Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE ARBITRALA din 21 iunie 2005 avand drept obiect Metodologia privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale si tabelul cuprinzand remuneratiile cuvenite titularilor de drepturi de autor
Completul constituit din: Flavius Baias - arbitru Lucian Belcea - arbitru Gheorghe Gheorghiu - arbitru Ernest Popovici - arbitru Mihai Tãnãsescu - arbitru
Pe rol fiind soluţionarea cererii de mediere formulate de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România Asociaţia pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA), cu sediul în municipiul Bucureşti, Calea Victoriei nr. 141, sectorul 1, în contradictoriu cu Societatea Românã de Televiziune (SRTV), cu sediul în municipiul Bucureşti, Calea Dorobanţilor nr. 191, sectorul 1, şi Asociaţia Românã de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), cu sediul în municipiul Bucureşti, intr. Victor Eftimiu nr. 5ţ7, et. 9, ap. 58, sectorul 1. Medierea s-a desfãşurat la termenele din 10 mai 2005, 17 mai 2005 şi 23 mai 2005 la care au fost depuse înscrisuri şi au avut loc dezbateri privind metodologia şi tabelele, aspecte consemnate în procesele-verbale încheiate şi aflate la dosarul de mediere, dezbaterile fiind încheiate la 23 mai 2005, când pãrţile au formulat concluzii pe fond şi au depus note scrise. La termenul din 23 mai 2005 ORDA a precizat cã va depune un punct de vedere consultativ în termen de douã zile, arbitrii primindu-l la data de 27 mai 2005. Completul de arbitri, având nevoie de timp pentru a delibera, a decis ca pronunţarea sã aibã loc la data de 30 mai 2005 şi apoi a solicitat prelungirea termenului la 21 iunie 2005, pronunţând urmãtoarea hotãrâre:
COMPLETUL DE MEDIERE, asupra procedurii de mediere de faţã, constatã urmãtoarele:
Prin Cererea înregistratã la Oficiul Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) sub nr. 251 din 1 aprilie 2005, petenta Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturi de Autor - UCMR-ADA, organism de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical, înfiinţat prin <>Decizia directorului general al ORDA nr. 3/1997 , membrã a comisiei de negociere constituitã prin <>Decizia directorului general al ORDA nr. 58/2005 , a solicitat iniţierea procedurii de mediere cu privire la stabilirea formei unice a metodologiei şi tabelelor privind remuneraţia datoratã de utilizatorii de opere muzicale titularilor de drepturi patrimoniale de autor pentru utilizarea operelor muzicale în activitatea de radiodifuzare. Petenta a indicat în cerere celelalte pãrţi care urmeazã sã fie convocate la procedura de mediere, respectiv intimatele Societatea Românã de Televiziune - SRTV şi Asociaţia Românã de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA. Totodatã petenta UCMR-ADA a solicitat ORDA sã procedeze la convocarea pãrţilor în vederea desemnãrii, prin tragere la sorţi, a completului arbitral. În susţinerea cererii, petenta a anexat <>Decizia directorului general al ORDA nr. 58/2005 , rezervându-şi dreptul de a formula precizãri şi apãrãri şi de a administra probe dupã constituirea completului de mediere. În drept, cererea a fost motivatã în baza <>art. 131^2 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. La data de 11 aprilie 2005 pãrţile au fost convocate de cãtre ORDA pentru desemnarea, prin tragere la sorţi, a completului de mediere format din 5 arbitri titulari şi 3 arbitri de rezervã, dintre cei menţionaţi în <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.287/2002 privind numirea membrilor corpului de arbitri de pe lângã Oficiul Român pentru Drepturi de Autor, constituindu-se completul de mediere. Reprezentanţii utilizatorilor au solicitat un complet de mediere unic pentru cele douã comisii privind negocierea metodologiei având ca obiect radiodifuzarea operelor muzicale, reprezentanţii UCMR-ADA nefiind de acord cu propunerea utilizatorilor. La data de 21 aprilie 2005, pãrţile şi arbitrii au fost convocaţi la sediul ORDA, unde s-a stabilit completul de mediere, onorariul, primul termen şi locul medierii, procedându-se la informarea pãrţilor cu privire la aceste aspecte. I. Propunerea UCMR-ADA de metodologie privind utilizarea, prin radiodifuzare, a operelor muzicale de cãtre organismele de televiziune şi remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor La data de 21 aprilie 2005 petenta UCMR-ADA a depus la dosarul de mediere propunerea de metodologie privind utilizarea, prin radiodifuzare, a operelor muzicale de cãtre organismele de televiziune şi remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor, precum şi înscrisuri doveditoare, respectiv: precizare cuprinzând prezentarea divergenţei din metodologia supusã medierii, tabel de calcul al remuneraţiei, iar la data de 10 mai 2005 petenta a mai depus exemple din practica europeanã privind tarifele şi baza de calcul a remuneraţiei, precum şi precizãri asupra remuneraţiei. Petenta expliciteazã în scris cã principala divergenţã priveşte obligaţia de platã a drepturilor patrimoniale de autor de cãtre utilizatorii de opere muzicale, propunând sã se determine, prin aplicarea la baza de calcul, a unor procente diferenţiate, în funcţie de ponderea muzicii în activitatea de radiodifuzare, iar baza de calcul asupra cãreia urmeazã a se aplica procentele sã se determine prin aplicarea procentului reprezentând ponderea utilizãrii operelor muzicale în activitatea de radiodifuzare asupra veniturilor obţinute de utilizator din activitatea de radiodifuzare, fãrã a se situa sub suma forfetarã de 30.000.000 lei trimestrial. Remuneraţia urmeazã a fi plãtitã pânã la data de 25 a lunii urmãtoare expirãrii trimestrului pentru care este datoratã, datã la care se transmite şi baza de calcul a remuneraţiei, iar UCMR-ADA are dreptul de a solicita informaţii şi documente justificative privind baza de calcul stabilitã; de asemenea, UCMR-ADA solicitã ca, în situaţia în care utilizatorul foloseşte operele muzicale prin asociere în participaţiune sau altã formã de asociere legalã, la determinarea bazei de calcul se va ţine seama şi de veniturile obţinute de toţi asociaţii. Pentru determinarea bazei de calcul se vor avea