Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de doamna Şerban Sanda Puica împotriva înregistrării candidaturii şi a semnului electoral ale domnului Nicolae-Ionel Ciucă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024. 2. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională la data de 4 octombrie 2024 şi formează obiectul Dosarului nr. 3.044F/2024, la care au fost ataşate propunerea de candidatură a domnului Nicolae-Ionel Ciucă împreună cu Decizia nr. 15D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii şi a semnului electoral ale domnului Nicolae-Ionel Ciucă pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024, transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 105C/BEC/P.R./2024 din 4 octombrie 2024, înregistrate la Curtea Constituţională cu nr. 9.221 din 4 octombrie 2024. 3. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. 4. În motivarea contestaţiei, doamna Şerban Sanda Puica invocă dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. a), ale art. 28 alin. (1), ale art. 29 alin. (1) lit. a) şi g), ale art. 85 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (3), ale art. 37 alin. (1) şi ale art. 40 alin. (3) cu referire expresă la sintagma „membrii activi ai armatei (...) şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică“, pentru a susţine că, în opinia domniei sale, domnul Nicolae-Ionel Ciucă a fost trecut în rezervă, în anul 2019, din funcţia de şef al Statului Major al Apărării pentru a ocupa funcţiile publice de ministru al apărării naţionale, în perioada 4 noiembrie 2019-25 noiembrie 2021, respectiv prim-ministru interimar al României şi ministru al apărării naţionale, în perioada 7 decembrie 2020-23 decembrie 2020. 5. Susţine, totodată, că, potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 80/1995, calitatea de cadru militar în activitate se menţine şi pe timpul cât acestea sunt eliberate din funcţii, sunt suspendate din funcţii, precum şi atunci când sunt puse la dispoziţie în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere. 6. Susţine, aşadar, că, după trecerea sa în rezervă, în data de 28 octombrie 2019, domnul Nicolae-Ionel Ciucă şi-a menţinut calitatea de cadru militar, în sensul art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare. Susţine, de asemenea, că, potrivit dispoziţiilor din Legea nr. 80/1995 invocate, cadrelor militare în activitate le este interzis să facă parte din partide politice, să candideze pentru a fi alese în funcţia de Preşedinte al României, să-şi exprime în public opiniile politice şi să participe la întruniri cu caracter politic. 7. Aşa încât, susţine că calitatea de cadru militar în activitate a domnului Nicolae-Ionel Ciucă contravine nu numai semnului electoral al domniei sale, ci şi condiţiei de vechime în cadrul formaţiunii politice de care se prevalează pentru candidatura domniei sale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, inclusiv Legii privind statutul cadrelor militare şi Constituţiei. 8. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, solicită respingerea contestaţiei. În acest sens, susţine că interdicţia prevăzută în art. 40 alin. (3) din Constituţie se referă la membrii activi ai armatei. Or, domnul Nicolae-Ionel Ciucă nu mai are această calitate ulterior trecerii domniei sale în rezervă. Totodată, apreciază că înregistrarea semnului electoral al domnului Nicolae-Ionel Ciucă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 este în acord cu dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României. CURTEA, examinând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele: 9. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţia privind înregistrarea candidaturii şi a semnului electoral ale domnului Nicolae-Ionel Ciucă pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024. 10. Curtea reţine că atât condiţiile de eligibilitate, cât şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute în Constituţie şi în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 11. Potrivit art. 37 din Constituţie, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 şi art. 40 alin. (3) din Constituţie, au dreptul de a fi aleşi pentru funcţia de Preşedinte al României cetăţenii cu drept de vot care, până în ziua alegerilor inclusiv, au împlinit 35 de ani, au domiciliul în ţară şi cărora nu le este interzisă asocierea în partide politice. Totodată, conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, "(2) Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă: a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent; b) cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida; c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători." 