Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 privind contestaţiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 privind contestaţiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 229 din 14 martie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────┬───────────────────────┐
│Marian Enache  │- preşedinte           │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela        │- judecător            │
│Ciochină       │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Cristian       │- judecător            │
│Deliorga       │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător            │
│Licu           │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Laura-Iuliana  │- judecător            │
│Scântei        │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan  │- judecător            │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina    │- judecător            │
│Stanciu        │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina   │- judecător            │
│Tănăsescu      │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Varga Attila   │- judecător            │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Benke Károly   │-                      │
│               │prim-magistrat-asistent│
└───────────────┴───────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de domnul Călin Georgescu privind respingerea înregistrării candidaturii sale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025.
    2. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională la data de 10 martie 2025 şi formează obiectul Dosarului nr. 927F/2025, la care a fost ataşată Decizia nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, transmisă de Biroul Electoral Central (BEC) cu Adresa nr. 150C/BEC/P.R./2025 din 10 martie 2025, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.726 din 10 martie 2025.
    3. În motivarea contestaţiei, domnul Călin Georgescu arată că, sub aspect procedural, BEC nu a respectat condiţiile legale privind cvorumul de prezenţă, cvorumul de vot, procedura de desfăşurare a şedinţei şi procedura de adoptare, redactare şi publicare a Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 şi a procesului-verbal întocmit de BEC din care rezultă data şi ora afişării acesteia - procesul-verbal nefiind nici măcar semnat. Prin urmare, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 174 şi următoarele din Codul de procedură civilă, care atrag nulitatea absolută a deciziei şi a procesului-verbal antereferite. Aşadar, se solicită obligarea BEC la comunicarea procesului-verbal al şedinţei din data de 9 martie 2025 în care a fost adoptată decizia şi a fost întocmit procesul-verbal de afişare, pentru a se putea constata şi dovedi neregularităţile de ordin procedural care atrag nulitatea absolută a Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 şi a procesului-verbal de afişare.
    4. Pe fondul contestaţiei se susţine că, potrivit art. 17 alin. (1) lit. b) şi art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 370/2004, BEC are atribuţia de a constata îndeplinirea doar a condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de lege pentru candidaturi şi, subsecvent, de a le înregistra pe cele care îndeplinesc aceste condiţii, respectiv de a respinge înregistrarea celor care nu le îndeplinesc. Condiţiile de formă sunt prevăzute de art. 27 alin. (2) - (5) din Legea nr. 370/2004, completate de cele stabilite prin Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 1/2025 şi prin Decizia BEC nr. 2D din 26 februarie 2025. Condiţiile de fond sunt cele enumerate la art. 28 din Legea nr. 370/2004, cu trimitere doar la art. 37 din Constituţie, care, la rândul lui, face trimitere la art. 16 alin. (3) din Legea fundamentală. Prin urmare, în legătură cu înregistrarea candidaturilor la alegerile pentru Preşedintele României, BEC trebuie să îşi realizeze singura atribuţie în materie, prevăzută expres de Legea nr. 370/2004, şi anume aceea de a constata îndeplinirea condiţiilor de formă şi de fond sus-menţionate. În schimb, BEC, prin decizia de respingere a înregistrării candidaturii domnului Călin Georgescu, nu a verificat, în niciun fel, îndeplinirea cumulativă a condiţiilor de formă şi de fond cerute de Legea nr. 370/2004 şi de actele adoptate în baza acesteia, mărginindu-se să precizeze că „nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de curte (Curtea Constituţională - s.n.)“. În întreg cuprinsul deciziei contestate, BEC a analizat doar condiţii de fond suplimentare, decurgând indirect din alte prevederi constituţionale decât cele la care Legea nr. 370/2004 însăşi face trimitere şi care au fost decelate, pe cale de interpretare, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024.
    5. BEC nu doar că nu şi-a îndeplinit singura atribuţie în materie, dar şi-a şi substituit competenţa exclusivă a Curţii Constituţionale de a examina şi verifica îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi de fond pentru candidatura la funcţia de Preşedinte al României, care decurg, pe cale de interpretare, din alte dispoziţiile ale Constituţiei decât cele la care face trimitere Legea nr. 370/2004, respectiv cele ale art. 82 alin. (2) cu privire la conţinutul jurământului de credinţă ce trebuie depus la intrarea în mandat.
    6. Se menţionează că, prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, paragrafele 48 şi 58 - invocată de BEC -, Curtea arată că îi revine în mod exclusiv competenţa de a verifica îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de eligibilitate rezultate din Constituţie. Or, potrivit procedurii stabilite de Legea nr. 370/2004, această verificare de către Curte se poate realiza numai în situaţia unei candidaturi a cărei înregistrare a fost admisă de BEC, dar, ulterior, a fost contestată în condiţiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004.
    7. În concluzie, Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 este vădit nelegală, întrucât BEC nu şi-a îndeplinit atribuţia de a verifica îndeplinirea condiţiilor de formă şi de fond prevăzute de Legea nr. 370/2004 şi şi-a arogat, în mod nepermis, competenţa exclusivă a Curţii Constituţionale de a interpreta Legea fundamentală pentru stabilirea unor condiţii suplimentare de eligibilitate şi fond privind candidatura la funcţia de Preşedinte al României - altele decât cele prevăzute de Legea nr. 370/2004 -, precum şi, în subsidiar, pe cea de a examina şi verifica îndeplinirea acestora.
    8. Se arată că, în timp ce deciziile Curţii Constituţionale au ca obiect verificarea conformităţii legii cu dispoziţiile constituţionale, având, aşadar, un caracter general şi impersonal, hotărârile Curţii Constituţionale date în procedura privind alegerea Preşedintelui României - mai exact, în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile BEC de admitere sau de respingere a candidaturilor - sunt date intuitu personae, aşa cum este cazul Hotărârii nr. 2 din 5 octombrie 2024, care are în vedere candidatura doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă depusă în cadrul procesului electoral din anul 2024.
    9. Cu toate acestea, nici deciziile, nici hotărârile Curţii Constituţionale nu produc efecte sine die. Astfel, deciziile, indiferent dacă sunt decizii de constatare a constituţionalităţii sau interpretative, îşi încetează aplicarea odată cu abrogarea legii în legătură cu care au fost date şi cu care fac corp comun. Mutatis mutandis, hotărârile pronunţate în cadrul procedurii de alegere a Preşedintelui României îşi produc efectele doar până la încheierea, în orice formă, a procesului electoral. Din această perspectivă, se consideră că BEC a făcut o confuzie între deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale în privinţa caracterului lor general obligatoriu, întrucât invocă art. 147 alin. (4) din Constituţie, care se referă numai la deciziile Curţii, nu şi la hotărârile acesteia.
    10. Se susţine că BEC apreciază în mod greşit - nesocotind chiar dispoziţiile Legii nr. 370/2004 - că alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României, care se desfăşoară în anul 2025, ar reprezenta, de fapt, acelaşi proces electoral cu cel desfăşurat în anul 2024 şi anulat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. În realitate, plecând de la definiţia legală a perioadei electorale [art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 370/2004], se apreciază că în discuţie sunt două perioade electorale şi, deci, două procese electorale distincte: unul desfăşurat în anul 2024, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, a Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024, iar celălalt, în curs de desfăşurare în anul 2025, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 şi alegerilor locale parţiale din anul 2025, a Hotărârii Guvernului nr. 4/2025 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 şi a Hotărârii Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025.
    11. În aceste circumstanţe, autorul arată că, în opinia sa, considerentele Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 privind candidatura doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă, dată în cadrul procesului electoral pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024, nu se pot aplica în cazul candidaturii domnului Călin Georgescu, în cadrul unui nou proces electoral, cel privind alegerea Preşedintelui României din anul 2025, cu atât mai mult cu cât BEC nu a adus nicio dovadă că situaţia de fapt imputată domnului Călin Georgescu, în cadrul procesului electoral din anul 2025, ar fi fost similară cu cea a doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă, în cadrul procesului electoral din anul 2024. Se mai menţionează că Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu numai că nu face referiri la fapte sau declaraţii ale domnului Călin Georgescu din care ar rezulta nerespectarea Constituţiei şi a democraţiei, dar nici nu îl nominalizează. Se arată, în realitate, că Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 se referă la cu totul alte aspecte, respectiv manipularea votului alegătorilor prin utilizarea netransparentă a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale şi finanţarea din surse nedeclarate a campaniei, inclusiv online (paragraful 11).
    12. Prin urmare, acceptând linia de gândire a BEC, ar însemna ca o hotărâre a Curţii Constituţionale privind admiterea unei contestaţii faţă de o decizie de înregistrare a unei candidaturi de către BEC să poată fi invocată cu titlu de jurisprudenţă chiar de către BEC pentru a respinge înregistrarea unei alte candidaturi, într-un alt proces electoral, fără ca situaţia de fapt premisă să fi fost asemănătoare şi dovedită şi, deci, fără să poată fi aplicat principiul de drept ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet.
    13. Se învederează că dacă s-ar accepta că o hotărâre a Curţii Constituţionale privind anularea alegerilor în cadrul unui proces electoral, cauzată de faptele atribuite, fie şi indirect, unuia dintre candidaţi, ar constitui fine de neprimire pentru înregistrarea de către BEC a oricărei candidaturi a respectivului cetăţean român sau motiv de anulare de către Curtea Constituţională a deciziei BEC de înregistrare a candidaturii sale, aceasta ar însemna, de facto, suprimarea perpetuă a dreptului constituţional de a fi ales, în pofida îndeplinirii tuturor condiţiilor de formă şi de fond prevăzute de Legea nr. 370/2004, adică a însuşi actului normativ care reglementează alegerea Preşedintelui României.
    14. În concluzie, se apreciază că hotărârile Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 şi nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu reprezintă un precedent jurisprudenţial care să fundamenteze juridic Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025.
    15. Pe rolul Curţii Constituţionale se află şi dosarele nr. 928F/2025-nr. 935F/2025, nr. 937F/2025 şi nr. 938F/2025, având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate de Elena Radu, Mircea-Victor-Daniel Chitic, Ana Craiu, Narcis-Viorel-Florin Someşfălean, Norita Popescu, Elena Albu, Călin Georgescu, Cătălin Georgescu, Mihai Rapcea şi Maria Tamaris Taloi împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025.
