Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024  privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României  din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Cristian-Vasile Terheş    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Cristian-Vasile Terheş

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1263 din 16 decembrie 2024

┌───────────────┬───────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela │- judecător │
│Ciochină │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător │
│Licu │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │prim-magistrat-asistent│
└───────────────┴───────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2024, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Cristian-Vasile Terheş.
    2. Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 11.136 din 26 noiembrie 2024 şi formează obiectul Dosarului nr. 3.671F/2024.
    3. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cererile de anulare a alegerilor se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.
    4. Cererea de anulare formulată de domnul Cristian-Vasile Terheş a fost dezbătută în şedinţele de judecată ale Curţii Constituţionale din 28 noiembrie, 29 noiembrie şi 2 decembrie 2024, la această din urmă dată fiind pronunţată prezenta hotărâre.
    5. Prin cererea formulată, domnul Cristian-Vasile Terheş solicită anularea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2024, întrucât votarea şi stabilirea rezultatelor alegerilor au avut loc prin fraudă de natură să modifice ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.
    6. Se arată că în zilele de 23 şi 24 noiembrie 2024 s-a continuat nelegal campania electorală în mediul online atât de către anumiţi candidaţi, cât şi de către membri de vârf ai partidelor politice şi alte persoane publice. Or, aceste comportamente au influenţat decizia alegătorilor şi ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. Se mai precizează că în mediul online au fost folosite echipamente automate de tip boţi, în scopul convingerii alegătorilor să îl voteze pe candidatul Călin Georgescu, iar solicitările acestuia, realizate prin mecanismul automat menţionat, derulate fără întrerupere în mediul online, inclusiv pe durata votării, au fraudat procesul de vot, prin utilizarea unor elemente automate, procedeu contrar ordinii de drept.
    7. Se susţine că secţiile de votare au contabilizat voturile valabil exprimate pentru candidatul Ludovic Orban ca fiind voturi exprimate pentru candidata Elena-Valerica Lasconi, ca efect al anunţului acestuia de a se retrage din competiţia electorală în favoarea acesteia. Se arată că, în secţiile de vot cu indicativele B-1278, B-954 şi MH-179, candidatul Ludovic Orban a înregistrat 85, 38, respectiv 36 de voturi, în timp ce în procesele-verbale privind consemnarea rezultatului votării s-a consemnat câte un singur vot pentru acesta în fiecare dintre aceste secţii. Având în vedere diferenţa de 2.740 de voturi dintre candidaţii clasaţi pe locurile al doilea şi al treilea, precum şi numărul total de voturi menţionate ca fiind exprimate pentru candidatul Ludovic Orban (20.089), rezultă că procedeul de transfer al unor voturi de la un candidat retras la candidatul clasat pe locul al doilea a influenţat ordinea candidaţilor.
    8. Se mai indică faptul că au existat numeroşi alegători care nu aveau dreptul să voteze pe liste suplimentare deoarece aveau domiciliul în aceeaşi unitate administrativ-teritorială în care se afla secţia de votare la care au votat.
    9. Totodată, se învederează că au fost înregistrate 223.132 de voturi nule, număr disproporţionat de mare în raport cu diferenţa de voturi dintre candidaţii clasaţi pe primele trei locuri. Se menţionează că instanţa constituţională, în cadrul procesului electoral de alegere a Preşedintelui României din anul 2009, a dispus renumărarea voturilor nule în condiţiile în care în al doilea tur de scrutin diferenţa dintre cei doi candidaţi a fost de 70.000 de voturi, iar numărul voturilor nule era de 138.476.
    10. Invocându-se art. 1 alin. (3), art. 2 şi art. 81 alin. (1) din Constituţie, se arată că este imperativ ca alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României să fie nu doar libere şi periodice, ci şi corecte, iar elementele de fapt invocate conduc la concluzia că stabilirea rezultatelor a avut loc prin fraudă de natură să modifice ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. Se menţionează Cauza Kovach împotriva Ucrainei, precum şi Cauza Gahramanli şi alţii împotriva Azerbaidjanului şi se concluzionează că stabilirea faptului că o fraudă este de natură să modifice rezultatul alegerilor se fundamentează în mod esenţial pe proba cu prezumţii. Întrucât elementele factuale invocate au gravitatea necesară şi suficientă pentru a modifica artificial voinţa alegătorilor şi rezultatul alegerilor şi prezintă o secvenţialitate care a condus la un fenomen apt să schimbe voinţa alegătorilor, se apreciază că, în cauză, există o fraudă de natură să modifice ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.
    11. Ulterior, în dovedirea argumentelor mai sus arătate, a fost depus un înscris referitor la faptul că Preşedintele României a convocat o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pe ordinea de zi a acesteia fiind analiza unor posibile riscuri la adresa securităţii naţionale generate de acţiunile unor actori cibernetici statali şi nonstatali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral. De asemenea, au fost depuse şi alte înscrisuri pentru a dovedi continuarea campaniei electorale contrar art. 35 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, modificarea numărului de voturi exprimate pentru candidatul Ludovic Orban, existenţa unor mesaje electronice transmise în timpul votării, precum şi înlăturarea de către Biroul Electoral Central a materialelor de propagandă electorală din mediul online cu privire la candidatul Călin Georgescu.
    12. Reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, la termenul de judecată din 28 noiembrie 2024, a pus concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a cererii de anulare a alegerilor. S-a învederat că principalele două argumente formulate în susţinerea cererii sunt cele privind translatarea unor voturi obţinute de candidatul Ludovic Orban la candidatul Elena-Valerica Lasconi şi existenţa unui număr mare de voturi anulate.
    13. Preliminar analizării acestor aspecte, s-a susţinut că se pune problema calităţii procesuale active a autorului sesizării prin prisma criticilor pe care acesta le invocă. Se arată că astfel de cereri pot fi formulate de persoanele juridice de drept public şi de cele de drept privat, şi anume candidaţii. Scopul legii este însă acela de a apăra situaţia proprie a candidatului care formulează cererea de anulare, cu alte cuvinte interesul său privat, ceea ce înseamnă că prin cererea formulată trebuie să se aibă în vedere clasarea sa pe primele două poziţii din punctul de vedere al numărului de voturi obţinute, şi nu clasarea altor doi candidaţi pe aceste poziţii care permit participarea în al doilea tur de scrutin. În sensul celor expuse s-a invocat Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 57 din 6 noiembrie 2014.
    14. Raportat la cererea de anulare a alegerilor, s-a concluzionat că recontabilizarea celor aproximativ 223.000 de voturi anulate nu poate conduce la clasarea domnului Terheş, autorul cererii, pe primele două poziţii. Nici aspectul referitor la translatarea voturilor de la candidatul Ludovic Orban la candidatul Elena-Valerica Lasconi nu influenţează poziţia sa în clasamentul final. Totodată, s-a evidenţiat faptul că probele pe care se sprijină cererea de anulare a alegerilor trebuie să rezulte din cuprinsul acesteia, şi nu din elemente exterioare ei; din înscrisurile depuse, precum şi din prezumţiile invocate nu rezultă nici existenţa unei fraude electorale şi nici existenţa unei greşite contabilizări a celor aproximativ 223.000 de voturi nule. Ca atare, afirmaţiile autorului cererii sunt nedovedite.
    15. La termenul din 29 noiembrie 2024, cu privire la posibilitatea solicitării analizei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din data de 28 noiembrie 2024, cu referire la posibilele riscuri la adresa securităţii naţionale generate de acţiunile unor actori cibernetici statali şi nonstatali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral, s-a arătat că aceasta este admisibilă numai dacă analiza priveşte aspecte concrete cu privire la votare şi la stabilirea rezultatelor care să fi avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.
    16. La termenul din 2 decembrie 2024, cu privire la informaţiile comunicate de Biroul Electoral Central în data de 2 decembrie 2024 în urma reverificării şi renumărării tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024, măsuri dispuse de Curtea Constituţională prin Încheierea din 28 noiembrie 2024, s-a arătat că acestea nu cuprind rezultatele finale, nereuşindu-se finalizarea operaţiunilor de reverificare şi renumărare, astfel că instanţa constituţională urmează să dispună măsurile necesare pentru a asigura aducerea la îndeplinire a celor stabilite prin Încheierea din 28 noiembrie 2024.
    17. La dosarul cauzei, Uniunea Salvaţi România (USR), Sever-Alexandru Sbârnă, Gheorghe Piperea, Gabriela-Ştefania Nuţ, Asociaţia Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept şi Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice, ambele cu sediul în Bucureşti, au depus memorii cu privire la cererea formulată, în calitate de amicus curiae.
