Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Valer Dorneanu│- preşedinte │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marieta Safta │- │
│ │prim-magistrat-asistent│
└──────────────┴───────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de domnul Viorel Cataramă împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 10/D din 20 septembrie 2019 privind respingerea înregistrării candidaturii şi a semnului său electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. 2. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională la data de 21 septembrie 2019 şi formează obiectul Dosarului nr. 2.448 F/2019, la care au fost ataşate propunerea de candidatură, împreună cu Decizia nr. 10/D din 20 septembrie 2019, transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 114/C/BEC/P/2019 din 21 septembrie 2019, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 7.205 din 21 septembrie 2019. 3. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. 4. În motivarea contestaţiei, domnul Viorel Cataramă precizează că aceasta „poartă exclusiv cu privire la invalidarea candidaturii, motivată de constatarea realizată de Biroul Electoral Central, cu sprijinul aparatului tehnic auxiliar, în urma căreia s-a reţinut că 94.170 de semnături, din totalul de 230.341, prezentate ca aparţinând unor persoane diferite, prezintă elemente de similitudine, care înlătură prezumţia simplă de validitate a acestora.“ Se consideră că o soluţie fundamentată pe o atare apreciere încalcă în mod flagrant atât dispoziţiile exprese ale art. 327 şi art. 329 din Codul de procedură civilă, cât şi pe cele ale art. 37 din Constituţia României, republicată. 5. Se arată în acest sens că, aşa cum rezultă din considerentele deciziei atacate, cu ocazia verificărilor efectuate nu s-au constatat neregularităţi de ordin obiectiv care, mai presus de orice dubiu, să ateste inexactitatea datelor înscrise în listele de semnături. Se reţine doar existenţa unor pretinse similitudini ale unor semnături de susţinere, ceea ce, în opinia contestatorului, „răstoarnă în mod nelegal sarcina probei“ şi „încalcă flagrant şi dispoziţiile legii procesuale civile privitoare la prezumţia judiciară.“ Astfel, semnăturile depuse „se bucură în mod neîndoielnic de prezumţia absolută de validitate, care nu putea fi înlăturată printr-o apreciere exclusiv subiectivă - al cărui unic temei îl constituie factorul uman - ci doar printr-un mijloc tehnic omologat“. Se mai arată că „prezumţia simplă pe care-şi fundamentează soluţia Biroul Electoral Central nu este altceva decât prezumţia judiciară acceptată de legiuitor ca mijloc de probă doar în condiţiile strict şi limitativ prevăzute de art. 329 teza a doua din Codul de procedură civilă, respectiv «ele, însele, pot fi primite numai în cazurile în care legea admite dovada cu martori», ceea ce în speţă este cu desăvârşire exclus.“ Totodată, în opinia contestatorului, „aprecierea cu privire la lipsa de validitate a semnăturilor nesocoteşte şi particularităţile activităţii de strângere a acestora. Astfel, spaţiul alocat pe lista de susţinători, precum şi împrejurarea că semnăturile sunt colectate cu precădere în stradă explică simplitatea acestora şi, pe cale de consecinţă, justifică existenţa unei similitudini fireşti, rigoarea aplicată în acest caz fiind total diferită de cea a analizei unei semnături elaborate, date în mod uzual, pe orice alt document dat de cei în cauză“. În final, se arată că „seria de nereguli care au marcat activitatea Biroului Electoral Central“ în ceea ce priveşte candidatura sa „a inclus şi menţiunea că aceasta s-a afişat pe site-ul www.bec.ro în ziua de 20 septembrie 2019, ora 19.30 când, în realitate, a apărut pe site-ul instituţiei abia (...) la 21 septembrie 2019, ora 10.30“. Pentru aceste motive, se solicită Curţii să admită contestaţia astfel cum a fost formulată, să anuleze decizia atacată şi să dispună înregistrarea candidaturii domnului Viorel Cataramă, propusă de Dreapta Liberală la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019 şi, în acelaşi timp, a semnului electoral. 6. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicită respingerea contestaţiei ca nefondată, arătând că nu există o prezumţie absolută de validitate în sensul susţinerilor autorului acesteia şi, de asemenea, nu există o limitare a mijloacelor de probă pe care Biroul Electoral Central le poate utiliza. CURTEA, examinând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele: 7. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţia formulată de domnul Viorel Cataramă împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 10/D din 20 septembrie 2019 privind respingerea înregistrării candidaturii şi a semnului său electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. 8. Examinând contestaţia formulată, Curtea constată că, prin Decizia nr. 10/D din 20 septembrie 2019, Biroul Electoral Central a respins înregistrarea candidaturii, precum şi a semnului electoral ale candidatului Viorel Cataramă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, reţinând că nu este îndeplinită condiţia legală prevăzută de art. 4 alin. (2) şi art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la depunerea şi înregistrarea candidaturii. Potrivit deciziei menţionate, numărul de semnături ale susţinătorilor candidaturii neafectate de vicii de fond şi de formă este mai mic decât numărul de 200.000, prevăzut de Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru o susţinere valabilă a candidaturii. În motivarea acestei decizii, Biroul Electoral Central a reţinut că, „în urma verificării listelor de susţinători, efectuată de Biroul Electoral Central, cu sprijinul aparatului tehnic auxiliar al acestuia, s-a constatat că 94.170 de semnături, din totalul de 230.341, prezentate ca aparţinând unor persoane diferite, prezintă elemente de similitudine evidente, care înlătură prezumţia de validitate a acestora“, sens în care se detaliază în cuprinsul deciziei, prin consemnarea paginilor „afectate de elemente de similitudine între semnături aparţinând unor persoane diferite“. 