12. Contestatoarea susţine, în esenţă, că, ulterior trecerii sale în rezervă din funcţia de şef al Statului Major al Apărării, domnul Nicolae-Ionel Ciucă şi-a menţinut calitatea de cadru militar în activitate şi, în acest sens, invocă dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare. În aceste condiţii, apreciază că atât înregistrarea candidaturii, cât şi a semnului electoral ale domnului Nicolae-Ionel Ciucă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 sunt contrare dispoziţiilor legale şi constituţionale invocate. 13. Referitor la aceste susţineri, Curtea constată că, prin Decretul nr. 772 din 28 octombrie 2019 privind trecerea în rezervă a unui general din Ministerul Apărării Naţionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 28 octombrie 2019, în temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, la propunerea ministrului apărării naţionale, Preşedintele României a decretat că domnul general cu patru stele Ciucă Nicolae-Ionel trece în rezervă. 14. Art. 4 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare prevede că „(1) Cadrele militare se pot afla în una dintre următoarele situaţii: a) în activitate, când ocupă o funcţie militară. Calitatea de cadru militar în activitate se menţine şi pe timpul cât acestea sunt eliberate din funcţii pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul serviciului, sunt suspendate din funcţii, precum şi atunci când sunt puse la dispoziţie: în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere; pentru cazurile de boală stabilite prin hotărâre a Guvernului; pe timpul cât sunt în captivitate.[...] b) în rezervă, când nu ocupă o funcţie militară, dar întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru a fi chemate să îndeplinească serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate. c) în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar.“ Aşadar, dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 reglementează trei situaţii în care se pot afla cadrele militare, respectiv în activitate, în rezervă ori în retragere. Fiecare dintre aceste situaţii atrage un regim juridic diferit, cu consecinţe distincte asupra obligaţiilor şi drepturilor cadrelor militare. Prin contestaţia formulată este vizată situaţia reglementată de art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 80/1995, respectiv cea a cadrului militar în activitate pentru care s-a dispus punerea la dispoziţie în vederea trecerii în rezervă. 15. Curtea reţine că, potrivit normei invocate de contestatoare, calitatea de cadru militar în activitate se menţine pe timpul cât acestea sunt puse la dispoziţie în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere. Punerea la dispoziţie este o măsură care priveşte cadrele militare aflate în activitate, dar care sunt eliberate din aceste funcţii pentru situaţiile enumerate de lege, amintite mai sus, şi care precedă trecerea în rezervă ori în retragere a cadrelor militare. Durata punerii la dispoziţie este reglementată în art. 82 din Legea nr. 80/1995, care stabileşte termenele în care se soluţionează situaţia cadrelor militare în activitate care sunt puse la dispoziţie, aşa încât Curtea reţine că această măsură este delimitată în timp. În cazul punerii la dispoziţie, cadrele militare îndeplinesc atribuţiile stabilite, în scris, de comandanţii unităţilor din care fac parte şi beneficiază de drepturile băneşti corespunzătoare gradului pe care îl au, la minimum, precum şi de celelalte drepturi stabilite cadrelor militare în activitate conform dispoziţiilor legale [art. 89 alin. (6) din Legea nr. 80/1995], astfel că este justificată menţinerea calităţii de cadru militar în activitate pe perioada acestei măsuri (a punerii la dispoziţie). 