    CURTEA,
    examinând cererea în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele:
    18. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 52 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum şi celor ale art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze cererea privind anularea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2024, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 24 noiembrie 2024.
    19. Cu titlu preliminar, Curtea, având în vedere art. 14 şi 37 din Legea nr. 47/1992, respinge ca inadmisibile cererile de intervenţie formulate de domnii Costel Cotirlan-Simoniuc şi Aurel-Cătălin Stochiţă. Curtea mai menţionează că astfel de cereri au mai fost depuse de domnii Faur Isaia, Sever-Alexandru Sbârnă şi domnul Ferdinand Secoşan, precum şi de Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice, cu sediul în Bucureşti, care, prin încheierile din 28 şi 29 noiembrie 2024, în temeiul aceloraşi dispoziţii legale, au fost respinse ca inadmisibile.
    20. Curtea observă că autorul cererii în anulare este titular al dreptului de a formula cerere de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din 24 noiembrie 2024, întrucât a participat la aceste alegeri în calitate de candidat. Art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 nu reglementează alte condiţii suplimentare care să impună ca argumentele invocate de candidat să fie de natură să ducă la clasarea sa pe primele două poziţii, tocmai pentru că cererea formulată vizează legalitatea şi regularitatea operaţiunilor de votare şi stabilire a rezultatelor alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, aspecte de interes public, şi nu privat al vreunui candidat. Cu alte cuvinte, legea protejează integritatea şi corectitudinea procesului electoral, şi nu interesele candidaţilor. De aceea, oricare dintre candidaţi poate formula cerere de anulare a alegerilor indiferent de motivele invocate. Ca atare, sunt admisibile cererile de reverificare şi renumărare a buletinelor de vot, chiar dacă pretinsele incongruenţe numerice reclamate nu pun în discuţie poziţia candidatului contestator în clasamentul final. Curtea mai reţine că şi cele statuate în Hotărârea nr. 57 din 6 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 7 noiembrie 2014, converg, în mod principial, către admisibilitatea oricăror cereri de reverificare şi renumărare a buletinelor de vot, rămânând însă Curţii competenţa de a aprecia utilitatea şi relevanţa unui asemenea demers în funcţie de evaluarea de ansamblu a modului în care s-a desfăşurat votarea şi a modului de stabilire a rezultatelor alegerilor.
    21. În cauza de faţă, prin Încheierea din 28 noiembrie 2024, luând în dezbatere cererea de anulare formulată, argumentele autorului acesteia referitoare la neconcordanţele dintre voturile valabil exprimate şi consemnarea acestora în procesele-verbale în cazul candidaţilor Elena-Valerica Lasconi şi Ludovic Orban, aspectele referitoare la numărul semnificativ al voturilor nule, precum şi convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de către Preşedintele României pentru data de 28 noiembrie 2024, ora 14.00; ţinând seama de art. 2 alin. (1) şi art. 81 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum“ şi „Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat“; având în vedere rolul Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi de a confirma rezultatele sufragiului, prevăzut de art. 146 lit. f) din Constituţie; ţinând seama de neconcordanţele indicate cu privire la voturile valabil exprimate şi consemnarea acestora în procesele-verbale în cazul candidaţilor Elena-Valerica Lasconi şi Ludovic Orban şi potenţialul impact al acestora asupra rezultatului alegerilor, Curtea, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi 76 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 3 din Legea nr. 370/2004, a dispus, cu unanimitate de voturi, reverificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024. Curtea a dispus această măsură pentru înlăturarea oricăror îndoieli cu privire la corectitudinea alegerilor antereferite şi pentru a se asigura caracterul efectiv şi obiectiv al examinării corectitudinii alegerilor de către Curtea Constituţională din moment ce caracterul corect al alegerilor este o expresie a suveranităţii şi un principiu fundamental al statului român care stă la baza stabilirii rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României. Măsura dispusă de Curtea Constituţională este concordantă cu practica sa în materie, exemplificativ reţinându-se că în Dosarul nr. 8.206F/2009, ca urmare a formulării unei cereri de anulare a alegerilor pentru Preşedintele României desfăşurate în turul al doilea de scrutin la data de 6 decembrie 2009, Curtea a dispus, prin Hotărârea din 11 decembrie 2009, „reexaminarea buletinelor de vot nule şi renumărarea acestora de către Biroul Electoral Central pentru a se stabili dacă există diferenţe între datele consemnate în procesul-verbal şi realitatea constatată“.
    22. Prin aceeaşi Încheiere din 28 noiembrie 2024, Curtea Constituţională a stabilit următorul termen de judecată pentru data de 29 noiembrie 2024, iar cu Adresa nr. 11.197 din 28 noiembrie 2024 a comunicat Biroului Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024 cele hotărâte prin Încheierea din 28 noiembrie 2024.
    23. La termenul de judecată din data de 29 noiembrie 2024, Curtea a observat că Biroul Electoral Central a comunicat, cu Adresa nr. 781C/BEC/P.R.2024 din 29 noiembrie 2024, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 11.216 din 29 noiembrie 2024, Decizia sa nr. 205D din 28 noiembrie 2024 privind modul de soluţionare a solicitării formulate de Curtea Constituţională a României cu Adresa nr. 11.197 din 28 noiembrie 2024, emisă în Dosarul nr. 3.671F/2024, înregistrată la Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024 cu nr. 781C/BEC/P.R.2024 din 28 noiembrie 2024. Constatând că la acest termen operaţiunile administrative de reverificare şi renumărare a tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024 se află în derulare, urmând ca procesele-verbale întocmite să fie scanate şi comunicate Biroului Electoral Central la data de 1 decembrie 2024, ora 22.00, Curtea a stabilit un nou termen de judecată pentru data de 2 decembrie 2024.
    24. La termenul de judecată din data de 2 decembrie 2024, Curtea reţine că Biroul Electoral Central a comunicat, cu Adresa nr. 939C/BEC/P.R.2024 din 2 decembrie 2024, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 11.272 din 2 decembrie 2024, însoţită de Procesul-verbal privind constatările emise în urma derulării operaţiunilor necesare punerii în aplicare a măsurilor dispuse de Curtea Constituţională a României în Dosarul nr. 3.671F/2024, încheiat la data de 2 decembrie 2024, Procesul-verbal centralizator privind consemnarea rezultatului renumărării parţiale a voturilor valabil exprimate şi a voturilor nule - alegerile pentru Preşedintele României, din data de 24 noiembrie 2024 - Secţii de votare din străinătate (161 de secţii), Procesul-verbal centralizator privind consemnarea rezultatului renumărării voturilor valabil exprimate şi a voturilor nule - alegerile pentru Preşedintele României, din data de 24 noiembrie 2024 - Secţii de votare din ţară, Procesul-verbal centralizator privind consemnarea rezultatului renumărării parţiale a voturilor valabil exprimate şi a voturilor nule - alegerile pentru Preşedintele României, din data de 24 noiembrie 2024 - Secţii de votare din ţară şi secţii votare din străinătate (161 de secţii), precum şi înscrisuri care atestă situaţia de la Biroul electoral judeţean nr. 17 Dolj şi de la Biroul electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate.
    25. Potrivit Procesului-verbal privind constatările emise în urma derulării operaţiunilor necesare punerii în aplicare a măsurilor dispuse de Curtea Constituţională în Dosarul nr. 3.671F/2024, încheiat la data de 2 decembrie 2024, operaţiunea de reverificare şi renumărare a tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule a putut fi realizată numai cu privire la secţiile de votare din ţară - cu excepţia a 4 secţii de votare, respectiv nr. 196, nr. 222, nr. 442 şi nr. 444 din judeţul Dolj, totalizând 2.113 voturi valabil exprimate - şi numai parţial în privinţa secţiilor de votare din străinătate (161 de secţii de votare din cele 950 de secţii de votare organizate în străinătate).
    26. Examinând cererea formulată, Curtea reţine că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, „Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, conform alin. (2) al aceluiaşi articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază“.
    27. Analizând procesele-verbale comunicate Curţii Constituţionale de către Biroul Electoral Central în data de 2 decembrie 2024, Curtea observă că datele cuprinse în acestea se corelează cu cele stabilite în Procesul-verbal privind rezultatul votării la alegerile pentru Preşedintele României din data de 24 noiembrie 2024, încheiat la data de 26 noiembrie 2024, şi în procesele-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării, încheiate de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă, birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate/ale secţiilor de votare din străinătate care îndeplinesc atribuţiile biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, precum şi de birourile electorale ale secţiilor de votare din ţară.