9. Analizând textele de lege invocate ca temei al deciziei de respingere a înregistrării candidaturii, Curtea constată că, potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi“. Potrivit art. 27 alin. (2) lit. c) din aceeaşi lege, „Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă: (...) c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.“ 10. Referitor la modul de întocmire şi conţinutul listei de susţinători, art. 27 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că „Lista susţinătorilor este un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 [n.a. în prezent art. 326] din Codul penal. Lista sau listele susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele şi numele, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura alegătorilor care susţin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor. Modelul listei susţinătorilor şi al declaraţiei pe propria răspundere sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.“ Potrivit anexei menţionate în textul de lege citat, lista de susţinători cuprinde următoarele rubrici: prenume, nume, data naşterii, adresa, act de identitate (denumire, serie, număr) şi semnătura. Cât priveşte semnătura, legea menţionează că „lista este act public şi se află sub incidenţa art. 292 [n.a. în prezent art. 326] din Codul penal“. În anexă se stabileşte şi modelul declaraţiei pe propria răspundere care atestă că „toate datele şi semnăturile cuprinse în (...) listă (...) corespund realităţii“. 11. Faţă de dispoziţiile legale citate, Curtea constată că modul de întocmire a listelor de susţinători, care constituie un act public, este clar reglementat de legiuitor, iar elementele pe care acestea trebuie să le cuprindă permit verificarea şi stabilirea identităţii alegătorilor care susţin candidatura. Cât priveşte semnătura, ca element obligatoriu al listelor de susţinători, legiuitorul a stabilit în mod expres că se află sub incidenţa normelor din Codul penal care reglementează infracţiunea de fals în declaraţii. În acest sens, persoana care a întocmit lista trebuie să declare pe propria răspundere că datele cuprinse în lista de susţinători corespund realităţii, atestând astfel veridicitatea semnăturilor susţinătorilor, sub sancţiunea prevăzută de art. 326 din Codul penal potrivit căruia „Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.“ Ca urmare, aprecierea eventualelor „vicii de fond şi de formă“ ale listelor de susţinători, în sensul reţinut în decizia Biroului Electoral Central contestată, trebuie realizată cu stricta respectare a cadrului legal de referinţă citat, respectiv prin verificarea listelor sub aspectul existenţei tuturor elementelor prevăzute de lege. 12. În cauză însă, potrivit motivării Deciziei nr. 10/D din 20 septembrie 2019, un număr de 94.170 de semnături, din totalul de 230.341 prezentate de candidatul Viorel Cataramă, au fost înlăturate de Biroul Electoral Central pentru că ar prezenta „elemente de similitudine evidente“. Potrivit aceleiaşi decizii, constatarea care a determinat această măsură, cu consecinţa neînregistrării candidaturii domnului Viorel Cataramă, se fundamentează exclusiv pe verificarea „efectuată de Biroul Electoral Central, cu sprijinul aparatului tehnic auxiliar al acestuia“. Potrivit art. 16 alin. (7) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aparatul tehnic de lucru al Biroului Electoral Central este compus din „personal de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, al Autorităţii Electorale Permanente şi al Institutului Naţional de Statistică“. Din cuprinsul deciziei nu rezultă dispunerea niciunei alte măsuri sau efectuarea altor verificări de către Biroul Electoral Central ori de către alte autorităţi în legătură cu datele consemnate în listele de susţinători, de natură a susţine invalidarea semnăturilor respective şi a fundamenta respingerea înregistrării candidaturii pe elemente obiective. Pretinsele similitudini între semnături, chiar dacă ar avea un caracter „evident“, aşa cum se consemnează în motivarea deciziei, nu înlătură obligaţia de verificare a celorlalte date consemnate în listele de susţinători, stabilite de legiuitor pentru certitudine cu privire la identitatea persoanelor care figurează pe aceste liste. Ţinând seama de termenele scurte aplicabile în procedura electorală, această verificare se putea face eventual prin sondaj, într-o primă etapă, pentru a fundamenta luarea, în continuare, a altor măsuri legale. 13. Curtea mai constată că din motivarea deciziei Biroului Electoral Central nu rezultă că s-ar fi formulat vreo sesizare penală în legătură cu suspiciunea care a determinat înlăturarea unui număr semnificativ de semnături, cu consecinţa respingerii candidaturii. Or, câtă vreme legiuitorul a stabilit cerinţa semnăturii ca element al listelor de susţinători sub incidenţa dispoziţiilor din Codul penal pentru infracţiunea de fals în declaraţii, răsturnarea prezumţiei de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condiţiile prevăzute de lege. 14. În concluzie, Curtea reţine că, potrivit motivării deciziei Biroului Electoral Central contestate, înlăturarea susţinătorilor candidaturii domnului Viorel Cataramă şi, în consecinţă, neînregistrarea candidaturii acestuia s-au făcut doar pe baza unei simple aprecieri a aspectului unor semnături, care poate fi de natură a crea o suspiciune, dar nu poate proba, în absenţa altor verificări şi elemente obiective, lipsa veridicităţii semnăturilor. Constatând, pentru aceste motive, nelegalitatea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 10/D din 20 septembrie 2019, Curtea urmează să admită contestaţia astfel cum a fost formulată. 15. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B. a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Admite contestaţia formulată împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 10/D din 20 septembrie 2019 şi, în consecinţă, dispune înregistrarea de către Biroul Electoral Central a candidaturii şi a semnului electoral ale domnului Viorel Cataramă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 septembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Prim-magistrat-asistent, Marieta Safta -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