în vedere şi veniturile obţinute de societãţile de intermediere a serviciilor de publicitate afiliate utilizatorilor, înţelegându-se prin afiliat orice persoanã juridicã la care, direct sau prin persoane interpuse, sunt acţionari/asociaţi utilizatorii şi/sau asociaţii/acţionarii sãi. În fine, se propune stabilirea de penalitãţi de 0,05% pe zi de întârziere a plãţii remuneraţiei, iar, pentru utilizarea operelor muzicale înainte de încheierea contractului de licenţã neexclusivã cu organismul de gestiune colectivã, utilizatorii urmeazã a plãti despãgubiri reprezentând triplul remuneraţiilor prevãzute în metodologia propusã de UCMR-ADA. Petenta a precizat cã negocierile în cadrul comisiei desemnate prin <>Decizia directorului general al ORDA nr. 58/2005 au eşuat ca urmare a interpretãrii greşite pe care utilizatorii o dau dispoziţiilor <>art. 131^1 alin. (2) şi alin. (4) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. În opinia petentei remuneraţiile procentuale pentru drepturile de autor, datorate de aceeaşi categorie de utilizatori, trebuie sã fie cuprinse între 1% şi 10%, raportate la veniturile obţinute de utilizatori din activitatea care utilizeazã repertoriul, în cazul de faţã raportate la veniturile din activitatea de radiodifuzare (de televiziune), iar modalitatea de diferenţiere a remuneraţiei se justificã prin ponderea diferitã de utilizare a muzicii în activitatea de radiodifuzare. Pentru acest motiv <>art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede ca modalitate de calcul al remuneraţiilor stabilirea unor procente negociate ce se aplicã asupra unei pãrţi din veniturile utilizatorilor din activitatea de radiodifuzare (de televiziune), corespunzãtoare ponderii utilizãrii repertoriului protejat în activitatea de radiodifuzare. Petenta a criticat punctul de vedere al reprezentanţilor utilizatorilor potrivit cãruia remuneraţia la care sunt îndreptãţiţi titularii drepturilor de autor trebuie sã se încadreze procentual între 1% şi 10%, însã nu din veniturile din activitatea de radiodifuzare (televiziune), ci numai dintr-o parte a activitãţii, cea care utilizeazã repertoriul, calculatã prin ponderare, criteriu care nu a fost definit de utilizatori, iar remuneraţiile datorate titularilor de drepturi ar urma sã se situeze între minimum 0,12% şi maximum 1,2%, ceea ce apare ca inechitabil în condiţiile în care, potrivit rapoartelor comunicate anterior de organismele de radiodifuziune, ponderea utilizãrii repertoriului muzical protejat se situeazã în jurul a 12%. Propunerea utilizatorilor de aplicare a unui procent de 2% la acea parte a veniturilor corespunzãtoare ponderii utilizãrii repertoriului muzical în activitatea de radiodifuzare (televiziune), reprezentând, în condiţiile <>art. 131^1 din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, mai puţin de 0,24% din veniturile obţinute de utilizatori din activitatea de radiodifuzare (televiziune), contravine dispoziţiilor legale, care recunosc şi garanteazã un minim de 1%. Petenta a mai arãtat cã dreptul patrimonial de autor la remuneraţie este recunoscut şi garantat de <>Legea nr. 8/1996 , modificatã şi completatã [art. 1 alin. (1) şi art. 131^1 alin. (2)], precum şi de art. 44 din Constituţia României, republicatã, şi de art. 1 din Primul Protocol adiţional la CEDO ca fiind o formã a dreptului de proprietate şi ar fi grav încãlcat dacã se admite interpretarea pe care utilizatorii o dau <>art. 131^1 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Totodatã petenta a subliniat faptul cã acest nivel al remuneraţiei s-ar situa mult sub cel practicat în statele Uniunii Europene, arãtând, prin analogie, cã remuneraţia maximã de 1,5% din totalul veniturilor obţinute din activitatea de retransmitere prin cablu a serviciilor de programe a fost aspru criticatã de organismele Uniunii Europene, existând un proiect de lege de modificare a acesteia. De asemenea, UCMR-ADA a anexat un exemplu de calcul al remuneraţiei conform metodologiei propuse, pentru a demonstra conformitatea cu prevederile legale în vigoare. Metodologia urmeazã a fi valabilã timp de 3 ani de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, fãrã posibilitate de modificare în aceastã perioadã, în afarã de cazul în care o modificare legislativã impune acest lucru, iar remuneraţiile stabilite în sumã forfetarã pot fi modificate anual, prin reactualizarea cu rata inflaţiei, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 131^4 din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. II. Propunerea RTV/ARCA de metodologie privind remuneraţia pentru titularii de drepturi de autor prin radiodifuzarea operelor muzicale de cãtre organismele de televiziune prin gestiune colectivã obligatorie Intimatele SRTV şi ARCA au depus o propunere de metodologie, precum şi precizãri asupra punctelor de divergenţã şi înscrisuri doveditoare: Metodologie privind remuneraţia datoratã artiştilor interpreţi sau executanţi şi producãtorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora de cãtre organismele de radiodifuziune şi de televiziune prin gestiune colectivã obligatorie, Metodologie privind utilizarea de opere cinematografice audiovizuale de cãtre organismele de televiziune; doctrinã şi exemple din practica europeanã. Principalele puncte din propunerea SRTV/ARCA, asupra cãrora pãrţile au poziţii divergente, sunt urmãtoarele: Intimatele au susţinut faptul cã se impune definirea noţiunii de repertoriu protejat pentru utilizarea cãruia titularii drepturilor de autor sunt îndreptãţiţi la plata remuneraţiei, în raport cu prevederile <>Legii nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în sensul cã aceasta se circumscrie îndeplinirii cumulative a douã condiţii, respectiv: drepturile de autor sã se afle în cadrul termenelor de protecţie legalã şi opera sã fi fost anterior adusã la cunoştinţã publicã, pe de altã parte. În acest sens, se justificã şi prevederile art. 5 din propunerea de metodologie a SRTV şi ARCA, instituind obligaţia UCMR-ADA de a pune la dispoziţie utilizatorilor, prin intermediul ORDA, repertoriul protejat, nefiind avute în vedere la calculul remuneraţiei operele pentru care termenul de protecţie legalã