    16. În Dosarul nr. 928F/2025, contestaţia a fost formulată de doamna Elena Radu şi a fost înregistrată la Curtea Constituţională la data de 10 martie 2025. În motivarea contestaţiei se susţine, în esenţă, că BEC, prin Decizia nr. 18D din 9 martie 2025, a refuzat să analizeze criteriile de legalitate privind candidatura domnului Călin Georgescu, negând totodată şi dreptul de a fi ales al acestuia (garantat de art. 37 din Constituţie) şi dreptul de vot (garantat de art. 36 din Constituţie) al cetăţenilor care doresc să voteze acest candidat, în condiţiile în care acesta este primul în opţiunea de vot în toate sondajele care au fost efectuate, în lipsa oricărei norme legale, fiind încălcate astfel dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Constituţie.
    17. În acest sens se arată că, din analiza coroborată a dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 37, ale art. 16 alin. (3), ale art. 40 alin. (3) şi ale art. 53 alin. (1), se poate constata că dreptul de a fi ales reglementat de art. 37 din Constituţie este un drept fundamental care este garantat de statul român, el poate fi restrâns „numai prin lege“, iar demnităţile publice pot fi ocupate „în condiţiile legii“. Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, termenul de „lege“ prevăzut de art. 53 alin. (1) din Constituţie pentru restrângerea drepturilor fundamentale are înţelesul de act formal al Parlamentului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 157 din 13 mai 2020, paragraful 80). Or, legea care reglementează alegerea preşedintelui, ca act formal al Parlamentului, este Legea nr. 370/2004, iar, potrivit acesteia, condiţiile care trebuie îndeplinite de către un candidat independent la funcţia de Preşedinte al României sunt următoarele: a) candidatul independent să depună propunerea de candidatură în scris, semnată de acesta [art. 27 alin. (2) lit. a)]; b) propunerea de candidatură să cuprindă prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida [art. 27 alin. (2) lit. b)]; c) propunerea de candidatură să fie însoţită de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători [art. 27 alin. (2) lit. c)]; d) să îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţie [art. 28 alin. (1)]; e) să nu fi fost ales anterior de două ori ca Preşedinte al României [art. 28 alin. (1)]; f) la data depunerii candidaturii, să nu fi fost condamnat definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea [art. 28 alin. (2)].
    18. Aşadar, tocmai pentru garantarea dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 şi pentru a nu se încălca dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Constituţie, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 prevede în mod expres că BEC verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de această lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii şi respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condiţiile legale. Astfel, Legea nr. 370/2004 limitează competenţele BEC la verificarea îndeplinirii condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de această lege.
    19. Se susţine că decizia BEC contestată nu se bazează pe o normă dintr-o lege adoptată de Parlament care să restrângă dreptul de a candida, ci doar pe interpretarea unor hotărâri ale Curţii Constituţionale (şi anume, hotărârile nr. 2 din 5 octombrie 2024 şi nr. 32 din 6 decembrie 2024), ceea ce contravine principiului legalităţii restrângerii drepturilor fundamentale. Drept urmare, BEC şi-a depăşit competenţele legale, arogându-şi competenţele Parlamentului, care este unica autoritate legiuitoare, conform art. 61 alin. (1) din Constituţie, BEC neputând introduce condiţii suplimentare pentru candidatură faţă de cele prevăzute în Legea nr. 370/2004. Orice condiţii suplimentare pentru candidatură trebuie stabilite printr-o lege adoptată de Parlament, iar nu printr-o interpretare administrativă a BEC, acesta încălcând, astfel, şi prevederile art. 1 alin. (4) din Constituţie privind separaţia puterilor în stat, precum şi prevederile art. 1 alin. (3) coroborate cu art. 37, art. 53 alin. (1) şi art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    20. Se mai susţine că argumentele invocate de BEC pentru respingerea candidaturii sunt în contradicţie cu prevederile constituţionale.
    21. Astfel, în primul rând, susţinerile potrivit cărora respingerea candidaturii domnului Călin Georgescu s-a făcut în aplicarea hotărârilor Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 şi nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu pot fi reţinute şi nu pot conduce la respingerea candidaturii, deoarece, pe de o parte, prin aceste hotărâri nu s-a constatat o neconstituţionalitate a Legii nr. 370/2004, iar Curtea Constituţională nu putea, printr-o hotărâre, să introducă noi condiţii de candidatură pentru alegerile prezidenţiale, deoarece, potrivit art. 61 alin. (1) şi art. 147 alin. (1) din Constituţie, Parlamentul este cel care trebuie să pună în acord prevederile neconstituţionale dintr-o lege cu dispoziţiile Constituţiei. Aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 53 alin. (1) din Constituţie, fiind vorba despre restrângerea unui drept fundamental, aceasta se poate face numai prin lege ca act formal al Parlamentului. Pe de altă parte, prin niciuna dintre cele două hotărâri ale Curţii Constituţionale nu s-a interzis candidatura domnului Călin Georgescu astfel încât să existe obligaţia punerii în aplicare de către BEC. Susţinerile potrivit cărora procesul electoral din anul 2024 a fost anulat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 „ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii electorale“ sunt în neconcordanţă cu considerentele acestei hotărâri, deoarece în considerentele acesteia nu se reţine „o conduită a candidatului“ şi nici nu este indicat numele vreunui candidat. Drept urmare, motivarea deciziei BEC de respingere a candidaturii domnului Călin Georgescu s-a făcut pe baza unei simple aprecieri a considerentelor hotărârii sus-menţionate.
    22. În al doilea rând, se arată că referirile din considerentele deciziei BEC atacate privitoare la „condiţiile care rezultă din forma sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţie de Preşedinte al României“ nu pot fi aplicate domnului Călin Georgescu, deoarece, pe de o parte, acesta nu a deţinut o demnitate publică pentru ca, la învestirea în funcţie, să fi depus un asemenea jurământ, iar ulterior să se dovedească cu probe că şi-a încălcat jurământul, iar, pe de altă parte, încălcarea jurământului depus poate să fie o faptă care se săvârşeşte numai după depunerea jurământului, iar sancţiunea este cea prevăzută de art. 95 din Constituţie, care reglementează suspendarea din funcţie a Preşedintelui României. Drept urmare, nicio persoană nu poate fi sancţionată cu decăderea din dreptul de a candida pentru încălcarea jurământului pe care nu l-a depus încă. Mai mult, potrivit art. 95 alin. (1) din Constituţie, Curtea Constituţională are competenţe de a se pronunţa cu privire la o eventuală încălcare a prevederilor Constituţiei şi să îl sancţioneze pe Preşedinte pentru o asemenea încălcare numai cu ocazia consultării asupra cererii de suspendare după ce un cetăţean este ales ca Preşedinte al României, a depus jurământul şi este în exercitarea funcţiei şi a fost formulată o cerere de suspendare din funcţia de Preşedinte.
    23. Aşadar, potrivit prevederilor constituţionale, nici Curtea Constituţională şi nici BEC nu au competenţa de a sancţiona un cetăţean cu interzicerea candidaturii pentru încălcarea unui jurământ pe care nu l-a depus încă. Nicio lege nu prevede o asemenea sancţiune „anticipată“, iar aplicarea unei asemenea sancţiuni echivalează cu încălcarea art. 53 alin. (1) din Constituţie.
    24. În al treilea rând, se susţine că punerea în aplicare a unor hotărâri ale Curţii Constituţionale adoptate în cadrul unui alt proces electoral pentru noul proces electoral echivalează cu anularea dreptului de a fi ales, deoarece un cetăţean care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea nr. 370/2004 nu ar mai putea candida niciodată. Or, art. 53 din Constituţie reglementează restrângerea drepturilor fundamentale, nu anularea acestora. Nici măcar cetăţenilor care au fost condamnaţi penal definitiv nu le este anulat dreptul de a fi ales (de a candida), potrivit art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, ci doar persoanelor care au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.
    25. Or, ca urmare a faptului că nu există nicio lege care să prevadă „condiţiile de eligibilitate constituţională a candidaturii“ şi termenul şi condiţiile în care o hotărâre a Curţii Constituţionale, întemeiată pe astfel de condiţii, îşi încetează efectele, iar cetăţeanului respectiv nu i se mai aplică restrângerea dreptului dispusă prin acea hotărâre, o respingere a candidaturii întemeiată pe hotărâri ale Curţii Constituţionale adoptate în cadrul unui proces electoral anterior echivalează cu o anulare a dreptului de a fi ales, care este incompatibilă cu Constituţia.
    26. În concluzie, se solicită admiterea contestaţiei, anularea Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 şi dispunerea înregistrării candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale din 2025, deoarece respingerea înregistrării candidaturii unui cetăţean pentru motivele invocate de către BEC în decizia atacată echivalează cu crearea unei proceduri arbitrare pentru alegerea Preşedintelui României, nestabilită de legea adoptată de Parlament, procedură care contravine art. 1 alin. (3) din Constituţie, suveranitatea naţională a poporului român, statuată de art. 2 din Constituţie, fiind anulată prin crearea unor pârghii prin care candidaţii pe care poporul doreşte să îi aleagă ca reprezentanţi ai săi să fie înlăturaţi în baza unor criterii arbitrare, neprevăzute de legea adoptată de Parlament care reglementează procedura de alegere a Preşedintelui României şi care sunt contrare prevederilor Constituţiei.
    27. În dosarele nr. 929F/2025–nr. 932F/2025 şi nr. 934F/2025, contestaţiile au fost formulate de domnul Mircea-Victor-Daniel Chitic, doamna Ana Craiu, domnul Narcis-Viorel-Florin Someşfălean şi doamnele Norita Popescu şi Elena Albu şi au fost înregistrate la Curtea Constituţională la data de 10 martie 2025.
    28. În motivarea contestaţiilor se susţine, în esenţă, că Legea nr. 370/2004 prevede două tipuri de condiţii ce trebuie îndeplinite de către candidaţii la funcţia de Preşedinte al României, respectiv condiţii de fond şi condiţii de formă. Or, BEC nu a prezentat şi nu a supus examinării condiţiile prevăzute în lege, ci a reţinut, în motivarea deciziei contestate, doar aspecte de jurisprudenţă a Curţii Constituţionale adunate şi prezentate selectiv. Cu privire la motivarea deciziei BEC contestate se menţionează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 4 din 22 septembrie 2019.