    28. Curtea observă că, într-adevăr, în urma procesului de reverificare şi renumărare a unui număr de aproape 9 milioane de buletine de vot, din punctul de vedere al voturilor obţinute de fiecare candidat există unele abateri faţă de procesul-verbal iniţial, care nu pun în discuţie rezultatul alegerilor, ci relevă unele deficienţe de ordin organizatoric şi administrativ ale procesului electoral, fără incidenţă asupra ordinii finale a candidaţilor. Ca atare, aceste deficienţe sau carenţe în desfăşurarea procesului electoral nu au semnificaţia unei „fraude“ şi nu afectează, din punct de vedere numeric, rezultatul alegerilor. Curtea reţine că, din procesele-verbale examinate, a fost infirmată susţinerea contestatorului că ar fi fost folosit un procedeu de transfer al unor voturi de la candidatul Ludovic Orban la candidatul Elena-Valerica Lasconi. Totodată, procesele-verbale întocmite la data de 2 decembrie 2024 în cele 3 secţii de vot menţionate de contestator, respectiv cele având indicativele B-1278, B-954 şi MH-179, demonstrează acelaşi lucru, şi anume că voturile candidaţilor au fost procesate într-un mod conform, fără a fi „transferate“ voturi între cei doi candidaţi antereferiţi.
    29. În aceste condiţii, dat fiind că susţinerile autorului cererii au vizat, de principiu, situaţia din secţiile de votare din ţară, susţineri care au fost infirmate prin procesele-verbale comunicate Curţii Constituţionale în data de 2 decembrie 2024, Curtea, coroborând aspectele antereferite cu rezultatul procesului de reverificare şi renumărare a buletinelor de vot din ţară, şi-a format convingerea că rezultatul numeric al alegerilor a fost corect stabilit. Prin urmare, Curtea apreciază că nu mai este necesară continuarea reverificării şi renumărării buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024 de la secţiile de votare din străinătate.
    30. Curtea reţine că nici Biroul Electoral Central şi nici celelalte birouri electorale nu au identificat elemente de natură să conducă la reţinerea existenţei unor nereguli de natură a afecta rezultatul numeric al alegerilor. Examinarea Curţii Constituţionale converge către aceeaşi concluzie şi, în consecinţă, Curtea constată că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, conform cărora Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care participă la al doilea tur de scrutin.
    31. Cu privire la argumentele învederate în susţinerea cererii de anulare referitoare la modul de desfăşurare a campaniei electorale în preziua votului sau în mediul online ori la votul exercitat de alegători care nu aveau dreptul să voteze pe liste suplimentare deoarece aveau domiciliul în aceeaşi unitate administrativ-teritorială în care se afla secţia de votare la care au votat, Curtea reţine că aceste aspecte nu au fost motivate de autorul cererii, astfel că nu pot fi analizate în acest cadru procesual.
    32. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 52 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Cristian-Vasile Terheş.
    Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 2 decembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Prim-magistrat-asistent,
                    Benke Károly

    OPINIE CONCURENTĂ
    În acord cu soluţia de respingere, dar în dezacord cu opinia majoritară pentru soluţia de respingere ca neîntemeiată a cererii de anulare a primului tur de scrutin, din data de 24 noiembrie 2024, al alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, consider că sesizarea trebuia respinsă ca inadmisibilă deoarece:
    - a fost formulată de o persoană care nu are interes propriu în soluţionarea cererii,
    – nu este motivată,
    – nu este însoţită/bazată pe probe,
    – nu menţionează şi nici nu susţine ori probează o eventuală fraudă de natură să afecteze ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.

    1. În temeiul art. 52 din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituţională a fost sesizată cu o cerere de anulare a primului tur de scrutin, organizat în data de 24 noiembrie 2024, din cadrul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României. Autorul sesizării este domnul Cristian Vasile Terheş, candidat care a participat la alegeri şi care a obţinut 95.782 de voturi, fapt care l-a plasat pe locul 9 între cei 14 candidaţi înscrişi în competiţia electorală. Motivele prezentate în sprijinul acestei cereri sunt următoarele:
    - continuarea nelegală a campaniei electorale în timpul zilei de duminică, 24 noiembrie 2024, inclusiv în mediul on-line prin echipamente automate,
    – consemnarea greşită (şi nu prin fraudă) a rezultatelor votării în secţiile de vot cu indicativele B-1278, B-954 şi MH-179 în sensul că voturi valabil exprimate pentru un candidat (Ludovic Orban) au fost înregistrate în dreptul altui candidat (Elena Lasconi),
    – înregistrarea pe liste suplimentare a unui număr mare de alegători care aveau domiciliul în aceeaşi unitate administrativ-teritorială în care se află şi secţia de vot la care au votat,
    – existenţa unui număr disproporţionat de mare de voturi nule în raport cu diferenţa de voturi dintre candidaţii plasaţi pe primele trei locuri.
    Cererea introductivă nu prezintă dovezi în susţinerea acestor alegaţii. Până la primul termen de judecată (28 noiembrie 2024), autorul sesizării a depus un înscris care conţine capturi de ecran ce prezintă:
    - imagini fotografice ale proceselor-verbale redactate în secţiile de votare menţionate în cererea introductivă şi care includ corecturi legal realizate ale datelor înregistrate,
    – reproducerea unor mesaje scrise în diverse tipuri de „social media“ prin care alegătorii sunt îndemnaţi în ziua votării să participe la vot şi în care sunt menţionate numele anumitor candidaţi (Elena Lasconi, Marcel Ciolacu)
    – Decizia Biroului Electoral Central (BEC) privind contestaţia formulată împotriva Deciziei nr. 31/18.11.2024 emisă de Biroul Electoral Judeţean nr. 25 Ilfov.


    2. Cu titlu preliminar se constată că, în baza art. 146 lit. f) din Constituţie, Curtea Constituţională a României veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului. Contenciosul electoral privind alegerile prezidenţiale se desfăşoară atât în faţa instanţelor judecătoreşti de drept comun (de exemplu, contestarea registrului ori a listelor electorale, contestarea înregistrării alianţelor electorale etc.), cât şi în faţa Curţii Constituţionale (contestarea înregistrării candidaturilor ori a piedicilor la desfăşurarea campaniei electorale, precum şi anularea alegerilor ori validarea rezultatelor). Procedura de judecată, atât în faţa instanţelor judecătoreşti (a se vedea art. 68 din Legea nr. 370/2004), cât şi în faţa Curţii Constituţionale, are caracter de urgenţă.
    3. Referitor la anularea alegerilor prezidenţiale, art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României dispune:
    (1) Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

    (2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

    (3) Soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţă publică a rezultatului alegerilor.

    4. Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României nu conţine definiţia noţiunii de fraudă. Art. 12 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente prevede că prin fraudă electorală „în sensul prezentei legi, [se înţelege - n.n.] orice faptă incriminată de lege care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral“. Precizarea limitativă din art. 12 alin. (4) al Legii nr. 208/2015 poate conduce la concluzia că respectiva definiţie este de strictă interpretare şi nu ar putea fi extinsă şi la alte legi electorale, cum ar fi Legea nr. 370/2004. Pe de altă parte, art. 52 din Legea nr. 370/2004 precizează că nu orice fel de fraudă ar putea conduce la anularea alegerilor prezidenţiale, ci numai faptele care vizează votarea şi stabilirea rezultatelor alegerilor (şi nu, de exemplu, şi cele din timpul campaniei electorale) şi care au ca efect fie modificarea ordinii candidaţilor care pot participa la cel de-al doilea tur de scrutin, fie modificarea atribuirii mandatului (a se vedea şi Hotărârea nr. 30/2004).
    5. Curtea Constituţională a mai fost sesizată şi în trecut, după intrarea în vigoare a Legii nr. 370/2004, respectiv în 2009, 2014 sau 2019, cu privire la fraude presupus a fi de natură să conducă la anularea alegerilor prezidenţiale, însă nu a clarificat noţiunea şi, pe cale de consecinţă, nu a identificat situaţii care să poată fi calificate juridic drept fraude în sensul acestei legi. În Hotărârea nr. 39/2009 Curtea a arătat că „în absenţa unor procese-verbale de constatare a contravenţiilor, întocmite în temeiul Legii nr. 370/2004, respectiv a unor hotărâri de condamnare pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzute de acelaşi act normativ“ ea nu poate constata existenţa unei fraude de natură să altereze rezultatul alegerilor prezidenţiale. Simpla „modificare a datelor înscrise în procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare“ rezultată din „corecturi operate în interiorul rubricilor proceselor-verbale“ şi care aveau ca scop „fie simpla îndreptare a unor erori materiale, fie refacerea calculelor“ nu a fost considerată fraudă. Pe cale de consecinţă, regimul juridic vag determinat al noţiunii de fraudă constituie în sine un impediment major pentru admisibilitatea de principiu a oricărei cereri de anulare a alegerilor prezidenţiale.
