Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 07/80 din 25 mai 2007 privind aprobarea Codului etic national al profesionistilor contabili Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 07/80 din 25 mai 2007 privind aprobarea Codului etic national al profesionistilor contabili

EMITENT: CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMANIA - CONSILIUL SUPERIOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 429 din 27 iunie 2007
Comenteaza legea

În temeiul art. 19 lit. d) şi al <>art. 26 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitãţii de expertiza contabila şi a contabililor autorizaţi, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 42/1995 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi al pct. 18, 25 şi 152 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, republicat,

Consiliul superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România emite urmãtoarea hotãrâre:

ART. 1
Se aproba Codul etic naţional al profesionistilor contabili, prevãzut în anexa*) care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
-------------
*) Anexa se publica ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 bis în afarã abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

ART. 2
Prezenta hotãrâre se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Preşedintele Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi din România,
Marin Toma

Bucureşti, 25 mai 2007.
Nr. 07/80.

ANEXA

CODUL ETIC NAŢIONAL
al profesionistilor contabili

Codul etic naţional al profesionistilor contabili din România, aprobat prin Hotãrârea nr. 50/2002 a Conferintei naţionale, a fost revazut în cadrul prezentei editii, reclasificat şi redenumit, în conformitate cu Codul etic internaţional al profesionistilor contabili - editia 2005 -, ca urmare a obligaţiilor statutare ce decurg pentru CECCAR din calitatea sa de membru al IFAC.
Prezentul cod se adreseazã tuturor profesionistilor contabili definiţi ca atare şi angajaţilor contabili din cadrul asociaţiilor profesionale ale acestora, patronate de CECCAR.

CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI
ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI
DIN ROMÂNIA

PREFATA
la Codul etic naţional al profesionistilor contabili (Hotãrârea nr. 70 din 22 ianuarie 2006 a Consiliului superior de aprobare a prefatei)

Aceasta hotãrâre a fost adoptatã de cãtre Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), în vederea supunerii spre aprobare Conferintei naţionale şi publicãrii.
1. CECCAR, ca membru al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC), se angajeazã sa îndeplineascã obiectivul IFAC de dezvoltare şi intarire a unei profesii contabile coordonate la nivel mondial cu standarde armonizate. Pentru a atinge acest obiectiv, IFAC elaboreazã îndrumãri referitoare la etica pentru profesioniştii contabili; IFAC considera ca publicând astfel de îndrumãri va îmbunãtãţi nivelul de uniformitate al eticii profesionale din intreaga lume.
2. Ca o condiţie a apartenentei, CECCAR este obligat sa sprijine activitatea IFAC, informand membrii sãi şi ai asociaţiilor profesionale patronate de el despre orice regula de îndrumare elaborata de IFAC şi sa acţioneze, în mãsura în care este posibil, pentru adaptarea la condiţiile locale a acesteia.
3. CECCAR a hotãrât sa adopte Codul etic IFAC, editia 2005, ca baza pentru cerinţele de etica ale profesionistilor contabili din România. Consiliul superior al CECCAR a pregãtit o introducere explicativa (anexa nr. 1) care stabileşte data intrãrii în vigoare a acestei hotãrâri, împreunã cu diferenţele semnificative dintre îndrumãrile IFAC şi reglementãrile legislative sau practica din România, precum şi felul cum au fost rezolvate astfel de diferenţe.
Totodatã, Consiliul superior al CECCAR a emis o declaraţie (anexa nr. 2) în legatura cu punerea în aplicare şi însuşirea cerinţelor etice de cãtre profesioniştii contabili.
4. O introducere explicativa în legatura cu statutul fiecãrei reguli ulterioare de îndrumare a IFAC va fi adoptatã de cãtre Consiliul superior al CECCAR.
5. Acolo unde Consiliul superior al CECCAR considera necesar, vor fi elaborate reguli de aplicare a principiilor prezentului cod şi cerinţe etice suplimentare cu privire la aspecte importante care nu sunt acoperite de o îndrumare a IFAC.
6. Membrii CECCAR sunt obligaţi sa respecte cerinţele etice publicate de cãtre acesta. Neîndeplinirea vãditã a acestor cerinţe poate avea ca urmare o investigare a conduitei membrilor, efectuatã de comisiile de disciplina de la nivel teritorial şi central.
7. Nu este practic posibil sa se stabileascã cerinţe etice care sa se aplice tuturor situaţiilor cu care se pot intalni profesioniştii contabili. De aceea, profesioniştii contabili trebuie sa considere cerinţele etice ca principii de baza pe care trebuie sa le urmeze în îndeplinirea activitãţii lor.
8. Data de la care se pun în aplicare prezentele reguli de etica este stabilitã în introducerea explicativa anexatã.
9. Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abroga prevederile Codului etic naţional al profesionistilor contabili, aprobat prin Hotãrârea Consiliului superior al CECCAR nr. 47/2002.

Preşedintele Consiliului
superior al CECCAR,
Marin Toma


ANEXA 1
-------
la Cod
------

INTRODUCERE EXPLICATIVA

Consiliul superior al CECCAR a hotãrât adoptarea Codului etic internaţional al profesionistilor contabili, emis de IFAC ca propriul Cod etic naţional al profesionistilor contabili, cu notele explicative de mai jos. Codul astfel adoptat, dupã aprobarea sa de cãtre Conferinţa nationala, este obligatoriu sa fie respectat de cãtre toţi membrii CECCAR şi ai asociaţiilor profesionale patronate de acesta, în îndeplinirea serviciilor profesionale realizate în România, începând cu data de 1 ianuarie 2007.

Note explicative
Secţiunea 100
Paragraful 1 a fost completat pentru o mai buna adaptare la jurisdicţia localã.
Paragraful 4 a fost completat cu principiul respectului fata de normele tehnice şi profesionale.
Dupã paragraful 21 s-au introdus unele prevederi suplimentare cu privire la rezolvarea conflictelor de etica şi s-au introdus paragrafele 23, 24 şi 25, care cuprind prevederi referitoare la asocierea membrilor, la comportamentul profesionistilor contabili în misiunile de consultanţa fiscalã şi detaliazã unele conflicte de interese în activitatea membrilor CECCAR.
Secţiunea 120
Dupã paragraful 2 s-au introdus unele comentarii privind obiectivitatea.
Secţiunea 240
Paragrafele 5-8 nu au aplicabilitate.
Secţiunea 270
Prevederile acestei secţiuni nu au aplicabilitate în România.
Secţiunea 290
Paragrafele 3-7, 9 şi 19 au fost considerate ca fãrã aplicabilitate.

ANEXA 2
-------
la Cod
------

DECLARAŢIA
Consiliului superior al CECCAR privind punerea în aplicare şi însuşirea cerinţelor etice

Consiliul superior al CECCAR doreşte sa atragã atenţia tuturor profesionistilor contabili asupra necesitãţii de a da urmare prezentei declaraţii.

1. CECCAR, în baza declaraţiei privind obligaţiile referitoare la Codul etic pentru profesioniştii contabili (SMO4, emisã de IFAC), are responsabilitatea de a promova norme de inalta conduita profesionalã şi sa se asigure ca cerinţele etice sunt respectate, iar nerespectarea lor va fi investigata, luându-se mãsurile care se cuvin.
2. Misiunea de a pregati cerinţe etice detaliate aparţine Consiliului superior al CECCAR.
3. Adoptarea cerinţelor etice internaţionale ale IFAC de cãtre CECCAR nu va asigura în mod obligatoriu aplicarea acestor norme de conduita stabilite. De aceea, CECCAR elaboreazã prevederi normative adecvate cerinţelor etice aplicabile tuturor misiunilor profesionistilor contabili.
4. CECCAR asigura consultanţa şi îndrumãri care sa ajute la rezolvarea conflictelor de etica ale profesionistilor contabili.
Stabilirea unui compartiment de interpretare/îndrumare/consultanţa trebuie sa aibã urmãtoarele caracteristici:
- obiectivele lui şi procedurile de funcţionare trebuie sa fie transparente şi promovate larg în rândul membrilor;
- procedurile de funcţionare trebuie sa ofere siguranta ca se va tine seama numai de întrebãri rezonabile din partea membrilor şi ca cel care întreabã rãspunde pentru formularea clara a faptelor şi circumstanţelor;
- cei însãrcinaţi sa ofere consultanţa trebuie sa aibã un nivel corespunzãtor de autoritate şi o experienta tehnica suficienta pentru a acorda asemenea îndrumãri;
- cererile vor fi fãcute de obicei pe baza de confidenţialitate, iar rezultatele oricãror interpretãri/consultanţa/îndrumãri pot face obiectul publicãrii (fãrã a da nume), ca modalitate de formare etica pentru toţi profesioniştii contabili.
Pentru a rãspunde cerinţelor din prezentul paragraf, în cadrul CECCAR funcţioneazã Departamentul de etica, comisiile de apel şi comisiile de disciplina, atribuţiile acestora fiind stabilite prin hotãrâri ale Consiliului superior.
5. Punerea în aplicare a cerinţelor etice va fi susţinutã de introducerea unui program menit sa asigure CECCAR ca membrii individuali cunosc toate cerinţele etice şi consecinţele nerespectãrii acestor cerinţe. Asemenea informaţii pot fi comunicate membrilor, individual, prin manuale, publicaţii tehnice, reviste profesionale, rapoarte în legatura cu audieri şi activitãţi disciplinare, programe referitoare la pregãtirea profesionalã continua, publicaţii, presa financiarã şi de afaceri şi raspunsuri privind cerinţele de consultanţa de la comitetul specific.
6. Profesioniştii contabili vor respecta cerinţele etice care îi privesc, fãrã sa fie nevoie de constrângeri sau sancţiuni. În ciuda acestui fapt, se pot produce cazuri în care astfel de cerinţe sunt ignorate în mod flagrant sau pe care aceştia nu le respecta din eroare, omisiune sau din lipsa de înţelegere a lor. Este în interesul profesiei şi al tuturor membrilor ca publicul larg sa aibã încredere ca nerespectarea cerinţelor etice ale profesiei va fi investigata şi, acolo unde este cazul, vor fi luate mãsuri disciplinare.
7. Profesioniştii contabili trebuie deci sa fie pregatiti sa justifice orice abatere de la cerinţele etice. Nerespectarea cerinţelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da naştere unor acţiuni disciplinare.
8. Puterea acţiunii disciplinare este stabilitã prin reglementãrile CECCAR.
9. Mãsurile disciplinare pot aparea, de obicei, în urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de baza şi specifice, aplicabile tuturor misiunilor profesionistilor contabili;
- nerespectarea regulilor de etica;
- conduita discreditabila sau dezonoranta.
10. Investigaţiile disciplinare vor începe, de obicei, ca rezultat al unor plângeri; structurile centrale şi locale ale CECCAR trebuie sa ia în consideraţie toate plângerile. Investigaţiile pot totuşi sa fie introduse din oficiu de CECCAR sau de cãtre o entitate administrativã, fãrã sa fie facuta o plângere. Investigaţiile pot fi fãcute verbal sau prin corespondenta. Trebuie întotdeauna înştiinţat membrul impotriva cãruia se face plângere, precum şi cel care a fãcut plângerea. Acolo unde exista o disputa, se poate incerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplina ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora.
11. Poate fi oportun sa se facã publicitate procedurilor disciplinare şi de apel. Astfel, sunt informati atât membrii, cat şi publicul larg. Totuşi, aspectele de confidenţialitate şi tipul incalcarilor trebuie sa fie luate în consideraţie atunci când se decide metoda de publicitate.

PARTEA A
Aplicarea generalã a Codului

Secţiunea 100 Introducere şi principii fundamentale
Abordarea cadrului conceptual
Secţiunea 110 Integritate
Secţiunea 120 Obiectivitate
Secţiunea 130 Competenta profesionalã şi prudenta
Secţiunea 140 Confidenţialitatea
Secţiunea 150 Comportamentul profesional

SECŢIUNEA 100

Introducere şi principii fundamentale.
Abordarea cadrului conceptual

100.1 Codul etic naţional al profesionistilor contabili din România, denumit în continuare Cod, stabileşte norme de conduita pentru profesioniştii contabili şi formuleazã principiile fundamentale care trebuie respectate de cãtre profesioniştii contabili în vederea realizãrii obiectivelor comune. Profesioniştii contabili din România acţioneazã în diferite entitãţi şi ramuri ale economiei naţionale ca liber-profesionisti sau ca angajaţi; scopul de baza al Codului trebuie însã întotdeauna respectat.
Consiliul superior al CECCAR stabileşte cerinţele etice detaliate, pentru ca membrii sãi sa asigure cea mai inalta calitate prestãrii serviciilor profesionale şi sa menţinã încrederea publicului în profesie.
Codul recunoaşte ca obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite sa îndeplineascã cele mai înalte standarde de profesionalism, sa atinga cele mai înalte nivele de performanta şi sa rãspundã cerinţelor interesului public. Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinţe de baza:
- Credibilitatea. În intreaga societate exista nevoia de credibilitate în informaţie şi în sistemele de informaţii.
- Profesionalism. Exista o necesitate pentru clienţi, patroni şi alte pãrţi interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste în domeniul contabil.
- Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obţinute din partea profesionistului contabil sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta.
- Încredere. Utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa se poatã simţi încredinţaţi ca exista un cadru al eticii profesionale care guverneazã prestarea acestor servicii.
Necesitatea de a asigura apãrarea onoarei şi independentei CECCAR şi de a conferi lucrãrilor membrilor sãi autoritate impune acestor profesionisti contabili sa aibã calitãţi esenţiale, cum sunt:
- ştiinţa, competenta şi constiinta;
- independenta de spirit şi dezinteres material;
- moralitate, probitate şi demnitate.
Se impune ca fiecare membru al CECCAR sa facã efortul necesar dezvoltãrii acestor calitãţi şi, îndeosebi:
a) sa isi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionalã, dar şi cunoştinţele de cultura generalã, singurele capabile sa-i întãreascã discernamantul;
b) sa acorde fiecãrei tranzacţii şi situaţii examinate toatã atenţia şi timpul necesar pentru a-şi fundamenta o opinie personalã înainte de a face propuneri;
c) sa isi exprime opinia fãrã nicio reţinere fata de dorinta, chiar ascunsã, a celui care îl consulta şi sa se pronunţe cu sinceritate, fãrã ocolisuri, exprimandu-şi, dacã este nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodatã ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa isi exercite libertatea de gandire sau de a fi supus îngrãdirii îndatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa isi gãseascã manifestarea deplina în exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor legale şi a regulilor stabilite de CECCAR.
Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilitãţii de a acţiona în interes public. Asadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu consta exclusiv în a satisface nevoile unui client sau ale unui angajator individual. Actionand în interes public, un profesionist contabil ar trebui sa respecte şi sa se conformeze prevederilor etice ale prezentului cod.
Publicul profesiunii contabile este format din clienţi, donatori de credite, guvernanti, angajatori, angajaţi, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor şi alte persoane care se bazeazã pe obiectivitatea şi integritatea profesionistilor contabili pentru a menţine funcţionarea corespunzãtoare a economiei. Aceasta încredere impune profesiunii contabile o rãspundere publica. Interesul public este definit drept bunãstarea colectivã a comunitãţii şi a instituţiilor deservite de profesionistul contabil.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu;
- auditorii financiari independenţi ajuta la menţinerea integritãţii şi eficientei situaţiilor financiare prezentate instituţiilor financiare ca suport parţial pentru împrumuturi şi actionarilor pentru a obţine capital;
- directorii financiari au atribuţii în diverse domenii de management financiar şi contribuie la utilizarea eficienta şi efectivã a resurselor entitatii economice sau publice;
- auditorii interni furnizeazã asigurarea în privinta existenţei unui sistem de control intern corect, care sporeşte încrederea în informaţiile financiare externe ale entitatii;
- experţii în impozite ajuta la stabilirea încrederii şi eficientei, precum şi la aplicarea corecta a sistemului de impozitare;
- consultanţii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public în susţinerea luãrii unor decizii manageriale corecte.
Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Investitorii, creditorii, patronii şi alte sectoare ale comunitãţii financiare, inclusiv guvernul şi publicul, conteaza pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiarã şi raportari corecte, pentru un management financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite. Atitudinea şi comportamentul profesionistilor contabili atunci când presteazã astfel de servicii au un impact asupra bunastarii economice a comunitãţii şi tarii lor.
Profesioniştii contabili pot rãmâne în aceasta poziţie avantajoasã numai continuand sa ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care sa demonstreze ca încrederea publicului este bine fundamentatã. Este în interesul profesiunii contabile din România de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite de profesioniştii contabili ca ele sunt executate la cel mai înalt nivel de performanta şi în conformitate cu cerinţele etice asociate acestor servicii.
100.2 Prezentul cod este structurat în 3 pãrţi. Partea A stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesioniştii contabili şi oferã un cadru conceptual pentru aplicarea acestor principii. Cadrul conceptual oferã îndrumãri legate de principiile fundamentale de etica. Profesionistilor contabili li se cere sa aplice acest cadru conceptual în identificarea amenintarilor la adresa conformitatii cu principiile fundamentale, în evaluarea importantei lor şi, dacã aceste ameninţãri sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, sa aplice mãsuri de protecţie pentru a le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil, astfel încât sa nu fie compromisa conformitatea cu principiile fundamentale.
100.3 Pãrţile B şi C ilustreaza modul în care cadrul conceptual trebuie aplicat în situaţii specifice. Ele oferã exemple de mãsuri de protecţie care ar putea fi adecvate pentru a soluţiona amenintarile la adresa conformitatii cu principiile fundamentale şi, de asemenea, oferã exemple de situaţii în care nu sunt disponibile mãsuri de protecţie pentru a soluţiona amenintarile şi, în consecinta, activitatea sau relaţia care genereazã amenintarile trebuie evitata. Partea B se adreseazã profesionistilor contabili independenţi. Partea C se aplica profesionistilor contabili angajaţi. Profesioniştii contabili independenţi pot, de asemenea, gãsi îndrumãri referitoare la situaţiile lor specifice în partea C.
Secţiunea 290 din prezentul cod stabileşte cadrul general conceptual pentru condiţiile privind independenta profesionistului contabil în cazul misiunii de audit şi servicii conexe; niciunui organism membru sau cabinet ori societate nu îi este permisã aplicarea unor standarde mai puţin riguroase decât cele prevãzute în aceasta secţiune.
Prezentul cod se bazeazã pe faptul ca, dacã nu se prevede în mod special o limitare, obiectivele şi principiile fundamentale sunt valabile în mod egal pentru toţi profesioniştii contabili, indiferent dacã ei practica în calitate de liber-profesionisti sau ca angajaţi în industrie, comerţ, sectorul public, învãţãmânt etc.
100.4 Un profesionist contabil trebuie sa respecte urmãtoarele principii fundamentale:
a) Integritate. Un profesionist contabil trebuie sa fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale şi de afaceri.
b) Obiectivitate. Un profesionist contabil trebuie sa fie impartial şi nu trebuie sa permitã prejudecatilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influentelor nedorite sa intervinã în rationamentele profesionale sau de afaceri.
c) Competenta profesionalã şi prudenta. Un profesionist contabil are o datorie permanenta de a-şi menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practica, legislaţie şi tehnica. Un profesionist contabil ar trebui sa acţioneze cu prudenta şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale.
d) Confidenţialitate. Un profesionist contabil trebuie sa respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie sa divulge astfel de informaţii unei terţe pãrţi fãrã o autorizaţie specifica, cu excepţia cazului în care exista un drept sau o obligaţie legalã sau profesionalã de a dezvalui aceste informaţii.
Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe pãrţi.
e) Comportament profesional. Un profesionist contabil ar trebui sa se conformeze legilor şi normelor relevante şi ar trebui sa evite orice acţiune ce poate discredita aceasta profesie.
f) Respectul fata de normele tehnice şi profesionale. Profesionistul contabil trebuie sa-şi îndeplineascã sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grija şi abilitate instrucţiunile clientului sau patronului, în mãsura în care sunt compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber-profesionistilor contabili, cu independenta (dupã cum se va vedea în secţiunea 290 de mai jos). În plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise de: IFAC, IASB, CECCAR, CAFR şi legislaţia relevanta.
100.5 Circumstanţele în care acţioneazã profesioniştii contabili pot permite apariţia unor ameninţãri la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. Este imposibil de definit fiecare situaţie care lasa loc unor astfel de ameninţãri şi de specificat mãsurile care trebuie luate pentru a le diminua. Mai mult, natura misiunilor şi sarcinile de serviciu pot varia, asadar pot exista ameninţãri diferite, care cer aplicarea unor alte tipuri de mãsuri de protecţie. Un cadru conceptual care îi cere profesionistului contabil sa identifice, sa evalueze şi sa rãspundã acestor ameninţãri conform principiilor fundamentale, şi nu doar pentru a respecta un set de reguli specifice ce pot fi arbitrare, este asadar, în interesul publicului. Codul oferã un cadru general ce îl poate asista pe profesionistul contabil în identificarea, evaluarea şi depãşirea acestor ameninţãri în conformitate cu principiile fundamentale. Dacã amenintarile identificate sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, un profesionist contabil ar trebui, dacã este cazul, sa aplice mãsuri de protecţie pentru a le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil, astfel încât conformitatea cu principiile fundamentale sa nu fie compromisa.
100.6 Un profesionist contabil are obligaţia de a evalua orice ameninţãri la adresa conformitatii cu principiile fundamentale atunci când are cunostinta sau se preconizeaza ca are cunostinta de circumstanţe sau relaţii ce pot compromite conformitatea cu principiile fundamentale.
100.7 Un profesionist contabil trebuie sa ia în calcul atât factorii calitativi, cat şi cantitativi, atunci când apreciazã importanta unei ameninţãri. Dacã un profesionist contabil nu poate pune în practica mãsuri de protecţie adecvate, atunci profesionistul contabil va trebui sa refuze sa mai furnizeze serviciul profesional respectiv sau, dacã este cazul, sa renunţe la clientul respectiv (în cazul unui profesionist contabil independent) ori la organizaţia angajatoare (în cazul unui profesionist contabil angajat).
100.8 Un profesionist contabil poate sa nu respecte involuntar o prevedere a acestui cod. O asemenea violare a codului poate sa nu compromita conformitatea cu principiile fundamentale enunţate, dacã, odatã ce încãlcarea a fost descoperitã, ea a fost corectatã prompt şi s-au luat mãsurile de protecţie necesare.
100.9 Pãrţile B şi C ale prezentului cod includ exemple menite sa ilustreze modul de aplicare a acestui cadru conceptual. Exemplele nu se doresc a fi, nici nu trebuie sa fie interpretate ca fiind o lista exhaustiva a tuturor circumstanţelor experimentate de un profesionist contabil, ce pot constitui ameninţãri la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. În consecinta, nu este suficient ca un profesionist contabil sa respecte exemplele prezentate; este mai indicatã aplicarea cadrului general situaţiilor specifice intalnite de cãtre un profesionist contabil.
100.10 Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi, teoretic, ameninţatã de o mare varietate de situaţii. Multe ameninţãri se încadreazã în urmãtoarele categorii:
a) ameninţarea generata de interesul propriu apare atunci când profesionistul contabil sau un membru al familiei acestuia are un interes financiar sau de alt gen;
b) ameninţarea generata de autoexaminare (autocontrol) poate aparea atunci când un rationament anterior trebuie sa fie reevaluat de cãtre profesionistul contabil responsabil de acel rationament;
c) ameninţarea generata de favorizare poate aparea atunci când un profesionist contabil promoveazã o poziţie sau o opinie pana la un punct în care obiectivitatea sa poate fi compromisa;
d) ameninţarea generata de familiaritate poate aparea atunci când, în virtutea unei relaţii strânse, un profesionist contabil simpatizeaza prea mult cu interesele altor pãrţi; şi
e) ameninţarea generata de intimidare apare atunci când un profesionist contabil poate fi împiedicat sa acţioneze obiectiv prin intermediul unei ameninţãri reale sau presupuse.
Pãrţile B şi, respectiv, C ale prezentului cod furnizeazã exemple ale situaţiilor ce pot genera astfel de clase de ameninţãri pentru profesioniştii contabili independenţi şi angajaţi. Profesioniştii contabili independenţi pot, de asemenea, gãsi îndrumãri relevante pentru situaţiile specifice pe care le întâlnesc în partea C.
100.11 Mãsurile de protecţie ce pot elimina sau reduce la un nivel acceptabil acest gen de ameninţãri se împart în doua mari categorii:
a) mãsuri de protecţie create de profesie, legislaţie sau reglementãri;
b) mãsuri de protecţie în mediul de munca.
100.12 Mãsurile de protecţie create de profesie, legislaţie sau reglementãri includ, dar nu sunt limitate la:
- cerinţe educaţionale, de formare şi experienta la intrarea în profesie;
- cerinţe de dezvoltare profesionalã continua;
- reglementãri de guvernare corporativa;
- standarde profesionale;
- proceduri disciplinare şi de monitorizare profesionalã sau reglementara;
- examinarea externa a rapoartelor, evaluãrilor, comunicatelor sau informaţiilor unui profesionist contabil de cãtre o terta parte imputernicita prin lege.
100.13 Pãrţile B şi, respectiv, C ale prezentului Cod prezintã mãsurile de protecţie în mediul de munca al profesionistilor contabili independenţi şi al celor angajaţi.
100.14 Unele mãsuri de protecţie pot creste probabilitatea de identificare sau de eliminare a comportamentului lipsit de etica. Astfel de mãsuri de protecţie, care pot fi generate de profesia contabila, de legislaţie, reglementãri sau de organizaţia angajatoare, includ, dar nu sunt limitate la:
- sisteme de reclamaţii eficace, gestionate public de cãtre compania angajatoare, de cãtre profesie sau un organism de reglementare, care îi împuterniceşte pe colegi, angajatori sau reprezentanţi ai marelui public sa atragã atenţia asupra unui comportament neprofesional sau lipsit de etica.
- o obligaţie explicita de a raporta încãlcãri ale prevederilor etice.
100.15 Natura mãsurilor de protecţie care trebuie aplicate va varia în funcţie de situaţie. În exercitarea unui rationament profesional, un profesionist contabil ar trebui sa ia în considerare ceea ce considera inacceptabil o terta parte credibila şi informatã, care cunoaşte toate informaţiile relevante, inclusiv importanta unei ameninţãri şi mãsurile de protecţie aplicate.
100.16 În evaluarea conformitatii cu principiile fundamentale, unui profesionist contabil i se poate cere sa decidã asupra unui conflict privind aplicarea principiilor fundamentale.
100.17 În iniţierea unui proces de soluţionare, fie formal, fie informal, un profesionist contabil trebuie sa ia în considerare urmãtoarele, fie individual, fie împreunã, ca parte a unui proces de soluţionare:
- fapte relevante;
- chestiuni etice implicate;
- principii fundamentale legate de problema pusã în discuţie;
- procedurile interne implementate; şi
- modalitãţi de acţiune alternative.
Luând în considerare aceste chestiuni, un profesionist contabil trebuie sa determine modalitãţile adecvate de acţiune care respecta principiile fundamentale identificate. Profesionistul contabil trebuie, de asemenea, sa ia în calcul consecinţele fiecãrei modalitãţi posibile de acţiune. Dacã problema rãmâne nerezolvata, profesionistul contabil trebuie sa se consulte cu alte persoane din cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare pentru a obţine sprijin în gãsirea unei soluţii.
100.18 Când o chestiune implica un conflict cu o organizaţie sau în cadrul unei organizaţii, un profesionist contabil trebuie, de asemenea, sa ia în considerare consultarea cu persoanele însãrcinate cu guvernarea organizaţiei, precum consiliul de administraţie sau comitetul de audit.
100.19 Este în interesul profesionistului contabil sa documenteze fondul economic al problemei şi detaliile privitoare la discutiile avute sau la deciziile luate cu privire la respectiva problema.
100.20 Dacã un conflict important nu poate fi rezolvat, un profesionist contabil poate dori sa obţinã sprijin profesional de la organismul profesional relevant sau de la consilierii juridici, pentru a obţine îndrumãri pe probleme etice, fãrã a incalca clauza de confidenţialitate. De exemplu, un profesionist contabil poate intalni un caz de frauda, prin raportarea cãruia ar incalca clauza de confidenţialitate. Profesionistul contabil trebuie atunci sa ia în considerare consilierea juridicã pentru a determina dacã este obligat sa raporteze acest lucru.
100.21 Dacã, dupã epuizarea tuturor posibilitãţilor relevante, conflictul etic rãmâne nerezolvat, un profesionist contabil ar trebui, dacã acest lucru este posibil, sa refuze sa mai continue asocierea cu problema care a generat conflictul. Profesionistul contabil poate determina ca, în situaţia respectiva, este mai indicat sa se retragã din echipa misiunii sau dintr-o sarcina specifica ori sa renunţe la acea misiune, companie sau organizaţie angajatoare.
100.22 Uneori profesioniştii contabili se întâlnesc cu situaţii care pot da naştere la conflicte de interese. Asemenea conflicte pot aparea într-o mare varietate de aspecte - de la dilema relativ neinsemnata pana la cazul extrem de frauda şi activitãţi ilegale similare. Nu este posibil sa se incerce întocmirea unei liste detaliate cu potentialele cazuri în care ar putea aparea conflicte de interese. Profesionistul contabil trebuie sa fie în permanenta constient de aceasta şi sa fie prudent în fata factorilor care pot da naştere la conflicte de interese. Trebuie notat faptul ca o diferenţa onesta de opinie între un profesionist contabil şi o alta parte nu constituie o problema etica în sine. Oricum, faptele şi împrejurãrile fiecãrui caz necesita o investigatie din partea celor interesaţi.
Se recunoaşte totuşi ca pot exista factori specifici care intervin când responsabilitãţile unui profesionist contabil pot intra în conflict de interese cu cerinţele interne sau externe de un tip sau altul. Prin urmare:
- poate exista pericolul presiunii din partea unei autoritãţi superioare, director sau partener; sau atunci când exista relaţii personale ori de familie care pot da naştere posibilitatii exercitãrii unei presiuni asupra lor. Într-adevãr, trebuie descurajate relaţiile sau interesele care ar putea influenta sau ameninta integritatea profesionistului contabil;
- unui profesionist contabil i se poate cere sa acţioneze contrar normelor profesionale şi/sau tehnice;
- poate aparea o problema legatã de loialitate, care trebuie sa se împartã între superiorul profesionistului contabil şi normele profesionale de comportament care îi sunt impuse;
- poate aparea un conflict când este publicatã o informaţie inselatoare, care poate fi în avantajul angajatorului sau al clientului şi de care poate beneficia sau nu profesionistul contabil, ca rezultat al acelei publicari.
La aplicarea normelor generale de comportament etic, profesioniştii contabili angajaţi pot intalni situaţii legate de identificarea unui comportament care nu este etic sau de rezolvarea unui conflict etic. Când se confrunta cu probleme etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profesioniştii contabili trebuie sa respecte politicile stabilite de cãtre organizaţia, (întreprinderea) la care sunt angajaţi. Dacã asemenea politici nu rezolva conflictul etic, trebuie sa se ţinã cont de urmãtoarele:
- sa se analizeze problema conflictuala cu superiorul ierarhic imediat. Dacã problema nu este rezolvatã cu superiorul ierarhic imediat şi profesionistul contabil se decide sa meargã la nivelul superior urmãtor de conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie sa fie înştiinţat despre aceasta decizie. Dacã se descoperã ca şeful ierarhic superior este implicat în problema conflictuala, profesionistul contabil trebuie sa prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. Când şeful ierarhic superior este şeful compartimentului, urmãtoarele niveluri superioare care pot controla activitatea urmeazã sa fie directorii de resort, consiliul de administraţie, sau adunarea generalã (dupã caz);
- sa se solicite consultanţa sau consiliere, pe baza confidenţialã, de la un consilier independent ori de la organismul profesional contabil, pentru a obţine o înţelegere a posibilelor evolutii ale situaţiei;
- dacã conflictul de etica mai exista încã dupã epuizarea completa a tuturor posibilitãţilor de control intern, în ultima instanta profesionistul contabil nu poate avea alta soluţie la unele probleme semnificative (de exemplu, frauda) decât sa-şi dea demisia şi sa prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunzãtor al acelei organizaţii (întreprinderi).
Orice profesionist contabil într-un post superior de conducere trebuie sa incerce sa se asigure ca în cadrul organizaţiei (întreprinderii) pentru care lucreazã sunt stabilite anumite politici în vederea rezolvarii conflictelor.
Organismelor membre ale IFAC li se recomanda cu insistenta sa se asigure ca membrii lor care se confrunta cu conflicte de etica au acces la activitãţi confidenţiale de consiliere. În acest sens, în cadrul CECCAR funcţioneazã Comisia de etica profesionalã, comisiile de apel, tribunalul arbitral şi comisiile de disciplina.
100.23 Membrii CECCAR au dreptul sa se grupeze pentru a constitui sindicate profesionale sau asociaţii profesionale, potrivit prevederilor legale.
a) În vederea asigurãrii unei strânse legãturi cu CECCAR, gruparile profesionale au obligaţia sa trimitã consiliului filialei pe teritoriul cãreia isi au sediul, în termen de o luna de la data constituirii:
- o declaraţie, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, cuprinzând numele, prenumele, calitatea şi adresa fondatorilor, indicarea sediului social şi un exemplar al statutului;
- în acelaşi termen, forme şi detalii, modificãrile aduse celor prevãzute la alineatul precedent;
- declaraţia poate fi, de asemenea, depusa la sediul consiliului filialei respective contra unei dovezi de primire.
b) Sindicatele sau asociaţiile profesionale trebuie sa respecte în mod deosebit:
- atribuţiile consiliilor CECCAR şi ale celorlalte organe de pe lângã aceste consilii, prevãzute de <>Ordonanta Guvernului nr. 65/1994 ;
- drepturile şi obligaţiile membrilor CECCAR şi ale societãţilor comerciale recunoscute de acesta, care rezulta din reglementãrile legale şi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR şi din prezentul cod.
De asemenea, o acţiune clara, în mod liber disciplinata şi orientata cãtre binele comun, nu numai al profesiei, dar mai ales al intereselor economice generale ale tarii, trebuie sa gãseascã pe lângã consiliile CECCAR o larga audienta, înţelegere şi aplicare.
c) În îndeplinirea obligaţiilor sale statutare de membru al IFAC, CECCAR se obliga sa stimuleze şi sa patroneze libera asociere a angajaţilor contabili din economie, care nu sunt profesionisti contabili membri ai CECCAR, în scopul sprijinirii acestora sa isi menţinã şi dezvolte competentele profesionale prin însuşirea Standardelor internaţionale de contabilitate, a normelor tehnice şi profesionale existente.
100.24 Un profesionist contabil care presteazã servicii profesionale în domeniul fiscalitatii este îndreptãţit sa propunã cea mai buna soluţie în favoarea unui client sau a unui angajator, cu condiţia ca prestaţia sa fie efectuatã cu competenta. În niciun caz nu trebuie sa fie diminuate integritatea şi obiectivitatea, iar opinia profesionistului contabil trebuie sa fie conform legii. Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului sau a angajatorului, dacã exista elemente rezonabile pentru soluţia respectiva.
Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaraţia fiscalã şi consultanţa în materie fiscalã sunt dincolo de orice indoiala. Profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca angajatorul sau clientul este constient de limitele legate de serviciile şi consultanţa fiscalã şi ca nu interpreteazã greşit exprimarea opiniei drept o afirmare a existenţei unui fapt real.
Un profesionist contabil care întreprinde sau asista la pregãtirea unei declaraţii fiscale trebuie sa informeze clientul sau angajatorul ca responsabilitatea pentru conţinutul declaraţiei revine în primul rând clientului sau angajatorului. Profesionistul contabil trebuie sa ia mãsurile necesare pentru a se asigura ca declaraţia fiscalã este corect întocmitã pe baza informatiei primite.
Consultanţa fiscalã sau opiniile referitoare la consecinta materialã, date clientului ori unui angajator, trebuie sa fie exprimate sub forma unei scrisori sau într-o nota în dosarul de lucru.
Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nicio declaraţie sau comunicare în care exista motiv sa se creadã ca:
a) ar conţine o declaraţie falsa sau inselatoare;
b) ar conţine declaraţii sau informaţii furnizate neglijent ori fãrã nicio cunoaştere realã a faptului ca ele sunt adevãrate sau false; sau
c) ar omite sau ar ascunde informaţia cerutã a fi prezentatã şi o asemenea omitere ori ascundere poate induce în eroare autoritãţile fiscale.
Un profesionist contabil poate pregati declaraţiile fiscale implicând folosirea estimarilor, dacã o asemenea practica este în general admisã sau dacã circumstanţele date nu permit obţinerea de informaţii exacte. Atunci când sunt folosite estimarile, ele trebuie sa fie prezentate în asa fel încât sa nu lase impresia ca aceste date sunt exacte. Profesionistul contabil trebuie sa fie convins ca sumele estimate sunt rezonabile în aceasta situaţie.
Un profesionist contabil, în mod obişnuit, se poate baza în pregãtirea unei declaraţii fiscale pe informaţia furnizatã de client sau angajator, în cazul în care informaţia pare rezonabila. Cu toate ca nu se cere examinarea sau revizuirea documentelor ori a altor evidente în sprijinirea informatiei, profesionistul contabil trebuie sa incurajeze, atunci când este cazul, furnizarea acestor date.
În plus, profesionistul contabil:
- trebuie sa foloseascã atunci când este posibil declaraţiile fiscale ale clientului din anii anteriori;
- este necesar sa facã în mod rezonabil verificãri, atunci când informaţia prezentatã pare sa fie incorectã sau incompleta;
- este incurajat sa facã referiri la registrele şi înregistrãrile operaţiunilor respective.
Când un profesionist contabil descoperã o eroare sau o omisiune în declaraţia fiscalã a anului anterior (cu care poate sa fie asociat sau nu profesionistul contabil) sau ca nu s-a completat ori ca nu s-a înregistrat declaraţia fiscalã cerutã, el trebuie:
- sa îl sfatuiasca prompt pe client sau pe angajator în legatura cu eroarea sau omisiunea şi sa recomande informarea autoritãţilor fiscale. În mod normal, profesionistul contabil nu este obligat sa informeze autoritãţile fiscale, iar aceasta nu poate fi facuta fãrã permisiunea clientului sau angajatorului;
- dacã clientul sau angajatorul nu corecteaza eroarea, profesionistul contabil:
- trebuie sa informeze clientul sau angajatorul ca nu este posibil sa lucreze pentru ei în legatura cu acea declaraţie sau cu alte informaţii prezentate autoritãţilor; şi
- trebuie sa ia în consideraţie dacã continuarea misiunii sale cu clientul sau cu angajatorul este în concordanta cu responsabilitãţile sale profesionale;
- dacã profesionistul contabil ajunge la concluzia ca poate fi continuatã relaţia profesionalã cu clientul sau cu angajatorul, trebuie luate toate mãsurile rezonabile pentru a se asigura ca eroarea nu este repetatã în declaraţiile fiscale viitoare;
- în împrejurarea în care profesionistul contabil a încetat sa mai acţioneze pentru client sau pentru angajator, el trebuie sa comunice decizia sa clientului sau angajatorului şi nu trebuie sa dea informaţii terţilor fãrã consimţãmântul clientului sau al angajatorului, cu excepţia cazului în care aceasta i se cere prin lege.
100.25 Conformitatea cu principiile fundamentale reglementate de prezentul cod poate fi ameninţatã şi în urmãtoarele situaţii:
1. când profesionistul contabil efectueazã lucrãri pentru operatorii economici sau pentru instituţiile la care are şi calitatea de salariat, indiferent de natura şi durata contractului de munca;
2. când profesionistul contabil efectueazã lucrãri pentru operatorii economici sau pentru instituţiile cu care angajatorii profesionistului contabil se afla în raporturi contractuale, ca de exemplu:
a) profesionistul contabil angajat în industrie, comerţ, educaţie, etc. sau într-o societate de expertiza presteazã servicii profesionale pentru o entitate care se afla în relatie contractualã cu angajatorul sau;
b) profesionistul contabil angajat într-o instituţie publica presteazã servicii profesionale pentru o entitate cu care instituţia se afla în raporturi juridice de drept comercial, fiscal etc;
3. când profesionistul contabil efectueazã lucrãri pentru operatorii economici sau pentru instituţiile cu care angajatorii profesionistului contabil se afla în concurenta;
4. când profesionistul contabil efectueazã lucrãri pentru operatorii economici sau instituţii ori persoane fizice, în cazul în care sunt rude sau afini pana la gradul al IV-lea inclusiv ori soţi ai administratorilor;
5. când profesionistul contabil efectueazã lucrãri în situaţia în care exista elemente ce atesta starea de conflict de interese. Exista conflict de interese în urmãtoarele situaţii:
a) acceptarea numirii sau desemnãrii în calitate de expert într-o cauza, dacã:
- expertul sau un membru al familiei sale se afla într-o relatie de munca, de familie, comercialã sau de alta natura cu una dintre pãrţile cauzei;
- expertul a avut calitatea de angajat sau a avut relaţii contractuale de orice fel cu una dintre pãrţi în ultimii 2 ani;
- expertul are cunostinta sau ar fi trebuit sa ştie, în virtutea funcţiilor pe care le deţine în structurile alese şi executive ale CECCAR, ca în cauza respectiva au existat sau exista litigii în curs la comisia de disciplina sau la alte organe şi instanţe ale CECCAR, privind un membru al acestuia;
b) acceptarea numirii sau desemnãrii în calitate de expert în mai multe faze succesive ale aceleiaşi cauze, cum ar fi:
- expert în faza de cercetare şi în faza de judecata;
- expert numit într-o faza şi expert (consilier) al unei pãrţi în alta faza;
c) obţinerea de lucrãri în împrejurãri legate de exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor aferente calitãţii de organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei CECCAR;
d) participarea la acţiuni, fapte sau cauze în rol dublu: de profesionist în practica publica şi de organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei CECCAR, ca de exemplu:
- luarea de hotãrâri, decizii şi semnarea de corespondenta în numele filialei sau a comisiei de disciplina, dacã în cauza respectiva un membru al consiliului filialei sau al comisiei de disciplina a efectuat lucrãri ori a participat în vreun fel în calitate de liber-profesionist contabil;
- judecarea în cadrul comisiei de disciplina a filialei a unor fapte în legatura cu cauze la care au participat în vreun fel, în calitate de liber-profesionisti, membrii consiliului filialei, membrii comisiei de disciplina, cenzorul sau vreun angajat al filialei respective;
6. când profesionistul contabil efectueazã lucrãri în situaţia în care exista elemente care atesta starea de incompatibilitate.