    29. Se susţine că, deşi candidatul Călin Georgescu a îndeplinit toate condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege pentru a se proceda la înregistrarea candidaturii sale, BEC, prin Decizia nr. 18D din 9 martie 2025, a respins candidatura acestuia pentru motive străine prevederilor cuprinse în Constituţie şi în Legea nr. 370/2004. Astfel, prin motivarea fundamentată pe considerentele reţinute în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024, BEC a denaturat sensul procedurii electorale prezidenţiale prin pronunţarea Deciziei nr. 18D din 9 martie 2025, care este una neavenită, nelegală şi abuzivă, fiind realizată printr-un exces de putere.
    30. Prin urmare, Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 este pronunţată cu nerespectarea vădită a prevederilor constituţionale ale art. 146 privind atribuţiile Curţii Constituţionale şi ale art. 147 privind deciziile Curţii Constituţionale, precum şi a Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi a Legii nr. 370/2004, lege care nu a fost completată şi/sau modificată ca urmare a pronunţării hotărârilor Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 şi nr. 32 din 6 decembrie 2024, textele legale care garantează îndeplinirea condiţiilor de formă şi de fond care trebuie îndeplinite de către candidaţii la funcţia de Preşedinte al României nefiind, până în prezent, declarate ca neconstituţionale.
    31. În continuare, se arată că există o diferenţă fundamentală între deciziile şi hotărârile pronunţate de Curtea Constituţională în temeiul art. 146 şi 147 din Constituţie, diferenţă prevăzută în mod expres în art. 11 din Legea nr. 47/1992. Astfel, doar deciziile pronunţate de Curtea Constituţională sunt cele care au putere de lege şi care constată sau interpretează limitele constituţionalităţii unei norme legale, având ca efect modificarea întinderii şi aplicării unui act normativ ca urmare a unor probleme intrinseci sau extrinseci de constituţionalitate, efect care impune, în temeiul art. 147 din Constituţie, modificarea într-un termen de 45 de zile a normei legale constatate ca fiind neconstituţională. Or, dispoziţiile Legii nr. 370/2004 nu au fost constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie a Curţii Constituţionale pentru a putea fi modificate sau completate de către Parlament în termenul legal, motiv pentru care nici aplicarea normei nemodificate nu poate fi extinsă prin hotărâri ale instanţei constituţionale.
    32. În realitate, hotărârile Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 şi nr. 32 din 6 decembrie 2024, pe care s-a fundamentat motivarea deciziei BEC contestate, nu au avut ca obiect verificarea constituţionalităţii Legii nr. 370/2004, astfel că aceste hotărâri nu pot avea un caracter interpretativ al art. 28–31 din această lege şi cu atât mai mult nu pot adăuga la lege. Orice altă interpretare prin care s-ar extinde rolul şi funcţiunea hotărârilor (nu şi ale deciziilor) Curţii Constituţionale constituie o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituţie.
    33. Prin urmare, se susţine că Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 este pronunţată fără niciun fundament legal şi printr-o interpretare abuzivă şi neconstituţională a normelor cuprinse în Legea nr. 47/1992 şi Legea nr. 370/2004, toate acestea atrăgând neconstituţionalitatea şi nelegalitatea deciziei contestate.
    34. Se mai arată că reţinerea, în afara unor dispoziţii legale, de către BEC în decizia contestată a unui „cadru axiologic în care au loc alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României“ reprezintă o conduită arbitrară menită să nesocotească dreptul de a fi ales, astfel cum este prevăzut în art. 37 din Constituţie. BEC nu doar că a nesocotit un drept fundamental de a fi ales al candidatului Călin Georgescu, dar a instituit şi o nouă incompatibilitate cu un efect definitiv pe viaţă. Or, restrângerea unui drept, fie ea şi temporară, trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, fără a se putea atinge în substanţa sa însăşi existenţa dreptului vizat. Din motivarea deciziei de respingere a candidaturii domnului Călin Georgescu rezultă că substanţa dreptului de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României este, în mod clar, afectată, iar acest lucru este ireversibil, în accepţiunea BEC. Motivarea Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025, cu argumente care adaugă în mod flagrant la Constituţie şi la Legea nr. 370/2004, conduce la concluzia că dreptul domnului Călin Georgescu de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României a fost suprimat pe viaţă.
    35. De asemenea, argumentele reţinute în decizia contestată întemeiate pe Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 relevă aspecte neadevărate referitoare la candidatul Călin Georgescu. Astfel, prin hotărârea menţionată s-a dispus reluarea în integralitate a procesului electoral, ceea ce nu echivalează cu o neîndeplinire a condiţiilor de eligibilitate de către candidatul Călin Georgescu şi nici cu instituirea unei incompatibilităţi permanente în ceea ce priveşte dreptul acestuia de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României.
    36. În continuare, se arată că decizia contestată a fost adoptată şi redactată fără dezbaterea pe fond a considerentelor reţinute în plenul BEC. În acest sens, se susţine că, din relatările publice ale membrilor BEC, rezultă că niciunul dintre aspectele reţinute în decizia contestată nu a fost adus în discuţie, nu a fost dezbătut şi nici nu a fost supus votului. În urma unor discuţii generice succinte, care au vizat alte aspecte decât cele prevăzute la art. 27 şi 28 din Legea nr. 370/2004, s-a trecut la vot cu privire la admiterea sau respingerea candidaturii domnului Călin Georgescu.
    37. Totodată, Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025, prin care candidatul Călin Georgescu a fost decăzut din dreptul de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituţie, a fost pronunţată fără posibilitatea acestuia de a se apăra, ceea ce contravine art. 24 privind dreptul la apărare din Constituţie, drept care trebuie să poată fi exercitat în orice procedură în care un cetăţean este decăzut din drepturile constituţionale, astfel cum este şi dreptul de a fi ales. În acest sens este menţionat Raportul Comisiei de la Veneţia CDL-PI(2025)001-e din 25 ianuarie 2025.
    38. Se mai arată că prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu a fost analizată nicio faptă sau declaraţie personală a candidatului Călin Georgescu care ar putea fi interpretată în sensul că ar contraveni „formulei sacrosancte a jurământului depus de Preşedintele României“, similar celor analizate în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024, ci au fost analizate doar aspecte referitoare exclusiv la finanţarea campaniei electorale a acestuia. Aşadar, în ceea ce îl priveşte pe candidatul Călin Georgescu, instanţa constituţională nu a statuat niciodată că acesta nu îndeplineşte condiţiile pentru a accede la funcţia de Preşedinte, ci doar că ar fi existat unele „încălcări ale legislaţiei electorale referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale“. Această constatare ţine exclusiv de primul proces electoral, care este anulat, şi nu poate avea drept consecinţă decăderea unui cetăţean din drepturile electorale, chiar dacă acesta ar fi încălcat legislaţia referitoare la finanţarea campaniei electorale care prevede doar o răspundere contravenţională pentru cei care o încalcă.
    39. Se evidenţiază că Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu poate produce aceleaşi efecte precum Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024, care nici ea nu ar putea avea ca efect decăderea pe viaţă a unui cetăţean din drepturile electorale.
    40. În final, se susţine că BEC, prin decizia contestată, a avut în vedere o situaţie neprobată şi inexistentă raportată la circumstanţele analizate în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 privind faptele şi declaraţiile unei alte persoane, extinzând, nejustificat, constatările cu privire la faptele acesteia la faptele candidatului Călin Georgescu.
    41. În Dosarul nr. 933F/2025 contestaţia a fost formulată de domnul Călin Georgescu şi a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.760 din 10 martie 2025.
    42. În motivarea contestaţiei se susţine, în primul rând, lipsa de competenţă a BEC în pronunţarea deciziei contestate. În esenţă, autorul arată că, din analiza dispoziţiilor Legii nr. 370/2004 şi a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024, paragrafele 28-31, prin raportare la considerentele deciziei privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, se poate lesne observa că BEC a constatat îndeplinirea tuturor condiţiilor de formă şi de fond, respingând candidatura strict raportat la faptul că persoana care solicită înregistrarea candidaturii „a încălcat obligaţia de a respecta democraţia“. Or, o astfel de constatare excedă în mod vădit competenţelor BEC, competenţe expres şi limitativ prevăzute de lege, constatate în jurisprudenţa relevantă recentă a instanţei de contencios constituţional. Astfel, prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, instanţa de contencios constituţional a statuat, în cadrul paragrafului 58, că „revine în mod exclusiv Curţii Constituţionale competenţa de a verifica dacă în exercitarea dreptului politic de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României candidatura îndeplineşte toate condiţiile de eligibilitate rezultate din Constituţie. Având în vedere că, în prezenta cauză, se contestă de către autorul sesizării neîndeplinirea unor astfel de condiţii de eligibilitate, Curtea, în limitele sesizării sale, urmează să le examineze. Astfel, pentru a determina dacă doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă îndeplineşte condiţiile de eligibilitate de natură constituţională referitoare la respectarea Constituţiei şi a democraţiei, Curtea va evalua conduita şi declaraţiile sale publice, precum şi efectele acestora în plan constituţional“. Astfel, însăşi Curtea Constituţională a României, la care BEC face referire, stabileşte că revine în mod exclusiv instanţei constituţionale competenţa de a verifica dacă, în exercitarea dreptului politic de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României, candidatura îndeplineşte toate condiţiile de eligibilitate rezultate din Constituţie.
    43. Deşi BEC, în cuprinsul deciziei de respingere a candidaturii, face trimitere la Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024, acest organism ignoră paragraful 58 al hotărârii care confirmă lipsa de competenţă a BEC asupra chestiunii ce reprezintă motivul respingerii înregistrării/neînregistrării candidaturii şi a semnului electoral. De altfel, în mod nepermis, prin decizia contestată, BEC justifică respingerea candidaturii domnului Călin Georgescu printr-o preîntâmpinare a unei eventuale anulări a procesului electoral de către instanţa constituţională, deşi se constată că la baza Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024 au stat argumente de cu totul altă natură, indiferent de temeinicia sau netemeinicia acestora.
