Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina-Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de domnul Viorel Rînghilescu privind neînregistrarea candidaturii sale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. 2. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională la data de 25 septembrie 2019 şi formează obiectul Dosarului nr. 2.501F/2019, la care a fost ataşată o copie de pe adresa Biroului Electoral Central, înregistrată cu nr. 137/C/BEC/P/2019 din 25 septembrie 2019, prin care i se aduce la cunoştinţă acestuia că nu a depus, împreună cu candidatura sa la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, lista cu semnăturile a cel puţin 200.000 de susţinători. 3. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. 4. Domnul Viorel Rînghilescu arată că formulează prezenta contestaţie împotriva respingerii, de către Biroul Electoral Central, a candidaturii sale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, depusă în data de 22 septembrie 2019. Se arată că dosarul de candidatură conţinea, în acord cu prevederile legale incidente, propunerea de candidatură, copia actului de identitate, declaraţia de acceptare a candidaturii, declaraţia de avere şi interese, declaraţia pe propria răspundere referitoare la faptul că nu a deţinut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi liste conţinând numele, datele personale şi semnăturile a unui număr de 44 de susţinători. 5. Se arată că Biroul Electoral Central a respins înregistrarea candidaturii sale, cu motivarea că nu a îndeplinit cerinţa legală cuprinsă în art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, referitoare la existenţa unui număr de cel puţin 200.000 de semnături în cadrul listelor de susţinători. În consecinţă, apreciază că aceste prevederi legale contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 4 alin. (2), referitoare la criteriile de nediscriminare, dat fiind faptul că obligativitatea depunerii unui număr mare de semnături de susţinere a candidaturii la funcţia de Preşedinte al României presupune costuri financiare extrem de ridicate şi în consecinţă prohibitive pentru un cetăţean care nu deţine o avere considerabilă. Mai mult, această cerinţă legală nu reprezintă o garanţie a valorii morale a candidatului, ci deschide calea spre metode incorecte de colectare a listelor de susţinători. 6. Se mai susţine că prevederile art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004 contravin şi dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi, discriminând cetăţenii care nu dispun de mijloacele financiare pentru colectarea numărului legal de semnături. 7. Totodată, invocă o necorelare între dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (1), referitoare la caracterul de stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român, şi alin. (2) al aceluiaşi text constituţional, potrivit căruia forma de guvernământ a statului este republica, pe de o parte, şi dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Constituţie, pe de altă parte, referitoare la exercitarea suveranităţii naţionale de către poporul român. În acest sens arată, în esenţă, că forma de guvernământ republicană este rezultatul unor împrejurări istorice tragice pentru poporul român şi a fost impusă la data de 30 decembrie 1947 fără consultarea acestuia. 8. În consecinţă, pentru toate aceste motive, invocă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, arătând că declararea ca neconstituţionale a acestor prevederi legale va presupune decalarea tuturor termenelor privind organizarea alegerilor pentru Preşedintele României până la data când acestea se vor putea desfăşura în temeiul unei legi constituţionale. 9. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, apreciază că, în măsura în care nu se aplică considerentele Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 21 din 25 septembrie 2019, contestaţia formulată este neîntemeiată. CURTEA, examinând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele: 10. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţia privind neînregistrarea candidaturii domnului Viorel Rînghilescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. 11. Raportat la motivarea contestaţiei, Curtea reţine că aceasta vizează invocarea neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, în acest sens susţinându-se încălcarea principiului constituţional al egalităţii în drepturi, precum şi o pretinsă necorelare între prevederile alin. (1) şi (2) cuprinse în art. 1 din Constituţie, iar nu actul prin care Biroul Electoral Central a respins înregistrarea candidaturii sale, respectiv o adresă de comunicare a soluţiei de neînregistrare a candidaturii. Din acest punct de vedere, prezenta contestaţie este distinctă de cea soluţionată prin Hotărârea nr. 21 din 25 septembrie 2019, prin care Curtea Constituţională a admis contestaţia formulată de domnul Nicolae-George Epurescu şi a obligat Biroul Electoral Central să emită, potrivit legii, o decizie cu privire la candidatura sa la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. 12. Analizând contestaţia formulată, Curtea reţine că atât condiţiile de eligibilitate, cât şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute expres şi limitativ în Constituţie şi în Legea nr. 370/2004. 13. Potrivit art. 37 din Constituţie, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 şi art. 40 alin. (3) din Constituţie, au dreptul de a fi aleşi pentru funcţia de Preşedinte al României cetăţenii cu drept de vot care, până în ziua alegerilor inclusiv, au împlinit 35 de ani, au domiciliul în ţară şi cărora nu le este interzisă asocierea în partide politice. Totodată, conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, "(2) Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă: a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent; b) cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida; c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători." 14. Curtea constată că, în cauză, contestatorul este nemulţumit de soluţia legislativă potrivit căreia candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători, sens în care susţine neconstituţionalitatea art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004. Curtea constată că verificarea constituţionalităţii legilor pe calea controlului a posteriori de constituţionalitate se realizează pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit art. 146 lit. d) din Constituţie. O asemenea excepţie poate fi analizată numai în cadrul exercitării atribuţiei Curţii Constituţionale prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituţie, potrivit căruia Curtea „hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului“, iar nu şi în cadrul atribuţiei reglementate de dispoziţiile art. 146 lit. f) din Constituţie, potrivit cărora Curtea Constituţională „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului“, astfel că nu poate face obiectul contenciosului electoral [Hotărârea nr. 45 din 7 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 24 noiembrie 2000, Hotărârea nr. 19 din 10 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.085 din 23 noiembrie 2004, Hotărârea nr. 1 din 16 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009, Hotărârea nr. 3 din 20 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 26 octombrie 2009, sau Hotărârea nr. 6 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 septembrie 2019]. 15. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Respinge contestaţia formulată de domnul Viorel Rînghilescu privind neînregistrarea candidaturii sale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 septembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