    6. Dincolo de aceste consideraţii generale, prealabil examinării oricărei cereri formulate în faţa sa, Curtea Constituţională are obligaţia de a verifica admisibilitatea acesteia (a se vedea, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 66/2018 sau Decizia nr. 372/2020). Conform jurisprudenţei Curţii, cauzele de inadmisibilitate sunt motive legale ce împiedică declanşarea controlului de către Curtea Constituţională. Fie că sunt reglementate expres de lege, fie că sunt stabilite pe cale jurisprudenţială, ele au caracter imperativ, constituind un „veritabil instrument de autolimitare, menit să menţină Curtea Constituţională în graniţele rolului său constituţional“ (a se vedea şi opinia separată la Decizia nr. 67/2018). Condiţiile de admisibilitate menţionate constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale vizează titularul dreptului de sesizare, termenul în care acesta este îndrituit să sesizeze jurisdicţia constituţională şi obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curte.
    7. Aplicând aceste constante jurisprudenţiale la cauza de faţă, se observă că cererea introductivă se referă la anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale din 2024, ceea ce constituie obiect al controlului exercitat de Curtea Constituţională prin prisma art. 146 lit. f) din Constituţie, art. 37 din Legea nr. 47/1992 şi art. 52 din Legea nr. 370/2004. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul jurisdicţiei constituţionale în data de 26 noiembrie 2024, adică în termenul de (cel mult) 3 zile de la încheierea votării (a se vedea pct. 103 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024). Însă ea a fost formulată de o persoană care nu are interes propriu în soluţionarea sa, chiar dacă poate justifica un interes legitim pentru respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României ca oricare alt cetăţean cu drept de vot. Prin urmare, din această ultimă perspectivă, cererea este inadmisibilă.
    8. Art. 52 alin. (2) enumeră titularii dreptului de a prezenta o cerere de anulare a alegerilor prezidenţiale, arătând că ea poate fi formulată de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri. Legea nu distinge între aceşti titulari, dar, într-o situaţie asemănătoare cu cea din prezenta cauză, prin precedentul creat de Hotărârea nr. 57/2014, Curtea Constituţională a introdus o diferenţă între titularii subiecte colective de drept (partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale), care protejează un interes public şi pot introduce astfel de cereri fără a justifica un interes propriu, şi titularii subiecte individuale de drept (candidaţii care au participat la alegeri), care pot introduce astfel de cereri doar dacă justifică un interes propriu determinat, legitim, personal, născut şi actual (a se vedea şi art. 32 şi 33 din Codul de procedură civilă). Aşa cum prevede art. 14 din Legea nr. 47/1992, procedura jurisdicţională „se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii din faţa Curţii Constituţionale“. În precedentul jurisprudenţial menţionat (Hotărârea nr. 57/2014) Curtea a arătat că în privinţa solicitării de reexaminare şi renumărare a voturilor anulate în cadrul primului tur de scrutin al alegerilor din data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, Curtea constată că numărul voturilor nule este de 237.761, număr insuficient pentru a modifica ordinea candidaţilor care pot participa la cel de-al doilea tur de scrutin. Curtea observă, în acest sens, că diferenţa între candidaţii plasaţi pe primele două poziţii este de aproximativ 950.000 voturi, iar între candidatul plasat pe poziţia a doua şi poziţia pe care s-a plasat doamna Monica-Luisa Macovei este de peste 2,4 milioane de voturi. Cu titlu comparativ, Curtea reţine că, în cadrul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2009, a dispus renumărarea voturilor nule în condiţiile în care diferenţa în turul al doilea de scrutin între cei doi candidaţi era de aproximativ 70.000 de voturi, iar numărul voturilor nule era de 138.476 (a se vedea Hotărârea nr. 39/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 30 decembrie 2009), situaţie în care se punea în discuţie chiar atribuirea mandatului“. Altfel spus, un candidat care nu are nicio şansă ca, în urma unei eventuale renumărări a voturilor, să poată participa la al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale nu are legitimarea procesuală activă pentru a introduce o cerere de anulare a alegerilor, cu atât mai mult cu cât nici nu invocă o presupusă fraudă electorală.
    9. Aplicând aceste considerente de principiu la cauza de faţă se poate deduce că autorul sesizării nu are legitimare procesuală activă. În concret, în calitate de candidat la alegerile prezidenţiale, domnul Cristian Vasile Terheş a obţinut 95.782 voturi, ceea ce reprezintă 1,04% din voturile valabil exprimate, clasându-se astfel pe locul 9 din cei 14 candidaţi. Or el solicită anularea alegerilor nu pentru că ar fi existat vreo fraudă electorală (în general) ori vreo fraudă electorală de natură să afecteze numărul voturilor înregistrate pentru sine (în particular), ci pentru că diferenţa de voturi dintre candidaţii aflaţi pe locurile doi şi trei în urma desfăşurării primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale ar fi „semnificativ redusă“. Pe baza precedentului stabilit prin Hotărârea nr. 57/2014, cererea introductivă din prezenta cauză este inadmisibilă. O eventuală îndepărtare de la acel precedent constituie un reviriment de jurisprudenţă care trebuie temeinic motivat.
    10. Este adevărat că, în temeiul Codului de procedură civilă, legitimare procesuală activă pot avea şi „persoane, organizaţii, instituţii sau autorităţi, care, fără a justifica un interes personal, acţionează [...] în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general“, dar acest lucru este posibil doar „în cazurile şi condiţiile prevăzute exclusiv prin lege“ (a se vedea art. 37 C.pr.civ.). O astfel de situaţie este reglementată, de exemplu, în art. 6 din Legea nr. 370/2004 care arată că „orice persoană“ - şi nu doar cea care are un interes propriu, legitim, determinat, născut şi actual - poate contesta decizia BEC de admitere a unui protocol de constituire a unei alianţe electorale ori de art. 47 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, care prevede faptul că alegătorii au dreptul să verifice înscrierile din Registrul electoral şi pot face întâmpinări „împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite şi a oricăror erori“ şi nu exclusiv împotriva erorilor care îi privesc în mod direct. Aşa cum a reţinut Curtea Constituţională, „este de principiu că orice cerere adresată justiţiei - acţiune, cerere reconvenţională, cale de atac, în sens larg, orice act procesual -este subsecventă existenţei unui drept sau unui interes legitim [...].. Altfel spus, dreptul sau interesul persoanei sunt cele care legitimează o astfel de acţiune, delimitând-o de actele abuzive“ (a se vedea Decizia nr. 1.319/2009). Dispoziţiile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 ar fi putut fi interpretate într-un sens generos, de legitimare procesuală activă pentru ocrotirea unui interes public general în favoarea oricăror candidaţi care au participat la alegeri, dacă nu ar fi intervenit chiar Curtea Constituţională în precedent, prin Hotărârea nr. 57/2014, pentru a limita calitatea procesuală a acestor subiecte de drept doar la protejarea interesului lor propriu, prin admiterea posibilităţii de a contesta exclusiv rezultatele înregistrate de ei în respectivele alegeri şi numai dacă cererea de anulare vizează o fraudă de natură a schimba rezultatul alegerilor.
    11. Art. 52 din Legea nr. 370/2004 precizează faptul că o cerere de anulare a alegerilor „trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază“. În prezenta cauză, cererea de anulare a alegerilor enumeră consideraţii ale autorului, fără a prezenta vreo motivare în fapt sau în drept, alta decât menţionarea art. 52 din Legea nr. 370/2004. De altfel, cererea de anulare nu menţionează vreo fraudă electorală şi nu prezintă argumente în sprijinul ideii că o astfel de fraudă ar fi fost de natură să schimbe rezultatele înregistrate în primul tur al alegerilor prezidenţiale. Autorul sesizării afirmă doar că „transferul“ unor voturi „de la un candidat retras la candidatul clasat pe locul al doilea a influenţat evident ordinea candidaţilor“ fără să explice sau să argumenteze în sprijinul acestor afirmaţii. Prin urmare, şi din această perspectivă cererea introductivă din prezenta cauză este inadmisibilă căci este nemotivată.
