Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Valer Dorneanu│- preşedinte │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marieta Safta │- │
│ │prim-magistrat-asistent│
└──────────────┴───────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019, formulată de domnul Radu Moraru. 2. Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituţională în data de 11 noiembrie 2019, formând obiectul Dosarului nr. 3.022 F/2019. 3. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cererile de anulare a alegerilor se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. 4. În cererea formulată, domnul Radu Moraru solicită Curţii să vegheze activ la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi să ia act de frauda electorală prin care s-a modificat „ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin“, conform art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 5. Referindu-se mai întâi la admisibilitatea cererii formulate, domnul Radu Moraru arată că, „potrivit Legii audiovizuale“, moderatorii de televiziune care îşi anunţă public intenţia de a candida la Preşedinţia României devin candidaţi şi nu mai au dreptul să îşi exercite meseria („cazul public al lui Moraru Radu, Naşul, după anunţul public din 2 decembrie 2018“). Susţine că, potrivit Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 41 din 26 septembrie 2019, domnia sa a fost înregistrat candidat la Preşedinţia României, Curtea admiţând contestaţia privind neînregistrarea candidaturii. În opinia domniei sale, „«candidaţii care au participat la alegeri» este sintagma din art. 52 alin. (2), Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de unde definim ce înseamnă «alegeri», conform DEX! Alegere = acţiunea de a alege şi rezultatul ei. Pe cale logică şi juridică, «alegi din momentul în care ai oferta» şi «alegerea condiţionează rezultatul»“. În baza acestui raţionament, apreciază că are calitatea de „candidat care a participat la alegeri“, pentru a formula cerere de anulare a acestora. 6. În motivarea cererii arată că domnia sa „nu a fost înscris pe buletinul de vot prin încălcarea Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare [decizie tardivă a Biroului Electoral Central, art. 29 alin. (2)], prin încălcarea Constituţiei [art. 36 alin. (1) şi art. 37], dar şi prin încălcarea Hotărârii nr. 41 din 26 septembrie 2019 a Curţii Constituţionale a României“. Ca urmare, „tragerea la sorţi a ordinii candidaţilor pe Buletinul de vot din 28 septembrie 2019, ora 9.30, a fost mincinoasă, ilegală şi imorală, dovezile fiind înregistrate la Curtea Constituţională cu nr. 8.675 din 7 noiembrie 2019, sub semnătura petentului Moraru Radu.“ Astfel fiind, „ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin (...) a fost profund viciată“. Apreciază că „ordinea în turul doi putea fi «Iohannis versus Moraru“». În concluzie, arată că „alegerile din 10 noiembrie 2019 au minţit românii cu un buletin de vot fals, mincinos, ilegal şi imoral, rezultând o «ordine a candidaţilor în turul 2» falsă“. În opinia sa, potrivit probelor prezentate (sens în care realizează o estimare a procentelor pe care le-ar fi luat de la fiecare candidat, ţinând seama de „notorietatea şi oferta electorală“) ar fi intrat în turul doi, depăşind-o pe doamna Vasilica-Viorica Dăncilă cu 4%. 7. Cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 8.857 din 14 noiembrie 2019, domnul Radu Moraru a depus o completare la cererea de anulare a alegerilor ce face obiectul Dosarului nr. 3.022F/2019 al Curţii Constituţionale. Cu referire la Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 66 din 1 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019, prin care, în opinia sa, „Curtea Constituţională a României recunoaşte că are de judecat, pronunţat şi completat Hotărârea nr. 41 din 26 septembrie 2019 cu următoarele: cele 200.000 de semnături sunt sau nu sunt constituţionale“, sugerează Curţii „să ceară Parlamentului, având în vedere catastrofa democraţiei, prin cea mai mare fraudă electorală de la 1946 încoace, prelungirea mandatului preşedintelui, prin lege organică, conform art. 83 alin. (3) din Constituţia României“. De asemenea, sugerează „luna martie 2020 pentru organizarea de noi alegeri prezidenţiale democratice“. 8. Cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 8.877 din 15 noiembrie 2019, domnul Radu Moraru, „în calitate de petent în cererea de anulare a alegerilor prezidenţiale - primul tur, 10.11.2019“, ridică şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor „art. 4 alin. (2), art. 27 alin. (2) lit. c) şi alin. (3), alin. (3^1) şi alin. (7) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României“. Apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă, invocând în acest sens considerentele 29-34 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 66 din 1 octombrie 2019. Cât priveşte fondul excepţiei de neconstituţionalitate, susţine, în esenţă, că textele criticate limitează candidaturile, în special pe cele independente, fiind în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (2) şi (3) care consacră principiul egalităţii în faţa legii şi condiţiile ocupării funcţiilor şi demnităţilor publice, civile sau militare, ale art. 36 referitoare la dreptul la vot şi ale art. 81 referitoare la alegerea Preşedintelui. Astfel, prin condiţionarea imperativă a candidaturii de existenţa unei liste cu minimum 200 000 de semnături „este direct şi neechivoc îngrădit dreptul oricărui cetăţean care ar intenţiona să candideze la alegerile prezidenţiale.“ Se arată că strângerea acestor semnături reprezintă o procedură greoaie, că „în condiţiile reglementărilor în vigoare aceste semnături nu ar fi putut fi obţinute legal, deoarece reprezintă în sine o prelucrare a datelor cu caracter personal a tuturor semnăturilor“, că această condiţie determină ca un cetăţean obişnuit, cu venituri modeste, să nu poată accede niciodată la candidatura la funcţia prezidenţială, neputând avea fondurile necesare. În opinia sa, „legea fundamentală nu prevede niciun fel de delegare sau posibilitate acordată organului legiuitor (...) de a adăuga alte condiţii, cu atât mai puţin limitative, de acces la funcţia prezidenţială“. Sintagma „în condiţiile legii“, cuprinsă în art. 16 alin. (3) din Constituţie, „se referă doar la stabilirea condiţiilor procedurale şi organizatorice“. Printr-o astfel de condiţie se încalcă, deopotrivă, egalitatea şi libertatea de exprimare a votului „de către cetăţenii care îşi doresc să voteze un anumit candidat, o persoană care îşi anunţă candidatura, dar care nu poate strânge toate cele 200.000 de semnături.“ În partea de concluzii se invocă şi un „considerent de ordin moral, ce tinde la revenirea la normalitatea democratică şi constituţională“, susţinând că domnia sa este „singurul candidat care nu poate fi suspectat de uz de fals cu privire la depunerea unor liste de semnături falsificate“ şi că este de notorietate faptul că Biroul Electoral Central a sesizat organele de cercetare penală cu privire la majoritatea candidaţilor, dar şi faptul că „nesesizarea faţă de ceilalţi candidaţi nu implică deloc «certitudinea» că aceia nu au comis exact aceleaşi fapte, cu atât mai mult cu cât au depus un număr mult mai mare de semnături“. 9. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicită respingerea cererii ca inadmisibilă. CURTEA, examinând cererea în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele: 10. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 52 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze cererea privind anularea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019. 11. Examinând cererea astfel cum a fost formulată, Curtea observă că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, „Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, potrivit alineatului (2) al aceluiaşi articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază“. 12. Faţă de dispoziţiile legale citate, Curtea reţine că una dintre condiţiile de admisibilitate a cererilor de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României o reprezintă aceea de a fi formulate de către „partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri“. În cererea formulată, domnul Radu Moraru susţine că este îndeplinită această condiţie, întrucât domnia sa are calitatea de „candidat care a participat la alegeri“, sens în care invocă Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 41 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 27 septembrie 2019, precum şi argumente de interpretare logico-juridică a prevederilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 13. Cu referire la aceste susţineri, Curtea observă că Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, operează cu noţiuni diferite, în mod corespunzător etapelor procesului electoral pentru alegerea preşedintelui României, respectiv „propunerile de candidaţi“/„propunerea de candidatură“ (art. 27 din lege), „înregistrarea candidaturilor“/ „respingerea înregistrării candidaturilor“ (art. 29 din