SECŢIUNEA 110
Integritate

110.1 Principiul integritãţii impune ca obligaţie tuturor profesionistilor contabili de a fi drepti şi onesti în relaţiile profesionale şi de afaceri. Integritatea implica, de asemenea, tranzacţii corecte şi juste.
110.2 Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informaţii când apreciazã ca acestea:
- conţin o declaraţie în mod semnificativ falsa sau care induce în eroare;
- conţin declaraţii sau informaţii eronate;
- omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.
110.3 Nu se va considera ca un profesionist contabil incalca paragraful 110.2 dacã el furnizeazã un raport modificat pentru a respecta cerinţele paragrafului 110.2.

SECŢIUNEA 120
Obiectivitate

120.1 Principiul obiectivitatii impune o obligaţie tuturor profesionistilor contabili de a nu isi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a unor alte persoane.
120.2 Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este afectatã. Este imposibil ca toate aceste situaţii sa fie definite şi descrise. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţeazã în mod negativ rationamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesioniştii contabili isi desfãşoarã activitatea în multe domenii diferite şi trebuie sa isi demonstreze obiectivitatea în împrejurãri diferite. Liber-profesioniştii contabili realizeazã rapoarte de certificare, presteazã servicii fiscale şi alte servicii de consultanţa managerialã. Alţi profesionisti contabili angajaţi întocmesc situaţii financiare fiind subordonaţi altora, executa serviciile de audit intern şi servesc în diferite funcţii financiare de conducere din industrie, comerţ, sectorul public şi educaţie. De asemenea, unii profesionisti contabili îi pregãtesc şi îi instruiesc pe cei care aspira sa între în profesie. Indiferent de poziţie sau de serviciul prestat, profesioniştii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale şi sa menţinã obiectivitatea în rationamentul profesional. În selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific, potrivit cerinţelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordatã atentie corespunzãtoare urmãtorilor factori:
a) profesioniştii contabili sunt expusi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea;
b) este practic imposibil sa se defineascã şi sa se descrie toate situaţiile în care ar exista aceste posibile presiuni. În stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil;
c) trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute partinirea ori influentele altora sa încalce obiectivitatea;
d) profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile şi-a insusit principiul obiectivitatii.
Profesioniştii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitaţii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta şi dãunãtoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra celor cu care negociaza.

SECŢIUNEA 130
Competenta profesionalã şi prudenta

130.1 Principiul competentei profesionale şi al prudentei impune urmãtoarele obligaţii profesionistilor contabili:
a) menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar, astfel încât clienţii sau angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente; şi
b) sa acţioneze cu prudenta în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale, atunci când oferã servicii profesionale.
130.2 Serviciile profesionale competente necesita un rationament solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii. Competenta profesionalã poate fi împãrţitã în doua faze separate:
a) obţinerea unui nivel de competenta profesionalã;
b) menţinerea unui nivel de competenta profesionalã.
130.3 Menţinerea unui nivel de competenta profesionalã necesita o permanenta constientizare şi înţelegere a evolutiilor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri. Dezvoltarea profesionalã continua elaboreazã şi menţine capacitatile care îi permit unui profesionist contabil sa desfãşoare o activitate competenta într-un mediu profesional.
130.4 Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atentie şi meticulozitate, ţinându-se cont de un interval de timp.
130.5 Un profesionist contabil ar trebui sa se asigure treptat ca cei care isi desfãşoarã activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiazã de instruire şi supervizare adecvate.
130.6 Dacã este cazul, un profesionist contabil ar trebui sa îi atentioneze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita înţelegerea eronatã a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.

SECŢIUNEA 140
Confidenţialitatea

140.1 Principiul confidenţialitãţii impune ca obligaţie profesionistilor contabili de a se abţine de la:
a) dezvaluirea de informaţii confidenţiale în afarã firmei sau organizaţiei angajatoare, ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care au fost autorizaţi în mod special sa facã publica o anumitã informaţie sau dacã exista o obligaţie legalã sau profesionalã de a face publice acele informaţii;
b) folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executãrii sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe pãrţi.
140.2 Un profesionist contabil trebuie sa respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi într-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie sa fie constient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în special în situaţii ce implica o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.
140.3 Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, sa menţinã confidenţialitatea în prezentarea de informaţii cãtre un posibil client sau angajator.
140.4 Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, sa ia în considerare menţinerea confidenţialitãţii în cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare.
140.5 Un profesionist contabil trebuie sa facã tot posibilul pentru a se asigura ca personalul aflat sub controlul sau şi persoanele care îi furnizeazã consultanţa sau asistenta respecta principiul confidenţialitãţii.
140.6 Obligaţia de confidenţialitate continua şi dupã încheierea relatiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator. Când profesionistul contabil schimba organizaţia angajatoare sau obţine un nou client, el are dreptul sa utilizeze experienta anterioarã. Profesionistul contabil nu ar trebui, totuşi, sa foloseascã sau sa divulge informaţii confidenţiale primite sau obţinute dintr-o relatie profesionalã sau de afaceri.
140.7 În urmãtoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi sa divulge informaţii confidenţiale:
- atunci când divulgarea este autorizata de cãtre client sau angajator;
- atunci când divulgarea este autorizata prin lege, de exemplu:
- pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; şi
- pentru a aduce la cunostinta autoritãţilor publice în mãsura eventuale încãlcãri ale legii;
- atunci când exista o obligaţie profesionalã sau un drept de a le divulga în cazul în care nu este interzis prin lege:
- pentru a se conformã controlului calitãţii unui corp membru sau al organismului profesional;
- pentru a rãspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau al unui organism normalizator;
- pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare; şi
- pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.
140.8 Atunci când profesionistul contabil a determinat ca informaţia confidenţialã poate fi divulgatã, trebuie avute în vedere urmãtoarele aspecte:
- dacã interesele tuturor pãrţilor, inclusiv ale terţelor pãrţi ale cãror interese ar putea fi afectate, ar fi prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimte ca profesionistul contabil sa divulge informaţii;
- dacã sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi dacã pot fi susţinute cu dovezi, în mãsura în care acest lucru este posibil; când situaţia implica fapte sau opinii nefondate, trebuie sa se recurgã la rationamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie facuta, dacã este disponibil; şi
- ce tip de comunicare este preconizata şi cui i se adreseazã; mai exact, profesionistul contabil trebuie sa fie convins ca pãrţile cãrora li se adreseazã comunicarea sunt destinatarii adecvati şi ca au responsabilitatea sa reactioneze ca atare.

SECŢIUNEA 150
Comportament profesional

150.1 Principiul comportamentului profesional impune ca obligaţie profesionistilor contabili de a se conformã legilor şi reglementãrilor relevante şi de a evita orice acţiune care poate discredita profesia contabila. Acestea includ acţiuni pe baza cãrora o terta parte raţionalã şi informatã, la curent cu toate informaţiile relevante, ar concluziona ca este afectatã în mod negativ buna reputaţie a profesiei.
150.2 În cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor şi a activitãţii pe care o efectueazã, profesioniştii contabili nu trebuie sa furnizeze informaţii eronate despre profesia lor. Profesioniştii contabili trebuie sa fie cinstiti şi loiali şi nu trebuie:
- sa facã revendicari exagerate pentru serviciile pe care le oferã, calificarile pe care le poseda şi experienta pe care o deţin;
- sa ofere referinte compromiţãtoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata de alţii.

PARTEA B
Profesioniştii contabili independenţi

Secţiunea 200 Introducere
Secţiunea 210 Acceptarea unui client
Secţiunea 220 Conflicte de interese
Secţiunea 230 Opinii suplimentare
Secţiunea 240 Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii
Secţiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale
Secţiunea 260 Cadouri şi ospitalitate
Secţiunea 280 Obiectivitate - toate serviciile
Secţiunea 290 Independenta - misiuni de audit şi certificare

SECŢIUNEA 200
Introducere

200.1 Aceasta parte a Codului ilustreaza felul în care cadrul conceptual conţinut în partea A trebuie aplicat de profesioniştii contabili independenţi. Exemplele din urmãtoarele secţiuni nu se doresc a fi şi nici nu trebuie sa fie interpretate a fi o lista exhaustiva a tuturor cazurilor intalnite de un profesionist contabil independent care ar putea atrage ameninţãri la conformitatea cu principiile fundamentale. În consecinta, nu este suficient ca un profesionist contabil din practica publica sa respecte doar exemplele prezentate; mai degraba, el ar trebui sa aplice cadrul cazurilor specifice cu care se confrunta.
200.2 Un profesionist contabil în practica publica nu ar trebui sa se angajeze în orice afaceri, ocupaţie, sau activitate care îi afecteazã sau care i-ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna reputaţie a profesiei şi care ca rezultat ar fi incompatibilã cu prestarea serviciilor profesionale.
200.3 Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectatã într-o gama larga de cazuri. Multe ameninţãri se împart în urmãtoarele categorii:
- de interes propriu;
- de autoexaminare (autocontrol);
- de favorizare;
- de familiaritate; şi
- de intimidare.
Aceste ameninţãri sunt discutate în partea A din prezentul cod. Natura şi semnificatia amenintarilor pot diferi în funcţie de natura serviciului prestat.
200.4 Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţãri de interes propriu pentru un contabil profesionist independent includ, dar nu sunt limitate la:
- un interes financiar în firma-client sau deţinerea unui interes împreunã cu un client;
- dependenta neadecvata fata de onorariile totale primite de la un client al certificãrii;
- întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client;
- preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client;
- potenţiala angajare la un client;
- onorarii neprevãzute legate de angajamente de certificare;
- un împrumut cãtre sau de la un client al certificãrii sau de la oricare dintre directorii sau functionarii acestuia.
200.5 Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţãri de autoexaminare (autocontrol) includ, dar nu sunt limitate la:
- descoperirea unei erori semnificative în timpul unei reevaluari a muncii profesionistului contabil independent;
- raportarea asupra operarii sistemelor financiare dupã ce tot acea persoana a fost implicata în elaborarea sau implementarea lor;
- pregãtirea datelor originale utilizate pentru pregãtirea unor înregistrãri care fac obiectul unei misiuni de certificare;
- un membru al echipei de certificare care ocupa sau a ocupat recent funcţia de director sau funcţionar al clientului de certificare;
- un membru al echipei de certificare care este sau a fost recent angajat al clientului de certificare într-o poziţie în care exercita o influenta directa şi semnificativã asupra subiectului în cauza;
- prestarea unor servicii pentru un client al certificãrii care afecteazã direct subiectul în cauza.
200.6 Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de favorizare includ, dar nu sunt limitate la:
- promovarea acţiunilor într-o entitate cotata, atunci când acea entitate este un client de audit al situaţiilor financiare;
- apãrarea unui client al certificãrii în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţe pãrţi.
200.7 Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de familiaritate includ, dar nu sunt limitate la situaţiile când:
- un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care ocupa funcţia de director sau funcţionar al clientului de certificare;
- un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care, ca angajat al clientului, este în poziţia de a exercita o influenta directa şi semnificativã asupra subiectului misiunii de certificare;
- un fost partener al firmei ocupa funcţia de director sau funcţionar al clientului sau este angajat într-o poziţie în care exercita o influenta directa şi semnificativã asupra subiectului misiunii de certificare;
- acceptarea unor cadouri sau a ospitalitatii din partea clientului, cu excepţia cazului în care valoarea acestora este nesemnificativa;
- asocierea de lungã durata a unui membru important al echipei de certificare cu clientul certificãrii.
200.8 Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţarea de intimidare includ, dar nu sunt limitate la:
- ameninţarea înlocuirii sau a concedierii fãcute de clientul certificãrii;
- ameninţarea cu litigiul;
- exercitarea unei presiuni în vederea reducerii inadecvate a cantitãţii de munca executate pentru a reduce onorariile.
200.9 Un profesionist contabil independent va observa, de asemenea, ca situaţiile specifice dau naştere unor ameninţãri specifice în ceea ce priveşte conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale. Astfel de ameninţãri specifice, evident, nu pot fi clasificate. Fie în relaţii profesionale, fie în cele de afaceri, un contabil profesionist independent ar trebui sa fie tot timpul atent la astfel de cazuri şi ameninţãri.
200.10 Mãsurile de protecţie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se împart în doua mari categorii:
- mãsuri de protecţie generate de profesie, legislaţie sau reglementãri; şi
- mãsuri de protecţie în mediul de lucru.
Exemple de mãsuri de protecţie create de profesie, legislaţie sau reglementãri sunt descrise în paragraful 100.12 din partea A a prezentului cod.
200.11 În mediul de lucru, mãsurile de protecţie relevante vor varia de la caz la caz. Mãsurile de protecţie din cadrul mediului de lucru cuprind mãsuri de protecţie la nivelul firmei şi mãsuri de protecţie specifice misiunii. Un profesionist contabil independent ar trebui sa-şi exercite rationamentul profesional pentru a determina cum sa abordeze cel mai bine o ameninţare identificata. Atunci când isi exercita rationamentul, un profesionist contabil în practica publica ar trebui sa considere dacã un terţ rezonabil şi în cunostinta de cauza, cunoscând toate informaţiile relevante, inclusiv semnificatia ameninţãrii şi mãsurile de protecţie aplicate, ar fi de acord ca acestea sunt rezonabile. Aceasta consideraţie ar fi afectatã de cãtre probleme cum ar fi semnificatia ameninţãrii, natura misiunii şi structura firmei.
200.12 Mãsurile de protecţie din intreaga firma în cadrul mediului de lucru ar putea include:
- poziţia de conducãtor al firmei, care subliniaza importanta respectãrii principiilor fundamentale;
- poziţia de conducãtor al firmei, care accentueaza preconizarea faptului ca membrii echipei de certificare vor acţiona în interesul public;
- politici şi proceduri pentru a implementa şi monitoriza controlul calitãţii misiunilor de certificare;
- politici documentate de independenta privind identificarea amenintarilor la adresa conformitatii cu principiile fundamentale, evaluarea importantei acestor ameninţãri şi identificarea şi aplicarea mãsurilor de protecţie pentru a elimina sau reduce pana la un nivel acceptabil amenintarile, diferite de cele care sunt în mod evident lipsite de importanta;
- pentru firmele care presteazã misiuni de certificare, politici documentate privind independenta, privind identificarea amenintarilor la adresa independentei, evaluarea semnificatiei acestor ameninţãri şi evaluarea şi aplicarea mãsurilor de protecţie pentru a elimina sau reduce aceste ameninţãri, altele decât cele care sunt în mod clar nesemnificative, la un nivel acceptabil;
- politici şi proceduri interne documentate, care prevãd respectarea principiilor fundamentale;
- politici şi proceduri care vor permite identificarea intereselor sau relaţiilor dintre firma sau membrii echipei de certificare şi clienţii certificãrii;
- politici şi proceduri pentru a monitoriza şi, atunci când este necesar, pentru a gestiona credibilitatea datelor privind veniturile ce provin de la un singur client al certificãrii;
- utilizarea unor parteneri diferiţi şi echipe cu tendinte separate de raportare în vederea prestãrii serviciilor de necertificare pentru un client al certificãrii;
- politici şi proceduri pentru a interzice indivizilor care nu sunt membri ai echipei de certificare sa influenteze inadecvat rezultatele misiunii de certificare;
- comunicarea la timp a politicilor şi procedurilor unei firme, precum şi a oricãror schimbãri ale acestora cãtre toţi partenerii şi personalul profesional, inclusiv instruirea şi educarea corespunzãtoare a acestora în ceea ce priveşte astfel de politici şi proceduri;
- desemnarea unui membru cu experienta al conducerii drept responsabil pentru supravegherea functionarii adecvate a sistemului de control al calitãţii;
- metode de consiliere a partenerilor şi a personalului profesional al clientului certificãrii şi al entitatilor asociate fata de care trebuie sa isi pãstreze independenta;
- un mecanism disciplinar de promovare a conformitatii cu politicile şi procedurile; şi
- politici şi proceduri publicate care sa îi incurajeze şi sa îi abiliteze pe angajaţi sa comunice nivelelor superioare din cadrul firmei orice problema legatã de conformitatea cu principiile fundamentale care îi preocupa.
200.13 Mãsurile de protecţie specifice misiunii în mediul de lucru ar putea sa includã:
- implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a revizui munca efectuatã sau mãcar pentru a oferi consiliere, dacã este necesar;
- consultarea unei terţe pãrţi, cum ar fi un comitet de directori independent, un organ profesional normalizator sau un alt profesionist contabil;
- discutarea problemelor de etica cu persoane însãrcinate cu guvernarea din cadrul clientului;
- prezentarea naturii serviciilor prestate şi a mãrimii onorariilor percepute cãtre persoanele însãrcinate cu guvernarea clientului;
- implicarea altei firme pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din misiunea de certificare;
- rotatia personalului echipei de certificare.
200.14 Depinzand de natura misiunii, un profesionist contabil independent poate, de asemenea, sa se bazeze pe mãsurile de protecţie pe care le-a implementat clientul sau. Totuşi, nu este posibil sa punã baza doar pe astfel de mãsuri de protecţie pentru a reduce amenintarile la un nivel acceptabil.
200.15 Mãsurile de protecţie în interiorul clientului certificãrii includ urmãtoarele situaţii:
- atunci când clientul alege firma independenta pentru desfãşurarea misiunii, persoane din afarã conducerii ratifica sau aproba aceasta alegere;
- clientul certificãrii are angajaţi competenţi care pot lua decizii manageriale;
- clientul a implementat proceduri interne care asigura alegeri obiective în mandatarea misiunilor de necertificare; şi
- clientul deţine o structura de guvernare corporativa care asigura o supraveghere corespunzãtoare şi comunicarea informaţiilor privind serviciile unei firme.