s-a împlinit. În ceea ce priveşte procentul de 2% propus la negocierile din cadrul comisiei şi menţinut în procedura de mediere, acesta se justificã prin faptul cã utilizatorii au obligaţia de a plãti remuneraţii pentru drepturile de autor cãtre 3 organisme de gestiune colectivã: DACIN SARA, COPY RO, UCMR-ADA, iar tariful procentual prevãzut de lege, de maximum 10%, urmeazã a se împãrţi în funcţie de diferitele categorii de drepturi, existând posibilitatea ca în viitor sã aparã şi organisme de gestiune colectivã noi, astfel încât se justificã menţinerea unei limite pânã la atingerea maximului legal. De altfel, acest procent de 2% a fost practicat şi anterior, singura noutate introdusã de legiuitor fiind, în opinia intimatelor, criteriul ponderãrii utilizãrii. SRTV şi ARCA au criticat pentru motive de nelegalitate modul de stabilire a procentelor de cãtre UCMR-ADA în varianta sa de metodologie, avându-se în vedere cã aceasta nu porneşte de la maximul de 10% prevãzut de lege pentru toate organismele de gestiune colectivã, ci de la unul de 13,5% peste maximul legal, ajungând la un minim care, de asemenea, se situeazã peste cel legal, respectiv de 4%. Poziţia UCMR-ADA s-a modificat nejustificat în timpul negocierilor, în sensul creşterii procentelor revendicate, pe motiv cã modificarea legislativã nu putea conduce la o diminuare a veniturilor acestui organism de gestiune colectivã. Or, modificarea a avut drept scop armonizarea <>Legii nr. 8/1996 cu prevederile Tratatului OMPI privind interpretãrile, execuţiile şi fonogramele, precum şi cu directivele CEE 29/2001 şi 92/100, urmãrindu-se tocmai eliminarea inconvenientului prezentat de lege în forma anterioarã, prin lipsa unei diferenţieri între utilizatorii cu ponderi diferite de utilizare a repertoriului în raport cu totalitatea programelor. În consecinţã, procentele nu se mai raporteazã la "totalitatea veniturilor brute", cum se întâmpla în reglementarea anterioarã (<>art. 5 din Hotãrârea Guvernului nr. 769/1999 ), ci la "acea parte a veniturilor corespunzãtoare ponderii utilizãrii repertoriului protejat" [<>art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare]. În consecinţã, intimatele considerã cã procentele nu se aplicã la totalitatea veniturilor obţinute de utilizatori din activitatea de radiodifuzare, ci la acea parte a veniturilor, corespunzãtoare ponderii utilizãrii, în caz contrar ajungându-se la o îmbogãţire fãrã just temei, atâta vreme cât la realizarea veniturilor brute contribuie şi alte emisiuni şi programe decât cele care utilizeazã opere muzicale. Acceptarea sistemului de calcul propus de UCMR-ADA ar conduce la epuizarea plafonului maxim de 10% prevãzut de lege, anulându-se tocmai criteriul ponderãrii introdus de modificarea legislativã. În ceea ce priveşte baza de calcul, intimatele au susţinut cã aceasta se constituie prin aplicarea ponderii utilizãrii (exprimatã procentual din timpul total de emisie) la veniturile obţinute de utilizatori din activitatea în care utilizeazã repertoriul muzical protejat, din care se scad: TVA, taxa pentru publicitatea la bãuturi alcoolice, contribuţia la fondul naţional cinematografic şi orice taxe similare cãtre bugetul de stat sau local, ce ar putea fi introduse ulterior, iar în cazul SRTV, şi alocaţiile bugetare, la veniturile astfel calculate urmând a se aplica procentul de 2%. În acest fel procentul stabilit va fi raportat la veniturile obţinute de utilizatori din activitatea care utilizeazã repertoriul, ceea ce conduce la o proporţionalitate între aportul utilizãrii operelor muzicale şi veniturile obţinute, identificate prin criteriul ponderii utilizãrii operelor, ca un corectiv impus de lege la totalitatea veniturilor obţinute prin radiodifuzare. Acceptarea variantei UCMR-ADA conduce, în opinia intimatelor, la anularea criteriului ponderãrii, stabilit de lege, aplicându-se în fapt tocmai reglementarea anterioarã (<>Hotãrârea Guvernului nr. 769/1999 ), rezultat pe care legiuitorul nu l-a urmãrit. De altfel, intimatele precizeazã cã procentele stabilite la alin. (2) al <>art. 131^1 din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sunt procente ale tarifelor, iar nu ale remuneraţiei, fiind singurele procente negociabile conform legii, avându-se în vedere şi dispoziţiile alin. (4) ale aceluiaşi text de lege. Din ponderea utilizãrii repertoriului, SRTV şi ARCA apreciazã cã se impune deducerea proporţiei utilizãrilor pe bazã de contracte directe cu titularii de drepturi, avându-se în vedere cã existã asemenea contracte încheiate anterior modificãrii <>Legii nr. 8/1996 prin <>Legea nr. 285/2004 , contracte care se aflã în derulare, precum şi faptul cã, potrivit Directivei CEE şi Tratatului OMPI privind interpretãrile, execuţiile şi fonogramele, ratificat de România prin <>Legea nr. 206/2000 , gestiunea colectivã este obligatorie numai în ceea ce priveşte retransmiterea prin cablu şi remuneraţia unicã echitabilã privind fonogramele. Intimatele mai precizeazã cã reprezentarea obligatorie, în condiţiile <>art. 123^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, contravine principiului constituţional al libertãţii de asociere. De altfel, aceastã bazã de calcul a fost acceptatã de cãtre celelalte organisme de gestiune colectivã, respectiv DACIN-SARA, precum şi de organismele de gestiune colectivã din materia drepturilor conexe, UPFR şi CREDIDAM, intimatele anexând protocoalele convenite, care urmau sã fie publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. Intimatele considerã inacceptabilã solicitarea petentei de a se include în baza de calcul şi veniturile obţinute de societãţile de intermediere a serviciilor de publicitate, inclusiv în cazul în care existã o asociere în participaţiune, ca fiind contrare legii care prevede cã se au în vedere numai veniturile utilizatorilor, nu şi ale unor terţi. În acest sens, intimatele au depus precizãri anterior termenului din 10 mai 2005. SRTV şi ARCA au criticat, de asemenea, stabilirea unei remuneraţii forfetare minime de 30.000.000 lei trimestrial, avându-se în vedere dispoziţiile <>art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care prevãd cã tarifele pot fi forfetare