    12. În plus, ea este inadmisibilă şi pentru că este lipsită de dovezi. Conform principiului actori incumbit probatio, cel care pretinde ceva în instanţă trebuie să-şi dovedească pretenţiile. Până la primul termen de judecată (28 noiembrie 2024), petentul a depus cu titlu de probe un înscris care totalizează 20 de pagini şi care conţine capturi de ecran ori documente care nu susţin alegaţiile prezentate. În afară de faptul că nu este probată o fraudă electorală, sunt furnizate copii a trei procese-verbale din trei secţii de votare în care se constată că au fost realizate modificări ale datelor înregistrate, în sensul că în dreptul unui candidat s-a redus numărul de voturi de la 85, 38, respectiv 36 de voturi la 1 (unul) fără ca restul de 84, 37, respectiv 35 de voturi să fie contabilizate în dreptul altui candidat. Astfel, susţinerea că voturile ar fi fost incorect contabilizate în dreptul altui candidat decât cel pentru care au fost exprimate nu este probată. Cu atât mai puţin este probată o eventuală fraudă legată de înregistrarea rectificată a acestor voturi. Pentru comparaţie, în precedentul din 2009 (a se vedea Hotărârea nr. 39/2009), când a fost dispusă renumărarea doar a voturilor anulate, probatoriul a constat în 12 bibliorafturi (9 conţinând copii ale unor procese-verbale întocmite în secţiile de votare, 1 biblioraft conţinând rapoarte juridice generale privind centralizarea principalelor nereguli/încălcări ale legii semnalate la nivelul birourilor electorale ale secţiilor de votare, 1 biblioraft conţinând declaraţii primire mită electorală pentru exercitarea votului în favoarea unui candidat, declaraţii martori mită electorală, declaraţie martor influenţare vot şi turism electoral, declaraţii tentativă de mită electorală în favoarea unui candidat şi împiedicarea exercitării dreptului la vot, imagini foto mită electorală şi turism electoral, înregistrări video turism electoral, precum şi un biblioraft privind sinteza rezultatului alegerilor turul II, 6 decembrie 2009, situaţie vot multiplu la alegerile europarlamentare 7 iunie 2008, răspuns Companiei de Cercetare Sociologică şi Branding nr. 216/SG din 8.12.2009, tabele cu numărul de voturi potenţial frauduloase, declaraţii martori, autodenunţul Federaţiei Asociaţiei Românilor din Italia, Infograma Ministerului Afacerilor Externe, Direcţia Generală Afaceri Consulare, nr. G5-1/27109/9.11.2009, tabel CNP-uri invalide în secţii speciale judeţul Timiş). Cu toate acestea, chiar şi în acel caz Curtea a constatat că, în urma renumărării voturilor anulate, au existat erori umane dar nu fraude în sensul Legii nr. 370/2004, căci autorul sesizării nu le-a putut proba.
    13. Afirmaţia contestatorului din cauza de faţă, în sensul că „stabilirea faptului că o fraudă este de natură să modifice rezultatul alegerilor se fundamentează esenţial pe proba cu prezumţii“ nu se susţine. Conform Codului de procedură civilă, „prezumţiile sunt consecinţele pe care legea sau judecătorul le trage dintr-un fapt cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut“ (a se vedea art. 327 C.pr.civ.). Singurul fapt cunoscut şi dovedit de autorul sesizării în cauza de faţă este acela că trei procese- verbale redactate în cadrul a trei secţii de vot au fost rectificate legal, adică prin asumarea corecturilor de către membrii biroului secţiei de votare, asumare dovedită prin semnăturile acestora pe procesele-verbale. Or, de vreme ce rectificările au fost realizate legal, nu se poate prezuma că ar fi fost săvârşită o fraudă. Judecătorul constituţional nu constată existenţa unei fraude ca urmare a unui proces cognitiv deductiv, bazat pe simple aprecieri ale titularului cererii şi nedovedite. Judecătorul constituţional trebuie să îşi întemeieze raţionamentul şi concluziile pe probe concludente, pertinente şi utile, care în prezenta cauză lipsesc. Prin urmare, cererea introductivă din prezenta cauză este inadmisibilă, căci este nedovedită.
    14. În plus, trebuie menţionat şi faptul că autorul sesizării nu a solicitat renumărarea voturilor, nici a celor nule, despre al căror număr a afirmat că ar fi fost „disproporţionat de mare în raport cu diferenţa de voturi dintre candidaţii clasaţi pe primele trei locuri“, şi nici a tuturor voturilor exprimate în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale din 2024, la care nu a făcut nicio referire directă. Sesizată cu o simplă alegaţie, de altfel falsă căci voturi nule în sumă totală de mai bine de 200.000 au fost înregistrate şi cu prilejul altor alegeri prezidenţiale (a se vedea Hotărârea nr. 57/2014), Curtea a solicitat renumărarea tuturor voturilor exprimate în cadrul scrutinului din 24 noiembrie 2024. În această privinţă trebuie făcute două precizări:
    - la termenul din 28 noiembrie 2024 Curtea Constituţională ştia din documentele care i-au fost transmise de către BEC în vederea validării alegerilor că renumărarea voturilor fusese solicitată şi realizată (uneori şi de patru ori) în unele secţii de votare, la solicitarea competitorilor electorali care au depus întâmpinări în acest sens. De altfel, tocmai astfel de renumărări au condus la corectarea erorilor materiale menţionate şi în cererea de anulare din cauza de faţă. Este adevărat însă că nu fusese realizată o renumărare a tuturor buletinelor de vot înregistrate în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale din 2024, căci acest lucru nu ar fi fost posibil în absenţa constatării unei „fraude“ de tipul celei menţionate în art. 52 din Legea nr. 370/2024;
    – la termenul din 28 noiembrie 2024 Curtea Constituţională ştia că în aceeaşi zi urma să aibă loc o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), care avea pe ordinea de zi evaluarea unor potenţiale riscuri la adresa securităţii naţionale legate de desfăşurarea procesului electoral. În aceste condiţii, amânarea soluţionării prezentei cauze până la comunicarea publică a concluziilor şedinţei CSAT apărea ca justificată, cu atât mai mult cu cât o amânare cu doar o zi nu impieta asupra calendarului electoral stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024 (a se vedea pct. 105-107 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024).

    15. Conform Comunicatului de presă din data de 28 noiembrie 2024, CSAT a constatat „existenţa unor atacuri cibernetice cu scopul de a influenţa corectitudinea procesului electoral“, care au constat în „tratamentul preferenţial“ al unui candidat în timpul campaniei electorale. Pe cale de consecinţă, CSAT „a solicitat autorităţilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, celor cu atribuţii în buna desfăşurare a procesului electoral, precum şi organelor de urmărire penală să întreprindă de urgenţă demersurile necesare, conform competenţelor lor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în şedinţa CSAT“. În aceeaşi zi a fost făcut public şi un comunicat al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), care a arătat că „în perioada premergătoare alegerilor şi pe timpul desfăşurării acestora, atacurile cibernetice au înregistrat o creştere numerică şi a complexităţii“, dar a precizat că toate „au fost blocate la nivelul echipamentelor de securitate“. Totodată, STS a precizat că „nu există suspiciuni sau indicii referitoare la aceste atacuri cibernetice care să fi avut ca efect modificarea sau alterarea datelor din infrastructura IT&C suport pentru alegerile din 24 noiembrie 2024, nefiind influenţată corectitudinea procesului electoral“. STS a reiterat faptul că „rezultatele oficiale ale alegerilor sunt cele consemnate pe hârtie“.