SECŢIUNEA 210
Acceptarea unui client

210.1 Înainte de acceptarea unei noi relaţii cu un client, un contabil profesionist independent ar trebui sa ia în considerare dacã acceptarea ar crea anumite ameninţãri la adresa conformitatii cu principiile fundamentale.
210.2 Problemele clientului care, dacã apar la suprafata, ar putea ameninta conformitatea cu principiile fundamentale includ, de exemplu, implicarea clientului în activitãţi ilegale (cum ar fi spalarea banilor), minciuna sau practici de raportare financiarã care pot fi puse sub semnul intrebarii.
210.3 Semnificatia oricãror ameninţãri ar trebui sa fie evaluatã. Dacã amenintarile identificate sunt altfel decât clar nesemnificative, ar trebui luate în considerare mãsuri de protecţie şi ar trebui aplicate, dupã cum este cazul, pentru a le elimina şi pentru a le reduce la un nivel acceptabil.
210.4 Mãsurile de protecţie corespunzãtoare ar putea include obţinerea cunoştinţelor şi înţelegerea clientului, a proprietarilor sãi, a celor din conducere şi a celor responsabili pentru guvernarea sa şi pentru activitãţile de afaceri sau obţinerea certitudinii ca clientul este angajat sa-şi imbunatateasca practicile de guvernare corporativa sau instrumentele de control intern.
210.5 Atunci când nu este posibila reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil, un profesionist contabil independent ar trebui sa refuze sa între în relaţii cu clientul.
210.6 Deciziile privind acceptarea ar trebui revizuite periodic pentru misiunile repetate la acelaşi client.
210.7 Un profesionist contabil independent ar trebui sa fie de acord sa ofere acele servicii pe care are competenta de a le presta. Înainte de a accepta o misiune specifica la un client, un profesionist contabil independent ar trebui sa ia în considerare dacã acceptarea ar da naştere la orice ameninţãri la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. De exemplu, o ameninţare a interesului propriu la adresa competentei profesionale şi a prudentei apare dacã echipa misiunii nu poseda sau nu poate dobândi competentele necesare pentru a isi desfasura angajamentul (misiunea) cum trebuie.
210.8 Un profesionist contabil independent ar trebui sa evalueze semnificatia amenintarilor identificate şi, dacã sunt altfel decât nesemnificative, ar trebui aplicate, dupã caz, mãsuri de protecţie pentru a le elimina şi a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie ar putea include:
- dobândirea unui bagaj de cunoştinţe corespunzãtor asupra naturii afacerii clientului, asupra complexitatii operaţiunilor sale, asupra cerinţelor specifice misiunii şi asupra scopului, naturii şi ariei de aplicabilitate a activitãţii ce urmeazã a fi prestatã;
- dobândirea cunoştinţelor privind sectoarele industriale relevante sau aspecte-cheie;
- deţinerea sau obţinerea experienţei în ceea ce priveşte cerinţele relevante de raportare şi ale organelor de reglementare;
- alocarea unui personal suficient şi cu toate competentele necesare;
- utilizarea unor experţi, acolo unde este necesar;
- convenirea unui orizont de timp realist pentru realizarea misiunii;
- respectarea politicilor şi procedurilor de control al calitãţii, elaborate pentru a oferi o asigurare rezonabila ca misiunile specifice sunt acceptate numai atunci când pot fi realizate cu competenta.
210.9 Atunci când un profesionist contabil independent intenţioneazã sa se bazeze pe consilierea sau activitatea unui expert, profesionistul contabil independent trebuie sa evalueze dacã aceasta încredere este garantatã. Profesionistul contabil independent trebuie sa ţinã cont de factori cum sunt reputaţia, experienta, resursele disponibile şi standardele profesionale şi etice aplicabile. Aceste informaţii pot fi obţinute dintr-o asociere anterioarã cu respectivul expert sau din consultarea cu alte pãrţi.
210.10 Un profesionist contabil independent care este solicitat pentru a înlocui un alt profesionist contabil independent sau care doreşte sa aplice pentru o misiune detinuta în prezent de cãtre un alt profesionist contabil independent trebuie sa stabileascã dacã exista motive, profesionale sau de alta natura, pentru a nu accepta misiunea, cum ar fi circumstanţele care ameninta conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, poate exista o ameninţare la adresa competentei profesionale şi a prudentei dacã un profesionist contabil independent accepta misiunea înainte de a cunoaşte toate faptele necesare.
210.11 Trebuie evaluatã importanta tuturor amenintarilor. În funcţie de natura misiunii, acest lucru ar putea presupune comunicarea cu acel profesionist contabil existent, pentru a determina faptele şi circumstanţele care stau la baza modificãrii propuse, astfel încât profesionistul contabil independent sa poatã decide dacã este corespunzãtor sa accepte misiunea. De exemplu, este posibil ca motivele aparente pentru modificarea survenitã în misiune sa nu reflecte în totalitate faptele şi este posibil ca acestea sa indice contradictii cu acel profesionist contabil existent care sa influenteze decizia de a accepta numirea.
210.12 Un profesionist contabil existent se afla sub restrictia confidenţialitãţii. Mãsura în care profesionistul contabil independent poate şi trebuie sa discute cu profesionistul contabil propus depinde de natura misiunii şi de:
- obţinerea permisiunii clientului de a face acest lucru; sau
- cerinţele legale sau etice privind acest tip de comunicãri sau prezentãri.
210.13 În absenta unor instrucţiuni specifice din partea clientului, profesionistul contabil existent nu trebuie, în general, sa ofere în mod voluntar informaţii despre afacerile clientului. Circumstanţele în care ar putea fi corespunzãtor sa se divulge informaţii confidenţiale sunt prezentate în secţiunea 140 a partii A din prezentul cod.
210.14 Dacã se identifica ameninţãri care sunt, în mod clar, mai mult decât nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate mãsuri de protecţie pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil.
210.15 Aceste mãsuri de protecţie pot include:
- discutarea fãrã reţineri a afacerilor clientului cu acel profesionist contabil existent, în întregime;
- solicitarea adresatã profesionistului contabil existent sa ofere informaţiile cunoscute cu privire la orice fapte sau circumstanţe care, dupã pãrerea acestuia, ar trebui aduse la cunostinta profesionistului contabil propus înainte ca acesta sa decidã dacã accepta sau nu misiunea;
- atunci când se rãspunde cererilor de a inainta oferte, sa se prezinte în respectiva oferta ca, înainte de a accepta misiunea, va fi solicitat contactul cu acel profesionist contabil existent, astfel încât sa se poatã cerceta dacã exista motive profesionale sau de orice alta natura din cauza cãrora numirea nu ar trebui acceptatã.
210.16 Un profesionist contabil independent trebuie, în general, sa obţinã permisiunea clientului, de preferabil în scris, de a iniţia discutiile cu acel profesionist contabil existent. Odatã obţinutã permisiunea, profesionistul contabil existent trebuie sa respecte reglementãrile legale şi de alta natura care guverneazã astfel de cereri. Atunci când profesionistul contabil existent oferã informaţii, acestea trebuie sa fie oferite cu onestitate şi fãrã ambiguitate. Dacã profesionistul contabil propus nu reuşeşte sa comunice cu profesionistul contabil existent, cel propus trebuie sa incerce sa obţinã informaţii cu privire la orice ameninţãri posibile prin alte metode, cum ar fi chestionarea pãrţilor terţe sau investigaţii de fond privind conducerea superioarã sau pe cei însãrcinaţi cu guvernarea clientului.
210.17 Atunci când amenintarile nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea metodelor de protecţie şi nu pot fi obţinute, prin alte modalitãţi, informaţii satisfãcãtoare cu privire la fapte, un profesionist contabil independent trebuie sa refuze misiunea.
210.18 Unui profesionist contabil independent i se poate solicita sa realizeze activitãţi complementare sau suplimentare fata de activitatea profesionistului contabil existent. Aceste împrejurãri pot da naştere la ameninţãri potenţiale fata de competenta profesionalã şi fata de prudenta, ameninţãri care rezulta, de exemplu, din informaţii incomplete sau din lipsa informaţiilor. Mãsurile de protecţie fata de aceste ameninţãri includ anunţarea profesionistului contabil existent cu privire la activitatea propusã, situaţie care da contabilului existent ocazia de a oferi orice informaţii relevante necesare desfãşurãrii corespunzãtoare a activitãţii.

SECŢIUNEA 220
Conflicte de interese

220.1 Un profesionist contabil independent trebuie sa ia mãsuri corespunzãtoare pentru a identifica circumstanţele în care ar putea aparea un conflict de interese. Acest tip de circumstanţe ar putea genera ameninţãri la adresa respectãrii principiilor fundamentale. De exemplu, o ameninţare la adresa obiectivitatii poate aparea atunci când un profesionist contabil independent concureazã direct cu un client sau are o asociere în participaţie sau un acord similar cu un competitor important al clientului. O ameninţare la adresa obiectivitatii sau confidenţialitãţii poate fi generata şi atunci când un profesionist contabil independent presteazã servicii pentru clienţi ale cãror interese sunt în conflict sau pentru clienţi care au o disputa cu privire la aspectul sau tranzacţia în cauza.
220.2 Un profesionist contabil independent trebuie sa evalueze importanta oricãror ameninţãri. Evaluarea include aprecierea, înainte de acceptarea sau continuarea relatiei sau misiunii specifice cu un client, dacã profesionistul contabil independent are interese de afaceri sau relaţii cu acel client sau cu o terta parte care ar putea genera ameninţãri. Dacã exista şi alte ameninţãri, cu excepţia celor nesemnificative, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsurile de protecţie necesare pentru a elimina amenintarile sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil.
220.3 În funcţie de circumstanţele care genereazã conflictul, mãsurile de protecţie trebuie, în general, sa includã urmãtoarele acţiuni ale profesionistului contabil independent:
- notificarea clientului cu privire la interesul de afaceri sau la activitãţile firmei care ar putea reprezenta un conflict de interese şi obţinerea consimţãmântului clientului de a acţiona în asemenea împrejurãri;
- notificarea tuturor pãrţilor relevante cu privire la faptul ca profesionistul contabil independent acţioneazã în numele a doua sau mai multe pãrţi într-un aspect în privinta cãruia interesele lor sunt în conflict şi obţinerea consimţãmântului acestora de a acţiona astfel;
- notificarea clientului cu privire la faptul ca profesionistul contabil independent nu acţioneazã în mod exclusiv pentru niciun client pentru furnizarea serviciilor propuse (de exemplu, într-un sector anume al pieţei sau în ceea ce priveşte un anumit serviciu) şi obţinerea consimţãmântului clientului de a acţiona astfel.
220.4 De asemenea, trebuie luate în considerare urmãtoarele mãsuri de protecţie suplimentare:
- utilizarea unor echipe distincte ale misiunii;
- proceduri de împiedicare a accesului la informaţii (de exemplu, o stricta separare fizica a unor astfel de echipe, completarea confidenţialã şi securizata a datelor);
- îndrumãri clare pentru membrii echipei misiunii privind aspectele de siguranta şi confidenţialitate;
- utilizarea acordurilor de confidenţialitate semnate de cãtre angajaţi şi partenerii firmei;
- examinarea regulatã a aplicãrii mãsurilor de protecţie de cãtre o persoana cu experienta şi care nu este implicata în misiunile relevante ale clienţilor.
220.5 Atunci când un conflict de interese reprezintã o ameninţare la adresa unuia sau mai multor principii fundamentale, inclusiv obiectivitatea, confidenţialitatea sau comportamentul profesional, ameninţare care nu poate fi eliminata sau redusã la un nivel acceptabil prin aplicarea mãsurilor de protecţie, profesionistul contabil independent trebuie sa concluzioneze ca nu este corespunzãtor sa accepte o anume misiune sau ca este necesarã demisionarea din una sau mai multe misiuni care sunt în conflict.
220.6 Când un profesionist contabil independent a solicitat consimţãmântul unui client de a acţiona pentru o alta parte într-o problema în care interesele celor doi sunt în conflict, iar acest consimţãmânt i-a fost refuzat de cãtre client, atunci acesta nu trebuie sa continue sa acţioneze în numele uneia dintre pãrţile implicate în problema care da naştere unui conflict de interese.

SECŢIUNEA 230
Opinii suplimentare

230.1 Situaţiile în care un profesionist contabil independent este solicitat sa ofere o a doua opinie cu privire la aplicarea standardelor sau principiilor de contabilitate, raportare sau a altor standarde sau principii în anumite circumstanţe sau anumitor tranzacţii de cãtre o companie sau o entitate care nu este un client curent ori în numele acesteia pot genera ameninţãri fata de conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, poate exista o ameninţare fata de competenta profesionalã şi fata de prudenta în circumstanţe în care o a doua opinie nu se bazeazã pe acelaşi set de fapte ca cel pe care îl are la dispoziţie profesionistul contabil existent sau se bazeazã pe probe necorespunzãtoare. Importanta ameninţãrii va depinde de circumstanţele cererii şi de alte fapte şi declaraţii disponibile, relevante pentru exprimarea unui rationament profesional.
230.2 Atunci când este solicitat sa ofere o astfel de opinie, un profesionist contabil independent trebuie sa evalueze importanta amenintarilor şi, dacã acestea sunt altfel decât nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate mãsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie pot include obţinerea permisiunii clientului de a contacta contabilul existent, descrierea, în cadrul comunicãrii cu acel client, a limitarilor aferente oricãrei opinii şi furnizarea unei copii a opiniei profesionistului contabil existent.
230.3 Dacã entitatea sau compania ce solicita opinia nu va permite comunicarea cu acel profesionist contabil existent, un profesionist contabil independent trebuie sa evalueze dacã în circumstanţele date este corespunzãtor sa ofere opinia cerutã.

SECŢIUNEA 240
Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii

240.1 Atunci când încep negocierile privind serviciile profesionale, un profesionist contabil independent poate percepe orice onorariu pe care îl considera corespunzãtor. Faptul ca un profesionist contabil independent percepe un onorariu mai mic decât altul nu este, în sine, neetic; cu toate acestea, pot exista ameninţãri fata de conformitatea cu principiile fundamentale care apar din nivelul onorariului perceput. De exemplu, o ameninţare cauzatã de interesul propriu fata de competenta profesionalã şi fata de prudenta este generata dacã respectivul onorariu perceput este atât de mic încât ar putea fi dificil sa se realizeze misiunea în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile.
240.2 Importanta unor astfel de ameninţãri depinde de factori cum ar fi nivelul onorariului perceput şi serviciile pentru care se aplica. fiinand cont de aceste potenţiale ameninţãri, trebuie avute în vedere şi aplicate mãsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Mãsurile de protecţie care pot fi aplicate includ:
- atragerea atentiei clientului cu privire la condiţiile misiunii şi, în special, cu privire la baza pe care sunt percepute comisioanele şi cu privire la ce servicii sunt acoperite de comisionul perceput;
- alocarea timpului şi personalului calificat necesare pentru realizarea sarcinii.
240.3 Comisioanele contingente sunt adesea utilizate pentru anumite tipuri de misiuni de alta natura decât cele de certificare. Totuşi, ele pot genera, în anumite circumstanţe, ameninţãri fata de respectarea principiilor fundamentale. Ele ar putea genera o ameninţare a obiectivitatii de cãtre interesul propriu. Importanta acestor ameninţãri depinde de factori precum:
- natura misiunii;
- gama valorilor posibile ale onorariului;
- baza pentru determinarea onorariului;
- dacã rezultatul tranzacţiei este examinat de o terta parte independenta.
240.4 Importanta unor astfel de ameninţãri trebuie evaluatã şi, dacã acestea sunt altfel decât nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate mãsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie pot include:
- un precontract scris cu clientul privind baza de remunerare;
- prezentarea pentru grupul-tinta de utilizatori a activitãţii realizate de cãtre profesionistul contabil independent şi a bazei de remunerare;
- politici şi proceduri de control al calitãţii;
- examinarea de cãtre o terta parte obiectivã a activitãţii realizate de cãtre profesionistul contabil independent.

SECŢIUNEA 250
Marketingul serviciilor profesionale

250.1 Atunci când un profesionist contabil independent solicita noi misiuni prin publicitate sau alte tipuri de marketing, pot exista ameninţãri la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. De exemplu, o ameninţare de cãtre interesul propriu a conformitatii cu principiul comportamentului profesional este generata dacã serviciile, realizarile sau produsele sunt promovate într-un mod care este inconsecvent cu acest principiu.
250.2 Un profesionist contabil independent nu trebuie sa compromita profesia atunci când promoveazã serviciile profesionale. Profesionistul contabil independent trebuie sa fie onest şi loial şi nu trebuie:
- sa exagereze calitatea serviciilor oferite, a calificarilor deţinute sau a experienţei câştigate;
- sa facã referiri compromiţãtoare la comparatii nefundamentate cu activitatea altora.
Dacã profesionistul contabil independent are îndoieli cu privire la caracterul adecvat al unei anumite forme de publicitate sau promovare, profesionistul contabil independent trebuie sa se consulte cu organismul profesional relevant.
250.3 Profesioniştii contabili pot face uz numai de titlurile sau diplomele eliberate de stat sau de şcoli sau instituţii de învãţãmânt atestate legal.
250.4 În înţelesul prezentului cod, termenii specifici au urmãtoarele semnificatii:
- prin publicitate se înţelege comunicarea cãtre public a informaţiilor asupra serviciilor oferite sau a calificarilor pe care le poseda un profesionist contabil, în scopul obţinerii de lucrãri;
- anunţul este comunicarea cãtre public a unor fapte privind un profesionist contabil, care nu sunt destinate pentru promovarea acestui profesionist sau a societãţii sale;
- oferta, directa sau indirecta, este concretizata în demersurile fãcute pe lângã un eventual client, în scopul de a-i propune servicii profesionale.
250.5 În înţelesul enuntat la paragraful 250.4, publicitatea şi oferta sunt permise exclusiv pentru liber-profesioniştii contabili - membri activi ai CECCAR. Sunt interzise:
- inserarile personale fãcute în presa, în publicaţiile profesionale sau altele, prin scrisori, afişe, circulare, reclame, cinema, TV, radiodifuziune şi, în general, toate procedeele publicitare, atunci când acestea folosesc comparatii cu alţi membri sau, prin modul de prezentare şi conţinut, aduc prejudicii în vreun fel altor membri;
- oferta, atunci când prin ea se atribuie remize din onorariu, comisioane, tarife reduse sau alte avantaje, precum şi atunci când face în vreun fel uz de un mandat politic sau de o misiune sau funcţie administrativã.
250.6 Anunţurile sunt permise în urmãtoarele cazuri:
a) anunţurile în presa, cu condiţia sa nu contravina regulilor de etica profesionalã, trebuind, de asemenea:
- sa aibã un caracter sobru şi informativ;
- sa respecte un format corespunzãtor pentru fiecare publicaţie;
b) inserarea în presa localã a unor avize informand publicul despre o prima deschidere de cabinet sau schimbare de adresa;
c) inserarile în anuare, cãrţi de telefon, cataloage de firme etc. sunt autorizate cu condiţia de a fi limitate la indicarea informaţiilor necesare utilizatorului pentru a contacta cabinetul.
250.7 Se pot tipari broşuri de prezentare a cabinetului sau a societãţii de expertiza, ce se vor distribui elevilor, studenţilor sau candidaţilor la un post oferit de acestea sau clienţilor; brosura va trebui sa cuprindã, în mod obligatoriu, informaţii despre istoricul, principiile de comportament, lucrãrile executate, numele şi prenumele clienţilor, modalitatea de recrutare, formarea şi evoluţia în cariera a membrilor cabinetului sau societãţii.
250.8 Profesioniştii contabili pot folosi emblema CECCAR pe hârtia cu antet destinatã corespondentei.
Emblema CECCAR este compusa din:
- o carte-registru, simbolizand însemnul profesiei;
- un caduceu - toiagul de crainic al zeului Hermes, având ca însemn divin 2 serpi incolaciti, preţuit în Grecia antica, având valoare de simbol diplomatic; emblema CECCAR simbolizeaza rolul de crainic al profesionistului contabil, pe care îl are atunci când reda imaginea fidela, corecta şi completa a patrimoniului contabilizat sau expertizat;
- deviza "Ştiinţa, Independenta, Moralitate" - atribute esenţiale ale exercitãrii profesiei.
250.9 Consiliul superior şi consiliile filialelor pot efectua sau autoriza efectuarea oricãrei publicitati colective pe care o considera utila, în interesul profesiei.
Detaliile şi modalitãţile de aplicare a dispoziţiilor din prezenta secţiune sunt reglementate prin hotãrâri ale Consiliului superior.

SECŢIUNEA 260
Cadouri şi ospitalitate

260.1 Este posibil ca unui profesionist contabil independent sau unui afin sau unei rude apropiate a acestuia sa i se ofere cadouri sau ospitalitate din partea unui client. O astfel de oferta genereazã ameninţãri la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. De exemplu, ameninţãri ale obiectivitatii de cãtre interesul propriu pot fi create dacã este acceptat un cadou din partea unui client; ameninţãri ale intimidarii la adresa obiectivitatii pot aparea în urma divulgãrii în public a unor astfel de oferte.
260.2 Importanta unor astfel de ameninţãri depinde de natura, valoarea şi interesul din spatele ofertei. Atunci când sunt oferite unui profesionist contabil independent cadouri şi ospitalitate pe care o terta parte rezonabila şi în cunostinta de cauza le-ar considera în mod clar nesemnificative, acesta poate concluziona ca oferta este facuta în cursul normal al afacerilor, fãrã intenţia specifica de a influenta luarea deciziilor sau de a obţine informaţii. În astfel de cazuri, profesionistul contabil independent poate concluziona, în general, ca nu exista o ameninţare importanta la adresa conformitatii cu principiile fundamentale.
260.3 Dacã este clar ca amenintarile evaluate nu sunt nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate mãsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Atunci când amenintarile nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea mãsurilor de protecţie, un profesionist contabil independent nu trebuie sa accepte o astfel de oferta.

SECŢIUNEA 280
Obiectivitate - toate serviciile

280.1 Un profesionist contabil independent trebuie sa aibã în vedere, atunci când oferã orice servicii profesionale, dacã exista ameninţãri la adresa conformitatii cu principiul fundamental al obiectivitatii care rezulta din interese în relaţiile cu un client sau cu directori, funcţionari sau angajaţi. De exemplu, o ameninţare a obiectivitatii de cãtre familiaritate poate fi generata de o relatie de familie, relatie apropiatã personalã sau relatie de afaceri.
280.2 Un profesionist contabil independent care oferã un serviciu de audit trebuie sa fie independent fata de clientul auditarii. Independenta de fapt şi de drept este necesarã pentru a permite profesionistului contabil independent sa exprime o opinie şi sa fie perceput ca exprimand o concluzie neafectata de erori, conflict de interese sau influenta necorespunzãtoare a altor pãrţi. Secţiunea 290 oferã îndrumãri specifice privind cerinţele de independenta pentru profesioniştii contabili independenţi atunci când realizeazã o misiune de audit.
280.3 Existenta amenintarilor la adresa obiectivitatii în oferirea oricãrui serviciu profesional va depinde de circumstanţele particulare ale misiunii şi de natura activitãţii pe care profesionistul contabil independent o realizeazã.
280.4 Un profesionist contabil independent trebuie sa evalueze importanta amenintarilor identificate şi, dacã acestea nu sunt nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate mãsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie pot include:
- retragerea din echipa misiunii;
- proceduri de supraveghere;
- terminarea relatiei financiare sau de afaceri care genereazã ameninţarea;
- discutarea problemei cu nivelurile superioare ale conducerii firmei;
- discutarea problemei cu cei însãrcinaţi cu guvernarea clientului.