    44. Mai mult, BEC constată că „procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României a fost demarat în anul 2024, iar prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024, dispunând reluarea în integralitate a acestuia“. BEC argumentează, aşadar, decizia de respingere printr-o nelegală exercitare a atribuţiilor în legătură cu procesul electoral din 2024. Or, este de domeniul evidenţei, rezultând nu doar din acte normative care reglementează distinct desfăşurarea şi organizarea celor două procese electorale, dar şi din documentele de constituire ale prezentului BEC, că există două procese electorale distincte, iar activitatea prezentului BEC are ca obiect doar procesul electoral prezidenţial din 2025. Alegerile prezidenţiale din noiembrie-decembrie 2024 au fost anulate in integrum (deci chiar şi candidaturile care fuseseră verificate şi validate), ceea ce face ca actualul proces electoral să fie unul cu totul nou, fără vreo legătură cu cel precedent.
    45. În concluzie, autorul contestaţiei susţine că prin decizia pronunţată, BEC s-a substituit în mod nepermis Curţii Constituţionale, realizând o analiză care excedă integral atribuţiilor acestei entităţi, cu consecinţa selectării candidaturilor într-o manieră complet nelegală, care creează un precedent extrem de periculos, de imixtiune în procesul electoral prin criterii total aleatorii şi prin adăugare la lege.
    46. O altă critică formulată de contestatar vizează lipsa de motivare a Deciziei nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025. Analizând recomandările-cheie din Raportul din 27 ianuarie 2025, întocmit de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), formulate în paragraful 78, se desprind două elemente esenţiale pe care instituţiile cu atribuţii de decizie în materia procesului electoral sunt obligate să le respecte: (i) o decizie să fie motivată într-o manieră coerentă şi întemeiată pe o situaţie de fapt clar stabilită, care să dovedească, dincolo de orice dubiu, nereguli atât de semnificative, care să poată influenţa rezultatul alegerilor, şi (ii) posibilitatea efectivă a părţii afectate de o atare decizie de a-şi prezenta punctul de vedere şi dovezile. Rezultă cu claritate, din cuprinsul deciziei atacate, că ambele recomandări au fost încălcate de către BEC, în condiţiile în care motivarea respingerii înregistrării/neînregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu este vagă şi lapidară, prin indicarea unor aspecte care fie sunt străine de prezentul proces electoral, fie se referă la elemente care excedă analizei condiţiilor de formă şi de fond la care trebuia să se refere. Mai mult, luarea acestei decizii s-a realizat fără să i se acorde părţii afectate posibilitatea de a-şi prezenta propriul punct de vedere, aşa-zisa motivare cuprinzând raţiuni anterioare şi exterioare procesului de analiză a condiţiilor de formă şi de fond.
    47. În fine, contestatarul formulează mai multe critici care vizează netemeinicia deciziei BEC prin care i-a fost respinsă candidatura. Susţine că o decizie care priveşte neînregistrarea/respingerea înregistrării unei candidaturi se ia de către BEC strict prin raportare la dispoziţiile legale, fără a emite judecăţi de valoare şi analize care excedă îndeplinirii celor două tipuri de condiţii prevăzute de lege.
    48. Pentru a demonstra temeinicia contestaţiei formulate, autorul porneşte de la premisa că aceasta trebuie înţeleasă ca o acţiune impusă de o situaţie excepţională, având obiectivul găsirii unei soluţii pentru revenirea la ordinea constituţională, nicidecum o recunoaştere a validităţii constituţionale sau legale a anulării alegerilor din decembrie 2024, pe care o consideră ca având caracterul unei lovituri de stat, întrucât a condus la interzicerea libertăţii de a alege a milioane de cetăţeni români şi la interzicerea dreptului de a fi ales al unui candidat.
    49. Astfel, arată că, în procesul electoral anterior, dosarul candidaturii domnului Călin Georgescu a fost validat, după contestaţii. Întrucât nici criteriile legale şi nici conţinutul dosarului nu au fost schimbate, argumentele care au dus la validarea precedentă se menţin, astfel că identitatea argumentelor trebuie să ducă la identitatea concluziei.
    50. Alegerile din decembrie 2024 au fost anulate pentru motive care nu au făcut referire la profilul constituţional al candidatului Călin Georgescu, ci la faptele unor terţi (o putere străină sau diverse ONG-uri) şi, eventual, la anumite comportamente electorale presupus inadecvate care ar fi putut deforma opţiunile electoratului. Intervenţia terţilor şi impactul acesteia asupra rezultatului votării nu au fost dovedite (fapt notoriu), iar comportamentele presupus inadecvate nu au constituit obiectul unui proces penal care să se fi încheiat, după o procedură echitabilă (conform avizului Comisiei de la Veneţia), cu o hotărâre penală definitivă prin care să se fi aplicat pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales. Or, nu poţi interzice unei persoane exerciţiul unui drept pentru fapte imputabile unui terţ. De asemenea, chiar dacă s-ar putea reţine existenţa unor comportamente din campania electorală precedentă care ar fi putut duce la unele imperfecţiuni tehnice în procesul electoral (cu un impact nedovedit asupra rezultatelor finale), nimic nu atestă că ele pot fi sau vor fi reluate în exerciţiul electoral reluat. Nu poţi stabili sancţiuni viitoare pentru fapte trecute, cu atât mai mult cu cât aceste fapte şi gravitatea lor nu au fost atestate cu putere de lucru judecat de către o instanţă judecătorească competentă, mai presus de orice dubiu rezonabil, la capătul unui proces echitabil. În acest context, neconformitatea constituţională a profilului unui candidat nu poate fi stabilită de BEC, ci de Curtea Constituţională, iar aceasta nu o poate face decât pe baza unor fapte care se bucură de autoritatea de lucru judecat. Curtea Constituţională nu este instanţă judecătorească. Prin urmare, nu există niciun temei constituţional, judiciar, logic sau democratic care să ducă la interzicerea candidaturii domnului Călin Georgescu.
    51. În continuare, autorul contestaţiei susţine că profilul unui candidat nu este neconform cu Constituţia, dacă acesta îşi propune să promoveze revizuirea acesteia, fără a aduce în discuţie prevederile constituţionale excluse de la revizuire. Chiar şi în cazul în care s-ar pune problema unei noi Constituţii (a unei noi republici) prin convocarea unei noi adunări constituante, nu se pune problema neconstituţionalităţii candidatului. Niciun proiect politic, promovat de un candidat, care implică exprimarea voinţei populare nu poate fi contrar unei Constituţii care a proclamat ordinea democratică a statului. Arată că Legea fundamentală nu prevede că un anumit sistem de alianţe sau de integrare în structuri regionale sau globale ori susţinerea unei anumite ordini internaţionale ţine de identitatea ordinii publice a statului român. Esenţial pentru ordinea constituţională actuală este sistemul drepturilor fundamentale, care este încălcat tocmai prin decizia BEC privind interzicerea dreptului de a fi ales.
    52. Un ultim argument este realizat prin analogia cu legile lustraţiei. Autorul face trimitere la împrejurarea că, încă din anul 1995, Consiliul Europei a stabilit că în cazul lustraţiei, ca acţiune de prevenţie ţinând de igiena spaţiului politic, interdicţia accesului la funcţii publice nu este permisă când accesul se face prin vot popular. Cu alte cuvinte, lustraţia nu poate trece peste decizia poporului. A fortiori regula trebuie aplicată când este vorba despre alegeri cărora nu li se aplică legile lustraţiei, România, de altfel, neadoptând asemenea legi.
    53. Având în vedere aceste argumente, autorul contestaţiei susţine că Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 este un act care încalcă dispoziţiile legale referitoare la competenţa procedurală limitată a acestui organ, este un act lipsit de motivarea factuală raportată la acte şi acţiuni prevăzute de lege, care încalcă grav şi fundamental dreptul de a alege al cetăţenilor şi dreptul de a fi ales al unui cetăţean căruia nu i-au fost restrânse drepturile politice în condiţiile legii.
    54. În Dosarul nr. 935F/2025 contestaţia a fost formulată de domnul Cătălin Georgescu şi a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.762 din 10 martie 2025.
    55. În motivarea contestaţiei, autorul susţine că hotărârile Curţii Constituţionale invocate în decizia BEC contestată nu au legătură cu candidatura domnului Călin Georgescu. Astfel, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 priveşte o altă persoană, iar Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 a avut ca obiect analiza unor documente clasificate (declasificate parţial) referitoare la ingerinţa Federaţiei Ruse în alegeri, astfel că niciuna nu a analizat comportamentul electoral al candidatului respins, procedurile nefiind contradictorii şi nebazându-se pe alte probe şi raţionamente decât cele furnizate de serviciile de informaţii, şi niciuna din aceste hotărâri nu face o legătură între acţiunea Federaţiei Ruse şi candidatul respins şi, de asemenea, nu face o analiză a aşa-zisei neîndepliniri sau incompatibilităţi între candidatul respins în raport cu jurământul prevăzut de art. 82 din Constituţie. Mai mult, BEC nu analizează condiţiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004 şi interpretează greşit hotărârile Curţii Constituţionale anterior menţionate, desprinde o „sancţiune“ virtuală (neprevăzută de lege - „încălcarea obligaţiei de a apăra democraţia“) şi face o analiză pe care legea nu o prevede (analiza comportamentului candidatului în raport cu jurământul de preşedinte). Acest aşazis fine de respingere a candidaturii este un arbitrar pur juridic, prezentat în termeni generali, fără motive concrete, dar deosebit de semnificative. Contestatarul afirmă că împrejurările menţionate în actele întocmite de serviciile de informaţii care au stat la baza anulării procesului electoral comportă o analiză şi un control de legalitate din partea Curţii Constituţionale, respectiv dacă actele administrative ale serviciilor de informaţii au fost emise pentru înlăturarea unor situaţii prevăzute de art. 5 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României (ameninţări la adresa securităţii naţionale), instanţa urmând să verifice dacă aceste ameninţări au fost/sunt reale şi dacă şi în ce măsură au influenţat procesul electoral; dacă aceste acţiuni au fost necesare într-o societate democratică şi restrângerea drepturilor a fost proporţională cu situaţia care a determinat-o (existenţa unui pericol grav şi iminent la adresa securităţii naţionale); dacă, în urma exercitării unui control minim de legalitate a dreptului de apreciere al autorităţilor publice (serviciile de informaţii) pot fi constatate încălcări ale limitelor competenţei prevăzute de lege şi ingerinţa în procesul electoral.