    16. Având în vedere faptul că autorul sesizării nu a invocat şi nici justificat vreo fraudă care să vizeze votarea şi de natură să afecteze stabilirea rezultatelor alegerilor (conform art. 52 din Legea nr. 370/2004), că nu a solicitat renumărarea voturilor, că CSAT şi STS nu au identificat fraude legate de votarea şi stabilirea rezultatelor alegerilor, precum şi ţinând seama de termenele stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2024 şi de caracterul de urgenţă al contenciosului electoral, Curtea Constituţională ar fi putut la acel termen să revină asupra solicitării adresate BEC - de a realiza renumărarea voturilor (a se vedea şi art. 259 din Codul de procedură civilă) - şi să respingă cererea de anulare a alegerilor pe baza documentelor deja existente la dosarul cauzei încă din data de 29 noiembrie 2024. Aceasta a fost soluţia pe care am susţinut-o şi la termenul din 29 noiembrie 2024 şi care a rămas minoritară. Această soluţie pare astăzi cu atât mai justificată cu cât renumărarea voturilor nu a fost finalizată nici până la noul termen de judecată, fixat pentru data de 2 decembrie 2024, iar la acest al treilea termen Curtea a renunţat la solicitarea anterior adresată BEC şi a respins cererea de anulare a alegerilor ca nemotivată, în esenţă pentru că nu a fost probată o fraudă de natură să afecteze rezultatele alegerilor. Or, această stare de fapt era cunoscută încă din data de 29 noiembrie 2024 şi putea fi constatată chiar şi în data de 28 noiembrie 2024. Constatarea inadmisibilităţii cererii de anulare a alegerilor anterior datei de 2 decembrie 2024 ar fi avut avantajul de a respecta calendarul alegerilor prezidenţiale stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2024 şi de a evita incertitudinea alegătorilor cu privire la soarta voturilor exprimate în cadrul scrutinului.
    În concluzie, consider că cererea de anulare a primului tur de scrutin al alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din 24 noiembrie 2024 trebuia respinsă ca inadmisibilă deoarece a fost formulată de o persoană care nu are interes propriu în soluţionarea cererii, nu este motivată, nu este însoţită de probe şi nu invocă o fraudă de natură să afecteze ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.
    Judecător,
    prof. univ. dr. Elena Simina Tănăsescu
    OPINIE CONCURENTĂ
    În acord parţial cu soluţia pronunţată de Curtea Constituţională formulăm prezenta opinie concurentă, apreciind că cererea de anulare alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024, depusă de petentul-candidat Terheş Cristian-Vasile trebuia respinsă ca neîntemeiată, fără a se dispune renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate (9.242.186) şi voturile nule (223.132) cu nerespectarea termenului legal de soluţionare a cererii de anulare, prevăzut de art. 52 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât nu existau dovezi temeinice ataşate cererii de anulare, care să indice existenţa sau cel puţin probabilitatea unei fraude de amploare, de natură să modifice rezultatul scrutinului şi ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. Înţelegem să ne susţinem prezenta opinie concurentă pe următoarele motive:
    1. Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului în baza competenţei constituţionale reglementate la art. 146 lit. f) din Constituţie. În exercitarea rolului constituţional prevăzut la art. 146 lit. f), Curtea Constituţională realizează controlul jurisdicţional şi democratic al alegerilor prezidenţiale, indiferent dacă a fost sau nu sesizată cu una sau mai multe cereri de anulare a alegerilor de către unul sau mai mulţi subiecţi de drept calificaţi prevăzuţi la art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională conform art. 82 alin. (1) din Constituţie. În virtutea competenţei sale constituţionale generale şi depline de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui, Curtea Constituţională îndeplineşte ex officio atribuţiile prevăzute la art. 53 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv validează rezultatul fiecărui tur de scrutin, asigură publicarea rezultatului alegerilor în mass-media şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin şi validează rezultatul alegerilor pentru preşedintele ales. Actul de validare se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituţională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului prevăzut la art. 82 alin. (2) din Constituţia României, republicată, iar al treilea se înmânează candidatului ales. Într-un mod similar, dispoziţiile art. 37 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează competenţa instanţei constituţionale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi de a valida rezultatul alegerilor.
    2. Exercitarea de către Curtea Constituţională a competenţei constituţionale prevăzute la art. 146 lit. f) constituie o garanţie că suveranitatea naţională a poporului român va fi exercitată prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte conform art. 2 alin. (1) din Constituţie şi cu respectarea valorilor constituţionale prevăzute la art. 1 alin. (3), respectiv a principiului legalităţii prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituţie. Având în vedere importanţa acestei competenţe a Curţii Constituţionale la menţinerea şi consolidarea caracterului statului român ca stat de drept şi democratic, legiuitorul a reglementat prin Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, o garanţie suplimentară de natură legală pentru realizarea competenţei Curţii Constituţionale prevăzute la art. 146 lit. f), fără a epuiza sau limita această competenţă, care rămâne o competenţă generală şi deplină de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României. Astfel, prin dispoziţiile art. 52 alin. (2), legiuitorul a recunoscut dreptul unor subiecţi de drept determinaţi (respectiv partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi candidaţii care au participat la alegerile prezidenţiale) de a sesiza Curtea Constituţională cu o cerere de anulare a alegerilor, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării, prin care să semnaleze instanţei de control constituţional orice fraudă cu privire la votarea şi stabilirea rezultatelor alegerilor de natură să modifice atribuirea mandatului sau după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.
    3. Potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază, iar soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor. În cazul primului tur al alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României desfăşurat la 24 noiembrie 2024, data pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor a fost prevăzută expres, în baza şi în executarea Legii nr. 370/2004, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 30 august 2024, respectiv data de 29 noiembrie 2024:
    Nr. crt. 108 - Curtea Constituţională: Cel mai târziu la data de 29 noiembrie 2024, conform art. 54 alin. (2) din Legea nr. 370/2024: Aduce la cunoştinţă publică a prenumelui şi a numelui celor doi candidaţi care vor participa la al doilea tur de scrutin, precum şi a datei alegerilor.

    4. Considerăm că cererea de anulare formulată de petentul Terheş Cristian-Vasile ar fi trebuit respinsă ca vădit neîntemeiată la termenele din data de 28 şi 29 noiembrie 2024, astfel încât să nu se încalce termenul prevăzut pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor întrucât motivele invocate de autor cu privire la existenţa unor fraude electorale grave reprezintă în fapt, simple afirmaţii şi opinii personale ale unui candidat cu privire la desfăşurarea procedurii de votare şi la rezultatele astfel consemnate. Cererea de anulare a alegerilor nu a fost motivată şi nu a fost însoţită de dovezi solide care să indice un amplu fenomen de fraudare prin mijloacele indicate de petent, a rezultatului alegerilor atât în secţiile de votare din ţară, cât şi în cele din străinătate, de natură să modifice ordinea candidaţilor care pot participa în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Astfel, procesele-verbale depuse de petent pentru a justifica pretinsa fraudă privesc consemnarea rezultatelor votului exclusiv în trei secţii de votare din ţară, respectiv din Bucureşti şi Mehedinţi (Secţia de votare Bucureşti nr. 954, sector 5, bd. Mihail Kogălniceanu nr. 36-46, secţia de votare Bucureşti nr. 1278, sector 6, Calea Crângaşi nr. 140 şi Secţia de votare Mehedinţi nr. 179) din cele 18.968 de secţii de votare la nivel naţional şi cele 950 de secţii de votare din străinătate, iar numărul voturilor pretins a fi fost fraudat prin transferarea lor de la candidatul Orban Victor către candidata Lasconi Elena-Valerica este de ordinul zecilor (respectiv 85, 38 şi 36 de voturi), un număr vădit insuficient pentru a aprecia că ar fi afectat valabilitatea alegerilor sau ar fi schimbat ordinea candidaţilor care pot participa în turul al doilea.
    5. Totodată, petentul a invocat în susţinerea cererii de anulare a alegerilor din 24 noiembrie 2024, numărul total de voturi nule înregistrat la finalul scrutinului, în sumă de 223.132 de voturi, fără a face însă dovada că numărul total de voturi nule sau cel puţin o parte dintre acestea a rezultat din acte sau fapte juridice frauduloase în sensul că s-ar fi anulat în mod fraudulos, cu intenţie, voturi valabil exprimate pentru unul sau mai mulţi candidaţi, ceea ce în opinia autorului, ar fi condus la schimbarea ordinii candidaţilor clasaţi pe primele trei locuri. Or simpla invocare a numărului total de voturi nule înregistrate în procesul-verbal privind rezultatele alegerilor pentru Preşedintele României din 24 noiembrie 2024, pe care petentul îl consideră „disproporţionat de mare în raport cu diferenţa de voturi dintre candidaţii clasaţi pe primele trei locuri“, nu poate constitui o dovadă temeinică a unei fraude prin anularea de buletine de vot valabile în sensul cerut de art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004. De altfel, se observă că, potrivit datelor oficiale publicate de Biroul Electoral Central, numărul total de voturi nule înregistrat la alegerile prezidenţiale - turul I din data de 24 noiembrie 2024 (respectiv 223.132 de voturi) nu este cel mai mare număr de voturi nule înregistrat la un scrutin prezidenţial, fiind cu aproximaţie, în marja numărului de voturi nule înregistrat şi la alegerile prezidenţiale anterioare: cu titlu de exemplu, în 2009, turul al II-lea - s-au înregistrat 138.476 voturi nule, în 2014, turul I - 237.761 voturi nule şi turul al II-lea - 164.842 voturi nule, în 2019, turul I - 142.961 voturi nule şi turul al II-lea - 182.648 voturi nule.
