Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de domnul Radu Moraru împotriva „deciziei tacite“ a Biroului Electoral Central de respingere a candidaturii sale depuse cu nr. 127/C/BEC/P/2019 din 22 septembrie 2019 la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. 2. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională la data de 25 septembrie 2019 şi formează obiectul Dosarului nr. 2.500F/2019, la care au fost ataşate următoarele documente (copie semnată pentru conformitate cu originalul): propunere de candidatură pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019 depusă la Biroul Electoral Central; cartea de identitate; declaraţia de acceptare a candidaturii, declaraţia de avere, de interese şi pe propria răspundere. De asemenea, sunt prezentate: lista susţinătorilor cuprinzând o semnătură, Decizia Biroului Electoral Central nr. 7/D din 9 septembrie 2019 privind documentele pe care trebuie să le depună partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţile naţionale, alianţele electorale şi candidaţii independenţi, în vederea admiterii candidaturilor la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019; excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (2) lit. c) şi alin. (3), (3^1) şi (7) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 3. De asemenea, la dosarul cauzei a fost ataşată, în copie, Adresa Biroului Electoral Central nr. 127/C/BEC/P/2019 din 25 septembrie 2019 prin care i s-a comunicat domnului Radu Moraru faptul că nu se poate da curs cererii sale, întrucât depunerea şi, respectiv, înregistrarea la Biroul Electoral Central a candidaturilor pentru alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019 se efectuează numai cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, condiţii pe care nu le îndeplineşte, întrucât nu a depus documentele necesare însoţite de lista cu semnăturile a cel puţin 200.000 de susţinători. 4. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. 5. Domnul Radu Moraru contestă, în principal, faptul că Biroul Electoral Central nu a emis o decizie de respingere a candidaturii sale care a fost înregistrată cu nr. 127/C/ BEC/P/2019 din 22 septembrie 2019. 6. În acest sens arată că documentaţia aferentă propunerii de candidatură la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019 a fost înregistrată formal. Or, potrivit art. 29 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Biroul Electoral Central avea obligaţia „înregistrării“ (în sens formal, fizic) a propunerii sale de candidatură, iar, în situaţia în care şi numai după analiza/judecarea acestei propuneri ar fi constatat că nu întruneşte anumite condiţii de fond sau de formă, putea să adopte o decizie de respingere a candidaturii pentru alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. Astfel, dacă după o judecare/analiză a acestor aspecte s-ar fi constatat că propunerea întruneşte toate condiţiile legale (constituţionale), atunci ar fi pronunţat o decizie de „înregistrare“, în sensul juridic-logic al admiterii propunerii de candidatură, şi înscrierea candidaturii la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. 7. Competenţa pronunţării asupra unei propuneri de candidatură la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, indiferent cine şi cum a formulat-o, aparţine Biroul Electoral Central. 8. În continuare, menţionând prevederile legale în materie, arată că, din interpretarea acestora, rezultă că în cazul său Biroul Electoral Central ar fi trebuit să pronunţe o decizie în termen de 48 de ore. Or, cum această decizie nu a fost emisă, rezultă că, în mod tacit - flagrant nelegal -, Biroul Electoral Central a respins candidatura sa, fără să existe o motivare asemănătoare altor respingeri. 9. Astfel, pentru adoptarea „deciziei tacite“, Biroul Electoral Central a înregistrat propunerea de candidatură la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019 ca pe o cerere simplă cu indicativul „C“, nr. 127, respectiv în mod formal, deşi toate celelalte candidaturi au fost înregistrare cu indicativul „CAN“. 10. În acest context solicită reanalizarea propunerii sale de candidatură la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, considerând că aceasta îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de Legea fundamentală. Totodată, formulează şi o excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (2) lit. c) şi alin. (3), (3^1) şi (7) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte lista cu cele 200.000 de semnături. Susţine că acestea nu ar fi putut fi obţinute legal, deoarece reprezintă în sine o prelucrare de date cu caracter personal ale celor 200.000 de semnatari, iar pentru ca un candidat independent să poată efectua această prelucrare de date cu caracter personal ar fi trebuit să respecte Regulamentul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Or, respectarea acestor reglementări face practic imposibilă obţinerea acestui număr de semnături în timpul limitat avut la dispoziţie pentru o asemenea procedură. Toate aceste aspecte sunt contrare art. 16 alin. (1) şi (3) şi art. 37 din Constituţie, deoarece, pe lângă cele arătate anterior, determină şi încălcarea egalităţii şi libertăţii de exprimare a votului de către cetăţenii care îşi doresc un anumit candidat, care îşi asumă public candidatura, dar care nu poate strânge toate cele 200.000 de semnături; printr-o astfel de respingere este încălcat şi votul egal şi liber exprimat al cetăţenilor. 11. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, arată că, în măsura în care se constată că nu există o decizie a Biroului Electoral Central emisă în cazul de faţă, urmează a se da eficienţă considerentelor cuprinse în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 21 din 25 septembrie 2019. CURTEA, examinând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele: 12. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţia privind neînregistrarea candidaturii domnului Radu Moraru la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. 