    56. În cadrul contestaţiei, dar independent de obiectul acesteia, autorul invocă excepţia de nelegalitate a „Notelor de informare“ ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcţia Generală de Protecţie Internă, ale Serviciului de Informaţii Externe, ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, prezentate în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 28 noiembrie 2024 referitoare la corectitudinea şi legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, aduse la cunoştinţa publică la data de 4 decembrie 2024 prin declasificare şi reţinute în considerentele Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024. De asemenea, solicită Curţii să îşi reconsidere jurisprudenţa, respectiv Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, să revină asupra motivelor de anulare a întregului proces electoral desfăşurat în primul tur de scrutin (noiembrie 2024), aspecte care au fost reţinute în decizia BEC de respingere a candidaturii candidatului independent Călin Georgescu, şi să administreze în acest sens probele menţionate în prezenta contestaţie (în special, declasificarea şi înfăţişarea de informaţii clasificate referitoare la motivele anulării alegerilor). Consideră că, în Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a ales să dea eficienţă notelor informative ale serviciilor de informaţii, care nu au reglementare constituţională, în locul aplicării prevederilor constituţionale referitoare la suveranitatea naţională.
    57. Autorul contestaţiei menţionează că, în calitate de preşedinte al Asociaţiei pentru Apărarea Libertăţilor Publice, a întreprins o serie de acţiuni şi a formulat mai multe cereri pe care le-a adresat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi Curţii Constituţionale, în sensul publicării numelor participanţilor (reprezentanţi instituţionali) la şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 28 noiembrie 2024, a documentelor/rapoartelor (sub orice formă) prezentate de instituţiile participante (cu anonimizarea datelor de interes operativ şi a informaţiilor clasificate), astfel încât opinia publică să fie informată clar, expres şi explicit cu privire la aspectele care au stat la baza invalidării turului al doilea al scrutinului prezidenţial din decembrie 2024. Apreciază că în timpul campaniei electorale pilonul operativ de cyber counter-intelligence al serviciilor de informaţii putea şi trebuia, în exercitarea atribuţiilor de identificare, descurajare, neutralizare şi protecţie împotriva activităţilor de informaţii privind acţiuni ostile de natură a afecta interesele şi obiectivele naţionale de securitate, desfăşurate în spaţiul cibernetic şi în domeniul securităţii naţionale, să documenteze şi să prezinte implicarea, atacurile cibernetice şi încercarea Federaţiei Ruse de a influenţa alegerile pentru Preşedintele României din noiembrie-decembrie 2024. Or, lipsa unor asemenea rapoarte şi informări specifice reprezintă un indiciu că influenţa unor actori nonstatali şi a Federaţiei Ruse în procesul electoral nu este reală şi/sau nu a fost de natură să influenţeze procesul electoral. Analizând comunicatul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 28 noiembrie 2024, contestatarul ajunge la concluzia că acest consiliu s-a folosit de autoritatea sa pentru a influenţa procesul electoral (afirmând public imixtiunea Federaţiei Ruse), nu a aşteptat formularea unor concluzii şi rezultate certe şi a abandonat misiunea sa de garant al ordinii constituţionale suverane, pe care o înlocuieşte cu ordinea proprie a actorilor care exercită în mod curent puterea. De asemenea, autorul consideră că serviciile de informaţii şi-au încălcat competenţa legală, au executat un ordin nelegal şi au acţionat antidemocratic în scop politic pentru a înlătura un candidat, pretextul intervenţiei Federaţiei Ruse în alegerile din România şi ameninţările la adresa securităţii naţionale sunt fie nereale, fie nerelevante în contextul tuturor factorilor care ar fi putut influenţa rezultatul alegerilor. Legalitatea „constatărilor“ realizate prin actele serviciilor de informaţii şi conţinutul acestor informări nu au fost verificate, existând indicii de nelegalitate gravă, întrucât notele Serviciului Român de Informaţii nu sunt însuşite/semnate/ aprobate de conducerea Serviciului Român de Informaţii şi actele de declasificare nu sunt publice.
    58. În concluzie, autorul solicită să fie desfiinţată decizia BEC şi să se dispună admiterea candidaturii/semnului electoral şi înscrierea candidatului Călin Georgescu în procesul electoral.
    59. În Dosarul nr. 937F/2025, contestaţia a fost formulată de domnul Mihai Rapcea şi a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.764 din 10 martie 2025.
    60. În motivarea contestaţiei se arată, în esenţă, că înregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu nu putea fi în niciun caz respinsă din motive intrinseci şi extrinseci.
    61. Cu privire la motivele intrinseci de „admitere a candidaturii“ se arată că acestea constau în îndeplinirea condiţiilor de fond cerute de Constituţie şi de Legea nr. 370/2004 pentru ca un cetăţean român să aibă dreptul de a fi ales. Condiţiile de fond pentru ca un cetăţean român să poată fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute de art. 37 coroborat cu art. 16 alin. (3) şi art. 40 alin. (3) din Constituţie. În subsidiar, dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 370/2004 stabilesc exhaustiv condiţiile de fond pentru ca un cetăţean român să poată candida şi să fie ales în funcţia de Preşedinte al României.
    62. Din analiza acestor dispoziţii se poate observa că domnul Călin Georgescu nu a fost decăzut prin nicio sentinţă definitivă din drepturile electorale de a alege şi de a fi ales [art. 37 alin. (1) din Constituţie coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 370/2004], are cetăţenia română şi domiciliul în România [art. 37 alin. (1) coroborat cu art. 16 alin. (3) din Constituţie şi cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 370/2004], nu este un funcţionar public din categoria celor de la art. 40 alin. (3) din Constituţie [art. 37 alin. (1) coroborat cu art. 40 alin. (3) din Constituţie şi cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 370/2004], are vârsta legală [art. 37 alin. (2) din Constituţie coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 370/2004], nu a fost Preşedintele României anterior depunerii candidaturii [art. 81 alin. (4) din Constituţie coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 370/2004], nu a fost condamnat definitiv la vreo pedeapsă privativă de libertate pentru vreo infracţiune săvârşită cu intenţie, fapt ce face ca acesta să nu intre în categoria cetăţenilor români prevăzută la art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, ce nu au dreptul de a candida [art. 36 alin. (2) din Constituţie coroborat cu art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004]. Prin urmare, se apreciază că domnul Călin Georgescu îndeplineşte cumulativ condiţiile legale de fond, astfel încât este obligatoriu să fie înregistrată candidatura acestuia, neputând fi respinsă din motive de nulitate intrinsecă.
    63. Pretinsul „comportament anticonstituţional“ al candidatului la care se face referire şi orice alte speculaţii ori opinii subiective din spaţiul public nu se încadrează în condiţiile obiective şi exhaustive stabilite de Constituţie şi de Legea nr. 370/2004 şi nu pot forma obiectul analizei BEC şi a Curţii Constituţionale în niciun fel de procedură electorală, de soluţionare a contestaţiilor electorale şi nici în procedura de control constituţional derulată potrivit art. 146 lit. f) din Constituţie.
    64. Îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de fond şi de procedură stabilite prin Constituţie, Legea nr. 370/2004 şi Decizia BEC nr. 2D din 26 februarie 2025 este parte a procedurii reglementate la art. 146 lit. f) din Constituţie şi reprezintă o condiţie necesară şi suficientă pentru înregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu şi a oricărui alt candidat.
    65. Rolul Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi controlul de constituţionalitate ce intră în competenţa acesteia nu se pot exercita discreţionar şi în lipsa unor limite clare şi a unor criterii obiective conferite de Constituţie şi de Legea nr. 370/2004. Controlul de constituţionalitate al neînregistrării ori înregistrării unei candidaturi, în procesul de soluţionare a contestaţiilor formulate potrivit Legii nr. 370/2004, este obligatoriu să fie predictibil şi reglementat legal, derulat în limitele legii.
    66. În acest caz, pronunţarea de către BEC asupra înregistrării ori neînregistrării propunerii de candidatură nu poate viza alte criterii obiective decât cele de fond şi de procedură.
    67. Pe de altă parte, noţiunea de „comportament anticonstituţional“ al candidatului nu este reglementată de niciun act normativ şi este o noţiune ambiguă, impredictibilă şi echivocă, ce nu răspunde criteriilor obiective de constituţionalitate şi legalitate. În lipsa unei definiţii legale şi a unor limite şi criterii intrinseci, noţiunea este impredictibilă şi, pe lângă faptul că nu este reglementată constituţional ori legal, conferă aprecierii dosarelor de candidatură de către BEC şi Curtea Constituţională un caracter arbitrar, fără limite intrinseci şi fără criterii obiective de verificare a conformităţii cu legea.
    68. Înregistrarea sau respingerea propunerii de înregistrare a candidaturii nu se poate întemeia pe motivele formulate de contestatari, acestea putând fi admise ori respinse prin raportare la Constituţie şi la Legea nr. 370/2004. Între aceste motive nu pot fi reţinute opiniile individuale ori elemente de intimidare ale candidatului. Din moment ce acesta nu a fost condamnat definitiv la pedeapsa închisorii potrivit art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, opiniile individuale, afirmaţiile şi aprecierile nu pot forma obiectul unei noţiuni de „comportament anticonstituţional“. De altfel, nici motivele din Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu îi pot fi imputate individual domnului Călin Georgescu, deoarece pretinsele fapte nu au fost pedepsite penal, contravenţional sau prin orice alt fel de răspundere juridică şi nu se circumscriu faptelor prevăzute de art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004.
    69. Se mai susţine că acuzele din spaţiul public potrivit cărora domnul Călin Georgescu ar fi antisemit, legionar şi xenofob sunt neîntemeiate, cu atât mai mult cu cât acesta a declarat că, după ce va fi ales Preşedinte al României, îl va chema într-o vizită diplomatică la Bucureşti pe preşedintele Israelului şi că nu este de acord cu antisemitismul.