SECŢIUNEA 290
Independenta - misiuni de audit şi certificare

290.1 În cazul unei misiuni de audit, este în interesul public şi, prin urmare, stipulat de prezentul cod ca membrii echipelor de audit, ai firmelor şi, atunci când este aplicabil, ai firmelor din grup sa fie independenţi fata de clienţii de audit.
290.2 Misiunile de audit au ca scop sporirea încrederii utilizatorilor cu privire la rezultatul unei evaluãri sau a unei masurari a unui aspect în conformitate cu o serie de criterii. Cadrul general internaţional pentru misiunile de audit (Cadrul general de audit), emis de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Certificare, descrie obiectivele şi elementele misiunilor de audit şi identifica misiunile la care se aplica Standardele internaţionale de audit (ISA), Standardele internaţionale privind misiunile de examinare (ISRE), Standardele internaţionale privind misiunile de asigurare (ISAE) şi Standardele internaţionale privind misiunile conexe (ISRS). Pentru o descriere a elementelor şi obiectivelor unei misiuni de audit trebuie sa se facã referiri la Cadrul general de asigurare.
290.8 Independenta implica:
Independenta de spirit (de drept). Starea de spirit care permite emiterea unei opinii fãrã a fi afectat de influente care compromit judecata profesionalã şi care permite individului sa acţioneze cu integritate, sa-şi exercite obiectivitatea şi scepticismul profesional.
Independenta în aparenta (de fapt). Evitarea faptelor şi a situaţiilor care sunt atât de importante încât o terta parte informatã şi rezonabila, care cunoaşte toate informaţiile relevante, inclusiv mãsurile de protecţie aplicate, ar concluziona în mod rezonabil ca integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al firmei sau al unui membru al echipei de certificare a fost compromis.
290.10 Multe circumstanţe diferite sau combinatii de circumstanţe pot fi relevante şi, prin urmare, este imposibil sa se defineascã fiecare situaţie care poate genera ameninţãri la adresa independentei şi sa se specifice mãsurile de protecţie corespunzãtoare pentru a reduce aceste ameninţãri. În plus, natura misiunilor de certificare poate fi diferita şi, prin urmare, pot exista diferite tipuri de ameninţãri care sa necesite aplicarea unor anumite mãsuri de protecţie. Un cadru general conceptual care sa stipuleze mai degraba ca firmele şi membrii echipelor de certificare sa identifice, sa evalueze şi sa soluţioneze amenintarile la adresa independentei decât sa respecte un set de reguli specifice, care pot fi arbitrare, este, prin urmare, în interesul public.
290.11 Membrii echipelor misiunilor, ai firmelor şi ai firmelor din grup trebuie sa aplice cadrul general conceptual din Secţiunea 100 acelor circumstanţe specifice luate în considerare. În plus fata de identificarea relaţiilor dintre firma, firmele din grup, dintre membrii echipei misiunii şi clientul misiunii trebuie evaluat dacã relaţiile dintre persoanele din afarã echipei misiunii şi clientul misiunii genereazã o ameninţare la adresa independentei.
290.12 Exemplele prezentate în aceasta secţiune sunt menite sa ilustreze aplicarea cadrului general conceptual şi nu sunt menite sa fie sau nu trebuie interpretate ca fiind o lista exhaustiva a tuturor circumstanţelor care ar putea genera ameninţãri la adresa independentei.
Prin urmare, nu este suficient ca un membru al echipei de audit, o firma sau o firma din reţea sa respecte pur şi simplu exemplele prezentate, ci mai degraba ar trebui sa aplice cadrul fiecãrui caz specific cu care se confrunta.
290.13 Natura amenintarilor la adresa independentei şi mãsurile de protecţie aplicabile necesare pentru a elimina amenintarile sau pentru a le aduce la un nivel acceptabil diferã în funcţie de caracteristicile misiunii individuale de audit: dacã este o misiune de audit al situaţiilor financiare sau un alt tip de misiune de certificare; în cel din urma caz, scopul, informaţia privind subiectul-cheie şi utilizatorii-tinta ai raportului. O firma ar trebui, prin urmare, sa evalueze circumstanţele relevante, natura misiunii de audit şi amenintarile la independenta atunci când decide dacã este potrivit sau nu sa accepte sau sa continue o misiune şi când decide natura mãsurilor de protecţie necesare şi a faptului dacã un anumit individ ar trebui sa fie membru al echipei de audit.
290.14 Misiunile de audit bazate pe situaţiile financiare sunt relevante pentru o gama larga de utilizatori potenţiali; prin urmare, în plus fata de independenta de drept, independenta de fapt este foarte semnificativã. În consecinta, pentru clienţii auditului situaţiilor financiare, membrii echipei de certificare, firma/firmele din reţea se cere sa fie independenţi fata de clientul auditului situaţiilor financiare. Astfel de cerinţe de independenta includ interziceri privind anumite relaţii dintre membrii echipei de certificare şi directori, funcţionari şi angajaţi ai clientului, care se afla în poziţia de a exercita influenta directa şi semnificativã asupra informatiei din aspectul-cheie (situaţiile financiare). De asemenea, ar trebui acordatã atentie faptului ca amenintarile la independenta sunt create de cãtre relaţii cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita influenta directa şi semnificativã asupra subiectului în cauza (poziţia financiarã, performanta financiarã şi fluxurile de trezorerie).
290.15 Într-o misiune de certificare bazatã pe declaraţii în care clientul nu este un client al auditului situaţiilor financiare, li se cere membrilor echipei de certificare şi firmei sa fie independente de clientul certificãrii (partea responsabilã, care este responsabilã pentru informaţia din subiectul în cauza şi care poate fi responsabilã şi pentru subiectul în cauza). Astfel de cerinţe de independenta includ interziceri privind anumite relaţii dintre membrii echipei de certificare şi directori, funcţionari şi angajaţi ai clientului care se afla în poziţia de a exercita influenta directa şi semnificativã asupra informatiei din aspectul-cheie. De asemenea, ar trebui acordatã atentie şi asupra faptului ca amenintarile la adresa independentei sunt create de cãtre relaţiile cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita influenta directa şi semnificativã asupra subiectului-cheie. Ar trebui, de asemenea, sa fie acordatã atentie oricãror ameninţãri despre care firma are motive sa creadã ca sunt generate de cãtre interesele firmei din reţea şi relaţiile acesteia.
290.16 În majoritatea misiunilor de certificare bazate pe declaraţii, care nu sunt misiuni de audit al situaţiilor financiare, partea responsabilã rãspunde pentru subiectul în cauza şi pentru informaţiile din acesta. Totuşi, în anumite misiuni, partea responsabilã s-ar putea sa nu rãspundã şi pentru subiectul în cauza. De exemplu, atunci când un profesionist contabil în practica publica este angajat pentru a efectua o misiune de certificare pe un raport pe care un consultant de mediu l-a întocmit privind practicile de dezvoltare durabila ale companiei, raport care urmeazã a fi distribuit utilizatorilor-tinta, consultantul de mediu este partea responsabilã pentru informaţia din subiectul-cheie, dar compania este responsabilã pentru subiectul-cheie (practicile de dezvoltare durabila).
290.17 În misiunile de certificare bazate pe declaraţii, care nu sunt misiuni de auditare a situaţiilor financiare, atunci când partea responsabilã este responsabilã pentru informaţia din subiectul în cauza, dar nu şi pentru subiectul în cauza, membrilor misiunii de certificare şi celor din firma li se cere sa fie independenţi fata de pãrţile responsabile pentru informaţia din subiectul în cauza (clientul certificãrii). În plus, ar trebui acordatã atentie oricãror ameninţãri despre care firma are motive sa creadã ca au fost create de cãtre interese şi relaţii între un membru al echipei de certificare, firma, o firma de reţea şi partea responsabilã pentru subiectul în cauza.
290.18 Într-o misiune de certificare de raportare directa membrilor echipei de certificare şi firmei li se cere sa fie independenţi de clientul certificãrii (partea responsabilã pentru subiectul în cauza).
290.20 În anumite misiuni de certificare, fie ca sunt bazate pe declaraţii, fie cu raportare directa, care nu sunt misiuni de auditare a situaţiilor financiare, s-ar putea sa existe mai multe pãrţi responsabile. În astfel de misiuni, atunci când se determina dacã este necesarã aplicarea prevederilor din aceasta secţiune fiecãrei pãrţi responsabile, s-ar putea ca firma sa ţinã cont de faptul ca un interes sau o relatie între firma sau un membru al echipei de certificare şi o parte responsabilã ar putea sa dea naştere la o ameninţare la adresa independentei care nu este nesemnificativa în contextul informatiei din subiectul-cheie. Aceasta va lua în considerare factori cum ar fi:
- importanta informatiei legate de aspectul-cheie (sau aspectul-cheie în sine) pentru care partea responsabilã respectiva este responsabilã; şi
- gradul de interes public care este asociat cu misiunea.
Dacã firma determina faptul ca ameninţarea la adresa independentei creata de cãtre o astfel de relatie cu o anumitã parte responsabilã ar fi în mod cert nesemnificativa s-ar putea sa nu fie necesarã aplicarea tuturor prevederilor acestei secţiuni acelei pãrţi responsabile.
290.21 Amenintarile şi mãsurile de protecţie identificate în aceasta secţiune sunt în general discutate în contextul intereselor sau relaţiilor dintre firma, firmele din reţea, membrii echipei de certificare şi clientul certificãrii. În cazul unui client de audit al situaţiilor financiare care este o entitate cotata, firma şi orice firma din reţea sunt solicitate sa analizeze interesele şi relaţiile care implica entitatile afiliate clientului. În mod ideal, aceste entitãţi şi interesele şi relaţiile trebuie sa fie identificate înainte. Pentru toţi ceilalţi clienţi de certificare, atunci când echipa de certificare are motive sa creadã ca o entitate legatã a unui astfel de client de certificare este relevanta pentru evaluarea independentei firmei clientului, echipa de certificare trebuie sa analizeze acea entitate legatã atunci când evalueaza independenta şi când aplica mãsurile de protecţie corespunzãtoare.
290.22 Evaluarea amenintarilor la adresa independentei şi activitãţile ulterioare trebuie sa fie susţinute de probele obţinute înainte de acceptarea misiunii şi în timpul desfãşurãrii acesteia. Obligaţia de a face o astfel de evaluare şi de a întreprinde acţiuni apare atunci când o firma, o firma din reţea sau un membru al echipei de certificare cunoaşte sau ar putea în mod rezonabil sa cunoascã circumstanţele sau relaţiile care ar putea compromite independenta. Ar putea exista ocazii în care firma, firma din reţea sau o persoana incalca neintentionat prevederile acestei secţiuni. Dacã apare o astfel de încãlcare, aceasta nu compromite în general independenta cu privire la un client de certificare, cu condiţia ca firma sa aibã implementate politici şi proceduri adecvate de control al calitãţii pentru promovarea independentei şi, odatã descoperitã, încãlcarea sa fie corectatã prompt şi sa fie aplicate mãsurile de protecţie necesare.
290.23 În aceasta secţiune se fac referiri la amenintarile importante şi la cele clar nesemnificative pentru evaluarea independentei. La analizarea semnificatiei unei anumite probleme, trebuie sa fie luati în considerare atât factorii calitativi, cat şi cei cantitativi. O problema trebuie sa fie consideratã ca fiind în mod clar nesemnificativa numai dacã se ajunge la concluzia ca este atât comuna, cat şi lipsitã de consecinţe.
290.24 Obiectivul acestei secţiuni este acela de a asista firmele şi membrii echipelor de certificare pentru:
- identificarea amenintarilor la adresa independentei;
- a evalua dacã aceste ameninţãri sunt în mod clar nesemnificative; şi
- în cazurile în care amenintarile nu sunt în mod clar nesemnificative, identificarea şi aplicarea mãsurilor de protecţie adecvate pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil.
Trebuie sa se acorde întotdeauna atentie concluziei de inacceptabilitate la care a ajuns un terţ informat şi rezonabil, care cunoaşte toate informaţiile relevante. În situaţiile în care nu sunt disponibile mãsuri de protecţie pentru reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil, singurele acţiuni posibile sunt acelea de a elimina activitãţile sau interesele care genereazã ameninţarea sau refuzul de a accepta sau continua misiunea de certificare.
290.25 Aceasta secţiune se încheie cu o anexa care cuprinde câteva exemple privind modul în care aceasta abordare conceptuala a independentei trebuie sa se aplice circumstanţelor şi relaţiilor specifice. Exemplele prezintã ameninţãri la adresa independentei, care pot fi generate de circumstanţe şi relaţii specifice. Rationamentul profesional este utilizat pentru determinarea mãsurilor de protecţie adecvate pentru eliminarea amenintarilor la adresa independentei sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. În unele exemple, amenintarile la adresa independentei sunt atât de semnificative încât singurele acţiuni posibile sunt acelea de a elimina activitãţile sau interesele care pot genera ameninţarea sau de a refuza acceptarea sau continuarea misiunii de certificare. În alte exemple ameninţarea poate fi eliminata sau redusã la un nivel acceptabil prin aplicarea mãsurilor de protecţie. Nu se intenţioneazã ca exemplele sa fie exhaustive.
290.26 Unele exemple din anexa la aceasta secţiune indica modul în care se aplica cadrul într-o misiune de audit al situaţiilor financiare pentru o entitate cotata. Atunci când o organizaţie membra decide sa nu facã diferenţa între entitatile cotate şi alte entitãţi, exemplele care sunt legate de misiunile de audit al situaţiilor financiare pentru entitatile cotate ar trebui sa fie luate în considerare pentru aplicarea asupra tuturor misiunilor de audit al situaţiilor financiare.
290.27 Atunci când se identifica amenintarile care nu sunt în mod clar nesemnificative, iar firma decide sa accepte sau sa continue misiunea de certificare, decizia trebuie sa fie documentata. Documentaţia trebuie sa includã o descriere a amenintarilor identificate şi a mãsurilor de protecţie aplicate pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil.
290.28 Evaluarea importantei oricãror ameninţãri la adresa independentei şi a mãsurilor de protecţie necesare pentru reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil ia în considerare interesul public. Unele entitãţi pot fi de interes public deoarece, ca urmare a activitãţilor lor, a dimensiunii lor sau a statutului lor corporativ, au o mai mare varietate de acţionari. Exemplele de astfel de entitãţi pot include companiile cotate, instituţiile de credit, companiile de asigurãri şi fondurile de pensii. Din cauza puternicului interes public în situaţiile financiare ale entitatilor cotate, unele paragrafe din aceasta secţiune trateazã probleme suplimentare care sunt relevante pentru auditul situaţiilor financiare ale entitatilor cotate. Trebuie sa se acorde atentie aplicãrii cadrului general în legatura cu auditul situaţiilor financiare ale entitatilor cotate fata de alţi clienţi de audit al situaţiilor financiare care ar putea fi importante pentru interesul public.
290.29 Comitetele de audit au un rol important în guvernarea corporativa atunci când sunt independente în raport cu conducerea clientului şi pot asista Consiliul director în ajungerea la concluzia ca o firma este independenta în îndeplinirea rolului sau de audit. Ar trebui sa existe o comunicare permanenta între firma şi comitetul de audit (sau alt organism de guvernare, dacã nu exista un comitet de audit) al entitatilor cotate cu privire la relaţii şi alte probleme care ar putea, în opinia firmei, sa ameninte independenta.
290.30 Firmele trebuie sa isi stabileascã politici şi proceduri legate de comunicãrile privind independenta cu comitetele de audit sau cu alte persoane însãrcinate cu guvernarea clientului. În cazul auditului situaţiilor financiare ale entitatilor cotate, firma trebuie sa comunice oral şi în scris, cel puţin anual, toate relaţiile şi alte probleme dintre firma, firmele din reţea şi clientul de audit al situaţiilor financiare pe care rationamentul profesional al firmei le poate considera ca afecteazã independenta. Problemele care vor fi comunicate variaza în funcţie de circumstanţã şi trebuie sa fie stabilite de cãtre firma, dar în general trebuie sa trateze aspectele importante identificate în aceasta secţiune.
290.31 Membrii echipei de certificare şi firma trebuie sa fie independenţi de clientul de certificare în timpul perioadei misiunii de certificare. Perioada misiunii începe atunci când echipa de certificare începe sa presteze servicii de certificare şi se termina odatã cu publicarea raportului de certificare, cu excepţia cazului în care misiunea de certificare are o natura recurenta. Dacã misiunea de certificare se preconizeaza a se repeta, perioada misiunii de certificare se termina cu notificarea de cãtre oricare dintre pãrţi a terminãrii relatiei profesionale sau a publicãrii raportului de certificare, oricare are loc mai târziu.
290.32 În cazul misiunii de audit al situaţiilor financiare, perioada misiunii include perioada acoperitã de situaţiile financiare raportate de cãtre firma. Atunci când o entitate devine un client de audit al situaţiilor financiare în timpul sau dupã perioada acoperitã de situaţiile financiare pe care le va raporta firma, firma va analiza dacã pot fi generate ameninţãri asupra independentei de cãtre:
- relaţiile financiare sau de afaceri cu clientul de audit în timpul sau dupã perioada acoperitã de situaţiile financiare, dar înainte de acceptarea misiunii de audit al situaţiilor financiare; sau
- serviciile anterioare prestate cãtre clientul de audit.
În mod similar, în cazul unei misiuni de certificare care nu este o misiune de audit al situaţiilor financiare, firma trebuie sa analizeze dacã relaţiile financiare sau de afaceri sau serviciile anterioare pot genera ameninţãri la adresa independentei.
290.33 Dacã se presteazã un alt serviciu în afarã celui de certificare pentru clientul de audit al situaţiilor financiare în timpul sau dupã perioada acoperitã de situaţiile financiare, dar înainte de începerea serviciilor profesionale legate de auditul situaţiilor financiare, iar serviciul va fi interzis în timpul perioadei misiunii de audit, trebuie sa se analizeze amenintarile la adresa independentei, dacã exista, care sa rezulte din serviciul respectiv. Dacã ameninţarea nu este în mod clar nesemnificativa, mãsurile de protecţie trebuie sa fie analizate şi aplicate ca fiind necesare pentru reducerea ameninţãrii la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie pot include:
- discutarea problemelor de independenta legate de prestarea de alte servicii în afarã de cele de certificare cu cei însãrcinaţi cu guvernarea clientului, cum ar fi comitetul de audit;
- obţinerea recunoaşterii clientului asupra responsabilitãţii pentru rezultatele altor servicii în afarã celor de certificare;
- interzicerea personalului care a prestat alte servicii în afarã celor de certificare de a participa la misiunea de audit al situaţiilor financiare; şi
- angajarea unei alte firme pentru revizuirea rezultatelor altor servicii în afarã celor de certificare sau angajarea unei alte firme pentru a presta din nou alte servicii în afarã celor de certificare, în mãsura necesarã pentru a-i da posibilitatea de a-şi asuma responsabilitatea acelui serviciu.
290.34 Un alt serviciu decât cel de certificare prestat pentru un client de audit necotat pentru situaţiile financiare nu va prejudicia independenta firmei atunci când clientul devine o entitate cotata, cu condiţia ca:
a) alt serviciu în afarã celui de certificare prestat anterior sa fie permis conform acestei secţiuni pentru clienţii necotati de audit al situaţiilor financiare;
b) serviciul va fi încheiat într-o perioada rezonabila de timp în care clientul devine o entitate cotata, dacã este permis conform acestei secţiuni pentru clienţii de audit al situaţiilor financiare care sunt entitãţi cotate; şi
c) firma a implementat mãsuri de protecţie adecvate pentru eliminarea amenintarilor la adresa independentei care sunt generate de serviciile anterioare sau pentru reducerea acestora pana la un nivel acceptabil.

ANEXA
-----
la secţiunea 290
----------------

EXEMPLE
privind modul de abordare conceptuala a independentei în circumstanţe specifice