sau procentuale, fiind exclusã o soluţie care sã utilizeze ambele forme, dar şi faptul cã unele organisme de televiziune private realizeazã venituri în raport cu care aceastã sumã echivaleazã cu încãlcarea limitei procentuale prevãzute de lege, de 1%. În ceea ce priveşte SRTV, stabilirea unei sume forfetare contravine principiului justificãrii utilizãrii banilor publici, care impune inclusiv adoptarea unei formule legale şi coerente de calcul al remuneraţiei procentuale. În condiţiile în care utilizatorul nu realizeazã venituri, calculul remuneraţiei se raporteazã la cheltuielile ocazionate de utilizare, ceea ce corespunde <>art. 131^1 alin. (2) teza finalã din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Scadenţa obligaţiei de platã a remuneraţiei propusã de UCMR-ADA este acceptatã de intimate, stabilindu-se data de 25 a primei luni urmãtoare trimestrului pentru care aceasta este datoratã, datã la care se va remite organismului de gestiune colectivã şi baza de calcul a sumelor virate. De asemenea, intimatele acceptã varianta UCMR-ADA privind transmiterea pânã la aceastã datã a unui raport privind utilizarea operelor muzicale în trimestrul precedent. Art. 7 din varianta de metodologie UCMR-ADA se regãseşte în propunerea SRTV/ARCA, cu douã amendamente, respectiv: solicitarea de informaţii trebuie sã priveascã exclusiv documentele care au stat la baza determinãrii bazei de calcul în trimestrul pentru care s-a efectuat plata, iar nu orice documente ale utilizatorilor, pe de o parte, iar, pe de altã parte, pentru a elimina eventualele suspiciuni, utilizatorii conferã organismului de gestiune colectivã dreptul de a solicita, în instanţã, expertizarea contabilã a întregii gestiuni financiar-contabile a utilizatorilor. Penalitãţile de întârziere la platã trebuie stabilite, în opinia intimatelor, la cuantumul dobânzii legale, potrivit dispoziţiilor <>art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2000 . Metodologia poate fi modificatã numai dupã 3 ani de la data publicãrii sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, în afarã de cazul în care o modificare legislativã impune acest lucru, caz în care se va proceda la renegociere. Intimatele considerã inacceptabile prevederile art. 15 din propunerea UCMR-ADA, în sensul modificãrii anuale a metodologiilor stabilite în formã forfetarã de cãtre organismul de gestiune colectivã, prin actualizare cu rata inflaţiei, avându-se în vedere criticile anterioare cu privire la stabilirea remuneraţiei în formã forfetarã. Totodatã SRTV/ARCA solicitã prevederea în metodologii a reducerilor la plata remuneraţiei datorate (art. 11), apreciind cã aceasta este conformã cu <>art. 131^2 alin. (8) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. La termenul din 23 mai 2005 pãrţile au formulat concluzii şi au depus note scrise. UCMR-ADA a solicitat admiterea cererii de mediere, astfel cum a fost precizatã, şi pronunţarea unei hotãrâri arbitrale care sã cuprindã forma finalã a metodologiei supuse medierii. Petenta UCMR-ADA a precizat cã se impune acceptarea denumirii metodologiei astfel cum a fost stabilitã prin <>Decizia directorului general al ORDA nr. 58/2005 , necontestatã de pãrţi şi pe care acestea nu o pot modifica în procedura de negociere sau mediere, respectiv Metodologie privind remuneraţia datoratã titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor muzicale de cãtre organismele de televiziune. Petenta a susţinut admiterea propunerii sale în ceea ce priveşte art. 2 şi 3, arãtând cã, potrivit <>art. 123^1 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în cazul dreptului de radiodifuzare a operelor muzicale, gestiunea colectivã este obligatorie, fiind exclusã posibilitatea gestiunii individuale a acestui drept, astfel încât în cadrul medierii nu sunt incidente dispoziţiile art. 131^1 alin. (1) lit. c), d) şi e), întrucât gestiunea colectivã se face pentru toate operele muzicale protejate şi aduse anterior la cunoştinţã publicã. Faţã de aceste aspecte, sunt irelevante contractele încheiate de utilizatori cu titularii de drepturi, avându-se în vedere şi dispoziţiile <>art. 38 din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. UCMR-ADA a invocat şi documentele relevante privind aderarea României la Uniunea Europeanã, care impun armonizarea legislaţiilor statelor membre şi eliminarea diferenţelor de tratament, care prejudiciazã libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor. Acestea, coroborate cu dispoziţiile art. 131^1 alin. (1) lit. f) şi alin. (2) din legea modificatã, precum şi cu raportul Camerei Deputaţilor asupra proiectului legii de modificare a <>Legii nr. 8/1996 , în care se aratã cã legiuitorul nu a urmãrit sã diminueze drepturile titularilor, impun ca remuneraţia sã se determine prin aplicarea unui procent negociat între minimul de 1% şi maximul de 10% prevãzute de lege la veniturile obţinute de utilizatori din activitatea de televiziune (radiodifuzare). Remuneraţia prevãzutã în metodologia propusã de UCMR-ADA se încadreazã în aceste limite şi corespunde prevederilor legale. Petenta a pus concluzii de admitere a propunerilor sale în privinţa formulãrii art. 1 din metodologie, arãtând cã nu se impune precizarea expresã a criteriilor de includere a operelor în repertoriul protejat, faţã de aspectul cã acestea au fost clarificate de legiuitor şi nu necesitã a fi interpretate sau reluate de pãrţi în mod expres, pentru a fi aplicabilã sintagma "repertoriu determinat", soluţia contrarã putând genera o interpretare restrictivã, în sensul unui repertoriu invariabil, or repertoriul UCMR-ADA se modificã permanent. În plus, prin efectul legii, organismul de gestiune îi reprezintã pe toţi titularii de drepturi de autor din domeniul muzical. UCMR-ADA a solicitat admiterea propunerii sale în ceea ce priveşte art. 4 din metodologie, ca fiind conformã prevederilor legale. Remuneraţia titularilor de drepturi de autor nu trebuie sã fie derizorie, iar tariful forfetar nu trebuie sã corespundã unui tarif procentual, cele douã tipuri de tarife propuse nefiind incompatibile atâta vreme cât tariful forfetar este de aplicare subsidiarã. UCMR-ADA a solicitat admiterea