Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARARE din 3 februarie 2009  in Cauza Ilutiu impotriva Romaniei (reparatie echitabila)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE din 3 februarie 2009 in Cauza Ilutiu impotriva Romaniei (reparatie echitabila)

EMITENT: CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 139 din 2 martie 2010
(Cererea nr. 18.898/02)

În Cauza Ilutiu împotriva României,
Curtea Europeanã a Drepturilor Omului (Secţia a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, preşedinte, Elisabet Fura-Sandstrom, Corneliu Bîrsan, Bostjan M. Zupancic, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, judecãtori, şi Santiago Quesada, grefier de secţie,
dupã ce a deliberat în camera de consiliu la data de 13 ianuarie 2009,
pronunţã urmãtoarea hotãrâre, adoptatã la aceastã datã:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se aflã o cerere (nr. 18.898/02) îndreptatã împotriva României, prin care un cetãţean al acestui stat, doamna Monica Ilutiu (reclamanta), a sesizat Curtea la data de 3 aprilie 2002, în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale (Convenţia). Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul sãu, domnul Rãzvan-Horaţiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
2. Prin Hotãrârea din data de 6 decembrie 2007 (hotãrârea asupra fondului cauzei), Curtea a statuat cã a avut loc încãlcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, din cauza nerespectãrii dreptului de proprietate al reclamantei asupra bunului sãu, combinatã cu lipsa totalã de despãgubire timp de aproape 9 ani.
3. Deoarece problema aplicãrii art. 41 din Convenţie nu se afla în stare de judecatã, Curtea a rezervat aceastã procedurã şi a invitat Guvernul şi reclamanta sã îi transmitã în scris, în cel mult 6 luni, observaţiile lor cu privire la aceastã chestiune şi, în special, sã îi aducã la cunoştinţã orice acord la care vor fi ajuns (ibidem, § 31 şi pct. 5, b din dispozitivul hotãrârii asupra fondului cauzei).
4. Atât reclamanta, cât şi Guvernul au depus observaţii.