Introducere
290.100 Urmãtoarele exemple descriu circumstanţele specifice şi relaţiile care pot genera ameninţãri la adresa independentei. Exemplele descriu potentialele ameninţãri generate şi mãsurile de protecţie adecvate pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil în fiecare circumstanţã. Exemplele nu sunt exhaustive. În practica, firma, firmele în reţea şi membrii echipei de certificare vor fi solicitati sa stabileascã implicatiile unor circumstanţe şi relaţii similare, dar diferite, şi sa determine dacã pot fi aplicate mãsuri de protecţie, incluzând mãsurile de protecţie din paragrafele 200.12-200.15, pentru a rãspunde în mod satisfãcãtor amenintarilor la adresa independentei.
290.101 Unele exemple trateazã clienţii de audit în timp ce altele trateazã clienţii certificãrii care nu sunt clienţi de audit al situaţiilor financiare. Exemplele ilustreaza cum trebuie sa fie aplicate mãsurile de protecţie pentru a îndeplini cerinţele pentru membrii echipei de certificare, pentru firma şi firmele în reţea, pentru ca acestea sa fie independente fata de un client de audit al situaţiilor financiare şi pentru ca membrii echipei de certificare şi firma sa fie independenţi fata de un client al certificãrii care nu este un client de audit al situaţiilor financiare. Exemplele nu includ rapoartele de certificare pentru un client al certificãrii de nonaudit, a cãror utilizare este restrictionata în mod expres de cãtre utilizatori identificati. În cazul unor astfel de misiuni, membrii echipei de certificare, rudele de gradul I şi afinii acestora trebuie sa fie independenţi fata de clientul certificãrii. Mai mult, firma nu trebuie sa detina un interes financiar important, direct sau indirect, în clientul certificãrii.
290.102 Exemplele ilustreaza cum se aplica cadrul general pentru clienţii de audit al situaţiilor financiare şi pentru alţi clienţi de certificare. Exemplele trebuie sa fie citite în coroborare cu paragraful 290.13 care explica faptul ca, în majoritatea misiunilor de certificare, exista o parte responsabilã care cuprinde şi clientul de certificare. Totuşi, în unele misiuni de certificare exista doua pãrţi responsabile. În astfel de circumstanţe, trebuie sa se ia în considerare amenintarile despre care firma are motive sa creadã ca pot fi create de interesele şi relaţiile dintre un membru al echipei de certificare, firma, o firma din reţea şi partea responsabilã cu problema respectiva.
290.103 Interpretarea paragrafului 2005-01 din aceasta anexa oferã îndrumãri suplimentare privind aplicarea cerinţelor legate de independenta cuprinse în aceasta secţiune pentru misiunile de certificare care nu reprezintã misiuni de audit al situaţiilor financiare.
Interese financiare
290.104 Un interes financiar într-un client al certificãrii poate genera o ameninţare de interes propriu. În evaluarea importantei ameninţãrii şi a mãsurilor de protecţie adecvate, care urmeazã sa fie aplicate pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce pana la un nivel acceptabil, este necesar sa se examineze natura interesului financiar. Aceasta include o evaluare a rolului persoanei care deţine interesul financiar, importanta interesului financiar şi tipul acestuia (direct sau indirect).
290.105 Atunci când se evalueaza tipul interesului financiar, trebuie sa se ia în considerare faptul ca interesele financiare pot varia de la interese în care persoana nu are niciun control asupra vehiculului investiţiei sau a interesului financiar deţinut (de exemplu, un fond mutual, un fond închis de investiţii sau un vehicul intermediar similar) pana la acelea în care persoana deţine controlul asupra interesului financiar (de exemplu, ca administrator) sau este capabil sa influenteze deciziile privind investiţia. Atunci când se evalueaza importanta oricãrei ameninţãri la adresa independentei, este important sa se ia în considerare gradul de control sau influenta care poate fi exercitatã asupra intermediarului, a interesului financiar deţinut sau a unei strategii de investiţie. Atunci când exista control, interesul financiar trebuie considerat ca fiind direct. Invers, atunci când deţinãtorul interesului financiar nu are nicio capacitate de a exercita un astfel de control, interesul financiar trebuie considerat ca fiind indirect.
Prevederi aplicabile tuturor clienţilor certificãrii
290.106 Dacã un membru al echipei de certificare sau ruda de gradul I deţine un interes financiar direct sau un interes financiar indirect important în clientul certificãrii, ameninţarea de interes propriu generata va fi atât de importanta încât singurele mãsuri de protecţie disponibile pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce la un nivel acceptabil ar fi:
- sa se cedeze interesul financiar direct înainte ca persoana sa devinã membru al echipei de certificare;
- sa se cedeze în totalitate interesul financiar indirect sau sa se cedeze o valoare suficienta din acesta, astfel încât interesul rãmas sa nu mai fie important înainte ca persoana sa devinã membru al echipei de certificare; sau
- sa se elimine membrul echipei de certificare din misiunea de certificare.
290.107 Dacã un membru al echipei de certificare sau o ruda de gradul I a acestuia primeşte, de exemplu sub forma unei moşteniri, a unui cadou sau ca rezultat al unei fuziuni un interes financiar direct sau indirect important în clientul certificãrii, se va genera o ameninţare de interes propriu. Urmãtoarele mãsuri de protecţie trebuie aplicate pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce pana la un nivel acceptabil:
- sa se cedeze interesul financiar la data convenabila cea mai apropiatã; sau
- sa se elimine membrul echipei de certificare din misiunea de certificare.
Pe parcursul perioadei dinaintea cedarii interesului financiar sau a eliminãrii individului din echipa de certificare trebuie sa se ia în considerare, dacã sunt necesare, mãsuri de protecţie suplimentare în scopul reducerii ameninţãrii pana la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie ar putea include:
- discutarea problemei cu cei însãrcinaţi cu guvernarea, cum ar fi comitetul de audit; sau
- implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a revizui munca realizatã sau pentru a acorda consultanţa, dupã cum este necesar.
290.108 Atunci când un membru al echipei de certificare cunoaşte faptul ca un afin deţine un interes financiar direct sau indirect important în clientul certificãrii, poate aparea o ameninţare de interes propriu. În evaluarea importantei oricãrei ameninţãri, trebuie sa se ia în considerare natura relatiei dintre membrul echipei de certificare şi afin precum şi importanta interesului financiar. Odatã ce a fost evaluatã importanta ameninţãrii, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsuri de protecţie, dupã cum este necesar. Astfel de mãsuri de protecţie ar putea include:
- afinul va ceda întregul interes financiar sau o parte suficienta din acesta la data convenabila cea mai apropiatã;
- discutarea problemei cu cei însãrcinaţi cu guvernarea, cum ar fi comitetul de audit;
- implicarea unui profesionist contabil suplimentar, care nu a luat parte la misiunea de certificare, pentru a revizui munca efectuatã de cãtre membrul echipei de certificare al cãrui afin este implicat sau pentru a acorda consultanţa, dupã cum este necesar; sau
- îndepãrtarea persoanei respective din misiunea de certificare.
290.109 Atunci când o firma sau un membru al echipei de certificare deţine un interes financiar direct sau indirect important în clientul de certificare ca administrator poate aparea o ameninţare de interes propriu prin posibila influenta a administratorului asupra clientului de certificare. În consecinta, un astfel de interes trebuie sa fie deţinut numai atunci când:
- membrul echipei de certificare, o ruda de gradul I şi firma nu sunt beneficiari ai depozitului;
- interesul deţinut de cãtre fond în clientul de certificare nu este important pentru fond;
- fondul nu poate exercita o influenta semnificativã asupra clientului de certificare; şi
- membrul echipei de certificare sau firma nu are o influenta semnificativã asupra niciunei decizii cu privire la investiţii ce implica un interes financiar în clientul de certificare.
290.110 Este necesar sa se analizeze dacã o ameninţare de interes propriu poate fi generata de cãtre interesele financiare ale persoanelor din afarã echipei de certificare, ale rudelor de gradul I şi ale afinilor acestora. Astfel de persoane ar include:
- parteneri şi rudele lor de gradul I, care nu sunt membri ai echipei de certificare;
- parteneri şi angajaţi din conducere, care furnizeazã clientului certificãrii servicii de noncertificare; şi
- persoane care au o relatie personalã apropiatã cu un membru al echipei de certificare.
Dacã interesele deţinute de cãtre astfel de persoane pot genera o ameninţare de interes propriu va depinde de factori, precum:
- structura organizatoricã, operationala şi de raportare a firmei; şi
- natura relatiei dintre persoana respectiva şi membrul echipei de
certificare.
Trebuie evaluatã importanta ameninţãrii şi, dacã ameninţarea nu este nesemnificativa în mod clar, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsuri de protecţie asa cum este necesar pentru a reduce ameninţarea pana la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie ar putea include:
- atunci când este cazul, politici în scopul limitãrii posesiei unor astfel de interese;
- discutarea problemei cu cei însãrcinaţi cu guvernarea, cum ar fi comitetul de audit; sau
- implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a luat parte la misiunea de certificare, pentru a revizui munca efectuatã sau pentru a acorda consultanţa, dupã cum este necesar.
290.111 O încãlcare neintentionata a prevederilor acestei secţiuni, care se referã la un interes financiar într-un client al certificãrii, nu ar afecta independenta firmei, a firmei din reţea sau a unui membru al echipei de certificare atunci când:
- firma şi firma din reţea au stabilit politici şi proceduri care cer tuturor profesionistilor sa raporteze prompt firmei orice încãlcare ce deriva din cumpãrarea, moştenirea sau alta achizitionare a unui interes financiar în clientul certificãrii;
- firma şi firma din reţea notifica prompt profesionistului ca trebuie sa se cedeze interesul financiar; şi
- cedarea are loc la cea mai apropiatã data practica dupã identificarea chestiunii sau profesionistul este îndepãrtat din echipa de certificare.
290.112 Atunci când a avut loc o încãlcare neintentionata a acestei secţiuni privitoare la un interes financiar într-un client al certificãrii, firma trebuie sa analizeze dacã trebuie aplicate mãsuri de protecţie. Asemenea mãsuri de protecţie ar putea include:
- implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a luat parte la misiunea de certificare pentru a revizui munca efectuatã de cãtre membrul echipei de certificare; sau
- excluderea individului din orice proces important de luare a deciziilor privind misiunea de certificare.
Prevederi aplicabile clienţilor de audit al situaţiilor financiare
290.113 Dacã o firma sau o firma din reţea are un interes financiar direct într-un client de audit al situaţiilor financiare ale firmei, ameninţarea de interes propriu generata ar fi atât de semnificativã încât nicio mãsura de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. În consecinta, renunţarea la interesul financiar ar fi singura mãsura adecvatã pentru a permite firmei realizarea misiunii.
290.114 Dacã o firma sau o firma din reţea are un interes financiar semnificativ indirect într-un client de audit al firmei pentru situaţiile financiare ale acestuia, se genereazã, de asemenea, o ameninţare privind prelevanta interesului propriu. Singurele acţiuni adecvate pentru a permite firmei sa realizeze misiunea ar fi ca firma sau firma din reţea fie sa renunţe la interesul indirect în totalitate, fie sa renunţe la un procent suficient din acesta, astfel încât interesul rãmas sa nu mai fie important.
290.115 Dacã o firma sau o firma din reţea are un interes financiar semnificativ într-o entitate care deţine un interes de control într-un client de audit al situaţiilor financiare, ameninţarea de interes propriu generata ar fi atât de semnificativã încât nicio mãsura de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. Singurele acţiuni adecvate pentru a permite firmei sa realizeze misiunea ar fi ca firma sau firma din reţea fie sa renunţe la interesul financiar în totalitate, fie sa renunţe la un procent suficient de mare din acesta, astfel încât interesul rãmas sa nu mai fie important.
290.116 Dacã planul de pensii al unei firme sau al unei firme din reţea are un interes financiar într-un client de audit al situaţiilor financiare, poate aparea o ameninţare de interes propriu. Prin urmare, trebuie evaluatã semnificatia oricãrei astfel de ameninţãri generate şi, dacã ameninţarea nu este nesemnificativa în mod clar, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsuri de protecţie, dupã cum este necesar, pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce la un nivel acceptabil.
290.117 Dacã alţi parteneri, inclusiv partenerii care nu realizeazã misiuni de certificare, sau rudele lor de gradul I deţin, în biroul în care partenerul misiunii presteazã servicii legate de auditul situaţiilor financiare, un interes financiar direct sau un interes financiar indirect important în acel client de audit, ameninţarea generata de interesul propriu ar putea fi atât de semnificativã încât nicio mãsura de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. Prin urmare, astfel de parteneri sau rudele lor de gradul I nu trebuie sa detina niciun interes financiar într-un astfel de client de audit.
290.118 Biroul în care partenerul misiunii desfãşoarã auditul situaţiilor financiare nu este, în mod necesar, biroul în care acel partener este numit. Prin urmare, atunci când partenerul misiunii este localizat într-un birou diferit de cel al celorlalţi membri ai echipei de certificare trebuie sa se determine raţional în care birou practica partenerul activitãţi legate de respectivul audit.
290.119 Dacã alţi parteneri şi angajaţi din conducere care furnizeazã clientului de audit alte servicii în afarã celor de certificare, cu excepţia celor a cãror implicare este în mod clar lipsitã de importanta sau a rudelor de gradul I, deţin un interes financiar direct sau un interes financiar important indirect în clientul de audit, ameninţarea generata de interesul propriu ar fi atât de semnificativã încât nicio mãsura de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. Prin urmare, astfel de angajaţi sau rudele lor de gradul I nu trebuie sa detina niciun interes financiar într-un astfel de client de audit.
290.120 Un interes financiar într-un client de audit care este deţinut de o ruda de gradul I a: a) unui partener localizat în biroul în care partenerul misiunii desfãşoarã auditul; sau b) unui partener sau angajat din conducere care furnizeazã clientului de audit alte servicii în afarã celor de certificare nu este considerat ca genereazã o ameninţare inacceptabila dacã este primit ca rezultat al drepturilor lor de angajare (de exemplu, dreptul la pensie sau dreptul la optiuni pe acţiuni) şi, acolo unde este necesar, se aplica mãsuri de protecţie corespunzãtoare pentru a reduce orice ameninţare la adresa independentei la un nivel acceptabil.
290.121 Poate fi generata o ameninţare de interes propriu dacã firma sau firma din reţea ori un membru al echipei de certificare are un interes într-o entitate şi un client de audit al situaţiilor financiare sau un director, ofiţer ori un deţinãtor care îl controleazã, deţine, de asemenea, o investiţie în acea entitate. Independenta nu este compromisa în ceea ce priveşte clientul de audit dacã respectivele interese ale firmei, firmei din reţea sau ale membrului echipei de certificare şi ale clientului de audit sau directorului, ofiţerului sau deţinatorului controlului sunt lipsite de importanta, iar clientul de audit nu poate exercita o influenta semnificativã asupra entitatii. Dacã un interes este semnificativ fie pentru firma, fie pentru firma din reţea sau pentru clientul de audit, iar clientul de audit poate exercita o influenta semnificativã asupra entitatii, nu este disponibilã nicio mãsura de protecţie pentru a reduce ameninţarea la un nivel acceptabil, iar firma sau firma din reţea fie trebuie sa cedeze interesul respectiv, fie sa refuze misiunea de audit. Orice membru al echipei de certificare, care deţine un astfel de interes semnificativ, trebuie:
- sa cedeze interesul;
- sa cedeze o parte suficienta din interes, astfel încât interesul rãmas sa nu mai fie semnificativ;
- sa se retragã din audit.
Prevederi aplicabile clienţilor certificãrii de nonaudit al situaţiilor financiare
290.122 Dacã o firma deţine un interes financiar direct într-un client de certificare care nu este un client de audit, ameninţarea generata de interesul propriu ar fi atât de semnificativã încât nicio mãsura de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. În consecinta, cedarea interesului financiar ar fi singura acţiune adecvatã care ar permite firmei sa realizeze misiunea.
290.123 Dacã o firma deţine un interes financiar material indirect într-un client al certificãrii care nu este un client de audit al situaţiilor financiare, se genereazã, de asemenea, o ameninţare de interes propriu. Singura acţiune adecvatã care sa permitã firmei sa realizeze misiunea ar fi fie ca firma sa cedeze interesul indirect în totalitate, fie sa cedeze un procent suficient din acesta, astfel încât interesul rãmas sa nu mai fie important.
290.124 Dacã o firma deţine un interes financiar important într-o entitate care are un interes de control într-un client al certificãrii care nu este un client de audit al situaţiilor financiare, ameninţarea generata de interesul propriu ar fi atât de semnificativã încât nicio mãsura de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. Singura acţiune adecvatã pentru a permite firmei sa realizeze misiunea ar fi fie ca firma sa cedeze interesul financiar în totalitate, fie sa cedeze un procent suficient din acesta, astfel încât interesul rãmas sa nu mai fie important.
Împrumuturi şi garanţii
290.125 Un împrumut de la sau o garanţie pentru un împrumut luatã de un client al certificãrii care este o banca sau o instituţie similarã nu ar genera o ameninţare la adresa independentei, cu condiţia ca împrumutul sau garanţia sa fie fãcut (facuta) pe baza unor proceduri, condiţii şi cerinţe normale de împrumut şi ca împrumutul sa fie lipsit de importanta atât pentru firma, cat şi pentru clientul certificãrii. Dacã împrumutul este important pentru clientul certificãrii sau pentru firma, poate fi posibil ca, prin intermediul aplicãrii unor mãsuri de protecţie, sa se reducã ameninţarea generata de interesul propriu pana la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie ar putea include implicarea unui profesionist contabil suplimentar din afarã firmei sau a firmei din reţea, pentru a revizui munca efectuatã.
290.126 Un împrumut sau o garanţie acordat(acordatã) de un client al certificãrii, care este o banca sau o instituţie similarã, unui membru al echipei de certificare sau unei rude de gradul I a acestuia nu ar genera o ameninţare la adresa independentei, cu condiţia ca împrumutul sa fie fãcut pe baza unor proceduri, condiţii şi cerinţe normale de împrumut. Exemplele de astfel de împrumuturi includ ipotecile pe casa, soldurile bancare debitoare, împrumuturile pentru maşini şi soldul cãrţilor de credit.
290.127 În mod similar, depozitele fãcute sau conturile de brokeraj ale unei firme sau ale unui membru al echipei de certificare cu un client al certificãrii care este o banca, un broker ori o instituţie similarã nu ar genera o ameninţare la adresa independenta, cu condiţia ca depozitul sau contul sa fie deţinut în condiţii comerciale normale.
290.128 Dacã firma sau un membru al echipei de certificare acorda un împrumut unui client al certificãrii care nu este o banca sau o instituţie similarã ori garanteazã împrumutul unui astfel de client al certificãrii, ameninţarea generata de interesul propriu ar fi atât de semnificativã încât nicio mãsura de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil decât dacã împrumutul sau garanţia este lipsitã de importanta atât pentru firma sau pentru membrul echipei de certificare, cat şi pentru clientul certificãrii.
290.129 În mod similar, dacã firma sau un membru al echipei de certificare accepta un împrumut de la sau are un împrumut garantat de un client al certificãrii care nu este o banca ori o instituţie similarã, ameninţarea generata de interesul propriu ar fi atât de semnificativã încât nicio mãsura de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil decât dacã împrumutul sau garanţia este lipsitã de importanta atât pentru firma sau membrul echipei de certificare, cat şi pentru clientul certificãrii.
290.130 Exemplele din paragrafele 290.125-290.129 se referã la împrumuturi şi garanţii între firma şi clientul certificãrii. În cazul unei misiuni de audit al situaţiilor financiare, prevederile trebuie aplicate firmei, tuturor firmelor din reţea şi clientului de audit.
Relaţii strânse de afaceri cu clienţii certificãrii
290.131 O relatie strânsã de afaceri între o firma sau un membru al echipei de certificare şi clientul certificãrii ori conducerea acestuia sau între firma, o firma din reţea şi un client de audit al situaţiilor financiare va implica un interes comercial sau un interes financiar comun şi poate duce la ameninţãri generate de interesul propriu şi intimidare. Exemple de astfel de relaţii sunt urmãtoarele:
- deţinerea unui interes material financiar într-o asociere în participaţie cu un client al certificãrii sau cu un deţinãtor de control, director, ofiţer ori o alta persoana care exercita funcţii de conducere pentru acel client;
- aranjamente pentru a combina unul sau mai multe servicii ori produse ale firmei cu unul sau mai multe servicii ori produse ale clientului certificãrii şi pentru a comercializa pachetul cu referire la ambele pãrţi; şi
- aranjamente privind distribuţia sau comercializarea în conformitate cu care firma acţioneazã ca distribuitor ori comerciant al produselor ori serviciilor clientului certificãrii sau clientul certificãrii acţioneazã ca distribuitor ori comerciant al produselor sau serviciilor firmei.
În cazul unui client de audit al situaţiilor financiare, cu excepţia cazului în care interesul financiar nu este important, iar relaţia este în mod clar nesemnificativa pentru firma, pentru firma din reţea şi pentru clientul de audit, nicio mãsura de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. În cazul unui client al certificãrii care nu este un client de audit al situaţiilor financiare, dacã interesul financiar nu este lipsit de importanta, iar relaţia nu este în mod clar nesemnificativa pentru firma şi pentru clientul certificãrii, nicio mãsura de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. În consecinta, în toate aceste circumstanţe, singurele soluţii posibile sunt:
- încheierea relatiei de afaceri;
- reducerea complexitatii relatiei, astfel încât interesul financiar sa fie lipsit de importanta, iar relaţia sa fie în mod clar nesemnificativa; sau
- refuzarea misiunii de certificare.
Exceptând situaţia în care orice astfel de interes financiar este nesemnificativ, iar relaţia este în mod clar nesemnificativa pentru membrul echipei de certificare, singura mãsura de protecţie adecvatã ar fi eliminarea persoanei din echipa de certificare.
290.132 În cazul unui client de audit al situaţiilor financiare, relaţiile de afaceri care implica un interes deţinut de cãtre firma, de firma din reţea sau de un membru al echipei de certificare sau rudele lor de gradul I într-o entitate afiliatã, atunci când clientul de audit sau un director ori ofiţer al clientului de audit sau orice grup al acestuia deţine, de asemenea, un interes în acea entitate, nu genereazã ameninţãri la adresa independentei, cu condiţia ca:
- relaţia sa fie în mod clar nesemnificativa pentru firma, firma din reţea şi clientul de audit;
- interesul deţinut sa fie lipsit de importanta pentru investitor sau grupul de investitori; şi
- interesul sa nu îi acorde investitorului sau grupului de investitori capacitatea de a controla entitatea afiliatã.
290.133 Achiziţionarea de bunuri şi servicii de la un client al certificãrii de cãtre firma (sau de la un client de audit al situaţiilor financiare de cãtre o firma din reţea) sau de un membru al echipei de certificare nu ar genera, în general, o ameninţare la adresa independentei, cu condiţia ca tranzacţia sa se încadreze în cursul normal al afacerii şi sa se desfãşoare în condiţii obiective. Cu toate acestea, astfel de tranzacţii pot fi de o asemenea natura sau magnitudine încât sa genereze o ameninţare de interes propriu. Dacã ameninţarea generata nu este în mod clar nesemnificativa, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsuri de protecţie, dupã cum este necesar, pentru a reduce ameninţarea pana la un nivel acceptabil. Asemenea mãsuri de protecţie ar putea include:
- eliminarea sau reducerea magnitudinii tranzacţiei;
- îndepãrtarea individului din echipa de certificare; sau
- discutarea acestui aspect cu cei însãrcinaţi cu guvernarea, cum ar fi comitetul de audit.
Relaţii familiale şi personale
290.134 Relaţiile familiale şi personale dintre un membru al echipei de certificare şi un director, un ofiţer sau anumiti angajaţi, în funcţie de rolul acestora, ale clientului certificãrii pot duce la ameninţãri generate de interesul propriu, familiaritate sau intimidare. Nu este posibil sa se descrie în detaliu importanta amenintarilor pe care le pot genera astfel de relaţii. Importanta va depinde de un numãr de factori, inclusiv de responsabilitãţile individului referitoare la misiunea de certificare, de gradul de apropiere a relatiei şi rolul membrului familiei sau al altei persoane în cadrul companiei clientului certificãrii. În consecinta, exista un spectru larg de circumstanţe care trebuie evaluate şi de mãsuri de protecţie care trebuie aplicate pentru a reduce ameninţarea pana la un nivel acceptabil.
290.135 Atunci când o ruda de gradul I a unui membru al echipei de certificare ocupa funcţia de director, ofiţer sau este angajat al clientului certificãrii şi se afla în poziţia de a exercita o influenta directa şi semnificativã asupra subiectului în cauza al misiunii de certificare sau a fost într-o astfel de poziţie în orice perioada acoperitã de misiune, amenintarile la adresa independentei pot fi reduse la un nivel acceptabil numai prin îndepãrtarea individului din echipa de certificare. Gradul de apropiere al relatiei este de asemenea natura încât nicio alta mãsura de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la adresa independentei pana la un nivel acceptabil. Dacã nu se utilizeazã aplicarea acestei mãsuri de protecţie, singura soluţie este retragerea din misiunea de certificare. De exemplu, în cazul auditarii unor situaţii financiare, dacã sotia/soţul unui membru al echipei de certificare este angajata/angajat într-o poziţie prin care exercita o influenta directa şi semnificativã asupra pregãtirii rapoartelor contabile sau situaţiilor financiare ale clientului de audit, ameninţarea la adresa independentei ar putea fi redusã la un nivel acceptabil numai prin îndepãrtarea persoanei respective din echipa de certificare.
290.136 Atunci când o ruda de gradul I a unui membru al echipei de certificare este angajata într-un post de unde poate exercita o influenta directa şi semnificativã asupra subiectului în cauza al misiunii de certificare, pot aparea ameninţãri la adresa independentei. Importanta amenintarilor va depinde de factori precum:
- poziţia pe care o deţine ruda de gradul I în cadrul companiei-client; şi
- rolul profesionistului din echipa de certificare.
Importanta ameninţãrii trebuie evaluatã şi, dacã ameninţarea nu este în mod clar nesemnificativa, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsuri de protecţie, dupã caz, pentru a reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie ar putea include:
- eliminarea persoanei din echipa de certificare;
- acolo unde este posibil, structurarea responsabilitãţilor echipei de certificare astfel încât profesionistul sa nu se confrunte cu probleme care intra în responsabilitatea rudei de gradul I; sau
- politici şi proceduri pentru a imputernici personalul sa comunice conducerii firmei orice aspect legat de independenta şi obiectivitate care l-ar putea preocupa.
290.137 Atunci când un afin al unui membru al echipei de certificare este director, ofiţer sau angajat al clientului de certificare într-un post de unde poate exercita o influenta directa şi semnificativã asupra subiectului în cauza al misiunii de certificare, pot aparea ameninţãri la adresa independentei. Importanta amenintarilor va depinde de factori precum:
- poziţia pe care o deţine afinul în cadrul companiei clientului; şi
- rolul profesionistului din echipa de certificare.
Importanta ameninţãrii trebuie evaluatã şi, dacã ameninţarea nu este în mod clar nesemnificativa, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsuri de protecţie, dupã caz, pentru a reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie ar putea include:
- eliminarea persoanei din echipa de certificare;
- acolo unde este posibil, structurarea responsabilitãţilor echipei de certificare, astfel încât profesionistul sa nu se confrunte cu probleme care intra în responsabilitatea rudei de gradul I; sau
- politici şi proceduri pentru a imputernici personalul sa comunice conducerii firmei orice aspect legat de independenta şi obiectivitate care l-ar putea preocupa.
290.138 În plus, amenintarile generate de interesul propriu, familiaritate sau intimidare pot aparea atunci când o persoana care nu este ruda de gradul I sau afin al echipei de certificare are o relatie apropiatã cu membrul echipei de certificare şi ocupa funcţia de director, ofiţer sau este angajat al clientului certificãrii, aflându-se în poziţia de a exercita o influenta directa şi semnificativã asupra subiectului în cauza al misiunii de certificare. Prin urmare, membrii echipei de certificare sunt responsabili pentru identificarea oricãror astfel de persoane şi pentru consultarea în conformitate cu procedurile firmei. Evaluarea importantei oricãrei ameninţãri generate şi a mãsurilor de protecţie adecvate în vederea eliminãrii ameninţãrii sau a reducerii acesteia la un nivel acceptabil va include aspecte cum ar fi gradul de apropiere al relatiei şi rolul persoanei în cadrul companiei clientului certificãrii.
290.139 Este necesar sa se analizeze dacã amenintarile generate de interesul propriu, familiaritate sau intimidare pot aparea în cazul unei relaţii personale sau de familie între un partener ori angajat al firmei care nu este un membru al echipei de certificare şi un director, un ofiţer ori un angajat al clientului certificãrii aflat în poziţia de a exercita o influenta directa şi semnificativã asupra subiectului în cauza al misiunii de certificare. Prin urmare, partenerii şi angajaţii firmei sunt responsabili pentru identificarea oricãror astfel de relaţii şi pentru consultarea în conformitate cu procedurile firmei. Evaluarea importantei oricãrei ameninţãri generate şi a mãsurilor de protecţie adecvate în vederea eliminãrii ameninţãrii sau a reducerii acesteia pana la un nivel acceptabil va include aspecte cum ar fi gradul de apropiere al relatiei, interactiunea profesionistului firmei cu echipa de certificare, poziţia detinuta în cadrul firmei şi rolul persoanei în cadrul clientului certificãrii.
290.140 O încãlcare neintentionata a acestei secţiuni referitoare la relaţiile familiale şi personale nu ar afecta independenta unei firme sau a unui membru al echipei de certificare atunci când:
- firma a stabilit politici şi proceduri care solicita ca toţi profesioniştii sa raporteze prompt firmei orice încãlcãri ce rezulta din schimbãri în statutul de angajare a rudelor de gradul I sau a afinilor lor ori alte relaţii personale care genereazã ameninţãri la independenta;
- fie responsabilitãţile echipei de certificare sunt restructurate astfel încât profesionistul sa nu fie confruntat cu aspecte care se afla sub responsabilitatea persoanei cu care el sau ea este în relatie de rudenie ori cu care are o relatie personalã, fie, dacã acest lucru nu este posibil, firma indeparteaza prompt profesionistul din echipa de certificare;
- se acorda o atentie suplimentarã revizuirii muncii profesionistului.
290.141 Atunci când a avut loc o încãlcare neintentionata a acestei secţiuni cu privire la relaţiile familiale şi personale, firma trebuie sa ia în considerare dacã trebuie aplicate mãsuri de protecţie. Astfel de mãsuri de protecţie ar putea include:
- implicarea unui profesionist contabil suplimentar, care nu a luat parte la misiunea de certificare, pentru a revizui munca efectuatã de cãtre membrul echipei de certificare; sau
- excluderea individului din orice proces decizional important cu privire la misiunea de certificare.
Angajarea la clienţii certificãrii
290.142 Independenta unei firme sau a membrului echipei de certificare poate fi periclitata dacã un director, un ofiţer sau un angajat al clientului certificãrii aflat în poziţia de a exercita o influenta directa şi semnificativã asupra subiectului în cauza al misiunii de certificare a fost un membru al echipei de certificare sau un partener al firmei. Astfel de circumstanţe pot genera ameninţãri asociate interesului propriu, familiaritatii şi intimidarii, în special atunci când între persoana şi fosta sa firma se pãstreazã relaţii semnificative. În mod similar, independenta unui membru al echipei de certificare poate fi ameninţatã atunci când o persoana participa la misiunea de certificare ştiind sau având motive sa considere ca el sau ea urmeazã sau se poate alãturã clientului certificãrii în viitor.
290.143 Dacã un membru al echipei de certificare, partener sau fost partener al firmei s-a alãturat clientului certificãrii, semnificatia amenintarilor generate privitoare la interesul propriu, familiaritate sau intimidare va depinde de urmãtorii factori:
- poziţia pe care persoana a ocupat-o la clientul certificãrii;
- gradul de implicare al individului în cadrul echipei de certificare;
- perioada de timp care a trecut de când persoana a fost membru al echipei de certificare sau al firmei; şi
- poziţia anterioarã a individului în cadrul echipei de certificare sau al firmei.
Importanta ameninţãrii trebuie evaluatã şi, dacã ameninţarea nu este în mod clar nesemnificativa, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsuri de protecţie, dupã caz, pentru a reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie ar putea include:
- sa se determine cat de adecvatã sau de necesarã este modificarea planului de certificare pentru misiunea de certificare;
- desemnarea unei echipe de certificare pentru misiunea de certificare ulterior, care sa aibã o experienta suficienta cu privire la persoana care s-a alãturat clientului certificãrii;
- implicarea unui profesionist contabil suplimentar, care nu a fost un membru al echipei de certificare, pentru a revizui munca efectuatã sau, altfel, pentru a acorda consultanţa, dupã cum este necesar; sau
- revizuirea controlului calitãţii misiunii de certificare.
În toate cazurile sunt necesare urmãtoarele mãsuri de protecţie pentru a reduce ameninţarea pana la un nivel acceptabil:
- persoana vizata nu are dreptul la niciun beneficiu sau plata din partea firmei decât dacã aceasta este facuta în conformitate cu aranjamente fixe predeterminate. Mai mult, orice suma datoratã persoanei nu trebuie sa fie atât de semnificativã încât sa ameninte independenta firmei;
- persoana nu mai participa sau nu pare sa participe la activitãţile de afaceri sau profesionale ale firmei.
290.144 O ameninţare generata de interesul propriu apare atunci când un membru al echipei de certificare participa la misiunea de certificare deşi ştie sau are motive sa considere ca ea sau el urmeazã ori se poate alãturã clientului certificãrii în viitor. Aceasta ameninţare poate fi redusã pana la un nivel acceptabil prin aplicarea urmãtoarelor mãsuri de protecţie:
- politici şi proceduri care cer persoanei sa notifice firma atunci când încep negocieri serioase de angajare la clientul certificãrii;
- eliminarea persoanei din misiunea de certificare.
În plus, trebuie sa se analizeze dacã trebuie sa se efectueze sau nu o revizuire independenta a tuturor evaluãrilor semnificative pe care le-a fãcut persoana respectiva pe parcursul misiunii.
Servicii recente furnizate clienţilor certificãrii
290.145 Prezenta în echipa de certificare a unui fost ofiţer, director sau angajat al clientului certificãrii poate reprezenta o ameninţare generata de interesul propriu, de autorevizuire şi de familiaritate. Acest fapt ar fi adevãrat, în special, atunci când un membru al echipei de certificare trebuie sa raporteze, de exemplu, subiectul în cauza pe care el sau ea l-a pregãtit ori elementele situaţiilor financiare pe care el sau ea le-a evaluat în timp ce era angajat/angajata la clientul certificãrii.
290.146 Dacã pe parcursul perioadei acoperite de raportul de certificare un membru al echipei de certificare a lucrat ca ofiţer sau director al clientului certificãrii sau a fost un angajat într-un post din care exercita o influenta directa şi semnificativã asupra subiectului în cauza al activitãţii de certificare, ameninţarea generata ar fi atât de semnificativã încât nicio mãsura de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. În consecinta, astfel de persoane nu trebuie numite în echipa de certificare.
290.147 Dacã înainte de perioada acoperitã de raportul de certificare un membru al echipei de certificare a lucrat ca ofiţer sau director al clientului certificãrii ori a fost un angajat pe un post din care exercita o influenta directa şi semnificativã asupra subiectului în cauza al activitãţii de certificare, aceasta poate reprezenta o ameninţare generata de interesul propriu, autorevizuire şi familiaritate. De exemplu, astfel de ameninţãri ar fi generate dacã o decizie luatã sau o lucrare realizatã de cãtre persoana respectiva în perioada anterioarã, în timp ce era angajata a clientului certificãrii, va fi evaluatã în perioada curenta ca parte a activitãţii curente de certificare. Importanta amenintarilor va depinde de factori precum:
- poziţia pe care persoana a deţinut-o în cadrul companiei clientului certificãrii;
- perioada de timp care a trecut de când persoana a pãrãsit compania clientului certificãrii; şi
- rolul pe care persoana îl ocupa în echipa de certificare.
Importanta ameninţãrii trebuie evaluatã, iar, în cazul în care ameninţarea nu este în mod clar nesemnificativa, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsuri de protecţie, dupã cum este necesar, pentru a reduce ameninţarea pana la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie ar putea include:
- implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a revizui munca efectuatã de persoana respectiva ca parte a echipei de certificare sau pentru a acorda consultanţa, dupã caz; sau
- discutarea aspectului cu cei din conducere, cum ar fi comitetul de audit.
Serviciul ca ofiţer sau director în consiliul de conducere al clienţilor certificãrii
290.148 Dacã un partener sau angajat al firmei lucreazã în calitate de ofiţer ori de director în consiliul de conducere al clientului certificãrii, amenintarile generate de autorevizuire şi de interesul propriu ar fi atât de semnificative încât nicio mãsura de protecţie nu le-ar putea reduce pana la un nivel acceptabil. În cazul unei misiuni de audit al situaţiilor financiare, dacã un partener sau angajat al unei firme în reţea ar urma sa lucreze în calitate de ofiţer ori director în consiliul unui client de audit, amenintarile generate ar fi atât de semnificative încât nicio mãsura de protecţie nu le-ar putea reduce pana la un nivel acceptabil. În consecinta, dacã o astfel de persoana ar urma sa accepte o asemenea poziţie, singurul curs de acţiune este de a refuza implicarea în acţiune sau de a se retrage din activitatea de certificare.
290.149 Postul de secretar al companiei are diferite implicaţii în diferite jurisdicţii. Îndatoririle pot fi administrative, precum administrarea personalului şi menţinerea înregistrãrilor şi registrelor companiei, pana la îndatoriri diverse, de tipul certificãrii ca firma se conformeazã reglementãrilor sau consultanţa cu privire la probleme de conducere corporativa. În general, aceasta poziţie este consideratã ca implicând un grad apropiat de asociere cu entitatea şi poate duce la ameninţãri generate de autorevizuire şi favorizare.
290.150 Dacã un partener sau un angajat al firmei ori al unei firme în reţea este secretarul companiei pentru un client de audit, amenintarile generate de autorevizuire şi favorizare ar fi, în general, atât de semnificative încât nicio mãsura de protecţie nu le-ar putea reduce pana la un nivel acceptabil. Atunci când practica este în mod specific permisã sub incidenta legislaţiei locale, a regulilor profesionale sau a practicii, îndatoririle şi funcţiile asumate trebuie sa se limiteze la cele de rutina şi de natura formala administrativã, ca, de exemplu, pregãtirea minutelor şi pãstrarea rapoartelor legale.
290.151 Serviciile administrative de rutina care ajuta la munca de secretariat a companiei sau activitatea de consultanţa referitoare la problemele administrative de secretariat ale companiei nu sunt percepute în general ca afectand independenta, cu condiţia ca echipa managerialã a clientului sa fie cea care ia toate deciziile relevante.
Colaborarea îndelungatã a personalului de conducere cu clienţi ai certificãrii
290.152 Utilizarea aceluiaşi personal de conducere într-o activitate de certificare pe parcursul unei perioade lungi de timp poate duce la o ameninţare generata de familiaritate. Importanta ameninţãrii va depinde de factori ca, de exemplu:
- perioada de timp în care persoana a fost membra a echipei de certificare;
- rolul persoanei în echipa de certificare;
- structura firmei; şi
- natura activitãţii de certificare.
Importanta ameninţãrii trebuie evaluatã, iar în cazul în care ameninţarea nu este în mod clar nesemnificativa, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsuri de protecţie, dupã caz, pentru a reduce ameninţarea pana la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie ar putea include:
- rotatia personalului de conducere din echipa de certificare;
- implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a fost un membru al echipei de certificare, pentru a revizui munca efectuatã de cãtre personalul din conducere sau pentru a acorda consultanţa, dupã caz; sau
- controale de calitate interne independente.
Clienţi de audit al situaţiilor financiare care sunt entitãţi cotate
290.153 Colaborarea cu acelaşi partener responsabil cu revizuirea controlului calitãţii misiunii într-un audit al situaţiilor financiare pe o perioada lungã de timp poate duce la o ameninţare generata de familiaritate. Aceasta ameninţare este în mod particular relevanta în contextul de audit al entitatilor cotate şi trebuie luate mãsuri de protecţie în astfel de situaţii pentru a reduce o astfel de ameninţare pana la un nivel acceptabil. Prin urmare, pentru auditul situaţiilor financiare ale entitatilor cotate:
- partenerul misiunii şi persoana responsabilã cu revizuirea controlului calitãţii misiunii trebuie schimbati dupã exercitarea oricãreia dintre responsabilitãţi sau a combinatiei dintre cele doua pe o perioada predeterminata, care nu trebuie sa depãşeascã, în mod normal, 7 ani; şi
- partenerul schimbat dupã o perioada predeterminata de timp nu are dreptul sa participe la misiunea de audit pana când nu a trecut o alta perioada de timp, în mod normal de 2 ani.
290.154 Atunci când un client de audit al situaţiilor financiare devine o entitate cotata, perioada de timp în care partenerul misiunii sau persoana responsabilã cu revizuirea controlului calitãţii a lucrat pentru clientul de audit în acea funcţie trebuie luatã în considerare în determinarea momentului în care partenerul trebuie schimbat. Cu toate acestea, persoana respectiva poate continua sa serveascã drept partener al misiunii sau ca persoana responsabilã cu revizuirea controlului calitãţii pentru încã 2 ani înainte de a se efectua rotatia.
290.155 Deşi partenerul misiunii sau persoana responsabilã cu revizuirea controlului calitãţii va fi schimbat/schimbatã dupã o astfel de perioada predeterminata, în anumite circumstanţe, poate fi necesar un anumit grad de flexibilitate privind momentul rotatiei. Exemple de astfel de circumstanţe includ:
- situaţiile în care continuitatea partenerului misiunii are o importanta deosebita pentru clientul de audit al situaţiilor financiare, de exemplu, în cazul când vor exista schimbãri majore în structura clientului de audit, schimbãri care, în mod normal, ar coincide cu rotatia persoanei respective; şi
- situaţii în care, datoritã mãrimii firmei, rotatia nu este posibila sau nu constituie o mãsura de protecţie adecvatã.
În toate aceste circumstanţe, în care persoana nu este rotita dupã o astfel de perioada predeterminata, trebuie luate mãsuri de protecţie echivalente pentru a reduce orice ameninţãri pana la un nivel acceptabil.
290.156 Atunci când o firma are doar cativa angajaţi care deţin cunoştinţele şi experienta necesare pentru a servi drept partener al misiunii sau ca persoana responsabilã cu revizuirea controlului calitãţii pentru un client de audit al situaţiilor financiare care este companie cotata, rotatia poate sa nu constituie o mãsura de protecţie adecvatã. În aceste circumstanţe firma trebuie sa ia alte mãsuri de protecţie pentru a reduce ameninţarea pana la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie ar presupune şi implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a fost asociat echipei de certificare, pentru a revizui munca efectuatã sau pentru a acorda consultanţa, dupã caz. Aceasta persoana ar putea fi cineva din afarã firmei sau cineva din interiorul firmei care nu a fost asociat echipei de certificare.
Prestarea de alte servicii în afarã celor de certificare pentru clienţii certificãrii
