000
      - Tarif utilizare infrastructura    5.715.385
      - Alte venituri                     1.271.953
    . CHELTUIELI                          8.581.849
      - Materii prime, materiale            975.850
      - Combustibil, energie, apa           403.490
      - RK infrastructura publica           740.000
      - Amortizare                          140.000
      - Cheltuieli de personal            4.147.943
      - Alte reparaţii infra. publica       306.000
      - Alte cheltuieli                   1.014.055
    . REZULTAT                             -854.511

ANEXA 7

PROGNOZA BUGET CFR-MARFA PE ANUL 2001


                                                   mil lei
                                                   -------

    . VENITURI                                    12.065.000
      - Transfer buget                                     0
      - Tarife de transport                       10.900.000
      - Alte venituri                              1.165.000
    . CHELTUIELI                                  12.000.000
      - Tarif utilizare infrastructura             3.379.000
      - Materii prime, materiale                     930.000
      - Combustibil, energie, apa                  2.221.000
      - Reparaţii                                    688.267
      - Amortizare                                   200.000
      - Cheltuieli de personal                     3.148.574
      - Alte cheltuieli                            1.378.159
    . REZULTAT                                        65.000

ANEXA 8

PROGNOZA BUGET CFR-CĂLĂTORI PE ANUL 2001


                                                   mil lei
                                                   -------
    . VENITURI                                     8.392.667
      - Transfer buget                             4.055.000
      - Tarife de transport                        4.038.359
      - Alte venituri                                299.308
    . CHELTUIELI                                   9.742.667
      - Tarif utilizare infrastructura             2.245.080
      - Materii prime, materiale                     322.310
      - Combustibil, energie, apa                  1.900.888
      - Reparaţii                                  2.502.507
      - Amortizare                                   505.682
      - Salarii                                    2.479.644
      - Alte cheltuieli                              554.603
    . REZULTAT                                    -1.350.000

ANEXA 9

PROGNOZA BUGET CFR PE ANUL 2001


                                                    mil lei
                                                    -------
    . VENITURI                                     7.727.338
      - Transfer buget                               740.000
      - Tarif utilizare infrastructura             5.715.385
      - Alte venituri                              1.271.953
    . CHELTUIELI                                   8.581.849
      - Materii prime, materiale                     975.850
      - Combustibil, energie, apa                    403.490(1.595.511)
      - RK infrastructura publica                    740.000
      - Amortizare                                   140.000
      - Salarii                                    4.357.530
      - Alte reparaţii infra. publica                306.000
      - Alte cheltuieli                              804.468
    . REZULTAT                                      -854.511

ANEXA 10

PROGNOZA BUGET CFR-CĂLĂTORI PE ANUL 2001


                                                    mil lei
                                                    -------
    . VENITURI                                     8.392.667
      - Transfer buget                             4.055.000
      - Tarife de transport                        4.038.359
      - Alte venituri                                299.308
    . CHELTUIELI                                   8.392.667
      - Tarif utilizare infrastructura             2.245.080
      - Materii prime, materiale                     322.310
      - Combustibil, energie, apa                  1.900.888
      - Reparaţii                                    781.200
      - Amortizare                                   135.000
      - Salarii                                    2.502.507
      - Alte cheltuieli                              505.682
    . REZULTAT                                             0

----------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Guvernul Romaniei, HOTARARE nr. 1.003 din 4 octombrie 2001

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"