ÎN DREPT

5. Conform art. 41 din Convenţie:
"În cazul în care Curtea declarã cã a avut loc o încãlcare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacã dreptul intern al înaltei pãrţi contractante nu permite decât o înlãturare incompletã a consecinţelor acestei încãlcãri, Curtea acordã pãrţii lezate, dacã este cazul, o reparaţie echitabilã."
A. Prejudiciu
1. Argumentele pãrţilor
a) Punctul de vedere al reclamantei
6. Cu titlu principal, reclamanta solicitã restituirea apartamentului nr. 2 din casa situatã în Str. Memorandumului nr. 26, în Cluj-Napoca, a cãrui proprietarã a fost recunoscutã prin sentinţa definitivã din 11 februarie 1998. În subsidiar, ea solicitã acordarea unei sume reprezentând valoarea actualã a acestuia. Iniţial, ea a furnizat în acest sens un raport de expertizã tehnicã imobiliarã, realizat în anul 2004, la cererea instanţelor interne, cu ocazia contestaţiei sale administrative formulate în temeiul <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Conform acestei expertize, valoarea bunului se ridica la 34.570 euro (EUR).
7. Ulterior, în anul 2006, reclamanta a depus la dosar un raport de expertizã, conform cãruia valoarea de piaţã a apartamentului nr. 2, actualizatã, se situa între 83.000 şi 85.000 EUR. Pe de altã parte, pentru lipsa de folosinţã, aceasta a solicitat 700 EUR pentru fiecare lunã, începând cu data de 11 februarie 1998 şi pânã la despãgubirea efectivã pentru pierderea bunului sãu.
8. În final, în observaţiile sale din 5 septembrie 2008, reclamanta a evaluat bunul sãu între 95.000 şi 100.000 EUR. În opinia sa, preţurile imobilelor din oraşul Cluj-Napoca au cunoscut o majorare importantã din anul 2006, data ultimului raport de expertizã. În sprijinul afirmaţiilor sale, reclamanta a depus la dosar copii ale unor anunţuri imobiliare dintr-un ziar local.
9. Pentru prejudiciul moral, reclamanta solicitã suma de 20.000 EUR rezultând din frustrarea provocatã de imposibilitatea de a-şi recupera dreptul de proprietate asupra bunului sãu, în urma numeroaselor proceduri pe care le-a iniţiat.
b) Punctul de vedere al Guvernului
10. Guvernul prezintã evaluarea unui expert ce dateazã din luna august 2006, conform cãreia valoarea apartamentului în cauzã ar fi de 27.824 EUR. Sprijinindu-se pe jurisprudenţa în materie, Guvernul observã cã, în cauzã, Curtea nu poate specula asupra valorii chiriilor neîncasate şi cã acest prejudiciu ar putea fi eventual luat în considerare în momentul stabilirii prejudiciului moral.
11. În final, Guvernul afirmã cã reclamantei i s-ar putea acorda o despãgubire pentru pierderea bunului sãu, pe calea <>Legii nr. 10/2001 , modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 247/2005 , şi cã dosarul ce conţine cererea de despãgubire a reclamantei nu se afla încã în etapa soluţionãrii.
12. În observaţiile sale transmise la data de 6 noiembrie 2008, Guvernul reaminteşte cã valoarea bunului în litigiu a fost stabilitã în mod definitiv de instanţele interne, prin sentinţa definitivã din 27 februarie 2004 a Tribunalului Cluj.
13. În ceea ce priveşte prejudiciul moral, Guvernul considerã cã nu a fost doveditã nicio legãturã de cauzalitate între pretinsa încãlcare şi prejudiciul moral suferit şi cã, în plus, suma solicitatã de reclamantã este excesivã. El mai considerã cã o eventualã hotãrâre de condamnare din partea Curţii ar putea constitui, în sine, o reparaţie suficientã a prejudiciului moral.
2. Aprecierea Curţii
14. Curtea reaminteşte cã a constatat încãlcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie din cauza vânzãrii de cãtre stat a bunului reclamantei cãtre terţi, combinatã cu lipsa unei despãgubiri efective timp de aproape 9 ani.
15. Ea reaminteşte cã o hotãrâre ce constatã o încãlcare atrage pentru statul pârât obligaţia juridicã, cu privire la Convenţie, de a pune capãt încãlcãrii şi de a-i înlãtura consecinţele. Dacã dreptul intern nu permite decât înlãturarea parţialã a consecinţelor acestei încãlcãri, art. 41 din Convenţie îi conferã Curţii puterea de a acorda o reparaţie pãţii lezate prin actul sau omisiunea în raport de care a fost constatatã o încãlcare a Convenţiei.
16. Printre elementele luate în considerare de cãtre Curte atunci când statueazã în materie se numãrã prejudiciul material, adicã pierderile efectiv suferite ca o consecinţã directã a încãlcãrii pretinse, şi prejudiciul moral, adicã reparaţia stãrii de anxietate, a neplãcerilor şi incertitudinilor ce rezultã din aceastã încãlcare, precum şi a altor prejudicii nepatrimoniale (vezi, printre altele, Ernestina Zullo împotriva Italiei, nr. 64.897/01, § 25, 10 noiembrie 2004).
17. În circumstanţele cauzei, Curtea apreciazã cã restituirea apartamentului nr. 2 din casa situatã în Str. Memorandumului nr. 26, în Cluj-Napoca, astfel cum este dispusã prin sentinţa definitivã pronunţatã la data de 11 februarie 1998 de cãtre Judecãtoria Cluj-Napoca, ar repune reclamanta, pe cât posibil, într-o situaţie echivalentã cu cea în care s-ar fi aflat dacã cerinţele art. 1 din Protocolul nr. 1 nu ar fi fost încãlcate. Dacã statul pârât nu procedeazã la aceastã restituire în cel mult 3 luni de la data rãmânerii definitive a prezentei hotãrâri, Curtea hotãrãşte cã statul va trebui sã îi plãteascã reclamantei, cu titlu de daune materiale, o sumã care sã corespundã valorii actuale a apartamentului.
18. În ceea ce priveşte hotãrârea internã definitivã prin care s-a dispus ca autoritãţile interne sã plãteascã în favoarea reclamantei o despãgubire pentru pierderea bunului sãu (vezi § 30 din hotãrârea asupra fondului cauzei), Curtea observã cã situaţia rãmâne neschimbatã de la data hotãrârii pe fond, nefiind plãtitã nicio despãgubire cu acest titlu.
19. Ţinând cont de informaţiile de care dispune cu privire la preţurile de pe piaţa imobiliarã localã şi de elementele furnizate de pãrţi, Curtea estimeazã cã valoarea de piaţã actualã a bunului este de 50.000 EUR.
20. În ceea ce priveşte suma solicitatã pentru lipsa de folosinţã a bunului, Curtea reaminteşte cã nu poate specula cu privire la posibilitatea şi profitul unei închirieri a bunului în discuţie [Buzatu împotriva României (reparaţie echitabilã), nr. 34.642/97, § 18, 27 ianuarie 2005] şi cã a dispus, ca reparaţie în baza art. 41 din Convenţie, restituirea apartamentului menţionat mai sus. Prin urmare, Curtea apreciazã cã nu este necesar sã aloce nicio sumã cu acest titlu, însã considerã totuşi potrivit sã ţinã cont de lipsirea de proprietate suferitã de reclamantã în momentul stabilirii reparaţiei pentru prejudiciul moral.
21. Pe de altã parte, Curtea considerã cã evenimentele în cauzã au provocat reclamantei o stare de incertitudine şi anumite suferinţe ce nu pot fi compensate prin constatarea încãlcãrii. Curtea apreciazã cã suma de 3.000 EUR reprezintã o reparaţie echitabilã a prejudiciului moral suferit de reclamantã.
B. Dobânzi moratorii
22. Curtea considerã potrivit ca rata dobânzii moratorii sã se bazeze pe rata dobânzii facilitãţii de împrumut marginal a Bãncii Centrale Europene, majoratã cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
În unanimitate,
CURTEA:

1. hotãrãşte:
a) cã statul pârât trebuie sã îi restituie reclamantei apartamentul nr. 2 din casa situatã în Str. Memorandumului nr. 26, în Cluj-Napoca, în cel mult 3 luni de la data rãmânerii definitive a prezentei hotãrâri, conform art. 44 § 2 din Convenţie;
b) cã, în lipsa acestei restituiri, statul pârât trebuie sã îi plãteascã reclamantei, în acelaşi termen de 3 luni, suma de 50.000 EUR (cincizeci mii euro), plus orice sumã ce ar putea fi datoratã cu titlu de impozit, pentru prejudiciul material;
c) ca, în orice caz, statul pârât sã îi plãteascã reclamantei suma de 3.000 EUR (trei mii euro) plus orice sumã ce ar putea fi datoratã cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral;
d) ca sumele menţionate la lit. b) şi c) sã fie convertite în moneda statului pârât la cursul de schimb valabil la data plãţii;
e) ca, începând de la expirarea termenului menţionat mai sus şi pânã la efectuarea plãţii, aceste sume sã se majoreze cu o dobândã simplã având o ratã egalã cu cea a facilitãţii de împrumut marginal a Bãncii Centrale Europene valabilã în aceastã perioadã, majoratã cu 3 puncte procentuale;
2. respinge cererea de reparaţie echitabilã în rest.
Întocmitã în limba francezã, ulterior comunicatã în scris la data de 3 februarie 2009, în conformitate cu art. 77 §§ 2 şi 3 din Regulament.

Josep Casadevall,
preşedinte

Santiago Quesada,
grefier

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016