290.157 În mod tradiţional, firmele au furnizat clienţilor certificãrii o gama de alte servicii în afarã celor de certificare, care sunt compatibile cu abilitatile şi experienta lor. Clienţii certificãrii apreciazã beneficiile pe care le primesc din colaborarea cu aceste firme care cunosc bine afacerea şi care isi folosesc cunoştinţele şi abilitatile şi în alte domenii. Mai mult, furnizarea unor astfel de servicii în afarã celor de certificare va face, adesea, ca echipa de certificare sa obţinã informaţii privind afacerea şi activitatea clientului certificãrii, ceea ce este foarte util activitãţii de certificare. Cu cat este mai cuprinzatoare cunoaşterea afacerii clientului certificãrii, cu atât mai bine va înţelege echipa de certificare procedurile şi controlul clientului certificãrii, precum şi riscurile asociate afacerilor şi cele financiare cu care se confrunta acesta. Cu toate acestea, furnizarea de alte servicii în afarã celor de certificare poate constitui o ameninţare la adresa independentei firmei, a unei firme în reţea sau a membrilor echipei de certificare, în special cu privire la amenintarile percepute la adresa independentei. În consecinta, este necesarã evaluarea importantei oricãrei ameninţãri generate de prestarea unor astfel de servicii. În unele cazuri poate fi posibila eliminarea sau reducerea ameninţãrii generate prin aplicarea de mãsuri de protecţie. În alte cazuri nu exista nicio mãsura de protecţie care sa reducã ameninţarea pana la un nivel acceptabil.
290.158 Urmãtoarele activitãţi ar duce, în general, la ameninţãri generate de interesul propriu sau de autorevizuire, atât de importante încât numai evitarea activitãţii sau refuzul implicarii în misiunea de certificare ar reduce amenintarile pana la un nivel acceptabil:
- autorizarea, executarea sau consumarea tranzacţiei ori, cu alte cuvinte, exercitarea autoritãţii în numele clientului certificãrii sau deţinerea autoritãţii de a proceda astfel;
- determinarea recomandãrilor firmei care trebuie implementate; şi
- raportarea, de pe un post de conducere, cãtre cei însãrcinaţi cu guvernarea.
290.159 Exemplele prezentate în paragrafele 290.165-290.204 sunt tratate în contextul prestãrii de alte servicii în afarã celor de certificare pentru un client al certificãrii. Amenintarile potenţiale la adresa independentei vor aparea, cel mai frecvent, atunci când un alt serviciu în afarã celui de certificare va fi furnizat unui client de audit al situaţiilor financiare. Situaţiile financiare ale unei entitãţi furnizeazã informaţii financiare despre o gama larga de tranzacţii şi evenimente în care a fost implicata entitatea. Cu toate acestea, subiectul în cauza al unor alte servicii de certificare poate fi limitat ca natura. Totuşi, amenintarile la adresa independentei pot aparea, de asemenea, atunci când o firma furnizeazã un alt serviciu în afarã celui de certificare asociat unei misiuni de certificare de nonaudit. În astfel de cazuri trebuie sa se ia în considerare gradul de implicare al firmei în subiectul în cauza al misiunii de certificare de nonaudit, dacã poate aparea vreo ameninţare generata de autorevizuire şi dacã amenintarile la adresa independentei pot fi reduse pana la un nivel acceptabil prin aplicarea de mãsuri de protecţie sau dacã misiunea de noncertificare trebuie refuzatã. Atunci când alt serviciu în afarã celui de certificare nu este asociat misiunii de certificare de nonaudit, amenintarile la adresa independentei vor fi, în general, în mod clar nesemnificative.
290.160 Urmãtoarele activitãţi pot genera, de asemenea, ameninţãri de autorevizuire sau interes propriu:
- deţinerea custodiei activelor unui client al certificãrii;
- supravegherea angajaţilor clientului certificãrii în realizarea activitãţilor lor normale de rutina; şi
- elaborarea unor documente-sursa sau a unor date iniţiale, în forma electronica ori în alta forma, prin care se evidenţiazã desfãşurarea unei tranzacţii (de exemplu, ordine de achizitionare, înregistrãri ale statelor de plata şi comenzile clienţilor).
Importanta oricãrei ameninţãri generate trebuie evaluatã şi, în cazul în care ameninţarea nu este în mod clar nesemnificativa, trebuie analizate şi aplicate mãsuri de protecţie, dupã caz, pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce pana la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie ar putea include:
- luarea de mãsuri astfel încât personalul care furnizeazã astfel de servicii sa nu fie implicat în misiunea de certificare;
- implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a oferi consiliere cu privire la impactul potenţial al activitãţilor asupra independentei firmei şi a echipei de certificare; sau
- alte mãsuri de protecţie relevante, stabilite prin reglementãri naţionale.
290.161 Noile evolutii în afaceri, evoluţia pieţelor financiare, schimbãrile rapide în tehnologia informaţiilor şi consecinţele pentru gestiune şi control fac imposibila elaborarea unei liste complete care sa includã toate situaţiile atunci când se furnizeazã alte servicii în afarã celor de certificare pentru un client de certificare care ar putea genera ameninţãri la adresa independentei şi diferitele mãsuri de protecţie care ar putea elimina aceste ameninţãri sau le-ar reduce pana la un nivel acceptabil. Cu toate acestea, în general, o firma poate furniza servicii dincolo de misiunea de certificare, cu condiţia ca orice ameninţãri la adresa independentei sa fi fost reduse pana la un nivel acceptabil.
290.162 Urmãtoarele mãsuri de protecţie pot fi, în mod special, relevante pentru reducerea pana la un nivel acceptabil a amenintarilor generate de prestarea altor servicii decât cele de certificare cãtre clienţi de certificare:
- politici şi proceduri care sa interzicã profesionistilor angajaţi sa ia decizii de conducere pentru clientul de certificare sau sa isi asume responsabilitatea pentru astfel de decizii;
- discutarea aspectelor legate de independenta referitoare la prestarea de alte servicii decât cele de certificare cu cei însãrcinaţi cu guvernarea, cum ar fi comitetul de audit;
- politici în cadrul companiei clientului certificãrii cu privire la responsabilitatea de supraveghere a altor servicii decât cele de certificare de cãtre firma;
- implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a oferi consiliere privind impactul potenţial al altei misiuni în afarã celei de certificare asupra independentei membrului echipei de certificare şi a firmei;
- implicarea unui profesionist contabil suplimentar din afarã firmei pentru a oferi certificare cu privire la un aspect sensibil din cadrul misiunii de certificare;
- obţinerea recunoaşterii clientului certificãrii cu privire la responsabilitatea pentru rezultatele muncii realizate de cãtre firma;
- informarea celor însãrcinaţi cu guvernarea, cum ar fi comitetul de audit, asupra naturii şi valorii onorariilor percepute; sau
- încheierea de aranjamente, astfel încât personalul ce furnizeazã alte servicii decât cele de certificare sa nu fie implicat în misiunea de certificare.
290.163 Înainte ca firma sa accepte o misiune pentru a furniza un alt serviciu decât cel de certificare unui client al certificãrii, trebuie analizat dacã prestarea unui astfel de serviciu ar genera o ameninţare la adresa independentei. În situaţiile în care o ameninţare generata nu este în mod clar nesemnificativa, o alta misiune decât cea de certificare trebuie sa fie refuzatã, cu excepţia cazului în care pot fi aplicate mãsuri de protecţie adecvate pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce pana la un nivel acceptabil.
290.164 Prestarea anumitor servicii în afarã de cele de certificare unor clienţi de audit poate genera ameninţãri la adresa independentei, care sa fie atât de semnificative încât nicio mãsura de protecţie sa nu le poatã elimina sau reduce pana la un nivel acceptabil. Cu toate acestea, prestarea de astfel de servicii pentru o entitate asociata, precum elemente ale situaţiilor financiare divizate sau distincte ale unor astfel de clienţi, poate fi permisã atunci când orice ameninţare la adresa independentei firmei a fost redusã pana la un nivel acceptabil prin aranjamente cu acea entitate, elementele situaţiilor financiare divizate sau distincte urmând a fi auditate de cãtre o alta firma, ori când o alta firma presteazã din nou alt serviciu în afarã celui de certificare într-o asemenea mãsura încât sa-i permitã acesteia asumarea responsabilitãţii pentru acel serviciu.
Pregãtirea registrelor contabile şi a situaţiilor financiare
290.165 Asistarea unui client de audit al situaţiilor financiare cu privire la aspecte cum ar fi pregãtirea registrelor contabile sau a situaţiilor financiare poate reprezenta o ameninţare generata de autorevizuire atunci când situaţiile financiare sunt auditate ulterior de cãtre firma.
290.166 Este responsabilitatea conducerii clientului de audit al situaţiilor financiare sa se asigure ca registrele contabile sunt ţinute şi situaţiile financiare sunt elaborate, deşi se poate solicita asistenta din partea firmei. Dacã personalul firmei sau al firmei în reţea ce furnizeazã o astfel de asistenta ia deciziile la nivel de conducere, ameninţarea generata de autorevizuire nu ar putea fi redusã pana la un nivel acceptabil prin nicio mãsura de protecţie. În consecinta, personalul nu trebuie sa ia astfel de decizii. Exemple de asemenea decizii la nivelul conducerii includ urmãtoarele:
- stabilirea sau schimbarea intrãrilor în registru sau a clasificarilor pentru conturi ori tranzacţii ori a altor înregistrãri contabile fãrã a obţine aprobarea clientului de audit al situaţiilor financiare;
- autorizarea sau aprobarea tranzacţiilor; şi
- pregãtirea documentelor-sursa sau a datelor iniţiale (inclusiv deciziile privind ipotezele de evaluare) ori operarea de schimbãri în astfel de documente sau date.
290.167 Procesul de audit implica un dialog intens între firma şi conducerea clientului de audit al situaţiilor financiare. Pe parcursul acestui proces, conducerea solicita şi primeşte informaţii semnificative care privesc aspecte precum principiile contabile şi prezentarea situaţiilor financiare, în ce mãsura sunt adecvate controalele şi metodele utilizate în determinarea valorilor declarate ale activelor şi pasivelor. Asistenta tehnica de aceasta natura şi consilierea privind principiile de contabilitate pentru clienţii de audit al situaţiilor financiare reprezintã mijloace adecvate pentru promovarea prezentãrii corecte a situaţiilor financiare. Furnizarea unei astfel de consilieri nu constituie, în general, o ameninţare la adresa independentei firmei. În mod similar, procesul de auditare a situaţiilor financiare poate implica asistarea unui client de audit în rezolvarea problemelor legate de reconcilierea conturilor, analizarea şi acumularea informaţiilor pentru raportare regulatã, asistarea elaborãrii situaţiilor financiare consolidate (inclusiv conversia conturilor statutare locale pentru a fi conforme cu politicile de contabilitate ale grupului şi tranzitia la un cadru general diferit de raportare ca, de exemplu, Standardele Internaţionale de Raportare Financiarã), pregãtirea proiectelor pentru elementele de prezentat, propunerea ajustarii intrãrilor în registru şi furnizarea de asistenta şi consiliere în pregãtirea conturilor statutare locale ale filialelor. Aceste servicii sunt considerate a fi o parte normalã a procesului de audit şi ele nu reprezintã, în circumstanţe normale, ameninţãri la adresa independentei.
290.168 Exemplele din paragrafele 290.169-290.172 indica faptul ca amenintarile generate de autoexaminare pot aparea dacã firma este implicata în pregãtirea registrelor contabile sau a situaţiilor financiare şi acele situaţii financiare vor constitui, ulterior, subiectul în cauza al unei misiuni de auditare a firmei. Aceasta notiune poate fi aplicatã şi în situaţiile în care subiectul în cauza al misiunii de certificare nu îl constituie situaţiile financiare. De exemplu, o ameninţare generata de autoexaminare ar aparea dacã firma ar elabora şi ar pregati informaţii financiare estimate şi, ulterior, ar furniza certificare pe baza acestor informaţii financiare estimate. În consecinta, firma trebuie sa evalueze importanta oricãrei ameninţãri generate de autoexaminare prin furnizarea unor astfel de servicii. Dacã ameninţarea generata de autoexaminare nu este în mod clar nesemnificativa, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsuri de protecţie, dupã caz, pentru a reduce ameninţarea pana la un nivel acceptabil.
290.169 Firma sau o firma în reţea poate furniza unui client de audit al situaţiilor financiare care nu este o entitate cotata servicii de contabilitate şi de ţinere a registrelor, inclusiv servicii legate de statele de plata, de natura mecanicã sau de rutina, cu condiţia ca orice ameninţare generata de autorevizuire sa fie redusã pana la un nivel acceptabil. Exemple de astfel de servicii includ:
- înregistrarea tranzacţiilor pentru care clientul de audit a determinat sau a aprobat clasificarea adecvatã a conturilor;
- înregistrarea tranzacţiilor codate în cartea mare a clientului de audit;
- pregãtirea situaţiilor financiare pe baza informaţiilor din bilanţul de verificare; şi
- înregistrarea intrãrilor aprobate ale clientului de audit în bilanţul de verificare.
Importanta oricãrei ameninţãri generate trebuie evaluatã şi, dacã ameninţarea nu este în mod clar nesemnificativa, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsuri de protecţie, dupã caz, pentru a reduce ameninţarea pana la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie ar putea include:
- stabilirea unor aranjamente astfel încât aceste servicii sa nu fie prestate de cãtre un membru al echipei de certificare;
- implementarea unor politici şi proceduri pentru a interzice persoanei ce furnizeazã astfel de servicii sa ia orice decizii administrative în numele clientului de audit;
- solicitarea ca informaţiile-sursa pentru intrãrile contabile sa fie emise de clientul de audit;
- solicitarea ca ipotezele de baza sa fie identificate şi aprobate de cãtre clientul de audit; sau
- obţinerea aprobãrii clientului de audit pentru orice intrari propuse în registru sau alte schimbãri ce afecteazã situaţiile financiare.
290.170 Furnizarea de servicii de contabilitate şi de ţinere a registrelor, inclusiv servicii legate de statele de plata şi de pregãtirea situaţiilor financiare sau a informaţiilor financiare care constituie baza situaţiilor financiare în funcţie de care este întocmit raportul de audit, în numele unui client de audit care este o entitate cotata, poate avea un efect negativ asupra independentei firmei ori a firmei în reţea sau, cel puţin, poate da impresia unei independente limitate. În consecinta, nicio alta mãsura de protecţie decât interzicerea unor astfel de servicii, în afarã situaţiilor de urgenta şi a situaţiilor când serviciile intra sub incidenta mandatului statutar de audit, nu ar putea reduce ameninţarea generata pana la un nivel acceptabil. Prin urmare, o firma sau o firma din reţea nu trebuie sa furnizeze astfel de servicii entitatilor cotate care sunt clienţi de audit al situaţiilor financiare, cu excepţia situaţiilor limitate, prezentate mai jos.
290.171 Prestarea de servicii de contabilitate şi de ţinere a registrelor de natura mecanicã sau de rutina pentru diviziuni ori filiale ale clienţilor de audit al situaţiilor financiare care sunt entitãţi cotate nu trebuie sa fie consideratã ca fiind o limitare a independentei în raport cu clientul de audit, cu condiţia ca urmãtoarele condiţii sa fie îndeplinite:
- serviciile sa nu implice exerciţiul judecaţii;
- diviziunile sau filialele pentru care se presteazã serviciul sa nu fie importante, luate împreunã, pentru clientul de audit sau serviciile furnizate sa nu fie importante, luate împreunã, pentru diviziunea sau filiala respectiva; şi
- onorariile aplicate firmei sau firmei în reţea pentru astfel de servicii sa fie în mod clar, luate împreunã, lipsite de importanta.
Dacã se furnizeazã astfel de servicii, urmãtoarele mãsuri de protecţie trebuie aplicate:
- firma sau firma din reţea nu trebuie sa isi asume niciun rol de conducere şi nici sa ia decizii administrative;
- clientul cotat de audit trebuie sa isi asume responsabilitatea pentru rezultatele muncii; şi
- personalul ce furnizeazã serviciile nu trebuie sa participe la audit.
290.172 Prestarea de servicii de contabilitate şi de ţinere a registrelor pentru clienţii de audit în situaţii de urgenta sau în alte situaţii neobisnuite, atunci când este imposibil pentru clientul de audit sa încheie alte acorduri, nu trebuie sa fie consideratã ca generand o ameninţare inacceptabila la adresa independentei, cu condiţia ca:
- firma sau firma din reţea sa nu isi asume niciun rol managerial şi nici sa nu ia decizii manageriale;
- clientul de audit sa isi asume responsabilitatea pentru rezultatele muncii; şi
- cei din personalul care furnizeazã serviciile sa nu fie membri ai echipei de certificare.
290.173 O evaluare cuprinde emiterea ipotezelor cu privire la evolutiile viitoare, aplicarea anumitor metodologii şi tehnici şi combinarea acestora în scopul calculãrii unei anumite valori sau a unei serii de valori pentru un activ, pentru o datorie ori pentru o afacere în totalitatea ei.
290.174 O ameninţare generata de autoexaminare poate aparea atunci când o firma sau o firma în reţea realizeazã o evaluare pentru un client de audit al situaţiilor financiare care urmeazã sa fie incorporata în situaţiile financiare ale clientului.
290.175 Dacã serviciul de evaluare implica evaluarea unor aspecte importante pentru situaţiile financiare, iar evaluarea implica un grad semnificativ de subiectivitate, ameninţarea generata de autoexaminare nu ar putea fi redusã pana la un nivel acceptabil prin aplicarea niciunei mãsuri de protecţie. În consecinta, astfel de servicii de evaluare nu trebuie sa fie prestate sau, alternativ, singura mãsura ar fi retragerea din misiunea de audit al situaţiilor financiare.
290.176 Prestarea de servicii de evaluare pentru un client al auditului situaţiilor financiare, servicii care nu sunt, nici separat, nici împreunã, importante pentru situaţiile financiare sau care nu implica un grad semnificativ de subiectivitate, poate genera o ameninţare de autoexaminare care ar putea fi redusã pana la un nivel acceptabil prin aplicarea de mãsuri de protecţie. Astfel de mãsuri de protecţie ar putea include:
- implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a fost un membru al echipei de certificare, pentru a revizui munca efectuatã sau pentru a acorda consiliere, dupã caz;
- confirmarea, împreunã cu clientul de audit cu privire la înţelegerea ipotezelor de baza ale evaluãrii şi metodologia ce urmeazã sa fie utilizate şi obţinerea aprobãrii pentru utilizarea lor;
- obţinerea confirmãrii din partea clientului de audit cu privire la asumarea responsabilitãţii pentru rezultatele muncii realizate de firma; şi
- stabilirea unor acorduri astfel încât personalul care furnizeazã asemenea servicii sa nu participe la misiunea de audit.
Pentru a determina eficacitatea mãsurilor de protecţie menţionate mai sus, trebuie luate în considerare urmãtoarele aspecte:
- gradul de cunoştinţe, experienta şi capacitatea deţinute de client în evaluarea aspectelor avute în vedere şi gradul lor de implicare în determinarea şi aprobarea problemelor importante legate de rationamentul profesional;
- gradul în care sunt aplicate metodologii şi îndrumãri profesionale stabilite, atunci când se presteazã un anumit serviciu de evaluare;
- pentru evaluarile care implica metodologii standard sau deja stabilite, gradul de subiectivitate inerenta cu privire la aspectul avut în vedere;
- credibilitatea şi complexitatea informaţiilor de baza;
- gradul de dependenta fata de evenimentele viitoare, care ar putea genera o volatilitate inerenta importanta a valorilor implicate; şi
- amploarea şi claritatea prezentãrii situaţiilor financiare.
290.177 Atunci când o firma sau o firma în reţea efectueazã un serviciu de evaluare pentru un client de audit al situaţiilor financiare, în scopul depunerii unui dosar sau a achitãrii unei taxe cãtre o autoritate fiscalã, a calculãrii sumei taxei datorate de cãtre clientul certificãrii ori în scopul planificarii taxelor, nu s-ar genera o ameninţare semnificativã la adresa independentei, deoarece astfel de evaluãri sunt, în general, supuse revizuirii externe, de exemplu de cãtre o autoritate fiscalã.
290.178 Atunci când o firma realizeazã o evaluare care face parte din obiectul unei misiuni de certificare care nu este o misiune de audit, firma trebuie sa ia în considerare orice ameninţãri generate de autoexaminare. Dacã ameninţarea generata de autoexaminare este altfel decât în mod clar nesemnificativa, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsuri de protecţie, dupã caz, pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce pana la un nivel acceptabil.
290.179 În multe jurisdicţii, firmei i se poate cere sa presteze servicii fiscale cãtre un client de audit. Serviciile fiscale cuprind o gama larga de servicii, inclusiv cele privind conformitatea, planificarea, emiterea opiniilor formale privind impozitarea şi consilierea în rezolvarea disputelor fiscale. Astfel de angajamente nu sunt considerate, în general, ca generand ameninţãri la adresa independentei.
290.180 O ameninţare generata de autoexaminare poate aparea atunci când o firma sau o firma în reţea presteazã servicii de audit intern pentru un client de audit al situaţiilor financiare. Serviciile de audit intern pot cuprinde o extensie a serviciilor de audit ale firmei, dincolo de cerinţele standardelor de audit general acceptate, consilierea în realizarea misiunilor de audit intern ale unui client sau externalizarea acestor misiuni. În evaluarea oricãror ameninţãri la adresa independentei va trebui sa fie luatã în considerare natura serviciului. În acest scop, serviciile de audit intern nu includ servicii operationale de audit intern care nu sunt asociate controalelor contabile interne, sistemelor financiare sau situaţiilor financiare.
290.181 Serviciile care implica o extindere a procedurilor necesare pentru a efectua un audit în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit nu trebuie sa fie considerate ca având un impact negativ asupra independentei când este vorba de un client de audit, cu condiţia ca personalul firmei sau cel al firmei în reţea sa nu acţioneze sau sa para a acţiona de pe o poziţie echivalenta cu cea a unui membru al conducerii clientului de audit.
290.182 Atunci când firma sau o firma în reţea furnizeazã consiliere în realizarea misiunilor de audit intern ale unui client de audit al situaţiilor financiare ori preia externalizarea anumitor activitãţi, orice ameninţare generata de autoexaminare poate fi redusã pana la un nivel acceptabil prin certificarea ca exista o separare clara între conducere şi controlul auditului intern de cãtre echipa managerialã a clientului de audit şi activitãţile de audit interne ca atare.
290.183 Realizarea unei pãrţi importante a activitãţilor de audit intern al situaţiilor financiare ale clientului de audit poate constitui o ameninţare generata de autoexaminare, iar o firma sau o firma în reţea trebuie sa ia în considerare amenintarile şi sa fie precauta înainte de preluarea unor astfel de misiuni. Trebuie stabilite mãsuri de protecţie adecvate, iar firma sau firma din reţea trebuie, mai ales, sa se asigure ca respectivul client de audit isi recunoaşte responsabilitãţile de stabilire, menţinere şi monitorizare a sistemului de controale interne.
290.184 Mãsurile de protecţie care trebuie aplicate în orice circumstanţe, pentru a reduce orice ameninţãri generate pana la un nivel acceptabil, includ certificarea ca:
- clientul de audit este responsabil pentru activitãţile de audit intern şi isi recunoaşte responsabilitatea de a stabili, menţine şi de a monitoriza sistemul de control intern;
- clientul de audit desemneazã un angajat competent, preferabil din conducere, pentru a fi responsabil de activitãţile de audit intern;
- clientul de audit, comitetul de audit sau organismul de supervizare aproba aria de aplicabilitate, riscul şi frecventa activitãţii de audit intern;
- clientul de audit este responsabil pentru evaluarea şi determinarea recomandãrilor firmei care trebuie implementate;
- clientul de audit evalueaza oportunitatea procedurilor de audit intern realizate şi a rezultatelor acestora cu ajutorul, printre altele, obţinerii şi analizarii rapoartelor firmei; şi
- rezultatele şi recomandãrile ce rezulta din activitãţile de audit intern sunt raportate în mod adecvat comitetului de audit sau organismului de supervizare.
290.185 De asemenea, trebuie sa se ia în considerare dacã astfel de servicii de noncertificare trebuie sa fie prestate doar de cãtre angajaţii care nu sunt implicaţi în misiuni de audit şi cu poziţii de raportare diferite în cadrul firmei.
290.186 Prestarea de servicii de cãtre o firma sau o firma în reţea cãtre un client de audit al situaţiilor financiare care implica fie proiectarea, fie implementarea sistemelor de tehnologie a informatiei financiare, care sunt utilizate pentru a genera informaţii ce formeazã o parte a situaţiilor financiare ale clientului, poate duce la o ameninţare generata de autoexaminare.
290.187 Este posibil ca ameninţarea generata de autoexaminare sa fie atât de semnificativã încât sa nu permitã prestarea unor astfel de servicii cãtre un client de audit, cu excepţia cazului în care sunt stabilite mãsuri de protecţie adecvate care asigura ca:
- clientul de audit isi recunoaşte responsabilitatea de stabilire şi monitorizare a unui sistem de control intern;
- clientul de audit desemneazã un angajat competent, preferabil pe o poziţie superioarã de conducere, având responsabilitatea de a lua toate deciziile manageriale în ceea ce priveşte proiectarea şi implementarea sistemului hardware sau software;
- clientul de audit ia toate deciziile de management legate de procesul de proiectare şi implementare;
- clientul de audit evalueaza oportunitatea şi rezultatele proiectãrii şi ale implementarii sistemului; şi
- clientul de audit este responsabil pentru operarea sistemului (hardware sau software) şi a datelor utilizate sau generate de sistem.
290.188 De asemenea, trebuie sa se ia în considerare dacã astfel de servicii de noncertificare trebuie sa fie furnizate numai de cãtre personalul care nu este implicat în misiunea de audit şi cu poziţii de raportare diferite în cadrul firmei.
290.189 Prestarea serviciilor de cãtre o firma sau o firma în reţea cãtre un client de audit, care implica fie proiectarea, fie implementarea sistemelor de tehnologie a informatiei financiare care sunt folosite pentru a genera informaţii ce fac parte din situaţiile financiare ale clientului poate constitui, de asemenea, o ameninţare generata de autoexaminare. În cazul în care aceasta exista, trebuie evaluatã importanta ameninţãrii şi, în cazul în care ameninţarea este altfel decât în mod clar nesemnificativa, trebuie luate în considerare mãsuri de protecţie şi aplicate acolo unde este necesar pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce pana la un nivel acceptabil.
290.190 Prestarea serviciilor în legatura cu evaluarea, proiectarea şi implementarea controalelor interne de contabilitate, precum şi a controalelor de management al riscului nu este consideratã a constitui o ameninţare la adresa independentei, cu condiţia ca personalul firmei sau al firmei în reţea sa nu detina funcţii de conducere.
290.191 Împrumutarea de personal de cãtre o firma sau o firma în reţea unui client de audit al situaţiilor financiare poate genera o ameninţare generata de autoexaminare atunci când persoana poate influenta întocmirea conturilor sau a situaţiilor financiare ale unui client. În practica, o astfel de consiliere poate fi oferitã (în special în situaţii de urgenta), dar numai pe baza înţelegerii, potrivit cãreia personalul firmei sau al firmei în reţea nu va fi implicat în:
- luarea deciziilor manageriale;
- aprobarea sau semnarea de acorduri ori a altor documente similare; sau
- exercitarea unei autoritãţi discretionare pentru a obliga clientul.
Fiecare situaţie trebuie sa fie atent analizata pentru a identifica dacã se genereazã ameninţãri şi dacã trebuie implementate mãsuri de protecţie adecvate. Mãsurile de protecţie care trebuie aplicate în toate circumstanţele pentru a reduce orice ameninţãri pana la un nivel acceptabil includ:
- personalul care oferã asistenta nu trebuie sa primeascã responsabilitãţi de audit pentru nicio funcţie sau activitate pe care ei au realizat-o ori au supervizat-o pe parcursul atribuţiilor lor temporare; şi
- clientul de audit trebuie sa-şi recunoascã responsabilitatea de conducere şi supervizare a activitãţilor personalului firmei sau al firmei în reţea.
290.192 Serviciile privind asistenta în litigii pot include activitãţi, precum depunerea mãrturiei ca expert, calculul pagubelor estimate sau al altor sume care ar putea deveni sume de încasat ori sume de plãtit, în funcţie de rezultatul litigiului sau al altei dispute legale, şi oferire de asistenta privind administrarea documentelor şi recuperare atunci când este vorba de o disputa sau un litigiu.
290.193 O ameninţare generata de autoexaminare poate aparea atunci când serviciile de asistenta în litigii prestate pentru un client de audit includ estimarea posibilelor rezultate şi, prin urmare, afecteazã sumele sau informaţiile ce urmeazã sa apara în situaţiile financiare. Importanta oricãrei ameninţãri generate va depinde de factori precum:
- importanta sumelor implicate;
- gradul de subiectivitate inerenta a problemei avute în vedere; şi
- natura misiunii.
Firma sau firma din reţea trebuie sa evalueze importanta oricãrei ameninţãri generate şi, dacã ameninţarea este altfel decât în mod clar nesemnificativa, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsuri de protecţie, dupã caz, pentru a elimina ameninţarea ori pentru a o reduce pana la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie ar putea include:
- politici şi proceduri pentru a interzice persoanelor care asista clientul de audit sa ia decizii manageriale în numele clientului;
- utilizarea profesionistilor care nu sunt membri ai echipei de certificare pentru a presta serviciul; sau
- implicarea altor persoane, cum ar fi, de exemplu, experţi independenţi.
290.194 Dacã rolul asumat de firma sau de firma din reţea ar implica luarea de decizii manageriale în numele clientului de audit al situaţiilor financiare, amenintarile generate nu ar putea sa fie reduse pana la un nivel acceptabil prin nicio mãsura de protecţie. Prin urmare, firma sau firma din reţea nu trebuie sa furnizeze acest tip de serviciu pentru un client de audit.
290.195 Serviciile juridice sunt definite ca fiind orice servicii pentru care persoana care furnizeazã serviciile trebuie fie sa aibã dreptul sa pledeze în instanţele din jurisdicţia în care urmeazã sa fie furnizate asemenea servicii, fie sa aibã pregãtirea legalã necesarã pentru a practica dreptul. Serviciile juridice includ o gama larga şi diversificata de domenii, atât servicii corporative, cat şi comerciale, destinate clienţilor, cum ar fi, de exemplu, asistenta în privinta contractelor, litigiilor, consiliere şi asistenta privind fuziunile, achiziţionarea şi furnizarea de asistenta departamentelor juridice interne ale clienţilor. Prestarea de servicii juridice de cãtre o firma sau o firma în reţea pentru o entitate care este un client de audit poate genera ameninţãri cauzate atât de autoexaminare, cat şi de favorizare.
290.196 Amenintarile la adresa independentei trebuie sa fie analizate în funcţie de natura serviciului prestat, chiar dacã furnizorul de servicii este separat de echipa de certificare şi în funcţie de caracteristica fiecãrui aspect legat de situaţiile financiare ale entitatilor. Mãsurile de protecţie stabilite în paragraful 290.161 pot fi adecvate pentru reducerea oricãror ameninţãri la adresa independentei pana la un nivel acceptabil. În cazul în care ameninţarea la adresa independentei nu poate fi redusã la un nivel acceptabil, singura mãsura disponibilã este de a refuza furnizarea unor astfel de servicii sau retragerea din misiunea de audit a situaţiilor financiare.
290.197 Nu se considera ca furnizarea de servicii juridice unui client de audit, care implica aspecte ce s-ar putea sa nu aibã un efect important asupra situaţiilor financiare, genereazã o ameninţare inacceptabila la adresa independentei.
290.198 Exista o distincţie între asistenta juridicã şi consultanţa. Serviciile juridice de asistenta a unui client de audit în executarea unei tranzacţii (adicã, asistenta la încheierea contractelor, consultanţa juridicã, jurisprudenta şi restructurare) pot constitui ameninţãri generate de autoexaminare; cu toate acestea, exista mãsuri de protecţie pentru a reduce aceste ameninţãri pana la un nivel acceptabil. Un astfel de serviciu nu ar avea, în general, un efect negativ asupra independentei, cu condiţia ca:
- membrii echipei de certificare sa nu fie implicaţi în furnizarea serviciului; şi
- în ceea ce priveşte serviciile prestate, clientul de audit ia decizia finala, iar în ceea ce priveşte tranzacţiile, serviciul implica executarea deciziei clientului de audit.
290.199 Reprezentarea unui client de audit al situaţiilor financiare în rezolvarea unei dispute sau a unui litigiu, în circumstanţe în care sumele implicate sunt importante în raport cu situaţiile financiare ale clientului de audit, ar duce la ameninţãri generate de favorizare şi de autoexaminare atât de importante încât nicio mãsura de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. Prin urmare, firma nu trebuie sa presteze acest tip de servicii pentru un client de audit al situaţiilor financiare.
290.200 Atunci când unei firme i se solicita sa acţioneze într-un rol de avocat pentru un client de audit in rezolvarea unei dispute sau a unui litigiu, în circumstanţe în care sumele implicate nu sunt importante pentru situaţiile financiare ale clientului de audit, firma trebuie sa evalueze importanta oricãror ameninţãri generate de favorizare şi de autoexaminare şi, dacã ameninţarea este altfel decât în mod clar nesemnificativa, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsuri de protecţie, dupã cum este necesar, pentru a elimina ameninţarea sau a o reduce la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie ar putea include:
- politici şi proceduri pentru a interzice persoanelor care asista clientul de audit sa ia decizii manageriale în numele clientului; sau
- utilizarea profesionistilor care nu sunt membri ai echipei de certificare pentru a presta serviciul.
290.201 Numirea unui partener sau a unui angajat al firmei ori al firmei în reţea în poziţia de consilier general pe probleme juridice pentru un client de audit ar duce la ameninţãri generate de favorizare şi de autoexaminare care sunt atât de semnificative încât nicio mãsura de protecţie nu ar putea reduce amenintarile pana la un nivel acceptabil. Poziţia de consilier general este, în general, o poziţie de conducere, cu o mare responsabilitate fata de aspectele juridice ale companiei şi, în consecinta, niciun membru al firmei sau al firmei în reţea nu trebuie sa accepte o astfel de numire pentru un client de audit.
290.202 Recrutarea de personal în poziţii de conducere pentru un client al certificãrii, cum ar fi cei aflaţi într-o poziţie care sa afecteze subiectul în cauza al misiunii de certificare, poate constitui ameninţãri generate de interesul propriu prezent şi viitor, familiaritate şi intimidare. Importanta ameninţãrii va depinde de factori precum:
- rolul persoanei care urmeazã a fi recrutata; şi
- natura asistenţei solicitate.
În general, firma ar putea furniza astfel de servicii pe mãsura ce revizuieste calificarile profesionale ale unui numãr de candidaţi şi oferã recomandãri privind conformitatea lor cu cerinţele postului. În plus, firma ar putea produce, în general, o lista de candidaţi pentru interviu, cu condiţia ca aceasta sa fi fost întocmitã utilizându-se criteriile specificate de cãtre clientul certificãrii.
Importanta ameninţãrii generate trebuie evaluatã şi, dacã ameninţarea este altfel decât în mod clar nesemnificativa, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsuri de protecţie, dupã caz, pentru a reduce ameninţarea pana la un nivel acceptabil. În toate cazurile, firma nu trebuie sa ia decizii de conducere, iar cea privind persoana care urmeazã sa fie angajata trebuie lãsatã clientului.
290.203 Furnizarea de servicii, consiliere sau asistenta financiarã corporativa cãtre un client al certificãrii poate duce la ameninţãri generate de favorizare şi de autoexaminare. În cazul unor anumite servicii financiare corporative, amenintarile generate la adresa independentei ar fi atât de semnificative încât nicio mãsura de protecţie nu ar putea fi aplicatã pentru a le reduce pana la un nivel acceptabil. De exemplu, promovarea, comercializarea şi garantarea acţiunilor unui client de certificare nu sunt compatibile cu furnizarea serviciilor de certificare. Mai mult, atunci când clientul asigurãrii este obligat sa respecte termenii unei tranzacţii sau când se realizeazã o tranzacţie în numele clientului se genereazã o ameninţare la adresa independentei atât de importante încât nicio mãsura de protecţie nu ar putea fi aplicatã pentru a reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. În cazul unui client de audit al situaţiilor financiare, furnizarea acestor servicii financiare corporative, menţionate mai sus, de cãtre o firma sau o firma în reţea ar genera o ameninţare la adresa independentei atât de semnificativã încât nicio mãsura de protecţie nu ar putea fi aplicatã pentru a o reduce la un nivel acceptabil.
290.204 Alte servicii de finanţare corporativa pot duce la ameninţãri generate de favorizare sau de autoexaminare; cu toate acestea, pot fi disponibile mãsuri de protecţie pentru reducerea acestor ameninţãri pana la un nivel acceptabil. Exemple de astfel de servicii includ asistarea unui client în elaborarea strategiilor corporative, asistarea clientului în identificarea sau descoperirea posibilelor surse de capital care îndeplinesc specificaţiile sau criteriile clientului şi consilierea în organizarea şi asistarea unui client în analizarea efectelor contabile ale tranzacţiilor propuse. Mãsurile de protecţie care trebuie sa fie luate în considerare includ:
- politici şi proceduri care sa interzicã persoanelor care asista clientul certificãrii sa ia decizii manageriale în numele clientului;
- utilizarea profesionistilor care nu sunt membri ai echipei de certificare pentru a furniza serviciile; şi
- certificarea ca firma nu obliga clientul certificãrii sa respecte termenii oricãrei tranzacţii sau ca nu face o tranzacţie în numele clientului.
290.205 Atunci când onorariile totale generate de un client al certificãrii reprezintã o proporţie semnificativã din onorariile totale ale firmei, dependenta de acel client sau grup de clienţi şi preocuparea privind posibilitatea pierderii clientului pot constitui o ameninţare generata de interesul propriu. Semnificatia ameninţãrii va depinde de factori precum:
- structura firmei; şi
- dacã firma este bine stabilitã pe piata sau nou-creata.
Importanta ameninţãrii trebuie evaluatã şi, dacã ameninţarea este altfel decât în mod clar nesemnificativa, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsuri de protecţie, dupã caz, pentru a reduce ameninţarea pana la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie ar putea include:
- discutarea complexitatii şi naturii onorariilor percepute de comitetul de audit sau de conducere;
- luarea de mãsuri pentru a reduce dependenta de client;
- revizuirea controalelor externe de calitate; şi
- consultarea unei terţe pãrţi, cum ar fi un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil.
290.206 De asemenea, poate aparea o ameninţare generata de interesul propriu atunci când onorariile generate de clientul certificãrii reprezintã o proporţie mare din veniturile unui partener individual. Importanta ameninţãrii trebuie evaluatã şi, dacã ameninţarea este altfel decât în mod clar nesemnificativa, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsuri de protecţie, dupã cum este necesar, pentru a reduce ameninţarea pana la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie ar putea include:
- politici şi proceduri pentru a monitoriza şi implementa controlul calitãţii misiunilor de certificare; şi
- implicarea unui contabil autorizat suplimentar care nu a fost membru al echipei de certificare, pentru a revizui munca efectuatã sau, dupã caz, pentru a acorda consultanţa.
290.207 O ameninţare generata de interesul propriu poate aparea dacã onorariile datorate de un client al certificãrii pentru servicii profesionale rãmân restante pentru o perioada lungã de timp, în special dacã o parte importanta nu este plãtitã înainte de emiterea raportului de certificare pentru anul urmãtor. În general, plata unor astfel de onorarii trebuie sa fie solicitatã înainte de emiterea raportului. Pot fi aplicate urmãtoarele mãsuri de protecţie:
- discutarea nivelului onorariilor restante cu comisia de audit sau cu alte persoane însãrcinate cu guvernanta;
- implicarea unui contabil autorizat suplimentar care nu a luat parte la misiunea de certificare, pentru a acorda consultanţa sau pentru a examina munca efectuatã.
Firma trebuie sa ia în considerare, de asemenea, dacã onorariile care au depãşit termenul ar putea fi privite ca fiind echivalentul unui împrumut cãtre client şi dacã, din cauza valorii onorariilor care au depãşit termenul, este cazul ca firma sa fie redesemnata.
290.208 Atunci când o firma obţine o misiune de certificare pentru un onorariu mult mai mic decât cel aplicat de firma anterioarã sau fata de cel utilizat de alte firme, ameninţarea generata de interesul propriu nu va fi redusã la un nivel acceptabil decât dacã:
- firma poate sa demonstreze ca aloca misiunii respective suficient timp şi resurse umane calificate; şi
- sunt respectate toate standardele aplicabile de certificare, îndrumãrile şi procedurile de control al calitãţii.
290.209 Onorariile contingente sunt onorarii calculate pe o baza predeterminata cu privire la rezultatul unei tranzacţii sau al muncii efectuate. În contextul acestei secţiuni, onorariile nu sunt considerate ca fiind contingente dacã ele au fost stabilite de o instanta sau o de alta autoritate publica.
290.210 Un onorariu contingent încasat de o firma pentru o misiune de certificare poate conduce la o ameninţare generata de interesul propriu şi de favorizare, ameninţare ce nu poate fi redusã la un nivel acceptabil prin nicio mãsura de protecţie. În consecinta, o firma nu trebuie sa încheie niciun acord privind onorariile pentru o misiune de certificare în care valoarea onorariului depinde de rezultatul muncii de certificare sau de elemente care fac obiectul misiunii de certificare.
290.211 Un onorariu contingent aplicat de cãtre o firma pentru un serviciu de noncertificare furnizat unui client al certificãrii poate constitui, de asemenea, o ameninţare generata de interesul propriu şi de favorizare. Dacã s-a stabilit de comun acord sau s-a negociat asupra valorii onorariului pentru o misiune de noncertificare ori s-a intentionat acest lucru, pe parcursul unei misiuni de certificare, iar acest onorariu a depins de rezultatul acelei misiuni de certificare, amenintarile nu ar putea fi reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea niciunei mãsuri de protecţie. În consecinta, singura soluţie acceptabilã este de a nu accepta un astfel de angajament. În cazul altor tipuri de acorduri pentru onorariile contingente, importanta amenintarilor generate va depinde de factori precum:
- gama de posibile valori ale onorariilor;
- gradul de variabilitate;
- baza pe care se calculeazã onorariul;
- dacã rezultatul tranzacţiei urmeazã sa fie revizuit de o terta parte independenta; şi
- impactul evenimentului sau al tranzacţiei asupra misiunii de certificare.
Importanta amenintarilor trebuie evaluatã şi, dacã amenintarile sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsuri de protecţie, dupã cum este necesar, pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie ar putea include:
- prezentarea complexitatii şi a naturii onorariilor utilizate comitetului de audit sau altor persoane însãrcinate cu guvernarea;
- examinarea sau determinarea onorariului final de cãtre o terta parte independenta; şi
- politicile şi procedurile de calitate şi control.
290.212 Acceptarea de cadouri sau a ospitalitatii din partea unui client al certificãrii poate duce la ameninţãri generate de interesul propriu şi de familiaritate. Atunci când o firma sau un membru al echipei de certificare accepta daruri sau ospitalitate, cu excepţia cazului în care valoarea este în mod clar nesemnificativa, amenintarile la adresa independentei nu pot fi reduse pana la un nivel acceptabil prin aplicarea niciunei mãsuri de protecţie. În consecinta, o firma sau un membru al echipei de certificare nu trebuie sa accepte astfel de oferte.
290.213 Atunci când au loc sau par sa aibã loc litigii între firma sau un membru al echipei de certificare şi clientul certificãrii, poate aparea o ameninţare generata de interesul propriu sau de intimidare. Relaţia dintre conducerea clientului şi membrii echipei de certificare trebuie sa fie caracterizatã de sinceritate completa şi transparenta totalã privind toate aspectele operaţiunilor afacerii unui client. Conducerea firmei şi cea a clientului pot ocupa poziţii adverse în cadrul litigiului, afectand intenţia conducerii de a face prezentãri complete, iar firma se poate confrunta cu o ameninţare generata de interesul propriu. Importanta ameninţãrii generate va depinde de factori precum:
- pragul de semnificatie al litigiului;
- natura misiunii de certificare; şi
- dacã litigiul are legatura cu o misiune anterioarã de certificare.
Odatã ce importanta ameninţãrii a fost evaluatã, trebuie aplicate urmãtoarele mãsuri de protecţie, dacã este necesar, pentru a reduce amenintarile la un nivel acceptabil:
- informarea comitetului de audit sau a altor persoane însãrcinate cu guvernarea cu privire la complexitatea şi natura litigiului;
- dacã litigiul implica un membru al echipei de certificare, îndepãrtarea acelei persoane din echipa de certificare; sau
- implicarea unui profesionist contabil suplimentar din firma care nu a fost un membru al echipei de certificare, pentru a revizui munca efectuatã sau, dupã caz, pentru a acorda consultanţa.
Dacã astfel de mãsuri de protecţie nu reduc ameninţarea la un nivel adecvat, singura soluţie adecvatã este retragerea din misiunea de certificare ori refuzarea acesteia.