    70. De altfel, discuţiile pe probleme politice pentru care este acuzat în spaţiul public domnul Călin Georgescu nu au nicio legătură cu condiţiile obiective de fond prevăzute de Constituţie şi de Legea nr. 370/2004. Aceste discuţii se circumscriu cadrului constituţional reţinut în Decizia Curţii Constituţionale nr. 98 din 7 februarie 2008. Astfel, Curtea Constituţională şi-ar depăşi atribuţiile de control constituţional dacă ar respinge înregistrarea unei candidaturi din alte motive decât încălcarea condiţiilor de formă şi de fond prevăzute de Constituţie şi de Legea nr. 370/2004, deoarece, în legislaţia română în vigoare, alte condiţii nu sunt prevăzute şi, deci, noţiunea de „comportament anticonstituţional“ nu este confirmată de nicio condamnare penală ori de orice altă formă de răspundere juridică şi nici nu are reglementare de ordin constituţional ori legal.
    71. Se mai susţine că decizia criticată a BEC a fost emisă întemeindu-se pe considerentele Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024, care a fost pronunţată strict în considerarea persoanei doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă. Or, aceste considerente nu sunt aplicabile în cazul domnului Călin Georgescu.
    72. În condiţiile în care domnul Călin Georgescu nu a fost condamnat definitiv pentru comiterea vreunei infracţiuni cu intenţie, faptele ce i se impută în baza Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 prin raportare la Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 nu se circumscriu infracţiunilor prin care candidatura poate fi respinsă pe fond. Pe de altă parte, domnul Călin Georgescu nu a fost nici pedepsit contravenţional pentru faptele imputate prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024.
    73. Se susţine că cele două hotărâri menţionate ale Curţii Constituţionale, hotărâri definitive, general obligatorii şi aplicabile pentru viitor, privesc doar procesul electoral derulat în data de 24 noiembrie 2024 şi nu pot avea efecte juridice pe viaţă referitor la un candidat.
    74. Astfel, decizia de respingere a candidaturii domnului Călin Georgescu este nulă, în condiţiile în care este impredictibil să se stabilească ce procedee a derulat BEC pentru a verifica dacă pretinsele împrejurări imputate domnului Călin Georgescu există şi la data începerii noului proces electoral din anul 2025. Or, în cauză, motivele pentru care a fost anulat primul tur al alegerilor prezidenţiale din anul 2024 nu pot privi alt proces electoral decât cel în care s-au produs şi nu se pot aplica decât în problema şi materia procesului electoral din noiembrie şi decembrie 2024.
    75. Aşadar, deşi, prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României a fost anulat în integralitate, soluţia legislativă de la art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 nu impută vreunui candidat anularea procesului electoral şi îi oferă acestuia dreptul de a candida din nou chiar prin „repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“. Aplicarea hotărârilor sus-menţionate ale Curţii Constituţionale de către BEC reprezintă încălcarea intenţiei legiuitorului de la art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, potrivit căreia repetarea turului de scrutin anulat de Curtea Constituţională îi oferă posibilitatea candidatului să participe la procesul electoral.
    76. În cauză, hotărârile Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 şi nr. 32 din 6 decembrie 2024 sunt ineficace şi contrare Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 31 din 2 decembrie 2024, care are caracter definitiv şi general obligatoriu şi prin care sau confirmat rezultatele primului tur de scrutin şi, implicit, corectitudinea procesului electoral din octombrie şi noiembrie 2024.
    77. Se mai arată că în decizia criticată BEC a adăugat ilegal la înregistrarea propunerilor de candidatură un criteriu nou, de natură să aducă atingere cadrului constituţional. Or, acest criteriu nou nu se poate aplica nici în procesul electoral din anul 2025, deoarece autoritatea care poate completa legile este doar Parlamentul, potrivit art. 61 din Constituţie.
    78. În continuare, se susţine că singura sferă a ilicitului juridic ce interzice unui cetăţean român să candideze este condamnarea definitivă la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea. Or, faptele imputate domnului Georgescu Călin în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 prin raportare la Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 nu se circumscriu sferei ilicitului stabilite la art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004. Pretinsa nerespectare a procedurilor electorale din Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu este susţinută juridic de nicio hotărâre judecătorească definitivă ori de un proces-verbal de constatare a contravenţiei.
    79. Aprecierea arbitrară şi fără criterii reglementate prin Constituţie şi prin Legea nr. 370/2004 a unei „atitudini“ a candidatului poate face probabilă şi o ipoteză în care unei persoane i se poate interzice candidatura din cauza unei amenzi contravenţionale.
    80. În finalul motivelor intrinseci de „admitere a candidaturii“ se susţine că, din cauza faptului că hotărârile Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 şi nr. 32 din 6 decembrie 2024 adaugă la cadrul constituţional şi legal criterii noi, care oricum nu au reglementare legală în sistemul de drept românesc, şi din cauza faptului că decizia contestată a BEC cuprinde o apreciere echivocă, impredictibilă şi arbitrară, stabilirea discreţionară de criterii noi de eligibilitate pentru înregistrarea candidaturilor are un pronunţat caracter discriminatoriu, în accepţiunea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
    81. În ceea ce priveşte motivele extrinseci de „admitere a candidaturii“, contestatarul arată, în esenţă, că domnul Călin Georgescu a anexat la dosarul de candidatură o listă de susţinători de aproximativ 325.000 de alegători, îndeplinind numărul minim prevăzut de lege; şi-a depus candidatura cu mai mult de 50 de zile înaintea alegerilor din data de 4 mai 2025; a semnat propunerea de candidatură; a cuprins în propunerea de candidatură prenumele, numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia/profesia, a depus declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată, datată; a depus declaraţia de avere şi pe cea de interese, precum şi o declaraţie pe propria răspundere că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia şi a depus şi înregistrat propunerea de candidatură la BEC în patru exemplare (un exemplar original şi 3 copii). Se arată că BEC nu poate verifica şi aprecia cu privire la alte condiţii decât cele de formă şi de fond prevăzute de Constituţie, Legea nr. 370/2004 şi Decizia BEC nr. 2D din 26 februarie 2025. În mod simetric, nici Curtea Constituţională nu poate aprecia şi verifica neînregistrarea sau înregistrarea unei candidaturi în temeiul altor condiţii decât cele stabilite prin actele anterior menţionate. În caz contrar, atât BEC, cât şi Curtea şi-ar depăşi atribuţiile legale. În concluzie, contestatarul solicită admiterea cererii de intervenţie accesorie şi înregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din data de 4 mai 2025 şi anularea Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025, apreciind că neînregistrarea candidaturii s-a produs cu încălcarea prevederilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004. Ca probe, indică înregistrările video postate pe anumite pagini de internet.
    82. În Dosarul nr. 938F/2025, contestaţia a fost formulată de doamna Maria Tamaris Taloi, fiind transmisă prin poştă la data de 10 martie 2025, conform ştampilei de pe plic, şi a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.775 din 11 martie 2025.
    83. În motivarea contestaţiei se susţine, în esenţă, că BEC, în aplicarea hotărârilor Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 şi, respectiv, nr. 32 din 6 decembrie 2024 şi a dispoziţiilor art. 147 alin. (4) teza a doua din Constituţie, ale art. 11 alin. (1) lit. B.a), respectiv alin. (3) din Legea nr. 47/1992, ale art. 17 alin. (2) şi (3), ale art. 29 alin. (1) - (3), ale art. 30 alin (6), precum şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, a respins în mod abuziv şi neîntemeiat înregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025 din motive inaplicabile candidaturii sale.
    84. Se mai arată că în data de 6 decembrie 2024 au fost anulate ilegal şi nemotivat alegerile, iar nu candidatura domnului Călin Georgescu, şi că, până în prezent, nici Curtea Constituţională, nici Guvernul României şi nici Preşedintele României nu au prezentat motivele legale şi dovezile faptice pentru anularea alegerilor. Presupusele motive nu au fost dovedite şi aşa-zisele ingerinţe ale Rusiei au fost simple speculaţii, fără niciun fundament. Pe de altă parte, în România nu au votat ruşii, ci au votat românii.
    85. Se mai susţine că BEC trebuia să se limiteze la analizarea contextului candidaturii pentru alegerile prezidenţiale din 2025 şi să nu intre în speculaţii inaplicabile prezentei situaţii. Se afirmă că atâta vreme cât împotriva domnului Călin Georgescu nicio instanţă judecătorească din România nu a pronunţat nicio sentinţă penală pentru acuzaţii legate de fascism, simpatii cu mişcări fasciste sau elogierea unor criminali de război ori de atentat la siguranţa naţională sau la ordinea constituţională, orice act de împiedicare a acestuia de a-şi depune candidatura este abuziv şi fără temei legal.
    86. În final, se afirmă că nu i se pot imputa domnului Georgescu faptele altor persoane sau faptul că este susţinut de aşa-zisele partide extremiste şi că s-a format un grup infracţional la nivelul puterilor statului pentru a-l împiedica să candideze şi să devină preşedintele României, deoarece domnul Călin Georgescu a declarat în programul său electoral că vrea să pună capăt actelor de trădare şi vrea să tragă la răspundere vinovaţii pentru actele de trădare.
    87. La dosarele antereferite, domnii Remus Pricopie, Bogdan Ionescu, Andrei Cornea-Luca şi alţii, Mircea Puiu, Sergiu Ştefănuţ, Andrei-Ştefan Mitrea, Sergiu Ovidiu Calian, AndreiMihai Mocanu şi Marin Gabriel Ovidiu, doamna Maria Marcu, precum şi Partidul Verde - Verzii, în calitate de amicus curiae, au depus înscrisuri în sensul menţinerii soluţiei de respingere a candidaturii domnului Călin Georgescu şi a semnului său electoral la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2025.
    88. De asemenea, domnul Mihăiţă Bariz a depus un înscris intitulat „Contestaţie“ la Decizia BEC, considerând că aceasta este legală, însă argumentarea BEC trebuie completată. Curtea a apreciat că această cerere nu poate fi calificată ca o contestaţie distinctă, totuşi, poate fi integrată în cuprinsul Dosarului nr. 927F/2025 ca un înscris depus în calitate de amicus curiae.
    89. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.
    90. Având în vedere obiectul dosarelor nr. 927F/2025-nr. 935F/2025, nr. 937F/2025 şi nr. 938F/2025, şi anume contestarea neînregistrării candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi faptul că între motivele invocate există o strânsă legătură, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor.
    91. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a acestor cauze, iar Curtea, în temeiul art. 139 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 928F/2025-nr. 935F/2025, nr. 937F/2025 şi nr. 938F/2025 la Dosarul nr. 927F/2025, care a fost primul înregistrat.