propunerii sale în ceea ce priveşte art. 5 din metodologie, referitor la termenul de platã al remuneraţiei, termen acceptat de utilizatori, odatã cu plata remuneraţiei urmând a se transmite şi baza de calcul a acesteia, care trebuie sã fie însoţitã de adresa de înaintare, purtând numele reprezentantului legal, semnãtura şi ştampila utilizatorului. Petenta a cerut şi admiterea propunerii sale referitoare la comunicarea de informaţii, precizând în ce constau acestea, solicitând totodatã indicarea fiecãrei emisiuni în care sunt utilizate operele, precum şi a orei de difuzare. De asemenea, a solicitat şi transmiterea altor documente cuprinzând informaţii despre denumirea operelor, autorul, durata şi perioada de utilizare, toate acestea influenţând direct cuantumul şi repartizarea remuneraţiilor între titularii de drepturi. Petenta a criticat ca neviabilã şi costisitoare auditarea propusã de intimate, precum şi sub aspectul determinãrii persoanei auditorului. În ceea ce priveşte raportarea la veniturile obţinute din asocierea în participaţiune, petenta a apreciat cã se impune admiterea acesteia, atâta vreme cât aceastã practicã este uzualã şi conduce la eludarea plãţii drepturilor de autor, aceleaşi considerente fiind valabile şi în ceea ce priveşte activitatea societãţilor afiliate. Petenta a cerut admiterea obligãrii la plata penalitãţilor de întârziere în cuantumul propus la art. 11, nefiind vorba despre dobânzi legale. Referitor la art. 12, petenta a arãtat cã se impune monitorizarea activitãţii de radiodifuzare a utilizatorilor pentru a verifica şi a determina ponderea realã, iar propunerea de la art. 13 se justificã, fiind vorba despre stabilirea întinderii prejudiciului cauzat potrivit <>art. 139 din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Cu referire la propunerile de articole noi, formulate de intimate, UCMR-ADA a cerut respingerea acestora, pentru argumentele redate anterior. SRTV şi ARCA au pus concluzii de respingere a propunerii UCMR-ADA, cu motivarea cã aceasta excedeazã prevederilor legale. În acest sens, pct. 8 şi 9 includ în baza de calcul şi venituri obţinute de cãtre un asociat în participaţiune al utilizatorului şi chiar de societãţile de intermediere afiliate acestuia, ceea ce contravine legii, care dispune la art. 131^1 alin. (2) şi (4) cã singurii obligaţi la plata remuneraţiei sunt utilizatorii, iar nu terţii cu care aceştia intrã în raporturi juridice, înţelegându-se prin utilizator titularul unei licenţe audiovizuale, în sensul <>Legii audiovizualului nr. 504/2002 , care de altfel interzice operarea şi exploatarea licenţelor audiovizuale de cãtre alte persoane decât deţinãtorii de drept ai acestora. În consecinţã, în vreme ce veniturile obţinute de organismul de radiodifuziune din aceste raporturi contractuale se includ în baza de calcul a remuneraţiei, nu pot fi incluse şi veniturile obţinute de terţii care nu au calitatea de radiodifuzor. În ceea ce priveşte pct. 13 din propunerea de metodologie, acesta nu poate fi primit atâta vreme cât <>art. 139 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede cã numai instanţele judecãtoreşti, la solicitarea titularului de drepturi, pot constata încãlcarea acestora şi dispune obligarea la despãgubiri constând în acoperirea prejudiciului cauzat, calculat potrivit normelor legale, iar în cazul în care prejudiciul nu poate fi astfel determinat, la plata de despãgubiri egale cu triplul remuneraţiilor care ar fi fost datorate pentru respectivul tip de utilizare. Or, nu se poate admite ca UCMR-ADA sã se substituie instanţei judecãtoreşti. Intimatele au arãtat cã opoziţia UCMR-ADA la utilizarea sintagmei "repertoriu protejat şi determinat" este neîntemeiatã şi contrarã legii, întrucât acest repertoriu este întotdeauna determinat prin termenul de protecţie de 70 de ani, prevãzut de lege, şi prin faptul cã se cunoaşte data creãrii operei. Pentru utilizatori este însã esenţial sã cunoascã data împlinirii termenului de protecţie, pentru a evita plata nedatoratã. Privitor la pct. 12 din propunerea UCMR-ADA, referitoare la verificarea raportãrilor utilizatorilor prin înregistrãri şi monitorizãri realizate sau comandate unor terţi, este de observat cã aceste prevederi nu sunt necesare în cazul în care legea permite liber o asemenea monitorizare, iar în caz contrar este necesar sã se distingã între fixarea şi reproducerea programelor audiovizuale, caz în care autorizarea utilizatorului pentru fixare serveşte strict scopului de monitorizare şi genereazã obligaţia de a prevedea în metodologie rãspunderea organismului de gestiune pentru utilizarea în alte scopuri decât cel de monitorizare, deci şi obligarea la despãgubiri pentru prejudiciul cauzat. Cu privire la baza de calcul şi la procentul care se aplicã la aceasta, utilizatorii au reluat susţinerile anterioare, în sensul cã propunerea petentei contravine legii, arãtând cã acest punct de vedere nu este însuşit de nici un alt organism de gestiune colectivã. Vizarea exclusivã a nivelului maxim permis de lege contravine scopului negocierii şi face inutilã recurgerea la aceastã procedurã. În plus, extrasele remise completului din documentele Comisiei Europene demonstreazã poziţia criticã faţã de practici anticoncurenţiale ale organismelor de gestiune colectivã din Uniunea Europeanã, prin stabilirea în mod concertat a unor tarife mari pentru utilizatori. De asemenea, au argumentat prin faptul cã interpretarea oferitã de SRTV şi ARCA este conformã celei expuse de reprezentanţii Parlamentului în cadrul dezbaterii publice pe marginea modificãrii legislaţiei dreptului de autor. În concluzie, susţin utilizatorii, criteriul ponderii introdus de legiuitor prin <>Legea nr. 285/2004 are în vedere tocmai corelarea cuantumului remuneraţiei cu veniturile titularilor de opere şi cu aportul concret pe care aceştia îl au prin operele lor la obţinerea de venituri de cãtre organismele de televiziune din activitatea de radiodifuzare, aceastã corelare neexistând în varianta iniţialã a <>Legii nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. III. Punctul de vedere consultativ a ORDA Dupã o introducere privind condiţiile legale şi situaţia de fapt care