INTERPRETARILE SECŢIUNII 290

Aceste interpretãri se referã la aplicarea Codului Etic IFAC pentru profesioniştii contabili pe subiecte ce corespund intrebarilor specifice primite. Este posibil ca cei care intra sub incidenta altor corpuri normalizatoare, cum ar fi Comisia de Valori Mobiliare din Statele Unite ale Americii, sa doreasca sa se consulte cu aceste organisme cu privire la poziţia acestora fata de aceste aspecte.

INTERPRETAREA 2003-01

Prestarea de servicii de noncertificare cãtre clienţii certificãrii
Codul Etic IFAC pentru profesioniştii contabili abordeaza, în cadrul paragrafelor 290.157-290.204 inclusiv, problema prestãrii de servicii de noncertificare cãtre clienţii certificãrii. Codul nu include, în prezent, nicio prevedere tranzitorie cu privire la cerinţele prezentate în aceste paragrafe; cu toate acestea, Comitetul pentru etica a concluzionat ca este adecvat sa se permitã o perioada de timp tranzitorie de un an, pe durata cãreia pot ajunge la termen contractele existente de prestare de servicii de necertificare pentru clienţi ai certificãrii, dacã sunt puse în practica mãsuri de protecţie suplimentare pentru a reduce orice ameninţare la adresa independentei pana la un nivel nesemnificativ. Aceasta perioada tranzitorie începe la 31 decembrie 2004 (sau de la data implementarii Codului, pentru acele corpuri membre IFAC care au adoptat o data de implementare anterioarã).

INTERPRETAREA 2003-02

Rotatia partenerului principal al misiunii pentru clienţii de audit care sunt entitãţi cotate
Codul Etic IFAC pentru profesioniştii contabili abordeaza, în cadrul paragrafelor 290.153-290.156, problema rotatiei partenerului principal al misiunii, în cazul clienţilor de audit al situaţiilor financiare care sunt entitãţi cotate.
Paragrafele stipuleazã ca, în cadrul auditarii situaţiilor financiare ale unei entitãţi cotate, partenerul misiunii trebuie sa fie rotit dupã ce a ocupat aceasta poziţie o perioada de timp predeterminata, nu mai mare de 7 ani, în mod normal. Se mai stipuleazã faptul ca, în anumite circumstanţe, poate fi necesar un anumit grad de flexibilitate a periodicitatii rotatiei. Comitetul pentru etica considera ca implementarea (sau adoptarea anterioarã) a Codului reprezintã un exemplu de circumstanţã în care poate fi necesar un anumit grad de flexibilitate a periodicitatii rotatiei.
În prezent, Codul nu include nicio prevedere tranzitorie cu privire la aceste cerinţe. Cu toate acestea, Comitetul pentru etica a concluzionat ca este adecvat sa se permitã o perioada tranzitorie de 2 ani. În consecinta, la implementarea sau adoptarea rapida a Codului, deşi perioada de timp în care partenerul misiunii a prestat pentru clientul de audit al situaţiilor financiare trebuie luatã în considerare atunci când se determina momentul rotatiei, partenerul poate sa continue sa lucreze ca partener al misiunii încã 2 ani suplimentari de la data implementarii (sau a adoptãrii anterioare) înainte ca rotatia misiunii sa aibã loc. În astfel de circumstanţe, trebuie respectate cerinţele suplimentare din paragraful 290.156 de aplicare a mãsurilor de protecţie echivalente pentru a reduce amenintarile pana la un nivel acceptabil.

INTERPRETAREA 2005-01

Aplicarea secţiunii 290 misiunilor de certificare care nu sunt misiuni de auditare a situaţiilor financiare
Aceasta interpretare oferã îndrumãri privind aplicarea cerinţelor de independenta conţinute în secţiunea 290 privind misiunile de certificare care nu sunt misiuni de audit asupra situaţiilor financiare.
Aceasta interpretare se concentreaza pe aspectele aplicãrii, care sunt specifice misiunilor de certificare care nu sunt misiuni de audit asupra situaţiilor financiare. Exista şi alte probleme cuprinse în secţiunea 290 care sunt relevante pentru abordarea cerinţelor de independenta pentru toate misiunile de certificare. De exemplu, paragraful 290.15 stipuleazã ca trebuie luat în considerare dacã firma considera ca ar putea sa apara ameninţãri care pot fi generate de interesele şi relaţiile firmelor în reţea. În mod asemãnãtor, paragraful 290.21 stipuleazã ca pentru clienţii certificãrii, în afarã clienţilor de audit al situaţiilor financiare ale unei entitãţi cotate, atunci când echipa de certificare are motive sa creadã ca o entitate legatã a unui astfel de client al certificãrii este relevanta pentru evaluarea independentei firmei fata de client, echipa de certificare trebuie sa analizeze şi acea entitate legatã atunci când evalueaza independenta şi aplicarea mãsurilor corecte de protecţie. Aceste probleme nu sunt abordate în mod specific în aceasta interpretare.
Asa cum s-a explicat în Cadrul Internaţional pentru Misiuni de Certificare emis de cãtre Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi de Certificare, într-o misiune de certificare profesionistul contabil independent exprima o concluzie care are ca scop sporirea gradului de încredere a grupului-tinta de utilizatori, în afarã partii responsabile, privind rezultatul evaluãrii sau masurarii unui aspect în comparatie cu nişte criterii date.
Misiuni de certificare bazate pe declaraţii
Într-o misiune de certificare bazatã pe declaraţii, evaluarea sau mãsurarea subiectului în cauza este efectuatã de cãtre partea responsabilã, iar informaţia legatã de subiectul în cauza este sub forma unei declaraţii fãcute de cãtre partea responsabilã cãtre utilizatorii-tinta.
În misiunile de certificare bazate pe declaraţii se cere ca partea responsabilã sa fie independenta. Partea responsabilã poate fi responsabilã pentru informaţia legatã de aspectul-cheie şi poate fi responsabilã chiar pentru aspectul-cheie în sine.
În acele misiuni de certificare bazate pe declaraţii, acolo unde partea responsabilã este responsabilã pentru informaţia aspectului-cheie, dar nu şi pentru aspectul-cheie în sine, se cere independenta din partea partii responsabile. În plus, ar trebui acordatã atentie oricãror ameninţãri pe care firma crede ca interesele şi relaţiile dintre un membru al echipei de certificare, firma, o firma din reţea şi partea responsabilã pentru aspectul-cheie le-ar putea crea.
Misiuni de certificare cu raportare directa
Într-o misiune de certificare cu raportare directa, profesionistul contabil independent fie desfãşoarã direct evaluarea sau mãsurarea subiectului în cauza, fie obţine o declaraţie din partea celui responsabil care a desfãşurat evaluarea sau mãsurarea, evaluare sau mãsurare care nu este pusã la dispoziţia grupului-tinta de utilizatori. Subiectul în cauza este furnizat grupului-tinta de utilizatori în cadrul raportului de certificare.
Într-o misiune de certificare cu raportare directa se cere independenta din partea partii responsabile atunci când este responsabilã cu subiectul în cauza.
Mai multe pãrţi responsabile
Şi în misiunile de certificare bazate pe declaraţii şi în cele de raportare directa s-ar putea sa existe mai multe pãrţi responsabile. De exemplu, i se poate cere unui contabil independent din sectorul public sa ofere certificare pe statisticile lunare de circulaţie ale mai multor cotidiene independente. Misiunea poate fi o misiune de certificare pe baza declaraţiilor în cadrul cãreia fiecare ziar isi evalueaza circulaţia, iar statisticile sunt prezentate într-o declaraţie care este pusã la dispoziţia utilizatorilor-tinta. Pe de alta parte, misiunea ar putea fi o misiune de certificare de raportare directa în care nu exista nicio declaraţie şi se poate sa existe sau nu o afirmatie scrisã din partea ziarelor.
În astfel de misiuni, atunci când se determina dacã este necesarã aplicarea prevederii din secţiunea 290 fiecãrei pãrţi responsabile, s-ar putea ca firma sa ţinã cont de faptul ca o relatie sau un interes dintre firma sau un membru al echipei de certificare şi o anumitã parte responsabilã ar putea sa dea naştere unei ameninţãri la adresa independentei care nu este în mod clar nesemnificativa în contextul informatiei legate de subiectul în cauza. Aceasta determinare va tine cont de:
- importanta informatiei legate de informaţiile legate de subiectul în cauza (sau subiectul în cauza în sine), pentru care partea responsabilã respectiva este responsabilã; şi
- gradul de interes public care este asociat cu misiunea.
Dacã firma determina faptul ca ameninţarea la adresa independentei creata de cãtre o astfel de relatie cu o anumitã parte responsabilã ar fi în mod cert nesemnificativa, s-ar putea sa nu fie necesarã aplicarea tuturor prevederilor acestei secţiuni acelei pãrţi responsabile.
Am elaborat urmãtorul exemplu pentru a demonstra aplicarea secţiunii 290. Se presupune ca un client nu este un client de audit al situaţiilor financiare ale firmei sau ale firmei în reţea.
O firma este angajata pentru a oferi certificare asupra rezervelor totale certe de petrol deţinute de 10 companii independente. Fiecare companie a desfãşurat studii geografice şi tehnice pentru a-şi determina rezervele (subiectul în cauza). Se stabilesc criterii pentru a determina momentul în care o rezerva poate fi consideratã a fi certa, moment pe care profesionistul contabil independent îl determina a fi un criteriu potrivit pentru misiune.
Rezervele certe pentru fiecare companie la 31 decembrie 20X0 au fost urmãtoarele:


────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                              Rezerve certe de petrol
                                                   (mii barili)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Compania 1                                                      5.200
    Compania 2                                                        725
    Compania 3                                                      3.260
    Compania 4                                                     15.000
    Compania 5                                                      6.700
    Compania 6                                                     39.126
    Compania 7                                                        345
    Compania 8                                                        175
    Compania 9                                                     24.135
    Compania 10                                                     9.635
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    TOTAL:                                                        104.301
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



Misiunea ar putea fi structuratã în mai multe feluri:

Misiuni bazate pe declaraţii
A1. Fiecare companie isi evalueaza rezervele şi face o declaraţie firmei şi grupului-tinta de utilizatori.
A2. O entitate, alta decât compania, evalueaza rezervele şi oferã o declaraţie cãtre firma şi cãtre grupul-tinta de utilizatori.

Misiuni de raportare directa
D1. Fiecare companie evalueaza rezervele şi îi furnizeazã firmei o declaraţie scrisã care evalueaza rezervele sale pe baza unor criterii stabilite pentru evaluarea rezervelor certe. Declaraţia nu este pusã la dispoziţia grupului-tinta de utilizatori.
D. Firma evalueaza direct rezervele unora dintre companii.
Aplicarea metodei
A1. Fiecare companie isi evalueaza rezervele şi face o declaraţie firmei şi grupului-tinta de utilizatori.
Exista mai multe pãrţi responsabile în aceasta misiune (companiile 1-10). Atunci când se determina dacã este necesarã aplicarea prevederilor privind independenta tuturor companiilor, firma ar putea sa ţinã cont de faptul ca un interes sau o relatie cu o anumitã companie ar putea crea o ameninţare la adresa independentei, care nu este clar nesemnificativa. Aceasta va tine cont de factori cum ar fi:
- importanta rezervelor certe ale companiei în relatie cu rezervele totale asupra cãrora trebuie sa se facã raportarea; şi
- gradul de interes public asociat cu misiunea (paragraful 290.14).
De exemplu, Compania 8 contabilizeaza 0,16% din rezervele totale, prin urmare o relatie sau un interes de afaceri cu Compania 8 ar duce la o ameninţare mai mica decât o relatie similarã cu Compania 6, care contabilizeaza aproximativ 37,5% din rezerve.
Dupã ce a determinat acele companii la care se aplica cerinţele privind independenta, echipei de certificare şi firmei li se cere sa fie independente fata de acele pãrţi responsabile, care ar putea fi considerate ca fiind clientul certificãrii (paragraful 290.14)
A2. O entitate, alta decât compania, evalueaza rezervele şi oferã o declaraţie cãtre firma şi cãtre grupul-tinta de utilizatori.
Firmei i se cere sa fie independenta fata de entitatea care evalueaza rezervele şi oferã o declaraţie firmei şi grupului-tinta de utilizatori (paragraful 290.17). Acea entitate nu este responsabilã pentru subiectul în cauza şi astfel ar trebui acordatã mai multã atentie oricãror ameninţãri pe care firma are motive sa le creadã a fi generate de interese/relaţii cu partea responsabilã pentru subiectul în cauza în aceasta misiune (companiile 1-10). Dupã cum s-a discutat în exemplul A1 de mai sus, s-ar putea ca firma sa ţinã cont de faptul ca un interes sau o relatie cu o anumitã companie ar crea o ameninţare la adresa independentei care nu este nesemnificativa.
D1. Fiecare companie evalueaza rezervele şi îi da firmei o declaraţie scrisã care evalueaza rezervele sale pe baza criteriilor stabilite pentru evaluarea rezervelor certe. Declaraţia nu este pusã la dispoziţia grupului-tinta de utilizatori.
Exista mai multe pãrţi responsabile în aceasta misiune (companiile 1-10). Atunci când se determina dacã este necesarã aplicarea prevederilor de independenta tuturor companiilor, firma s-ar putea sa ţinã cont de faptul ca un interes sau o relatie cu o anumitã companie ar crea o ameninţare la adresa independentei care nu este nesemnificativa. Aceasta va tine cont de factori cum ar fi:
- importanta rezervelor certe ale companiei în relatie cu rezervele totale asupra cãrora trebuie sa se facã raportarea; şi
- gradul de interes public asociat cu misiunea (paragraful 290.14).
De exemplu, Compania 8 contabilizeaza 0,16% din rezerve, prin urmare o relatie sau un interes de afaceri cu Compania 8 ar duce la o ameninţare mai mica decât o relatie similarã cu Compania 6, care contabilizeaza aproximativ 37,5% din rezerve.
Dupã ce a determinat acele companii la care se aplica cerinţele privind independenta, echipei de certificare şi firmei li se cere sa fie independente fata de acele pãrţi responsabile, care ar putea fi considerate ca fiind clientul certificãrii (paragraful 290.14).
D. Firma evalueaza direct rezervele unora dintre companii.
Aplicarea este aceeaşi ca în exemplul D1.

PARTEA C
Profesioniştii contabili angajaţi

Secţiunea 300 Introducere
Secţiunea 310 Conflicte potenţiale
Secţiunea 320 Întocmirea şi raportarea informaţiilor
Secţiunea 330 Luarea de mãsuri în cunostinta de cauza
Secţiunea 340 Interese financiare
Secţiunea 350 Stimulente. Acceptarea şi emiterea de oferte.

SECŢIUNEA 300
Introducere

300.1 Aceasta parte a Codului ilustreaza modul în care cadrul conceptual din partea A trebuie aplicat de cãtre profesioniştii contabili angajaţi.
300.2 Investitorii, creditorii, angajatorii şi alte sectoare ale comunitãţii de afaceri, precum şi guvernarile şi publicul larg se pot baza pe activitatea profesionistilor contabili angajaţi. Aceştia pot fi unici responsabili sau responsabili în comun de întocmirea şi raportarea informaţiilor financiare şi de alta natura pe care se pot baza organizaţiile angajatoare şi tertele pãrţi. Aceştia pot fi responsabili şi de oferirea unei administrãri financiare eficiente şi a unei consultante competente cu privire la varietatea aspectelor legate de profesie.
300.3 Un profesionist contabil angajat poate fi salariat, partener, director (executiv sau nonexecutiv), manager proprietar, voluntar sau unul care lucreazã pentru una ori mai multe organizaţii angajatoare. Forma legalã a relatiei cu organizaţiile angajatoare, dacã exista, nu are niciun efect asupra responsabilitãţilor etice care revin profesionistilor contabili angajaţi.
300.4 Un profesionist contabil angajat are responsabilitatea de a duce mai departe scopurile legitime ale organizaţiei sale angajatoare. Prezentul cod nu incearca sa împiedice un profesionist contabil angajat de la îndeplinirea acestor responsabilitãţi, dar ia în considerare circumstanţele în care pot aparea conflicte, doar din datoria de a respecta principiile fundamentale.
300.5 Un profesionist contabil angajat deţine, de obicei, o poziţie superioarã într-o organizaţie. Cu cat nivelul poziţiei este mai înalt, cu atât vor fi mai mari capacitatea şi posibilitatea de a influenta evenimentele, practicile şi atitudinile. De la un profesionist contabil angajat se asteapta sa incurajeze o cultura bazatã pe etica într-o organizaţie angajatoare care subliniaza importanta pe care conducerea superioarã o acorda conduitei etice.
300.6 Exemplele prezentate în secţiunile urmãtoare au ca scop ilustrarea modului în care cadrul conceptual se va aplica şi nu se doresc a fi, nici nu trebuie interpretate ca o lista exhaustiva a tuturor circumstanţelor intalnite de un profesionist contabil angajat, care pot conduce la ameninţãri la adresa conformitatii cu principiile. În consecinta, nu este suficient pentru un profesionist contabil angajat doar sa respecte aceste exemple; mai degraba, cadrul conceptual trebuie aplicat circumstanţelor particulare care apar.
300.7 Respectarea principiilor fundamentale poate fi potenţial ameninţatã de o varietate de circumstanţe. Multe ameninţãri se încadreazã în urmãtoarele categorii:
- interes propriu;
- autoexaminare;
- favorizare;
- familiaritate; şi
- intimidare.
Aceste ameninţãri sunt discutate, în continuare, în partea A a prezentului cod.
300.8 Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţãri generate de interesul propriu pentru un profesionist contabil angajat, dar nu sunt limitate la:
- interese financiare, împrumuturi sau garanţii;
- acorduri de compensare prin stimulente;
- utilizarea inadecvata personalã a activelor corporative;
- preocuparea cu privire la siguranta muncii;
- presiunea comercialã din exteriorul organizaţiei angajatoare.
300.9 Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţãri generate de autoexaminare includ, dar nu sunt limitate la deciziile de specialitate sau la date care fac obiectul examinãrii şi justificarii de cãtre acelaşi profesionist contabil angajat pentru a lua aceste decizii sau pentru redactarea datelor.
300.10 Atunci când sunt duse mai departe scopurile legitime şi obiectivele organizaţiilor lor angajatoare, profesioniştii contabili angajaţi pot promova poziţia organizaţiei, cu condiţia ca orice declaraţii efectuate sa nu fie nici false, nici sa nu induca în eroare. Astfel de acţiuni nu ar crea, în general, o ameninţare legatã de presiuni.
300.11 Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţãri ale familiaritatii, dar care nu sunt limitate la:
- un profesionist contabil angajat într-o poziţie ce influenţeazã raportarea financiarã sau nonfinanciara ori deciziile de afaceri, care are un afin sau un membru apropiat al familiei în poziţia de a beneficia de pe urma acestei influente;
- asocierea de lungã durata cu contacte din domeniu care influenţeazã deciziile de afaceri;
- acceptarea unui cadou sau a unui tratament preferenţial, cu excepţia cazului în care valoarea acestuia nu este în mod clar nesemnificativa.
300.12 Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţãri, generata de intimidare, includ, dar nu sunt limitate la:
- ameninţarea concedierii sau a înlocuirii profesionistului contabil angajat sau a afinului ori a rudei apropiate ca urmare a unui dezacord cu privire la aplicarea unui principiu contabil sau a modului în care informaţiile financiare urmeazã sa fie raportate;
- o personalitate dominanta care incearca sa influenteze procesul decizional, de exemplu, cu privire la acordarea de contracte sau cu privire la aplicarea unui principiu contabil.
300.13 Profesioniştii contabili angajaţi pot, de asemenea, intalni situaţii specifice care pot conduce la ameninţãri unice generate de conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale. În toate relaţiile profesionale şi de afaceri, profesioniştii contabili angajaţi trebuie sa fie mereu atenti la astfel de situaţii şi ameninţãri.
300.14 Mãsurile de protecţie care pot elimina sau reduce pana la un nivel acceptabil amenintarile intalnite de profesioniştii contabili angajaţi se încadreazã în doua mari categorii:
a) mãsurile de protecţie create de cãtre profesie, legislaţie sau reglementare; şi
b) mãsurile de protecţie din mediul de lucru.
300.15 Exemple de mãsuri de protecţie create de profesie, legislaţie sau reglementare sunt detaliate în paragraful 100.12 din partea A din prezentul cod.
300.16 Mãsurile de protecţie din mediul de lucru includ, dar nu sunt limitate la:
- sistemul de supraveghere corporativa al organizaţiei angajatoare sau alte structuri de supraveghere;
- programele de etica şi conduita ale organizaţiei angajatoare;
- procedurile de recrutare din cadrul organizaţiei angajatoare, care accentueaza importanta angajãrii unui personal extrem de competent;
- controale interne aprofundate;
- proceduri disciplinare adecvate;
- conducerea care subliniaza importanta conduitei etice şi se asteapta ca angajaţii sa acţioneze în mod etic;
- politicile şi procedurile de implementare şi monitorizare a calitãţii performantei angajaţilor;
- comunicarea oportuna a politicilor şi procedurilor organizaţiei angajatoare, inclusiv orice modificare a acestora, tuturor angajaţilor şi formarea şi educarea adecvatã cu privire la aceste politici şi proceduri;
- politici şi proceduri de împuternicire şi încurajare a angajaţilor de a informa nivelele superioare din cadrul organizaţiei angajatoare asupra oricãror aspecte etice care îi privesc fãrã teama de represalii;
- consultarea cu un alt profesionist contabil corespunzãtor.
300.17 În situaţiile în care un profesionist contabil angajat considera ca alte persoane vor continua o conduita sau acţiune care nu este etica, în cadrul organizaţiei angajatoare, profesionistul contabil angajat trebuie sa aibã în vedere apelarea la consilierea juridicã. În aceste cazuri extreme, în care orice mãsuri de protecţie disponibile au fost epuizate şi nu exista posibilitatea de a reduce ameninţarea la un nivel acceptabil, un profesionist contabil angajat poate concluziona ca este adecvatã demisionarea din cadrul organizaţiei angajatoare.

SECŢIUNEA 310
Conflicte potenţiale

310.1 Un profesionist contabil angajat are obligaţia profesionalã de a se conformã principiilor fundamentale. Pot exista totuşi situaţii în care responsabilitãţile acestora fata de o organizaţie angajatoare şi obligaţiile profesionale de a se conformã principiilor fundamentale intra în conflict. De obicei, un profesionist contabil angajat trebuie sa susţinã obiectivele legitime şi etice enunţate de cãtre angajator şi regulile şi procedurile stabilite în sprijinul acestor obiective. Cu toate acestea, atunci când conformitatea cu principiile fundamentale este ameninţatã, un profesionist contabil angajat trebuie sa aibã în vedere modul în care va reactiona în aceste situaţii.
310.2 Ca o consecinta a responsabilitãţilor fata de o organizaţie angajatoare, un profesionist contabil angajat se poate afla sub presiunea de a acţiona sau de a se comporta într-un mod care sa ameninte direct ori indirect conformitatea cu principiile fundamentale. Astfel de presiuni pot fi explicite sau implicite; ele pot veni de la un supervizor, manager, director sau alta persoana din cadrul organizaţiei angajatoare. Un profesionist contabil angajat poate sa se confrunte cu presiuni legate de:
- încãlcarea legii sau a reglementãrilor;
- încãlcarea standardelor tehnice sau profesionale;
- facilitarea strategiilor lipsite de etica şi ilegale de gestionare a veniturilor;
- minciuna sau inducerea în eroare involuntara (inclusiv inducerea în eroare prin pãstrarea tacerii) a altor persoane, în special:
- a auditorilor organizaţiei angajatoare; sau
- a reglementatorilor;
- emiterea sau alt tip de asociere cu un raport financiar ori nefinanciar care reprezintã în mod semnificativ eronat faptele, inclusiv situaţii legate de:
- situaţiile financiare;
- respectarea fiscalitatii;
- respectarea legilor; sau
- rapoarte solicitate de cãtre organele de reglementare a titlurilor de valoare.
310.3 Semnificatia amenintarilor generate de astfel de presiuni, cum ar fi cele legate de intimidare, trebuie evaluatã şi, dacã sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, trebuie avute în vedere mãsuri de protecţie ce trebuie aplicate pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil aceste ameninţãri. Astfel de mãsuri de protecţie pot include:
- obţinerea unei consilieri, când este cazul, din interiorul organizaţiei angajatoare, de la un consilier profesionist independent sau de la un organism profesional relevant;
- existenta unui proces oficial de soluţionare a disputelor în interiorul organizaţiei angajatoare;
- apelarea la consultanţa juridicã.