    92. Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, pune concluzii de respingere a contestaţiei. În acest sens, arată că, în privinţa aspectelor procedurale invocate referitoare la adoptarea Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 şi la redactarea procesului-verbal de afişare a acesteia, contestatarii caută nulităţi ipotetice, fără a le şi demonstra. Cu privire la criticile referitoare la lipsa competenţei BEC de a verifica îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate de rang constituţional se arată că funcţia de Preşedinte al României este cea mai importantă funcţie din stat, iar atribuţiile acestuia au o consacrare exclusiv constituţională, astfel că verificarea de către BEC a condiţiilor de eligibilitate ale candidaţilor nu poate fi limitată la cele prevăzute exclusiv în lege. În caz contrar, Curtea Constituţională ar fi transformată într-o instanţă ordinară care ar avea competenţa de a verifica numai constatările BEC referitoare la condiţiile de eligibilitate de nivel legal. Or, Curtea trebuie să se pronunţe în raport cu prevederile Constituţiei. Se mai susţine că BEC s-a raportat la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv hotărârile Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 şi nr. 32 din 6 decembrie 2024, conduită pe care trebuie să o adopte orice autoritate sau instituţie publică în cadrul sistemului constituţional. Se menţionează că Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 are o autoritate pozitivă de lucru judecat faţă de candidatura domnului Călin Georgescu, astfel că valorificarea ei s-a realizat în cadrul şi limitele competenţei legale a BEC. Se subliniază că verificarea condiţiei de eligibilitate privind ataşamentul la valorile constituţionale se realizează de prima instituţie din lanţul decizional învestită prin lege cu competenţa de a examina candidaturile depuse, şi anume BEC. Nu i se poate reproşa acestei instituţii că a respectat Constituţia şi hotărârile Curţii Constituţionale. Se solicită menţinerea Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 şi respingerea contestaţiilor formulate.
    CURTEA,
    examinând contestaţiile în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, văzând concluziile scrise ale domnului Călin Georgescu şi ale doamnei Elena Radu, concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele:
    93. Curtea constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, să soluţioneze contestaţiile formulate.
    (1) Condiţiile privind candidatura la funcţia de Preşedinte al României
    94. Art. 37 din Constituţie stabileşte că au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot, astfel cum acesta este reglementat prin art. 36, care îndeplinesc condiţiile prevăzute în art. 16 alin. (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3), iar candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României. În acord cu art. 16 alin. (3) din Constituţie, această funcţie poate fi ocupată, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, iar, în conformitate cu art. 40 alin. (3) din Constituţie, nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică. Constituţia mai prevede la art. 81 alin. (4) că nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate, indiferent dacă sunt succesive sau nu.
    95. Potrivit art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004,
    "(2) Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă:
    a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;
    b) cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida;
    c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători."

    96. Art. 28 din Legea nr. 370/2004 prevede următoarele:
    "(1) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Preşedinte al României.
(2) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea."

    97. Prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1003 din 8 octombrie 2024, paragraful 28, Curtea Constituţională a statuat că persoanele care candidează pentru funcţia de Preşedinte al României trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi de fond prevăzute de Constituţie şi de Legea nr. 370/2004.
    98. În sfera condiţiilor de formă se încadrează aspectele referitoare la forma scrisă a propunerii de candidatură, semnarea acesteia de către conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul, sau, după caz, de candidatul independent; indicarea unor menţiuni precum prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida; depunerea declaraţiei de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, a declaraţiei de avere, a declaraţiei de interese, a declaraţiei pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii ori de colaborator al acesteia, precum şi a listei susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători (Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, paragraful 29).
    99. Curtea a clasificat condiţiile de fond ca fiind generale şi speciale. Cele generale au natură constituţională şi sunt prevăzute la titlul I al Constituţiei, care reglementează principiile generale ale statului român şi se referă la valorile şi principiile constituţionale ca parte intrinsecă a democraţiei constituţionale. Cu privire la condiţiile speciale, Curtea, în jurisprudenţa sa, a menţionat art. 37 din Constituţie, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 şi art. 40 alin. (3) din Constituţie, respectiv: candidatul să aibă vârsta de cel puţin 35 de ani, să fie cetăţean român, să aibă domiciliul în ţară, să aibă drept de vot (nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale) şi să nu îi fie interzisă asocierea în partide politice (judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică); între aceleaşi condiţii se încadrează şi art. 81 din Constituţie, respectiv să nu fi fost ales anterior, de două ori, ca Preşedinte al României, sau art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, care stabileşte interdicţia de a candida pentru persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea (a se vedea, în acest sens, Hotărârea nr. 6 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 septembrie 2019, paragraful 9, şi Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, paragrafele 30 şi 31).
    100. Curtea reţine că, în cadrul contenciosului electoral, atât BEC, cât şi Curtea Constituţională verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de eligibilitate de formă şi de fond, cu precizările menţionate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi, în particular, în Hotărârile Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 şi nr. 32 din 6 decembrie 2024.

    (2) Procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României desfăşurat în anul 2024
    101. Având în vedere că mandatul de 5 ani al Preşedintelui României înceta în luna decembrie 2024, data alegerilor a fost stabilită pentru ziua de 24 noiembrie 2024, prin Hotărârea Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 iulie 2024, iar organizarea întregului proces electoral a fost realizată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 30 august 2024.
    102. Prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1231 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 şi a dispus ca întregul proces electoral pentru alegerea Preşedintelui României să fie reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.
    103. Curtea a constatat că procesul electoral privind alegerea Preşedintelui României desfăşurat în perioada septembrie-decembrie 2024 a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele sale de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările legale referitoare la finanţarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice (paragraful 5 din Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024). Curtea a făcut referire, în hotărârea menţionată, la atingerile aduse principiilor democraţiei, statului de drept şi suveranităţii, precum şi dreptului de a alege şi de a fi ales (paragrafele 5-9) şi a stabilit că statul are o responsabilitate pozitivă de a preveni orice interferenţă nejustificată în procesul electoral prin raportare la principiile constituţionale (paragraful 10). Curtea a dezvoltat aceste aspecte în paragrafele 11-18 din hotărârea menţionată şi a concluzionat că gravitatea încălcărilor aduse principiilor şi valorilor constituţionale determină anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024 şi că procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României trebuie să fie reluat în integralitate (paragrafele 19 şi 20). În acest context, Curtea a statuat că sunt necesare constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou de candidaturi care urmează a fi evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituţionale (paragraful 20).
    104. Curtea a subliniat că, prin realizarea acestui control constituţional şi democratic asupra procesului electoral, îşi îndeplineşte atribuţia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României, a cărei ultimă finalitate este restabilirea încrederii cetăţenilor în legitimitatea democratică a autorităţilor publice, în legalitatea şi corectitudinea alegerilor, precum şi înlăturarea oricăror suspiciuni de natura celor constatate în cauză. Sunt astfel protejate atât drepturile electorale ale cetăţenilor (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales), cât şi fundamentele ordinii constituţionale, premise esenţiale pentru menţinerea caracterului democratic şi de stat de drept al României (paragraful 21).

    (3) Procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025
    105. În urma anulării procesului electoral din anul 2024, prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, data alegerilor a fost stabilită pentru ziua de 4 mai 2025, prin Hotărârea Guvernului nr. 4/2025 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 16 ianuarie 2025, iar organizarea întregului proces electoral a fost realizată prin Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 29 ianuarie 2025.
    106. Conform pct. 29 din anexa - Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025 - la Hotărârea Guvernului nr. 17/2025, candidaturile pot fi depuse la BEC, în scris, cel mai târziu până la data de 15 martie 2025, ora 24:00.

    (4) Soluţia şi motivarea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18D din 9 martie 2025
    107. Domnul Călin Georgescu şi-a depus candidatura pentru funcţia de Preşedinte al României la data de 7 martie 2025, iar prin Decizia nr. 18D din 9 martie 2025 BEC a respins înregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025. În motivarea deciziei menţionate, BEC a reţinut că, potrivit Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024, elementele cuprinse în jurământul de credinţă depus de persoana aleasă în funcţia de Preşedinte al României, şi anume respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei, sunt condiţii pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale. Se subliniază că atât deciziile, cât şi hotărârile Curţii Constituţionale fac parte din ordinea normativă şi sunt general obligatorii, impunându-se erga omnes, aşadar, şi autorităţilor publice chemate să organizeze şi să urmărească buna desfăşurare a procesului electoral pentru alegerea Preşedintelui României, inclusiv BEC. Astfel, BEC apreciază că este obligat să respecte şi să valorifice, să dea eficienţă statuărilor cu forţă constituţională ale instanţei de contencios constituţional, aşadar, inclusiv celor pronunţate în exercitarea atribuţiei reglementate de art. 146 lit. f) din Constituţie cu referire la hotărârile nr. 2 din 5 octombrie 2024 şi nr. 32 din 6 decembrie 2024.
    108. Se consideră că atât Constituţia, cât şi Curtea Constituţională au configurat cadrul axiologic în care au loc alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României în anul 2025. În acest sens, condiţiile de formă ale candidaturii, cât şi cele speciale de fond, inclusiv declaraţia candidatului în sensul că îndeplineşte condiţiile legale pentru a candida, trebuie analizate atât în cheia conformităţii lor cu cadrul constituţional, cât şi în cheia subsidiarităţii lor în raport cu poziţionarea candidatului, în sensul manifestării de către acesta a unei atitudini de natură să aducă sau nu atingere cadrului constituţional.
    109. În aceste condiţii, BEC arată că nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale candidaturii domnului Călin Georgescu în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de către Curtea Constituţională. În măsura în care BEC nu ar analiza întregul context al candidaturii şi în lipsa contestării ulterioare a deciziei BEC de înregistrare a candidaturii, ar exista riscul, în condiţiile înregistrării candidaturii, ca după parcurgerea întregului proces electoral Curtea Constituţională să fie pusă în situaţia infirmării rezultatului sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiţii de înregistrare a acesteia, sens în care se face referire la Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024.