13. Curtea reţine că domnul Radu Moraru şi-a depus candidatura la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019 la Biroul Electoral Central cu nr. 127/C/BEC/P/2019 din 22 septembrie 2019, iar înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturii, potrivit art. 29 alin. (2) şi art. 69 alin. (1^1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, trebuia realizată în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea candidaturii, respectiv până la data de 24 septembrie 2019, ora 24,00. Prevederile art. 31 alin. (1) din aceeaşi lege dau dreptul candidaţilor, partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi alegătorilor de a contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor. Contestaţiile pot fi formulate în cel mult de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut de art. 29 alin. (2) din aceeaşi lege, respectiv până la data de 25 septembrie 2019, ora 24,00, astfel că prezenta contestaţie, fiind depusă la data de 25 septembrie 2019, a fost formulată în termenul prevăzut de lege. 14. Curtea reţine că atât condiţiile de eligibilitate, cât şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute expres şi limitativ în Constituţie şi în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 15. Potrivit art. 37 din Constituţie, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 şi art. 40 alin. (3) din Constituţie, au dreptul de a fi aleşi pentru funcţia de Preşedinte al României cetăţenii cu drept de vot care, până în ziua alegerilor inclusiv, au împlinit 35 de ani, au domiciliul în ţară şi cărora nu le este interzisă asocierea în partide politice. Totodată, conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, "(2) Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă: a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent; b) cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida; c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători." 16. De asemenea, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Înregistrarea şi respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora“. Se mai reţine că această soluţie legislativă a fost consacrată prin art. I pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2009 privind modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 3 septembrie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 98/2011, iar, spre exemplu, cu ocazia alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2009, Biroul Electoral Central a emis decizii de respingere a candidaturilor în măsura în care listele de susţinători nu erau depuse [a se vedea, cu titlu exemplificativ, hotărârile Curţii Constituţionale nr. 1 din 16 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009, nr. 6 din 23 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 27 octombrie 2009, sau nr. 12 din 26 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 28 octombrie 2009, prin care au fost respinse contestaţii formulate împotriva deciziilor Biroului Electoral Central de respingere a înregistrării candidaturilor la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009]. 17. În aceste condiţii, Curtea constată că actul prin care Biroul Electoral Central respinge înregistrarea unei candidaturi, indiferent de condiţia constituţională sau legală considerată a fi neîntrunită, este decizia. Prin urmare, nedepunerea listei susţinătorilor sau depunerea acesteia cu un număr mai mic de 200.000 de susţinători determină respingerea candidaturii prin decizie. Or, în cazul de faţă, respingerea s-a realizat printr-o adresă de comunicare a soluţiei de neînregistrare a candidaturii, iar acest înscris nu poate fi calificat/asimilat drept decizie, nici formal, nici material. În condiţiile nerespectării de către Biroul Electoral Central a prevederilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea va admite contestaţia formulată şi, în condiţiile în care se verifică faptul că, în cauză, nu a fost depusă lista de susţinători potrivit art. 4 alin. (2) teza întâi şi art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Biroului Electoral Central îi va reveni, potrivit legii, obligaţia de a emite o decizie de respingere a înregistrării candidaturii domnului Radu Moraru la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. 18. Cu privire la invocarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în cauză, contestatorul este nemulţumit şi de soluţia legislativă potrivit căreia candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători, sens în care susţine neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 27 alin. (2) lit. c) şi alin. (3), (3^1) şi (7) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea constată că verificarea constituţionalităţii legilor pe calea controlului a posteriori de constituţionalitate se realizează pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit art. 146 lit. d) din Constituţie. O asemenea excepţie poate fi analizată numai în cadrul exercitării atribuţiei Curţii Constituţionale prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituţie, potrivit căruia Curtea „hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului“, iar nu şi în cadrul atribuţiei reglementate de dispoziţiile art. 146 lit. f) din Constituţie, potrivit cărora Curtea Constituţională „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului“, astfel că nu poate face obiectul contenciosului electoral [Hotărârea nr. 45 din 7 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 24 noiembrie 2000, Hotărârea nr. 19 din 10 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1085 din 23 noiembrie 2004, Hotărârea nr. 1 din 16 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009, Hotărârea nr. 3 din 20 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 26 octombrie 2009, sau Hotărârea nr. 6 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 septembrie 2019]. 19. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Admite contestaţia formulată de domnul Radu Moraru şi obligă Biroul Electoral Central să emită, potrivit legii, o decizie cu privire la candidatura domnului Radu Moraru la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 septembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