SECŢIUNEA 320
Întocmirea şi raportarea informaţiilor

320.1 Profesionistul contabil angajat este adesea implicat în întocmirea şi raportarea informaţiilor care pot fi fie fãcute publice, fie utilizate de cãtre alte persoane din interiorul sau exteriorul organizaţiei angajatoare. Astfel de informaţii pot include informaţii financiare sau administrative, de exemplu: prognoze şi bugete, situaţii financiare, discuţii administrative şi analize şi scrisoarea de declaraţie a conducerii, furnizatã auditorilor ca parte a unui audit al situaţiilor financiare. Un profesionist contabil angajat trebuie sa întocmeascã sau sa prezinte astfel de informaţii în mod corect, just şi în conformitate cu standardele profesionale relevante, astfel încât informaţiile sa fie intelese în contextul lor.
320.2 Un profesionist contabil angajat care are responsabilitatea de a întocmi sau a aproba situaţii financiare de uz general pentru o organizaţie angajatoare trebuie sa se asigure ca acele situaţii financiare sunt prezentate în conformitate cu standardele aplicabile de raportare financiarã.
320.3 Un profesionist contabil angajat trebuie sa menţinã informaţiile pentru care este responsabil, astfel încât acestea:
- sa descrie clar natura realã a tranzacţiilor de afaceri, a activelor şi a datoriilor;
- sa clasifice şi sa înregistreze informaţiile în timp util şi într-un mod adecvat; şi
- sa reprezinte faptele cu acuratete şi în mod complet din toate punctele de vedere.
320.4 Amenintarile ce vizeazã conformitatea cu principiile fundamentale, de exemplu cele generate de interesul propriu, de obiectivitate sau de competenta profesionalã şi prudenta, pot aparea atunci când un profesionist contabil angajat poate fi în pericol (fie din exterior, fie prin posibilitatea unui câştig personal) de a fi asociat cu informaţii eronate sau cu informaţii eronate generate de acţiunile altor persoane.
320.5 Importanta unor astfel de ameninţãri va depinde de factori cum ar fi sursa presiunilor şi gradul în care informaţiile sunt sau pot fi eronate. Importanta amenintarilor trebuie sa fie evaluatã şi, dacã sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, trebuie luate în considerare şi aplicate mãsurile de protecţie necesare pentru a elimina sau reduce aceste ameninţãri la un nivel acceptabil. Acest tip de mãsuri de protecţie poate include consultarea superiorilor din cadrul organizaţiei angajatoare, de exemplu comitetul de audit sau alt corp responsabil cu guvernarea ori alt organism profesional relevant.
320.6 Atunci când nu este posibila reducerea ameninţãrii la un nivel acceptabil, un profesionist contabil angajat ar trebui sa refuze sa rãmânã asociat cu informaţiile pe care le considera ca sunt sau pot fi eronate. Dacã profesionistul contabil angajat este constient de faptul ca emiterea unor informaţii eronate este fie semnificativã, fie persistenta, acesta trebuie sa aibã în vedere informarea autoritãţilor competente conform secţiunii 140. Profesionistul contabil angajat poate, de asemenea, sa facã apel la consultanţa juridicã sau sa demisioneze.

SECŢIUNEA 330
Luarea de mãsuri în cunostinta de cauza

330.1 Principiul fundamental al competentei profesionale şi al prudentei solicita ca un profesionist contabil angajat sa se implice doar în misiuni semnificative pentru care deţine sau poate obţine suficienta formare de specialitate ori suficienta experienta. Un profesionist contabil angajat trebuie sa nu induca în eroare, în mod voluntar, un angajator cu privire la nivelul de pregãtire şi experienta, nici nu trebuie sa omita sa facã apel la consilierea de specialitate adecvatã şi asistenta atunci când este cazul.
330.2 Situaţiile care ameninta capacitatea unui profesionist contabil angajat de a-şi îndeplini îndatoririle cu un suficient grad de competenta profesionalã şi prudenta includ:
- insuficient timp pentru a realiza şi încheia în mod adecvat sarcinile relevante;
- informaţii incomplete, restrictionate sau uneori inadecvate pentru îndeplinirea sarcinilor în mod adecvat;
- insuficienta experienta, formare şi / sau pregãtire;
- resurse necorespunzãtoare pentru îndeplinirea adecvatã a sarcinilor.
330.3 Semnificatia unor astfel de ameninţãri va depinde de factori cum ar fi gradul în care profesionistul contabil angajat colaboreazã cu ceilalţi, vechimea relativã în domeniu şi nivelul de supervizare şi de examinare aplicat activitãţii. Importanta amenintarilor trebuie evaluatã şi, dacã acestea sunt în mod clar semnificative, trebuie aplicate mãsuri de protecţie pentru a le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil. Mãsurile de protecţie vizate pot include:
- obţinerea unei formari sau a unei consilieri suplimentare;
- asigurarea ca exista suficient timp disponibil pentru a îndeplini sarcinile relevante;
- obţinerea asistenţei de la persoane care au experienta necesarã;
- consultarea, dacã este cazul, cu:
- superiorii din cadrul organizaţiei angajatoare;
- experţii independenţi; sau
- un organism profesional relevant.
330.4 Atunci când amenintarile nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil, profesionistul contabil angajat trebuie sa aibã în vedere dacã sa refuze sau nu îndeplinirea sarcinilor respective. Dacã profesionistul contabil angajat determina ca refuzul este adecvat, motivele pentru a face acest lucru trebuie sa fie clar comunicate.

SECŢIUNEA 340
Interese financiare

340.1 Un profesionist contabil angajat poate avea interese financiare sau poate fi la curent cu interesele financiare ale rudelor apropiate sau ale afinilor, care ar putea în unele situaţii sa conducã la ameninţãri generate de conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, amenintarile generate de interesul propriu la adresa obiectivitatii sau confidenţialitãţii pot fi cauzate de existenta unui motiv sau a unei ocazii de a manipula informaţii sensibile referitoare la preţ pentru a câştiga beneficii financiare. Exemple de situaţii care pot conduce la ameninţãri generate de interesul propriu includ, dar nu sunt limitate la situaţii în care un profesionist contabil angajat sau o ruda ori afin al acestuia:
- deţine un interes financiar direct sau indirect în organizaţia angajatoare şi valoarea acestui interes poate fi direct afectatã de deciziile luate de cãtre profesionistul contabil angajat;
- este eligibil pentru o prima aferentã unui profit şi valoarea primei poate fi direct afectatã de deciziile luate de cãtre profesionistul contabil angajat;
- deţine, direct sau indirect, optiuni pe acţiuni în organizaţia angajatoare, a cãror valoare poate fi direct afectatã de deciziile luate de cãtre profesionistul contabil angajat;
- deţine, direct sau indirect, optiuni pe acţiuni în organizaţia angajatoare, care sunt sau vor fi în curând eligibile pentru conversie; sau
- se poate califica pentru optiuni pe acţiuni în organizaţia angajatoare ori pentru prime aferente performantei dacã sunt atinse anumite obiective.
340.2 În evaluarea semnificatiei unei astfel de ameninţãri şi a mãsurilor de protecţie adecvate care trebuie aplicate pentru a elimina amenintarile sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil, un profesionist contabil angajat trebuie sa examineze natura interesului financiar. Aceasta include o evaluare a semnificatiei interesului financiar şi dacã acesta este direct sau indirect. În mod clar, ceea ce constituie un interes semnificativ sau de valoare într-o organizaţie angajatoare variaza de la persoana la persoana, în funcţie de circumstanţele personale.
340.3 Dacã amenintarile sunt în mod clar semnificative, mãsurile de protecţie sunt analizate şi aplicate asa cum este necesar pentru a elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil. Astfel de mãsuri de protecţie pot include:
- politici şi proceduri ale unui comitet independent de conducere pentru a determina nivelul de forma a remuneraţiei conducerii superioare;
- prezentarea informaţiilor cu privire la toate interesele relevante şi la orice planuri de tranzactionare a acţiunilor relevante pentru cei care sunt însãrcinaţi cu guvernarea organizaţiei angajatoare, conform oricãror politici interne;
- consultarea, atunci când este cazul, cu superiorii din cadrul organizaţiilor angajatoare;
- consultarea, atunci când este cazul, cu cei însãrcinaţi cu guvernarea organizaţiei angajatoare sau a organismelor profesionale relevante;
- proceduri de audit interne şi externe;
- educaţie actualizatã cu privire la aspecte legate de etica şi restrictii legale şi alte reglementãri privitoare la un potenţial trafic intern.
340.4 Un profesionist contabil angajat nu trebuie nici sa manipuleze informaţia, nici sa utilizeze informaţii confidenţiale în interes propriu.

SECŢIUNEA 350
Stimulente

Acceptarea sau emiterea de oferte
350.1 Unui profesionist contabil angajat, unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi un stimulent. Stimulentele pot lua forme diferite, incluzând cadouri, ospitalitate, tratamente preferenţiale şi solicitarea necorespunzãtoare de relaţii de prietenie şi loialitate.
350.2 Ofertele de stimulente pot reprezenta ameninţãri la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. Când unui profesionist contabil angajat sau unui afin ori unei rude afiliate i se oferã un stimulent, situaţia trebuie atent evaluatã. Amenintarile generate de interesul propriu cu privire la obiectivitate sau confidenţialitate apar atunci când un stimulent este oferit pentru a influenta acţiunile sau deciziile, pentru a incuraja un comportament ilegal sau incorect ori pentru a obţine informaţii confidenţiale. Amenintarile generate de intimidare cu privire la obiectivitate sau confidenţialitate apar dacã astfel de stimulente sunt acceptate şi sunt urmate de ameninţãri de a face publica oferta respectiva, daunand astfel fie reputaţiei profesionistului contabil angajat, fie reputaţiei afinului sau rudei apropiate a acestuia.
350.3 Importanta acestor ameninţãri va depinde de natura, valoarea şi intenţia din spatele ofertei. Dacã o terta parte rezonabila şi în cunostinta de cauza, la curent cu toate informaţiile relevante, va considera stimulentul ca nesemnificativ, fãrã scopul de a incuraja un comportament lipsit de etica, atunci un profesionist contabil angajat poate considera oferta ca aparţinând cursului normal al activitãţii, fãrã a reprezenta o ameninţare generata de conformitatea cu principiile fundamentale.
350.4 Dacã amenintarile evaluate sunt în mod clar semnificative, ar trebui luate în calcul şi aplicate mãsuri de protecţie pentru a le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil. Când aceste ameninţãri nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea unor mãsuri de protecţie, profesionistul contabil angajat nu ar trebui sa accepte stimulentul. Cum amenintarile reale sau aparente la adresa respectãrii principiilor fundamentale nu sunt generate doar de acceptarea unui stimulent, ci şi, uneori, prin simplul fapt ca o oferta a fost facuta în acest sens, mãsuri de protecţie suplimentare ar trebui adoptate. Un profesionist contabil angajat ar trebui sa evalueze riscul asociat tuturor ofertelor de acest gen şi ar trebui sa ia în considerare dacã acţiuni de tipul celor de mai jos ar trebui întreprinse:
a) când s-au fãcut astfel de oferte, sa informeze în cel mai scurt timp nivelurile superioare de conducere sau nivelurile însãrcinate cu guvernarea organizaţiei angajatoare;
b) sa informeze pãrţile terţe despre aceasta oferta - de exemplu, un organism profesional sau angajatorul persoanei care a fãcut oferta; un profesionist contabil angajat ar trebui totuşi sa facã apel la consultanţa juridicã înainte de a trece la aceasta etapa; şi
c) sa îi punã, în cel mai scurt timp, la curent pe afini şi pe rudele apropiate asupra amenintarilor relevante şi mãsurilor de protecţie ce trebuie luate, dacã aceştia ocupa poziţii ce pot permite oferirea de stimulente, de exemplu ca urmare a situaţiei lor profesionale; şi
d) sa informeze conducerea superioarã sau pe cei însãrcinaţi cu guvernarea organizaţiei angajatoare atunci când afinii sau rudele apropiate sunt angajaţi de cãtre competiţie sau de potentialii furnizori ai acelei organizaţii.
350.5 Un profesionist contabil angajat se poate afla într-o situaţie în care se preconizeaza ca sau este presat sa ofere stimulente pentru a subordona rationamentul altor persoane ori organizaţii, pentru a influenta procesul decizional sau obţinerea de informaţii confidenţiale.
350.6 Astfel de presiuni pot veni din interiorul organizaţiei angajatoare, de exemplu din partea unui coleg sau a unui superior. Ele pot veni şi de la o persoana sau de la o organizaţie din exterior care sugereaza acţiuni sau decizii de afaceri ce pot fi avantajoase organizaţiei angajatoare, influentand probabil activitatea unui profesionist contabil angajat.
350.7 Un profesionist contabil angajat nu trebuie sa ofere un stimulent pentru a influenta în mod nefavorabil rationamentul profesional al unei terţe pãrţi.
350.8 Atunci când presiunea de a oferi stimulente care nu sunt etice vine din exteriorul organizaţiei angajatoare, un profesionist contabil angajat trebuie sa se conformeze principiilor şi indrumarilor cu privire la soluţionarea conflictelor etice prezentate în partea A din prezentul cod.

DEFINIŢII
Expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificatii:
Publicitate - comunicarea cãtre public a unei informaţii despre serviciile sau abilitatile profesionistilor contabili independenţi, în vederea obţinerii de angajamente profesionale.
Clientul de certificare - partea responsabilã este (sunt) persoana (persoanele) care:
a) într-o misiune directa de raportare este responsabilã/sunt responsabile de subiectul în cauza; sau
b) într-o misiune pe baza de declaraţii, este responsabilã/sunt responsabile de informaţiile cu privire la subiectul în cauza şi poate/pot fi responsabilã/responsabile pentru subiectul în cauza.
(Pentru un client al certificãrii care este un client al auditului situaţiilor financiare a se vedea definitia clientului auditului situaţiilor financiare).
Misiune de certificare - o misiune în care un profesionist contabil independent exprima o concluzie al cãrui scop este de a spori gradul de încredere al grupului de utilizatori vizati, alţii decât partea responsabilã cu rezultatul evaluãrii sau masurarii unui subiect în cauza pe baza unor criterii.
(Pentru îndrumãri cu privire la misiunile de certificare a se vedea Cadrul pentru misiuni de certificare emis de cãtre Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Certificare care descrie elementele şi obiectivele unei misiuni de certificare şi identifica misiunile la care se aplica Standardele internaţionale de audit (ISA-urile), Standardele internaţionale pentru misiunile de examinare (ISRE), Standardele internaţionale pentru misiunile de certificare (ISAE) şi Standardele internaţionale pentru misiuni conexe (ISRS)).
Echipa de certificare - a) toţi membrii unei echipe de certificare pentru misiunea de certificare;
b) toate celelalte persoane dintr-o firma care pot influenta în mod direct rezultatul unei misiuni de certificare, inclusiv:
(i) cei care recomanda compensarea sau care supervizeaza direct, gestioneazã sau supravegheazã în alt mod partenerul misiunii de certificare cu privire la performanta misiunii de certificare. Din punctul de vedere al misiunii de audit al situaţiilor financiare, aceştia includ persoanele de la toate nivelurile succesive superioare, la un nivel mai înalt decât cel al partenerului de misiune dintre executivul superior al firmei;
(ii) cei care oferã consultanţa cu privire la aspecte tehnice sau de specialitate, tranzacţii sau evenimente pentru misiunea de certificare; şi
(iii) cei care oferã control al calitãţii pentru misiunea de certificare, inclusiv cei care efectueazã examinarea controlului calitãţii misiunii pentru misiunea de certificare; şi
c) din perspectiva clientului de audit al situaţiilor financiare, toţi cei care sunt într-o reţea de firme care pot influenta în mod direct rezultatul misiunii de audit al situaţiilor financiare.
În mod clar nesemnificativ - o problema care nu poate fi decât insignifianta şi care nu are consecinţe.
Afini - un pãrinte, copil sau frate/ sora care nu face parte dintre membrii apropiati ai familiei.
Onorariu contingent - un onorariu calculat pe o baza predeterminata cu privire la rezultatul sau produsul unei tranzacţii ori cu privire la rezultatul activitãţii realizate. Un onorariu care este stabilit de cãtre o instanta sau alta autoritate publica nu este contingent.
Interes financiar direct - un interes financiar:
- deţinut direct de cãtre şi sub controlul unui individ sau al unei entitãţi (inclusiv aceea gestionata pe o baza discretionara de alte persoane); sau
- deţinut ca beneficiu printr-un vehicul de investiţii colectiv, proprietate imobiliarã, fond sau alt mod intermediar controlat de cãtre entitate sau individ.
Director sau funcţionar - cel însãrcinat cu guvernarea unei entitãţi, indiferent de titulatura acestora care poate varia de la ţara la ţara.
Partenerul de misiune - un partener sau alta persoana din firma care este responsabilã de misiune sau de efectuarea acesteia şi de raportul care este emis în numele firmei şi care, atunci când este necesar, deţine autoritatea adecvatã din partea unui corp profesional, legal sau de reglementare.
Examinarea controlului calitãţii - un proces al cãrui scop este de a oferi o evaluare obiectivã, misiunii înainte de emiterea raportului, asupra rationamentelor semnificative pe care le face echipa misiunii şi a concluziilor la care aceasta a ajuns în formularea raportului.
Echipa de misiune - tot personalul care efectueazã o misiune, inclusiv orice experţi contractati de cãtre firma în legatura cu acea misiune.
Profesionist contabil existent - un profesionist contabil independent care deţine în prezent o misiune de audit sau care presteazã servicii contabile, fiscale, de consultanţa ori alte servicii similare pentru un client.
Interes financiar - un interes într-un instrument de capitaluri proprii sau într-o alta garantare a obligaţiunilor, de împrumut ori de indatorare al unei entitãţi, inclusiv drepturile şi obligaţiile de achizitionare a unui astfel de interes şi a instrumentelor direct derivate, aferente unui astfel de interes.
Situaţii financiare - bilanţurile, situaţiile veniturilor sau conturile de profit şi pierdere, situaţiile modificãrilor poziţiei financiare (care pot fi prezentate într-o varietate de moduri, de exemplu ca situaţie a fluxurilor de trezorerie sau ca o situaţie a fluxurilor de fonduri), note şi alte situaţii şi materiale explicative care sunt identificate ca fãcând parte din situaţiile financiare.
Clientul auditului situaţiilor financiare - o entitate cu privire la care o firma realizeazã o misiune de audit al situaţiilor financiare. Atunci când clientul este o entitate cotata, clientul auditarii situaţiilor financiare va include întotdeauna şi entitatile sale legate.
Misiunea de audit al situaţiilor - o misiune de certificare rezonabila în care un profesionist financiare contabil independent isi exprima o opinie cu privire la faptul dacã situaţiile financiare sunt sau nu întocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de raportare financiarã identificat, cum ar fi o misiune efectuatã conform cu Standardele internaţionale de audit. Acestea includ un audit statutar, care este auditul unei situaţii financiare solicitat de legislaţie sau de reglementãri.
Firma
a) un practician individual, partener sau corporatie de profesionisti contabili;
b) o entitate care controleazã astfel de pãrţi; şi
c) o entitate controlatã de astfel de pãrţi.
Membrii apropiati ai familiei - soţ/sotie (sau echivalentul) sau persoanele dependente.
Independenta - independenta este:
a) independenta de spirit - starea de spirit care permite emiterea unei opinii fãrã a fi afectat de influente care compromit judecata profesionalã şi care permite individului sa acţioneze cu integritate, sa isi exercite obiectivitatea şi rationamentul profesional;
b) independenta în aparenta - evitarea faptelor şi a situaţiilor care sunt atât de importante încât o terta parte rezonabila şi în cunostinta de cauza, care cunoaşte toate informaţiile relevante, inclusiv mãsurile de protecţie aplicate, ar concluziona în mod rezonabil ca integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al firmei sau al unui membru al echipei de certificare a fost compromis.
Interes financiar indirect - un interes financiar deţinut ca beneficiu printr-un vehicul de investiţii colectiv, proprietate imobiliarã, fond sau alt mod intermediar asupra cãruia individul sau entitatea nu are control.
Entitate cotata - o entitate ale carei acţiuni, acţiuni la bursa sau datorii sunt cotate sau listate pe o bursa recunoscuta ori sunt comercializate pe baza unor reglementãri ale unei burse recunoscute sau ale unui alt organism echivalent.
Firma din reţea - o entitate aflatã sub control, proprietate sau gestionare comuna cu cele ale firmei ori ale altei entitãţi, pe care o terta parte rezonabila şi în cunostinta de cauza, care cunoaşte toate informaţiile relevante, ar considera-o ca fãcând parte din firma, la nivel naţional sau internaţional.
Cabinet - un subgrup distinct, organizat fie pe criterii geografice, fie pe criterii legate de practica.
Profesionist contabil - o persoana care este membra a unui organism membru IFAC.
Profesionist contabil angajat - profesionist contabil angajat sau implicat într-o funcţie executivã sau nonexecutiva în arii de activitate cum ar fi: industrie, comerţ, servicii, sector public, învãţãmânt, sector nonprofit, organisme de reglementare sau profesionale ori un profesionist contabil contractat de o astfel de entitate.
Profesionist contabil independent - un profesionist contabil, indiferent de categoria de servicii (contabilitate, audit sau consultanţa) dintr-o firma care oferã servicii profesionale. Termenul este folosit şi pentru firmele de profesionisti contabili independenţi.
Serviciile profesionale - servicii care solicita aptitudini contabile sau aferente prestate de un profesionist contabil, care includ servicii de contabilitate, audit, fiscalitate, consultanţa şi management financiar.
Entitate legatã - o entitate care are oricare dintre relaţiile de mai jos cu clientul:
a) o entitate care controleazã, direct sau indirect, clientul, cu condiţia ca acest client sa fie semnificativ pentru entitate;
b) o entitate care deţine un interes financiar direct în client, cu condiţia ca o astfel de entitate sa exercite o influenta semnificativã asupra clientului, iar interesul în client sa fie semnificativ pentru entitate;
c) o entitate controlatã, direct sau indirect, de cãtre client;
d) - o entitate în care clientul sau orice entitate aferentã clientului, conform lit. c), deţine un interes financiar semnificativ care îi conferã o influenta semnificativã asupra unei astfel de entitãţi, iar interesul este semnificativ pentru client şi pentru entitatea sa aferentã prevãzutã la lit. c); şi
- o entitate care se afla sub control comun cu clientul (prin urmare, o entitate-sora), cu condiţia ca aceasta entitate şi clientul sa fie amândoi semnificativi pentru entitatea care controleazã atât clientul, cat şi entitatea-sora.

REVIZUIREA SECŢIUNII 290, INDEPENDENTA - MISIUNI DE CERTIFICARE

Urmãtoarele titluri şi paragrafe sunt adãugate dupã paragraful 290.13 existent. Paragrafele actuale 290.1-290.13 rãmân neschimbate. Paragrafele actuale 290.14-290.34 rãmân neschimbate, dar sunt renumerotate drept paragrafele 290.27-290.47. Paragrafele existente 290.100-290.214 rãmân de asemenea neschimbate. Noile paragrafe 290.14-290.26 sunt în vigoare pentru rapoartele de certificare cu începere de la 31 decembrie 2008.
Reţele şi firme din reţea
290.14 O entitate care aparţine unei reţele poate fi o firma, care este definitã în prezentul cod drept practician individual, partener sau corporatie de profesionisti contabili şi o entitate care controleazã sau este controlatã de astfel de pãrţi, sau entitatea poate fi de un alt tip, precum cabinet de consultanţa sau cabinet de practica profesionalã juridicã. Cerinţele referitoare la independenta din aceasta secţiune care se aplica unei firme din reţea se aplica oricãrei entitãţi care se încadreazã în definitia unei firme din reţea, independent dacã entitatea însãşi îndeplineşte definitia unei firme.
290.15 Dacã o firma este consideratã firma din reţea, firma trebuie sa fie independenta de clienţii auditului situaţiilor financiare ai celorlalte firme din cadrul reţelei. Mai mult, pentru clienţii din domeniul certificãrii care nu sunt clienţi ai auditului situaţiilor financiare, trebuie sa se ţinã seama de orice ameninţare despre care firma este indreptatita sa considere ca poate fi generata de interesele financiare într-un client deţinut de alte entitãţi din reţea sau de cãtre relaţiile dintre client şi alte entitãţi din reţea.
290.16 Pentru a-şi intensifica abilitatea de a furniza servicii profesionale, firmele formeazã în mod frecvent structuri mai ample alãturi de alte firme sau entitãţi. Depinde de acţiunile şi circumstanţele specifice dacã aceste structuri mai ample formeazã o reţea, şi nu de faptul ca firmele şi entitatile sunt separate din punct de vedere juridic şi distincte. De exemplu, o structura mai ampla poate avea ca obiectiv numai facilitarea ocupãrii de locuri de munca, ceea ce nu respecta criteriul necesar pentru a constitui o reţea. Dimpotriva, o structura mai ampla fi orientata cãtre cooperare, iar firmele au o denumire de marca comuna, un sistem comun de control al calitãţii sau resurse profesionale semnificative comune şi este consideratã deci a fi o reţea.
290.17 Aprecierea dacã o structura mai ampla este sau nu o reţea trebuie sa se facã în funcţie de probabilitatea ca un terţ rezonabil şi în cunostinta de cauza, care analizeazã toate acţiunile şi circumstanţele specifice, sa ajungã la concluzia ca entitatile sunt asociate în asa fel încât exista o reţea. Aceasta apreciere ar trebui aplicatã consecvent în cadrul reţelei.
290.18 Când structura mai ampla este orientata cãtre cooperare şi are drept obiectiv clar împãrţirea profitului şi a costurilor între entitatile din cadrul structurii, aceasta este consideratã a fi o reţea. Totuşi, împãrţirea costurilor nesemnificative nu ar duce ea însãşi la concluzia existenţei unei reţele. Mai mult, dacã împãrţirea costurilor este limitatã numai la acele costuri aferente elaborãrii metodologiilor de audit, manualelor sau cursurilor de pregãtire, aceasta nu ar duce ea însãşi la concluzia existenţei unei reţele. De asemenea, o asociere dintre o firma şi o entitate cu care nu se intretineau alte rapoarte, cu scopul de a furniza în comun un serviciu sau de a elabora în comun un produs, nu ar duce la concluzia existenţei unei reţele.
290.19 Când structura mai ampla este orientata cãtre cooperare şi entitatile din cadrul structurii deţin în comun participatii, control sau gestiune, se considera ca aceasta este o reţea. Aceasta se poate realiza prin intermediul unui contract sau prin alte mijloace.
290.20 Când structura mai ampla este orientata cãtre cooperare şi entitatile din cadrul structurii deţin în comun politici şi proceduri de control al calitãţii, se considera ca aceasta este o reţea. În acest scop, politicile şi procedurile comune de control al calitãţii vor fi cele elaborate, implementate şi monitorizate în cadrul structurii mai ample.
290.21 Când structura mai ampla este orientata cãtre cooperare şi entitatile din cadrul structurii deţin o strategie de afaceri comuna, se considera ca aceasta este o reţea. Deţinerea unei strategii de afaceri comune implica un acord încheiat între entitãţi cu privire la îndeplinirea unor obiective strategice comune. O entitate nu este consideratã a fi o firma din reţea dacã cooperarea sa cu o alta entitate este orientata numai cãtre o acţiune comuna de a da curs unei cereri sau propuneri de a furniza un serviciu profesional.
290.22 Când structura mai ampla este orientata cãtre cooperare şi entitatile din cadrul structurii utilizeazã o denumire de marca comuna, se considera ca aceasta este o reţea. Un nume comun de marca include initialele comune sau o denumire comuna. Se considera ca o firma utilizeazã un nume comun de marca dacã acest nume include, de exemplu, numele comun al marcii ca parte sau pe lângã numele firmei, atunci când un partener sau firma semneazã un raport de certificare.
290.23 Deşi o firma nu aparţine unei reţele şi nu utilizeazã un nume comun de marca ca parte a denumirii firmei, poate pãrea ca aceasta aparţine unei reţele, dacã face referire în materialele sale de papetarie sau promotionale la faptul ca este membru al unei firme sau o asociere de firme. În consecinta, o firma trebuie sa analizeze cu atentie modul în care descrie aceasta calitate de membru, pentru a evita perceptia ca aparţine unei reţele.
290.24 Dacã o firma vinde o componenta a cabinetului sau, acordul de vânzare precizeazã uneori ca, pentru o perioada limitatã de timp, aceasta componenta poate continua sa utilizeze numele firmei sau un element al acestui nume, deşi nu mai are nicio legatura cu firma. În astfel de cazuri, când cele doua entitãţi isi pot desfasura activitatea purtând acelaşi nume, situaţia face ca ele sa nu apartina unei structuri mai ample care are drept scop cooperarea şi, deci, nu sunt firme din reţea. Aceste entitãţi trebuie sa analizeze cu atentie modul în care prezintã informaţii care sa evidentieze ca nu sunt firme din reţea atunci când intra în contact cu pãrţi externe.
290.25 Când structura mai ampla are drept scop cooperarea şi entitatile din cadrul structurii deţin în comun o parte semnificativã a resurselor profesionale, se considera ca aceasta este o reţea. Resursele profesionale includ:
- sisteme comune care ajuta firmele în schimbul de informaţii, precum date despre clienţi, facturare şi înregistrarea timpului;
- parteneri şi personal;
- departamente tehnice pe care le consulta pe marginea unor chestiuni tehnice sau industriale specifice, tranzacţii ori evenimente aferente misiunilor de certificare;
- metodologia de audit sau manualele de audit; şi
- cursuri de pregãtire şi facilitãţi.
290.26 Aprecierea dacã resursele profesionale deţinute în comun sunt semnificative şi deci dacã firmele sunt firme din reţea, ar trebui sa se facã pe baza acţiunilor şi circumstanţelor relevante. Când resursele deţinute în comun sunt limitate la metodologii sau manuale comune de audit, fãrã a se efectua vreun schimb de personal, de clienţi sau de informaţii de piata, este puţin probabil ca resursele deţinute în comun vor fi considerate drept semnificative. Acelaşi lucru se aplica unei acţiuni comune de pregãtire. Dacã totuşi resursele deţinute în comun implica schimbul de personal sau de informaţii, de exemplu dacã exista angajaţi care sunt retrasi din fondul de personal rulant sau este înfiinţat un departament tehnic comun în cadrul structurii mai ample care sa furnizeze firmelor din cadrul structurii informaţii tehnice pe care ele trebuie sa le respecte, este mai probabil ca un terţ rezonabil şi în cunostinta de cauza sa ajungã la concluzia ca resursele deţinute în comun sunt semnificative.
Când noile paragrafe 290.14-290.26 vor intra în vigoare pentru rapoartele de certificare pentru perioadele cu începere de la 15 decembrie 2008, urmãtoarele definiţii vor fi adãugate în secţiunea "Definiţii" (cu începere de la pagina 117) şi definiţiile existente ale termenilor "Firma" şi "Reţea" vor fi retrase.
Firma:
a) un practician individual, partener sau corporatie de profesionisti contabili;
b) o entitate care controleazã astfel de pãrţi prin participaţie, gestiune sau alte mijloace; şi
c) o entitate controlatã de astfel de pãrţi, prin participaţie, gestiune sau alte mijloace.
Firma din reţea
- o firma sau entitate care aparţine unei reţele.
Reţea*)
----
*) Aceasta definitie trebuie cititã în contextul indrumarilor furnizate în paragrafele 290.14-290.26.

- o structura mai ampla:
a) care are drept scop cooperarea; şi
b) care este clar orientata cãtre împãrţirea profitului şi a costurilor sau deţine în comun participaţie, control sau gestiune, politici şi proceduri comune de control al calitãţii, o strategie comuna de afaceri, utilizarea unei denumiri comune de marca sau o parte semnificativã de resurse profesionale.

-----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, HOTARARE nr. 07/80 din 25 mai 2007

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016