au generat negocierea remuneraţiei datoratã titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor muzicale de cãtre organismele de televiziune, ORDA a depus un punct de vedere consultativ privind forma unicã a metodologiei, având drept obiect remuneraţia datoratã titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor muzicale de cãtre organismele de televiziune [<>art. 123^1 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare]. Analizând istoricul raporturilor juridice derulate între pãrţi anterior declanşãrii acestei proceduri, constatã cã în anul 1997 UCMR-ADA şi ARCA au comunicat ORDA tarifele şi metodologia agreatã, reglementând relaţia autori de muzicã - organisme de radio şi televiziune, în vederea avizãrii şi aprobãrii acestora prin hotãrâre a Guvernului. Aceastã înţelegere a fost avizatã de ORDA şi aprobatã de Guvern prin <>Hotãrârea nr. 769/1999 , în temeiul <>art. 131 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 , remuneraţia fiind de 2% din încasãri. În anul 2000 între SRTV şi UCMR-ADA s-a încheiat un contract general privind utilizarea de cãtre SRTV a repertoriului UCMR-ADA, în schimbul unei redevenţe trimestriale rezultate din aplicarea unui procent de 2% asupra încasãrilor din abonamente, dacã aceste încasãri constituiau mai mult de 70% din totalul încasãrilor. Faţã de aceste aspecte, ORDA a apreciat cã se impune stabilirea unei remuneraţii apropiate ca nivel de remuneraţia convenitã anterior prin acordul liber exprimat al pãrţilor, întrucât aceasta din urmã constituie un drept câştigat al organismelor de gestiune colectivã, iar în raporturile dintre pãrţi nu au intervenit modificãri de naturã legalã sau economicã substanţiale şi care sã justifice o diminuare a acestei remuneraţii. ORDA a analizat dispoziţiile <>art. 123^1 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care prevãd cã dreptul de radiodifuziune este un drept de exercitare colectivã obligatorie şi pentru care organismele de gestiune colectivã reprezintã şi pe titularii de drepturi care nu le-au acordat mandat, precum şi prevederile <>art. 131^1 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care stabilesc limitele minime şi maxime ale remuneraţiei procentuale din veniturile obţinute de utilizatori în activitatea care utilizeazã repertoriul, iar în lipsa acestor venituri, din cheltuielile ocazionate de utilizare. Pentru remuneraţia datoratã de utilizatori titularilor de drepturi legiuitorul a prevãzut cã organismele de gestiune colectivã a dreptului de autor pot solicita de la aceeaşi categorie de utilizatori o remuneraţie procentualã stabilitã între 1% şi 10% din veniturile obţinute de utilizatori din activitatea care utilizeazã repertoriu, iar în lipsa acestor venituri, din cheltuielile ocazionate de utilizare [art. 131^1 alin. (2)], remuneraţiile procentuale calculându-se prin aplicarea procentelor la veniturile obţinute de utilizatori, corespunzãtoare ponderii repertoriului protejat în activitatea utilizatorilor [art. 131^1 alin. (4)]. În continuare, ORDA a procedat la analiza metodologiilor propuse de pãrţi. În privinţa titlului pe care pãrţile l-au avut în vedere pentru denumirea metodologiei, a propus menţinerea denumirii precizate în <>Decizia directorului general al ORDA nr. 58/2005 , respectiv "Metodologia privind remuneraţia datoratã titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor muzicale de cãtre organismele de televiziune", cu motivarea cã decizia nu a fost contestatã de cãtre nici una dintre pãrţi, astfel încât este obligatorie pentru acestea. Cu privire la pct. 1 din metodologiile depuse de pãrţi, ORDA a considerat îmtemeiatã propunerea SRTV/ARCA, lãsând la aprecierea completului de mediere problema înlocuirii expresiei "repertoriu determinat conform legii" cu expresia "repertoriu determinabil conform legii", diferenţa având, în opinia sa, mai mult o relevanţã semanticã ce nu produce consecinţe practice, oricare dintre variante fiind admisibilã. Referitor la art. 2 şi 3 din metodologiile depuse de pãrţi, care privesc remuneraţia cuvenitã titularilor de drepturi pentru radiodifuzarea operelor muzicale de cãtre organisme de televiziune, stabilitã procentual în mod diferit, ORDA a considerat cã propunerea SRTV/ARCA de stabilire a unei remuneraţii care sã reprezinte 2% din veniturile obţinute de utilizatori din activitatea care utilizeazã repertoriul protejat, din care se scad: TVA, taxa pentru publicitatea la bãuturi alcoolice, contribuţia la fondul naţional cinematografic şi orice alte taxe similare cãtre bugetul de stat sau local ce ar putea fi introduse ulterior, poate fi acceptatã, întrucât toate aceste taxe şi contribuţii nu reprezintã venituri ale utilizatorilor. În privinţa bazei de calcul propuse, ORDA a constatat cã textul din cele douã metodologii (pct. 3 din metodologiile UCMR-ADA şi SRTV/ARCA) este asemãnãtor şi în concordanţã cu prevederile <>art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Totodatã ORDA considerã cã propunerea SRTV/ARCA nu poate fi acceptatã, întrucât conduce la o diminuare exageratã a remuneraţiei convenite anterior de pãrţi. ORDA a arãtat cã propunerea UCMR-ADA are în vedere un procent de 13,5% din baza de calcul, la care se adaugã un procent suplimentar în funcţie de ponderea utilizãrilor, iar aceastã modalitate de calcul reprezintã o ponderare diferitã a bazei de calcul, care poate fi acceptatã în varianta finalã a metodologiei, ţinându-se cont şi de susţinerile celor douã pãrţi, conform cãrora, în cazul majoritãţii televiziunilor din România, ponderea muzicii în activitatea de radiodifuzare se situeazã în limita a 15%. Pe cale de consecinţã, ORDA a apreciat cã este normal ca remuneraţia datoratã titularilor de drepturi, ca urmare a utilizãrii operelor muzicale într-o astfel de pondere, sã fie apropiatã de cea agreatã de pãrţi conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 769/1999 , respectiv de 2%. Mai mult, propunerea UCMR-ADA se încadreazã între limitele prevãzute de <>art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare (1%-10%), lãsând o marjã rezonabilã şi celorlalte organisme de gestiune colectivã. În ceea ce priveşte remuneraţia forfetarã