lege), „candidaturile definitive“ (art. 31 din lege). Întreaga procedură de propunere a candidaturilor, verificarea şi înregistrarea/ neînregistrarea candidaturilor de către Biroul Electoral Central, căile de atac şi termenele aplicabile sunt reglementate detaliat de lege în secţiunea a 4-a Candidaturile (art. 28-31). Numai acei candidaţi ale căror candidaturi sunt definitive potrivit acestei proceduri pot participa la alegeri, sens în care art. 31 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte obligaţia Biroului Electoral Central ca, „în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor“, să aducă la cunoştinţa publică, „prin afişare pe pagina proprie de internet şi prin intermediul mass-mediei, candidaturile şi semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse. În acelaşi termen, Biroul Electoral Central comunică birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, candidaturile şi semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse, acestea având obligaţia de a le afişa de îndată la sediul lor“. De altfel, chiar interpretarea logico-juridică enunţată de autorul cererii, care se referă la „acţiunea de a alege şi rezultatul ei“/„alegi din momentul în care ai oferta“, conduce la aceeaşi concluzie, şi anume că sunt participanţi la alegeri numai acei candidaţi consemnaţi pe buletinele de vot ca urmare a rămânerii definitive a candidaturilor, pentru că numai în raport cu aceştia se exercită „acţiunea de a alege“, iar nu faţă de toate propunerile de candidaţi. 14. În ceea ce priveşte propunerea de candidatură a domnului Radu Moraru, prin Hotărârea nr. 41 din 26 septembrie 2019, precitată, Curtea Constituţională a admis contestaţia formulată de acesta şi a obligat Biroul Electoral Central să emită, potrivit legii, o decizie cu privire la candidatura domnului Radu Moraru la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. În considerentele hotărârii pronunţate, Curtea a reţinut însă că „actul prin care Biroul Electoral Central respinge înregistrarea unei candidaturi, indiferent de condiţia constituţională sau legală considerată a fi neîntrunită, este decizia. Prin urmare, nedepunerea listei susţinătorilor sau depunerea acesteia cu un număr mai mic de 200.000 de susţinători determină respingerea candidaturii prin decizie. Or, în cazul de faţă, respingerea s-a realizat printr-o adresă de comunicare a soluţiei de neînregistrare a candidaturii, iar acest înscris nu poate fi calificat/asimilat drept decizie, nici formal, nici material. În condiţiile nerespectării de către Biroul Electoral Central a prevederilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea va admite contestaţia formulată şi, în condiţiile în care se verifică faptul că, în cauză, nu a fost depusă lista de susţinători potrivit art. 4 alin. (2) teza întâi şi art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Biroului Electoral Central îi va reveni, potrivit legii, obligaţia de a emite o decizie de respingere a înregistrării candidaturii domnului Radu Moraru la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019.“ Ca urmare, este neîntemeiată susţinerea domnului Radu Moraru conform căreia „potrivit Hotărârii nr. 41 din 26 septembrie 2019 a Curţii Constituţionale Moraru Radu a fost înregistrat candidat la Preşedinţia României“. Dimpotrivă, prin această hotărâre Curtea a reţinut obligaţia Biroului Electoral Central de a respinge înregistrarea candidaturii domniei sale, printr-o decizie. 15. Astfel fiind, Curtea constată că domnul Radu Moraru nu se încadrează în dispoziţiile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sub aspectul titularilor dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale cu cereri de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României. Ca urmare, în acest cadru procesual, clar definit de lege sub aspectul titularilor, termenelor şi obiectului, Curtea nu va putea proceda la analiza criticilor formulate de domnul Radu Moraru, astfel cum au fost completate în mod succesiv, cererea sa de anulare a alegerilor urmând să fie respinsă ca inadmisibilă. 16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Respinge, ca inadmisibilă, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2019, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019, formulată de domnul Radu Moraru. Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 15 noiembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Prim-magistrat-asistent, Marieta Safta ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