    110. BEC consideră că, prin hotărârea antereferită, Curtea Constituţională analizează şi statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul analizei BEC a înţeles să se raporteze la persoana aleasă în funcţia de Preşedinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicţie cu valorile de esenţă ale statului de drept. Se apreciază că hotărârea menţionată cuprinde statuări obligatorii pentru BEC care conduc la concluzia că, în ceea ce priveşte candidatura domnului Călin Georgescu, aceasta nu întruneşte condiţiile de legalitate, întrucât candidatul, prin nerespectarea procedurilor electorale, a încălcat însăşi obligaţia de a apăra democraţia, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre şi imparţiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuşi fundamentul ordinii constituţionale actuale.
    111. Se apreciază că, prin anularea procesului electoral din anul 2024 şi reluarea în integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea candidaturilor), ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor legale referitoare la procedura electorală, esenţiale pentru democraţie şi statul de drept, Curtea Constituţională a tranşat implicit şi general obligatoriu şi cu privire la neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către domnul Călin Georgescu, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeaşi persoană îndeplineşte condiţiile pentru a accede la funcţia de Preşedinte al României.
    112. BEC a mai apreciat că, în aceste circumstanţe, îndeplinirea de către candidat a celorlalte condiţii de înregistrare a candidaturii şi a semnului electoral este irelevantă.
    113. Prin urmare, în aplicarea hotărârilor Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024, respectiv nr. 32 din 6 decembrie 2024 şi a dispoziţiilor art. 147 alin. (4) teza a doua din Constituţie, ale art. 11 alin. (1) lit. B.a), respectiv alin. (3) din Legea nr. 47/1992, ale art. 17 alin. (2) şi (3), ale art. 29 alin. (1)-(3), ale art. 30 alin. (6), precum şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, BEC a decis respingerea candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2025.

    (5) Analiza contestaţiilor formulate
    114. O primă critică preliminară vizează faptul că decizia BEC şi procesul-verbal de afişare cuprind anumite neregularităţi, şi anume lipsa unor elemente de conţinut privind cvorumul de prezenţă, cvorumul de vot, procedura de desfăşurare a şedinţei şi procedura de adoptare, redactare şi publicare. Aceste aspecte sunt însă chestiuni tehnice, care nu pun în discuţie validitatea formală a deciziei, neprezentând relevanţă din punctul de vedere al competenţei Curţii Constituţionale.
    115. Curtea reţine că BEC nu este un organ judecătoresc, ci un organism administrativ-electoral cu prerogative temporare de putere publică, iar actele sale sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicţionale, însă ele aparţin materiei contenciosului electoral. BEC funcţionează pe perioada alegerilor, încetându-şi activitatea odată cu încheierea procesului electoral (a se vedea şi Decizia nr. 326 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1001 din 30 octombrie 2004, sau Decizia nr. 430 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 945 din 19 octombrie 2023, paragraful 36), desfăşurându-şi activitatea după o procedură proprie, specifică domeniului electoral.
    116. O altă critică vizează faptul că BEC şi-a depăşit competenţa legală prin examinarea condiţiilor de fond cu caracter general, care au natură constituţională şi sunt prevăzute la titlul I al Constituţiei.
    117. Potrivit art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 370/2004, BEC are atribuţia de a constata îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de Legea nr. 370/2004, respectiv a celor de formă şi de fond cu caracter special stabilite prin Constituţie şi dezvoltate în cuprinsul Legii nr. 370/2004.
    118. Condiţiile de fond cu caracter general au natură constituţională şi sunt prevăzute la titlul I al Constituţiei. Prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, paragraful 48, Curtea a statuat că elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale, iar examinarea acestor condiţii poate fi realizată numai de către Curtea Constituţională.
    119. Ulterior, prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, paragraful 20, teza finală, Curtea a statuat că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor care urmează să fie evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituţionale. Ca atare, ţinând seama de situaţia particulară intervenită prin anularea procesului electoral pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024, Curtea, în coordonatele aceleiaşi situaţii premisă existente, respectiv asigurarea succesiunii mandatelor prezidenţiale şi garantarea periodicităţii alegerilor, a apreciat că pentru acest proces electoral - ce are acelaşi obiect, respectiv alegerea Preşedintelui României pentru un mandat de 5 ani, consecutiv celui obţinut în urma alegerilor din anul 2019 - este necesară aplicarea directă de către BEC a prevederilor constituţionale referitoare la condiţiile de eligibilitate de fond stabilite în titlul I al Constituţiei. O asemenea învestire a BEC realizată de Curtea Constituţională rezultă din folosirea sintagmei „prin raportare la principiile şi valorile constituţionale“ în contextul evaluării de către noul BEC a candidaturilor depuse. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că are competenţa de a stabili în sarcina autorităţilor şi instituţiilor publice aplicarea directă a Constituţiei, spre exemplu, în situaţiile determinate de constatarea neconstituţionalităţii actelor normative „în lipsa unei reglementări legale a situaţiei juridice create în urma deciziei de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate în ipoteza şi termenii stabiliţi prin decizia de constatare a neconstituţionalităţii pronunţată de Curtea Constituţională“ (a se vedea, cu privire la aplicarea directă a Constituţiei, Decizia nr. 186 din 18 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 16 mai 2000, Decizia nr. 774 din 10 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 6 ianuarie 2016, paragraful 32, Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, paragraful 28, Decizia nr. 24 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 12 aprilie 2016, paragraful 34, Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, paragraful 37, Decizia nr. 377 din 31 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 65, sau Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, paragraful 54).
    120. Cu alte cuvinte, Curtea subliniază că procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025 îşi are ca sursă de iniţiere, organizare şi desfăşurare Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024. Ca atare, chiar dacă este un nou proces electoral, acesta se înscrie în aceleaşi coordonate şi aceeaşi paradigmă a asigurării succesiunii mandatului prezidenţial dobândit în anul 2019. Prin urmare, Curtea a permis aplicarea directă de către BEC a Constituţiei numai pentru acest proces electoral desfăşurat în circumstanţele excepţionale determinate de anularea procesului electoral din anul 2024.
    121. În consecinţă, BEC, ţinând seama de prevederile constituţionale şi legale referitoare la efectele actelor jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale, a dat eficienţă caracterului general obligatoriu al hotărârii Curţii, caracter care vizează nu numai soluţia, ci şi considerentele care sunt în legătură directă cu aceasta.
    122. O altă critică se referă la faptul că BEC ar fi preluat considerente particularizante din Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 şi le-a translatat la situaţia juridică a domnului Călin Georgescu.
    123. O asemenea critică nu se susţine, pentru că referirile la Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024 pe care le realizează BEC vizează numai aspecte generale şi de principiu, precum faptul că elementele de conţinut ale jurământului sunt opozabile candidaţilor încă de la momentul depunerii candidaturii (respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei), că hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii sau că interpretarea de principiu a textelor constituţionale trebuie respectată de BEC, ca, de altfel, de orice autoritate şi instituţie publică. Aceste considerente privind condiţiile de eligibilitate pentru funcţia de Preşedinte al României au o aplicabilitate generală, şi nu intuitu personae.
    124. Prin urmare, BEC nu a făcut altceva decât să aplice, printr-un raţionament propriu, prevederile constituţionale şi considerentele interpretative de principiu ale Hotărârii nr. 2 din 5 octombrie 2024 în situaţia particulară pe care a avut-o de analizat, ceea ce a condus la concluzia BEC potrivit căreia domnul Călin Georgescu nu îndeplineşte condiţiile de eligibilitate generale stabilite în titlul I din Constituţie. BEC a realizat, astfel, o individualizare şi o aplicare a considerentelor generale, abstracte şi de principiu rezultate din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, fără a prelua şi translata constatările factuale ale Curţii Constituţionale din Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024 care priveau strict situaţia doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă.
    125. Curtea şi-a exercitat, prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, competenţa de a veghea la respectarea procesului electoral în ansamblul său, identificând cauzele ce au afectat procesul electoral şi pentru care s-a dispus ultima ratio măsura anulării şi reluării în integralitate a alegerilor; ca atare, hotărârea antereferită priveşte regularitatea acestui proces, şi nu excluderea unei candidaturi din procesul electoral. În acelaşi timp, BEC şi-a realizat judicios competenţa de a examina condiţiile de înregistrare a unei candidaturi prin raportarea textelor constituţionale, astfel cum au fost interpretate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, la situaţia domnului Călin Georgescu.
    126. Cu privire la aspectul referitor la valorificarea în timp a anumitor atitudini/conduite/luări de poziţie contrare principiilor şi valorilor constituţionale, Curtea subliniază că încălcarea acestora nu conduce la o sancţionare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz şi au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor şi la evaluarea respectării de către candidaţi a principiilor şi valorilor constituţionale.
    127. O altă critică priveşte faptul că domnului Călin Georgescu nu i s-a recunoscut dreptul la apărare şi nu a putut să îşi exprime punctul de vedere în procedura BEC şi în faţa Curţii Constituţionale.
    128. Curtea reţine că procedura în faţa BEC referitoare la înregistrarea candidaturilor nu este o procedură de natură contencioasă. Legea nr. 47/1992 şi Legea nr. 370/2004 stabilesc în mod expres o procedură specială de contestare a deciziilor BEC exclusiv în faţa Curţii Constituţionale, ca expresie a atribuţiei constituţionale a acesteia de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României. Contenciosul electoral constituţional este un contencios abstract, persoanele care au interes putând să se adreseze instanţei cu contestaţie. Procedura în faţa Curţii nu este publică, persoanele interesate putând însă să depună în scris punctele lor de vedere. De altfel, Curtea Constituţională a informat public candidatul, precum şi orice persoană interesată, prin afişarea contestaţiilor pe site-ul instituţiei, că dosarul se soluţionează pe baza sesizării şi a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestaţiei.
    129. Având în vedere cele expuse, Curtea constată că Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025 este în conformitate cu cadrul constituţional şi legal incident, astfel că va respinge contestaţiile formulate.
    130. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,

    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    HOTĂRĂŞTE:
    Respinge contestaţiile formulate de Călin Georgescu, Elena Radu, Mircea-Victor-Daniel Chitic, Ana Craiu, Narcis-Viorel-Florin Someşfălean, Norita Popescu, Elena Albu, Cătălin Georgescu, Mihai Rapcea şi Maria Tamaris Taloi împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral.
    Definitivă.
    Hotărârea se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 martie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Prim-magistrat-asistent,
                    Benke Károly


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016