alternativã, de 30.000.000 lei, propusã de UCMR-ADA spre a fi avutã în vedere în situaţia în care prin aplicarea procentului stabilit asupra bazei de calcul rezultã o remuneraţie trimestrialã mai micã de 30.000.000 lei, ORDA a apreciat cã aceasta este justificatã în raport cu prevederile <>art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi din raţiuni de ordin economic şi de protecţie a titularilor de drepturi. ORDA a acceptat opinia UCMR-ADA exprimatã la pct. 8 şi 9 din propunerea lor de metodologie, referitoare la veniturile obţinute de utilizatorii operelor muzicale prin asociere în participaţiune sau printr-o altã formã de asociere legalã, apreciind cã asemenea venituri reprezintã venituri ale utilizatorilor şi a considerat cã este posibilã menţinerea acestor prevederi în forma finalã a metodologiei, cu precizarea cã din aceste venituri va fi scãzut comisionul datorat acestor intermediari, cu atât mai mult cu cât aceastã propunere este susţinutã şi de prevederile pct. 3.5 din protocolul încheiat între ARCA şi UCMR-ADA, preluate şi în cuprinsul <>Hotãrârii Guvernului nr. 769/1999 . În privinţa pct. 11 din metodologia UCMR-ADA, ORDA a considerat cã în conţinutul formei finale a metodologiei pot fi prevãzute penalitãţi deoarece <>Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, nu interzice acest lucru, iar pãrţile au acceptat anterior aceastã soluţie. În privinţa pct. 12 din metodologia UCMR-ADA, ORDA a apreciat cã acesta nu poate fi prevãzut în conţinutul formei finale a metodologiei decât în lipsa unui acord expres al pãrţilor. ORDA a respins propunerea SRTV/ARCA de la pct. 5 din metodologia acestora, ca fiind contrarã prevederilor <>art. 123^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, fiind imposibil ca organismele de gestiune colectivã sã punã la dispoziţie utilizatorilor şi repertoriul titularilor de drepturi care nu le-au acordat mandat şi pe care îi reprezintã în temeiul legii. În privinţa pct. 12 din metodologia UCMR-ADA, ORDA a apreciat cã acesta încalcã prevederile <>art. 139 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi nu poate fi reţinut în forma finalã a metodologiei. În concluzie, ORDA a opinat cã în cuprinsul formei unice a metodologiei pot fi incluse pct. 2, 3, 4, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 14 şi 15 din metodologia propusã de UCMR-ADA, respectiv pct. 1, 4, 6, 7, 8, 10 şi 11 din metodologia propusã de SRTV/ARCA, şi pot fi excluse, pentru motivele menţionate anterior, pct. 2, 3, 5 şi 11 din metodologia propusã de SRTV/ARCA, respectiv pct. 12 şi 13 din metodologia propusã de UCMR-ADA. De asemenea, ORDA a propus procente pentru calculul remuneraţiei cuvenite titularilor de drepturi pentru radiodifuzarea operelor muzicale aflate la dosarul cauzei. Analizând întregul material probator, completul de mediere reţine urmãtoarele: Având în vedere obiectul medierii, completul constatã cã este competent sã soluţioneze litigiul, pe baza şi în condiţiile stabilite de lege, cu respectarea punctelor agreate de pãrţi, pentru a stabili conform <>art. 131^2 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, forma finalã a metodologiei supuse medierii. Având în vedere cã arbitrii trebuie sã se pronunţe atât asupra metodologiei de folosire a drepturilor de autor, cât şi asupra remuneraţiei, titlul legal este "Metodologie privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale şi tabel cuprinzând remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi de autor". La pct. 1 din metodologie pãrţile au convenit asupra modului de utilizare a operelor muzicale prin radiodifuzare. Pãrţile sunt de acord cu plata remuneraţiei cãtre autorii de opere muzicale radiodifuzate, însã diferã modalitatea de calcul. Completul considerã, potrivit <>art. 131^1 din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi acordului pãrţilor, cã determinarea remuneraţiei se face procentual din baza de calcul constituitã din veniturile obţinute de fiecare dintre utilizatori din activitatea de radiodifuzare a repertoriului de opere muzicale, însã nu mai puţin de 30.000.000 lei/trimestru. Completul de mediere constatã cã legiuitorul a stabilit, de principiu, în <>art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, o remuneraţie procentualã pe care o pot solicita organismele de gestiune colectivã utilizatorilor pentru drepturile de autor, calculatã între 1% şi 10% din veniturile obţinute din activitatea care utilizeazã repertoriul, iar în lipsa acestor venituri, din cheltuielile ocazionate de utilizare. În consecinţã, dispoziţiile alin. (4) ale aceluiaşi articol trebuie interpretate în sensul producerii efectelor stabilite de norma de principiu din alin. (2), iar ponderea utilizãrii asigurã stabilirea procentului, totodatã avându-se în vedere şi remuneraţiile cuvenite altor organisme de gestiune colectivã pentru utilizarea operelor gestionate de acestea. Completul de arbitri apreciazã cã dispoziţiile alin. (4) al <>art. 131^1 din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, privind aplicarea procentelor negociate la acea parte din veniturile obţinute de utilizator, corespunzãtoare ponderii utilizãrii repertoriului protejat în activitatea sa, trebuie interpretate în sensul acordãrii remuneraţiei cuvenite autorilor într-un procent care sã asigure o remuneraţie echitabilã, de naturã a încuraja activitatea de creaţie. În cursul medierii pãrţile au cãzut de acord cã ponderea utilizãrii operelor muzicale în cadrul activitãţii de radiodifuzare este de cel puţin 15%, aspect asupra cãruia, existând consens, arbitrii considerã cã nu mai este necesar a se pronunţa, luând act de voinţa concordantã a pãrţilor. În consecinţã, avându-se în vedere ponderea menţionatã, procentul maxim ce se poate acorda pentru radiodifuzarea operelor muzicale este de cel puţin 1,5% din întregul volum al activitãţii de radiodifuzare, însã completul de arbitri, având în vedere considerentele anterioare, acordã un procent de 2% din activitatea de radiodifuzare, urmând ca suma minimã sã nu fie mai micã de 30.000.000 lei pe trimestru/utilizator. Pentru aceastã sumã minimã, completul considerã cã este subsidiar criteriul forfetar celui