    6. În jurisprudenţa sa, Curtea a analizat conţinutul noţiunii de fraudă în materia alegerilor prezidenţiale şi a reţinut că: (i) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă; (ii) nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin; (iii) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază (a se vedea Hotărârea nr. 39/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 30 decembrie 2009). Mai mult, „Curtea reţine că numărul voturilor valabil exprimate identificate nu este de natură, pe de o parte, să probeze existenţa unei fraude, ci mai degrabă a unor erori umane inerente unui proces de o astfel de amploare şi complexitate, iar, pe de altă parte, nu este de natură să afecteze în vreun fel atribuirea mandatului“ (Hotărârea nr. 39/2009 precitată).
    7. În aceste condiţii, în lipsa unor dovezi întemeiate care să probeze o fraudă majoră prin dimensiunile şi amploarea neregularităţilor care să fi fost constatate de autorităţile statului sau probate temeinic de către petent şi care să fie ataşate cererii de anulare a alegerilor, apreciem că măsura dispusă de Curtea Constituţională prin încheierea de şedinţă din data de 28 noiembrie 2024, pentru reverificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând atât voturile valabil exprimate, cât şi cele nule la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024, provenite de la toate secţiile de votare din ţară şi din străinătate, nu a fost o măsură justificată prin raportare la motivele şi dovezile prezentate de petent, fiind vădit disproporţionată şi excesivă sub aspectul îndeplinirii efective de către Biroul Electoral Central într-un termen de 24 de ore, stabilit pentru a respecta data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor, respectiv până la data de 29 noiembrie 2024.
    8. În acest sens, inclusiv Biroul Electoral Central, după primirea solicitării Curţii Constituţionale privind renumărarea tuturor buletinelor de vot din ţară şi din străinătate şi comunicarea rezultatelor renumărării până la termenul de judecată din data de 29 noiembrie 2024, ora 14.00, prin Adresa nr. 781C BEC/P.R.2024 din data de 29 noiembrie 2024, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 11.216 din 29 noiembrie 2024, a transmis Decizia nr. 205D din 28 noiembrie 2024 privind modul de soluţionare a solicitării de renumărare a tuturor buletinelor de vot, formulate în Dosarul nr. 3.671F/2024, din care rezultă neechivoc că întregul proces de renumărare a voturilor valabil exprimate, şi a voturilor nule, din ţară şi din străinătate, şi de comunicare a rezultatelor nu poate fi finalizat cu încadrarea în termenul stabilit de Curtea Constituţională (29 noiembrie 2024, ora 14.00), fiind precizat ca termen maxim de îndeplinire data de 3 decembrie 2024.
    9. Aşadar, considerăm că, pe baza răspunsului comunicat de Biroul Electoral Central, la termenul din data de 29 noiembrie 2024, ora 14.00, Curtea Constituţională putea lua act de faptul că Biroul Electoral Central se află într-o imposibilitate obiectivă de a îndeplini măsura de renumărare a tuturor voturilor cu încadrarea în termenul legal prevăzut de art. 52 alin. (3) din Legea nr. 370/2024, iar în condiţiile lipsei oricăror dovezi întemeiate, care să fie ataşate cererii de anulare a alegerilor şi care să indice o fraudă de natură să modifice ordinea candidaţilor pentru turul al doilea, Curtea putea respinge cererea de anulare ca neîntemeiată, fapt ce ar fi permis soluţionarea Dosarului nr. 3.670F/2024 privind confirmarea/validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024, cu respectarea termenului prevăzut pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor, respectiv a prenumelui şi a numelui primilor doi candidaţi care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin.
    10. În sensul celor arătate mai sus, în urma transmiterii de către Biroul Electoral Central a rezultatelor reverificării şi renumărării buletinelor de vot prin Adresa nr. 939C BEC/P.R. 2024 din data de 2 decembrie 2024, în şedinţa din data de 2 decembrie 2024, s-a constatat că: (i) după renumărarea tuturor voturilor valabil exprimate, provenite de la secţiile de votare din ţară, precum şi după renumărarea parţială a voturilor valabil exprimate provenite de la secţiile de votare din străinătate, nu au existat fraude în procesul de votare şi de stabilire a rezultatului scrutinului din 24 noiembrie 2024, care să fie de natură să modifice ordinea candidaţilor pentru turul al doilea; (ii) în urma renumărării tuturor voturilor nule, provenite de la secţiile de votare din ţară, precum şi a renumărării parţiale a voturilor nule, provenite de la secţiile de votare din străinătate, nu au existat fraude prin anularea unor voturi valabil exprimate pentru unul/unii candidaţi, de natură să modifice ordinea candidaţilor pentru turul al doilea; (iii) a luat act de imposibilitatea obiectivă de finalizare a renumărării tuturor voturilor din străinătate în termenul anterior comunicat de Biroul Electoral Central; (iv) Curtea a reanalizat conţinutul cererii de anulare a alegerilor formulate de petentul Terheş Cristian-Vasile şi constatând că acesta nu a reclamat şi nu a dovedit acte/fapte de fraudă în privinţa voturilor valabil exprimate în secţiile de votare din străinătate şi nici nu a ataşat dovezi temeinice care să susţină pretinsa fraudă prin anularea unor voturi valabil exprimate în ţară sau în străinătate, a decis respingerea cererii de anulare ca neîntemeiată.
    11. În opinia noastră, termenele legale pentru introducerea şi soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor prezidenţiale prevăzute de Legea nr. 370/2004 sunt termene imperative. Astfel, art. 52 alin. (2) stabileşte un termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării pentru introducerea cererii de anulare a alegerilor, iar nedepunerea în acest termen (un termen de decădere) atrage respingerea cererii ca tardiv introdusă, sancţiune consacrată şi în jurisprudenţa Curţii. Art. 52 alin. (3) stabileşte în mod expres şi imperativ un termen pentru soluţionarea de către Curtea Constituţională, a cererii de anulare a alegerilor, respectiv până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor. În considerarea şi pentru respectarea acestui termen legal prevăzut de art. 52 alin. (3), instanţa constituţională a dispus în şedinţa din 28 noiembrie 2024, amânarea deciziei cu privire la soluţionarea cererii de anulare şi validarea rezultatelor pentru ziua de 29 noiembrie 2024, Curtea neputând stabili măsuri pentru administrarea probelor cu nerespectarea termenelor legale. Caracterul imperativ al termenului de soluţionare a cererii de anulare a alegerilor rezultă din importanţa domeniului reglementat care priveşte validarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale, fiind justificat de necesitatea asigurării unui climat de predictibilitate la nivel social şi politic. Celeritatea în soluţionarea cererii este esenţială pentru menţinerea unui nivel de încredere în rândul cetăţenilor în procesul organizării şi desfăşurării unor alegeri libere şi corecte, iar suspiciunile sesizate cu privire la legalitatea procesului de votare şi de stabilire a rezultatelor alegerilor pentru funcţia de Preşedinte trebuie soluţionate de Curtea Constituţională cât mai rapid, până la data validării alegerilor şi cu încadrarea în termenele şi calendarul alegerilor prezidenţiale stabilite în condiţiile art. 81 alin. (3) din Constituţie şi art. 54 din Legea nr. 370/2004. Dacă am considera că termenul prevăzut la art. 52 alin. (2) nu este imperativ, atunci, prin reductio ad absurdum, se poate ajunge la situaţia în care, în urma uneia/mai multor cereri de anulare a alegerilor prezidenţiale, prin amânări succesive, s-ar bloca sine die, finalizarea procesului electoral, prin imposibilitatea de a valida rezultatele alegerilor.
