Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de domnul Bogdan Mihail Zamfir împotriva neînregistrării candidaturii sale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. 2. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională la data de 28 septembrie 2019 şi formează obiectul Dosarului nr. 2.560F/2019, la care au fost ataşate propunerea de candidatură a domnului Bogdan Mihail Zamfir, împreună cu Decizia nr. 31/D din 27 septembrie 2019 privind respingerea înregistrării candidaturii domnului Bogdan Mihail Zamfir pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019, transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 307/C/BEC/P/2019 din 28 septembrie 2019, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 7.492 din 28 septembrie 2019. 3. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. 4. La termenul de judecată fixat pentru data de 29 septembrie 2019, Curtea, constatând imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată la acest termen potrivit art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a dispus, în temeiul art. 51 alin. (1) teza întâi şi al art. 14 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, amânarea judecării cauzei pentru data de 30 septembrie 2019. 5. Contestatorul solicită repunerea în termenul legal de contestaţie, având în vedere data şi ora publicării deciziei contestate, anularea Procesului-verbal nr. 296/C/BEC/P/2019 privind constatarea rămânerii definitive a candidaturilor şi a semnelor electorale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, anularea tragerii la sorţi pentru stabilirea ordinii de înscriere pe buletinele de vot, „sesizarea instanţei de contencios constituţional“ cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) teza întâi şi ale art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi admiterea înregistrării candidaturii sale la funcţia de Preşedinte al României. 6. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate se arată că aceasta este admisibilă în sensul că îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Se apreciază că „declararea ca inadmisibilă de către instanţa de contencios electoral a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate menţionată ar constitui o îngrădire a accesului liber la justiţia constituţională“. 7. Se consideră, atât în susţinerea contestaţiei propriu-zise, cât şi a excepţiei de neconstituţionalitate formulate, că prin respingerea candidaturii sale s-au încălcat art. 16 şi art. 37 din Constituţie, menţionând că se creează o încălcare a egalităţii în drepturi între tipul de competitor „candidat independent“ şi tipul de competitor „partid politic“. Se încalcă dreptul la diferenţă, creându-se adevărate privilegii celor care candidează la funcţia de Preşedinte a României prin intermediul partidelor politice. În acest sens, se menţionează că tipul de competitor „partid politic“ beneficiază de finanţare publică, conform art. 18 din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, poate remunera persoanele care strâng semnături, din moment ce partidele politice au posibilitatea legală de a face cheltuieli cu personalul, şi foloseşte semnul electoral al partidului politic pe formularul de strângere a semnăturilor, aspecte care îi creează un avantaj cert faţă de candidaţii independenţi, al căror semn electoral poate fi folosit numai după înregistrarea candidaturii. 8. Se mai arată că pentru alegerile privind Parlamentul European, legiuitorul a operat, sub aspectul numărului de semnături ce trebuie depuse, o diferenţiere între candidatul independent şi partidele politice. Astfel, în primul caz este nevoie de 100.000 de semnături, iar în cel de-al doilea, 200.000 de astfel de semnături. Se pune problema dacă în cazul candidaţilor independenţi pentru alegerile la Parlamentul European s-a respectat dreptul la diferenţă sau beneficiază de un privilegiu. Dacă se ajunge la concluzia că în privinţa candidaţilor independenţi pentru alegerile la Parlamentul European s-a respectat dreptul la diferenţă, concluzie pe care contestatorul o consideră corectă, rezultă că în privinţa candidaţilor independenţi la funcţia de Preşedintele al României s-a încălcat principiul egalităţii. 9. Se subliniază că scopul normei este acela de a împiedica exercitarea în mod abuziv a dreptului de a fi ales, nu şi dreptul de a fi ales al persoanelor de bună-credinţă. Se subliniază că reprezentativitatea măsurată prin numărul de semnături de susţinere nu este relevantă, fiind de notorietate cazurile în care numărul de voturi obţinute a fost net inferior numărului de semnături de susţinere. Se mai arată că o persoană notorie, fără un sistem organizat de strângere a semnăturilor de susţinere, nu va putea strânge decât un număr foarte limitat de semnături. 10. Cu privire la anularea Procesului-verbal nr. 296/C/BEC/P/2019 privind constatarea rămânerii definitive a candidaturilor şi a semnelor electorale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019 şi la anularea tragerii la sorţi pentru stabilirea ordinii de înscriere pe buletinele de vot se invocă art. 31 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 11. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a contestaţiei formulate, având în vedere că instanţa constituţională, prin Hotărârea nr. 45 din 26 septembrie 2019, nu a obligat Biroul Electoral Central să emită o decizie de înregistrare a candidaturii domnului Bogdan Mihail Zamfir, ci, potrivit legii, o decizie cu privire la candidatura acestuia. CURTEA, examinând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele: 12. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţia privind neînregistrarea candidaturii domnului Bogdan Mihail Zamfir la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. 13. Curtea reţine că atât condiţiile de eligibilitate, cât şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute expres şi limitativ în Constituţie şi în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 14. Potrivit art. 37 din Constituţie, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 şi art. 40 alin. (3) din Constituţie, au dreptul de a fi aleşi pentru funcţia de Preşedinte al României cetăţenii cu drept de vot care, până în ziua alegerilor inclusiv, au împlinit 35 de ani, au domiciliul în ţară şi cărora nu le este interzisă asocierea în partide politice. Totodată, conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, "(2) Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă: a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent; b) cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida; c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători." 15. Curtea reţine că în faza contestării înregistrării sau neînregistrării candidaturilor, după caz, competenţa sa vizează îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de fond şi formă pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României. În cazul de faţă, Curtea constată că, prin Hotărârea nr. 45 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 27 septembrie 2019, a obligat Biroul Electoral Central să emită, potrivit legii, o decizie cu privire la candidatura domnului Bogdan Mihail Zamfir la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. Totodată, în considerentele acestei hotărâri, la paragraful 19, s-a precizat că, „în condiţiile în care se verifică faptul că, în cauză, nu a fost depusă lista de susţinători potrivit art. 4 alin. (2) teza întâi şi art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Biroului Electoral Central îi va reveni, potrivit legii, obligaţia de a emite o decizie de respingere a înregistrării candidaturii domnului Bogdan Mihail Zamfir la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019“. Ca urmare a acestei hotărâri, Biroul Electoral Central a emis Decizia nr. 31/D din 26 septembrie 2019 privind respingerea înregistrării candidaturii domnului Bogdan Mihail Zamfir pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019. Curtea constată că decizia adoptată este legală, întrucât propunerea de candidatură a domnului Bogdan Mihail Zamfir nu a fost însoţită de lista de susţinători prevăzută de art. 4 alin. (2) şi art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prin urmare, contestaţia, depusă în termen, urmează a fi respinsă. 16. De asemenea, Curtea constată că, în cauză, contestatorul este nemulţumit şi de soluţia legislativă prevăzută de art. 4 alin. (2) teza întâi şi art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căreia candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători, pe care o consideră neconstituţională. Prin Hotărârea nr. 45 din 26 septembrie 2019, paragraful 20, Curtea a statuat că verificarea constituţionalităţii legilor pe calea controlului a posteriori de constituţionalitate se realizează pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit art. 146 lit. d) din Constituţie. O asemenea excepţie poate fi analizată numai în cadrul exercitării atribuţiei Curţii Constituţionale prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituţie, potrivit căruia Curtea „hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului“, iar nu şi în cadrul atribuţiei reglementate de dispoziţiile art. 146 lit. f) din Constituţie, potrivit cărora Curtea Constituţională „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului“, astfel că nu poate face obiectul contenciosului electoral. 17. În fine, cu privire la solicitările acestuia de anulare a Procesului-verbal nr. 296/C/BEC/P/2019 privind constatarea rămânerii definitive a candidaturilor şi a semnelor electorale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, precum şi a Procesului-verbal nr. 299/C/BEC/P/2019 privind stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot a candidaţilor formaţiunilor politice şi a candidaţilor independenţi, precum şi a semnelor electorale ale acestora la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, Curtea reţine, fără a se pronunţa pe admisibilitatea unei astfel de cereri, că nu pot fi luate în dezbatere, întrucât, în lipsa unei motivări, acestea exprimă doar simple nemulţumiri ale contestatorului cu privire la desfăşurarea procesului electoral. 18. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Respinge contestaţia formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir împotriva neînregistrării candidaturii sale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 septembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Benke Károly -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