procentual şi se impune a se aplica pentru cazurile de excepţie în care aplicarea a 2% la veniturile de radiodifuzare nu ar asigura creatorilor o remuneraţie echitabilã şi care sã încurajeze activitatea de creaţie. De asemenea, completul considerã cã nu pot fi luate în consideraţie contractele individuale de remunerare încheiate de utilizatori cu unii autori de opere muzicale, având în vedere obligativitatea gestiunii colective prevãzute de <>art. 123^3 din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Asupra problemei privind veniturile obţinute de utilizatori prin asocieri ori intermediere, completul considerã cã aceasta nu poate fi inclusã în metodologie întrucât propunerea UCMR-ADA pleacã de la ideea cã aceste forme de cooperare ale utilizatorilor sunt menite sã micşoreze baza de calcul şi deci sã fraudeze drepturile creatorilor, astfel încât dacã prin metodologie completul de mediere ar impune o astfel de soluţie, ar porni de la o adevãratã prezumţie de rea-credinţã a utilizatorilor, ceea ce este contrar principiului general de drept al bunei-credinţe în raporturile juridice. Dacã într-o anumitã situaţie organismul de gestiune colectivã constatã existenţa unor înţelegeri frauduloase de acest tip, are la îndemânã calea acţiunilor în justiţie. În ceea ce priveşte data efectuãrii plãţii remuneraţiei şi obligaţiile de transmitere a listelor operelor utilizate se constatã un consens. Pentru întârzierea la platã pãrţile au fost de acord cu acordarea de dezdãunãri, completul apreciind cã acestea se situeazã la nivelul dobânzii legale, ceea ce nu împiedicã organismele de gestiune colectivã ca pe calea acţiunii în justiţie sã solicite recuperarea eventualelor prejudicii peste dobânda legalã. Privitor la monitorizarea activitãţii de radiodifuzare, completul considerã cã nu se impune o reglementare în metodologie, întrucât UCMR-ADA are dreptul ca în acest scop sã reproducã emisiunile radiodifuzate fãrã acordul utilizatorilor.
Faţã de considerentele expuse,
COMPLETUL DE MEDIERE HOTĂRĂŞTE:
Forma finalã a metodologiei şi a tabelului este urmãtoarea:
METODOLOGIE privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale şi tabel cuprinzând remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi de autor
1. Utilizarea prin radiodifuzare de cãtre organismele de televiziune a operelor muzicale aduse anterior la cunoştinţã publicã şi ale cãror drepturi de autor se aflã în termenele de protecţie prevãzute de lege se poate face numai în baza unei autorizaţii sub formã de licenţã neexclusivã eliberatã de organismul de gestiune colectivã desemnat de ORDA drept colector pe domeniul muzical pentru repertoriul protejat şi determinat conform legii. 2. Utilizatorii de opere muzicale licenţiaţi au obligaţia sã plãteascã trimestrial organismului de gestiune colectivã desemnat în condiţiile pct. 1 din prezenta metodologie o remuneraţie reprezentând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor de opere muzicale radiodifuzate, determinatã procentual din baza de calcul. 3. Baza de calcul se constituie din veniturile obţinute de fiecare dintre utilizatori din activitatea de radiodifuzare a repertoriului de opere muzicale determinat în condiţiile legii. 4. Procentul aplicat bazei de calcul este stabilit conform tabelului urmãtor:
TABEL
──────────────────────────────────────────── Anul 2005 şi urmãtorii 2% ────────────────────────────────────────────
5. În cazul în care, prin aplicarea procentului prevãzut la pct. 4 asupra bazei de calcul a utilizatorului, remuneraţia trimestrialã este mai micã de 30.000.000 lei, utilizatorul datoreazã o remuneraţie minimã de 30.000.000 lei, care va fi reactualizatã anual cu indicele de inflaţie. 6. Remuneraţia se plãteşte pânã la data de 25 a primei luni urmãtoare trimestrului pentru care este datoratã, datã la care se va transmite şi baza de calcul a sumelor virate. 7. Utilizatorii vor transmite organismului de gestiune colectivã, pânã la data de 25 a fiecãrei luni pentru luna precedentã, un raport cuprinzând: lista operelor muzicale utilizate, cu menţionarea denumirii fiecãrei opere muzicale utilizate zilnic, autorul acesteia, numãrul de difuzãri zilnice şi durata de utilizare a fiecãrei opere muzicale. Raportul va fi transmis în format scris şi electronic şi va fi însoţit de o adresã de înaintare purtând numele reprezentantului legal, semnãtura acestuia şi ştampila utilizatorului. Informaţiile cuprinse în raport vor constitui baza de repartizare cãtre titularii de drepturi de autor de opere muzicale a remuneraţiilor încasate de organismul de gestiune colectivã. 8. La solicitarea scrisã a organismului de gestiune colectivã, transmisã cu cel puţin 15 zile înainte, şi ulterior datei virãrii remuneraţiei prevãzute la pct. 6, utilizatorul are obligaţia de a comunica acestuia copii certificate pe propria rãspundere de reprezentantul legal de pe documentele cuprinzând informaţiile pe baza cãrora se determinã baza de calcul. Organismele de gestiune colectivã au dreptul sã cearã un audit extern pentru examinarea corectitudinii calculãrii remuneraţiei, efectuat de un auditor agreat de toate pãrţile. 9. Pentru întârzieri la platã, utilizatorii datoreazã dobânda legalã de la data scadenţei. 10. Prezenta metodologie va putea fi modificatã numai dupã 3 ani de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia cazului în care dispoziţiile <>Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, astfel cum a fost modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 285/2004 , avute în vedere la elaborarea prezentei metodologii, sunt modificate înainte de împlinirea acestui termen, caz în care oricare dintre pãrţi va putea solicita iniţierea unei noi proceduri de negociere şi înainte de împlinirea termenului de 3 ani.
Cu apel în termen de 15 zile de la publicarea Hotãrârii arbitrale în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţatã şi semnatã astãzi, 21 iunie 2005, la sediul ORDA din Calea Victoriei nr. 91-93, sectorul 1, Bucureşti.
Flavius Baias - arbitru Lucian Belcea - arbitru Gheorghe Gheorghiu - arbitru Ernest Popovici - arbitru Mihai Tãnãsescu - arbitru ___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