    12. Totodată, cu privire la titularul cererii de anulare, considerăm că în materia validării alegerilor prezidenţiale, controlul exercitat de Curtea Constituţională se constituie într-un control constituţional obiectiv. Aşa cum a stabilit Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, sintagma „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui“, cuprinsă în art. 146 lit. f) din Constituţie, nu trebuie interpretată restrictiv, doar în sensul exercitării unui control de legalitate subsumat respectării Legii nr. 370/2004, ci prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie privind supremaţia Constituţiei, ceea ce impune coroborarea art. 146 lit. f) din Constituţie cu art. 142 alin. (1) din Constituţie şi art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Ca atare, atribuţia Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui nu poate fi disociată de rolul Curţii Constituţionale în arhitectura constituţională, acela de garant al supremaţiei Constituţiei. De aceea, competenţa instanţei constituţionale nu poate fi redusă numai la un control de legalitate propriu-zis, ci aceasta se alătură controlului de constituţionalitate pe care numai Curtea Constituţională are competenţa de a-l exercita. Controlul de constituţionalitate, în ansamblul său, este o garanţie juridică fundamentală a supremaţiei Constituţiei, astfel încât limitarea exercitării sale, în ipoteza unei atribuţiuni constituţionale în considerarea căreia Curtea Constituţională a fost înzestrată cu judecarea legalităţii unor acte/fapte juridice, nu poate fi acceptată (a se vedea Hotărârea nr. 66/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019). Practic, „prin reglementarea acestei atribuţiuni în sarcina Curţii Constituţionale, şi nu a instanţelor judecătoreşti, legiuitorul constituant nu a dorit înlăturarea controlului de constituţionalitate a actelor normative care privesc domeniul alegerilor pentru Preşedintele României, ci conferirea în sarcina Curţii Constituţionale a atribuţiei de verificare a legalităţii operaţiunilor electorale realizate, îmbinând, astfel, în cadrul competenţei aceleiaşi autorităţi publice, atât controlul de constituţionalitate, cât şi pe cel de legalitate propriu-zis, efectele actului jurisdicţional al Curţii Constituţionale astfel pronunţat subsumându-se art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie“ (Hotărârea nr. 66/2019 precitată).
    13. Având în vedere cele expuse mai sus, cu privire la atribuţia expresă de a soluţiona cererile de anulare a alegerilor formulate de subiecţii de drept calificaţi, aşa cum este prevăzută în art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, rezultă că instanţa de contencios constituţional se comportă ca o instanţă de judecată care verifică legalitatea desfăşurării procesului electoral, însă în cadrul competenţei sale generale, aşa cum este prevăzută în Constituţie la art. 146 lit. f) de „a verifica, în ultimă instanţă, toate operaţiunile electorale care privesc procedura de alegere a Preşedintelui României pe întreaga perioadă cuprinsă între declanşarea procedurii de alegere şi finalizarea sa“ (Hotărârea nr. 79/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 28 noiembrie 2019). Aşadar, acţionând ca judecător în materie electorală dar în cadrul competenţei generale de garant al supremaţiei Constituţiei, Curtea poate să verifice, la sesizarea unor subiecţi de drept determinaţi prin lege, în cazul în care o astfel de cerere de anulare este motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază, acele fapte, acţiuni, omisiuni care pot constitui fraude electorale de natură să modifice atribuirea mandatului sau după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin, ceea ce înseamnă că ne aflăm într-un contencios constituţional obiectiv, în care nu se protejează doar un interes legitim privat al participanţilor la procesul electoral, ci se protejează un interes legitim public, şi anume respectarea legalităţii şi, implicit, a constituţionalităţii procedurilor şi normelor electorale pentru alegerea Preşedintelui României. Din acest motiv, apreciem că este admisibilă orice solicitare de anulare a alegerilor dacă sunt îndeplinite condiţiile formale prevăzute de art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, fără a fi necesar ca subiecţii de drept respectivi (de exemplu, un candidat care a participat la alegeri invocă şi dovedeşte posibile fraude de natură să modifice ordinea candidaţilor de pe primele locuri deşi candidatul-petent nu s-a clasat pe unul dintre aceste locuri) să invoce şi să probeze şi încălcarea unui interes legitim privat. Dacă am accepta interpretarea că prevederile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 reflectă un contencios electoral subiectiv, am restrânge atât scopul normei respective de a proteja legalitatea procedurilor şi veridicitatea rezultatelor alegerilor prezidenţiale, cât şi competenţa generală a Curţii Constituţionale, întemeiată pe dispoziţiile constituţionale ale art. 146 lit. f).
    14. Prin urmare, acţionând într-un dublu rol, atât de garant al supremaţiei constituţiei, realizând control de constituţionalitate, cât şi de instanţă de judecată pentru soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor prezidenţiale, instanţa de contencios constituţional realizează un contencios constituţional obiectiv, în sensul în care subiectul de drept calificat de lege pentru a formula cererea de anulare conform art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 nu trebuie să invoce încălcarea unui interes legitim privat pentru ca sesizarea sa să fie admisibilă, fiind suficient să invoce şi să probeze efectiv şi întemeiat nelegalitatea procedurilor de votare şi de stabilire a rezultatelor care au condus la o fraudă de natură să schimbe ordinea candidaţilor sau atribuirea mandatului, prin urmare încălcarea unui interes legitim public: şi anume ca procedura de alegere a Preşedintelui României să fie legală.
    15. În concluzie, faptul că un candidat care a participat la alegerile prezidenţiale contestă aspecte care vizează modul de obţinere a rezultatelor de către alţi candidaţi, respectiv proceduri care au condus la alterarea voinţei alegătorilor, fără să poată justifica un interes legitim privat în formularea acţiunii nu trebuie sancţionată de Curtea Constituţională prin respingerea ca inadmisibilă a contestaţiei, întrucât, într-un astfel de caz, contenciosul constituţional electoral obiectiv realizat în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie s-ar transforma într-un simplu contencios electoral subiectiv, ceea ce ar afecta chiar rolul Curţii Constituţionale de garant al respectării Constituţiei.
    16. Aşadar, fără a nega competenţa Curţii Constituţionale de a analiza şi verifica motivele şi probele indicate de petent în susţinerea cererii de anulare a alegerilor, o competenţă legală ce se întemeiază pe rolul Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi de a confirma rezultatul sufragiului astfel cum este prevăzut de art. 146 lit. f) din Constituţie, apreciem că prin măsurile procedurale dispuse exclusiv pentru soluţionarea cererii de anulare formulate de un subiect de drept determinat, constând în solicitarea unor verificări suplimentare, a unor informaţii şi date de la autorităţile implicate în procesul electoral, pentru clarificarea unor aspecte care ţin de corectitudinea şi legalitatea alegerilor, Curtea trebuie să aibă în vedere doar conţinutul cererii de anulare, motivele şi dovezile pe care se întemeiază petentul şi să nu extindă în mod arbitrar sau excesiv, peste termenele legale prevăzute pentru soluţionarea cererii ori cu afectarea calendarului alegerilor, conţinutul acestor verificări la aspecte care fie nu au fost sesizate de petent prin cererea de anulare, fie nu sunt de natură să indice o vădită fraudă generalizată de natură să modifice ordinea candidaţilor pentru turul al doilea. Prin probele administrate, Curtea Constituţională urmăreşte verificarea legalităţii operaţiunilor electorale în baza principiului legalităţii actelor şi faptelor juridice, în general, având obligaţia de a identifica doar acele nereguli care constituie o fraudă de natură să modifice rezultatul alegerilor. Prin urmare, în soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor, Curtea Constituţională este chemată să realizeze un control jurisdicţional şi democratic al alegerilor, care la rândul lui trebuie finalizat în termenele legale, cu celeritate, pentru a nu accentua suspiciunile cu privire la corectitudinea procesului electoral sau cu privire la procedura de validare a rezultatului scrutinului.
    17. Distinct şi independent de soluţionarea unor cereri de anulare a alegerilor prezidenţiale, precum şi în lipsa formulării unor astfel de cereri de către subiecţii de drept determinaţi, Curtea Constituţională, în virtutea rolului său de garant al supremaţiei Constituţiei în arhitectura constituţională, păstrează şi exercită competenţa sa constituţională unică, generală şi deplină de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi de a realiza un control constituţional deplin şi obiectiv pentru confirmarea/validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, competenţă care rezultă direct din textul constituţional, conform atribuţiei prevăzute la art. 146 lit. f).

    În considerarea argumentelor expuse, în acord cu jurisprudenţa în materia contenciosului electoral prezidenţial, Curtea ar fi trebuit să respingă ca neîntemeiată, cererea de anulare a alegerilor formulată de petentul Terheş Cristian-Vasile, cel mai târziu la data de 29 noiembrie 2024, neexistând în conţinutul cererii de anulare dovezi întemeiate de fraudă în privinţa procesului de votare din data de 24 noiembrie 2024, a modului de înregistrare şi de stabilire a rezultatelor alegerilor prin procesele-verbale ale birourilor electorale ori de fraudă prin anularea unui număr considerabil de voturi valabil exprimate, şi care să fie de natură să modifice ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.
    Judecător,
    Laura-Iuliana Scântei

    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016