16. Aşadar, Curtea constată că doar pe perioada punerii la dispoziţie se menţine calitatea de cadru militar în activitate. Curtea reţine însă că raporturile de serviciu încetează odată cu trecerea în rezervă a cadrului militar, astfel că, ulterior acestui eveniment, încetează şi calitatea de cadru militar în activitate. Conform dispoziţiilor art. 43 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 80/1995, „(1) Trecerea cadrelor militare din activitate în rezervă sau direct în retragere, precum şi chemarea din rezervă în activitate se fac după cum urmează: a) generalii şi amiralii, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului apărării naţionale; [...]“. 17. Totodată, Curtea constată că este neîntemeiată susţinerea potrivit căreia domnul Nicolae-Ionel Ciucă a fost trecut în rezervă, în anul 2019, din funcţia de şef al Statului Major al Apărării, în temeiul art. 85 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 80/1995, pentru a fi numit într-o funcţie publică, respectiv în funcţia de ministru al apărării naţionale, în perioada 4 noiembrie 2019-25 noiembrie 2021, şi prim-ministru interimar al României şi ministru al apărării naţionale, în perioada 7 decembrie 2020-23 decembrie 2020, câtă vreme în preambul Decretului Preşedintelui României nr. 772 din 28 octombrie 2019 se menţionează, în mod expres, că temeiul legal al trecerii în rezervă a domnului Ciucă Nicolae-Ionel îl constituie, printre altele, dispoziţiile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare. 18. În aceste condiţii, Curtea constată că de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 28 octombrie 2019 a Decretului Preşedintelui României nr. 772 din 28 octombrie 2019, prin care domnul general cu patru stele Ciucă Nicolae-Ionel a fost trecut în rezervă, a încetat calitatea domniei sale de cadru militar în activitate. 19. Cât priveşte susţinerile privind înregistrarea semnului electoral al domnului Nicolae-Ionel Ciucă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, Curtea constată că şi acestea sunt neîntemeiate. În acest sens, Curtea reţine că Partidul Naţional Liberal a rezultat din fuziunea prin contopire dintre Partidul Democrat Liberal şi Partidul Naţional Liberal, constatată prin Sentinţa civilă nr. 1.127 din 6 octombrie 2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă în Dosarul nr. 26.874/3/2014, prin care s-a dispus înregistrarea în registrul special a noii formaţiuni politice rezultate din fuziunea prin contopire, purtând denumirea Partidul Naţional Liberal, cu atributele şi elementele de identificare stabilite prin Protocolul de fuziune şi prin Statutul adoptat în şedinţa comună din 26 iulie 2014. Prin Protocolul de fuziune prin contopire între Partidul Democrat Liberal şi Partidul Naţional s-au convenit următoarele: „Art. 1. Partidul Democrat Liberal (PDL) şi Partidul Naţional Liberal (PNL) fuzionează în conformitate cu art. 37, art. 38 şi art. 40 din Legea partidelor politice. Art. 2. Denumirea integrală a partidului rezultat din fuziune este Partidul Naţional Liberal, iar denumirea prescurtată este PNL. Art. 3. Ca urmare a fuziunii prin contopire, Partidul Naţional Liberal rezultat din fuziune se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile patrimoniale şi personal nepatrimoniale ale Partidului Democrat Liberal şi ale Partidului Naţional Liberal. Art. 4. (1) Semnul permanent al partidului este o săgeată într-un cerc format din 12 stele sub care se află prescurtarea PNL, ansamblul fiind încadrat într-un pătrat cu colţuri rotunjite conform Anexei 1. (2) Semnul electoral este identic cu semnul permanent al partidului.“ Potrivit art. 3, având denumirea marginală „Semnul partidului“, din Statutul Partidului Naţional Liberal, „(1) Semnul permanent al PNL este descris de Anexa 1. (2) Semnul electoral al partidului este descris de Anexa 2. (3) Culorile partidului sunt alb, albastru şi galben, conform specificaţiilor tehnice din Anexele 1 şi 2. [.....]“ Curtea observă, totodată, că Sentinţa civilă nr. 1.127 din 6 octombrie 2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă în Dosarul nr. 26.874/3/2014 a rămas definitivă prin Decizia civilă nr. 551A din data de 9 decembrie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în Dosarul nr. 26.874/3/2014. Aşa încât Curtea constată că înregistrarea semnului electoral al domnului Nicolae-Ionel Ciucă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 este conformă dispoziţiilor art. 30 alin. (3) fraza a doua din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, potrivit cărora „Candidaţii propuşi de partide politice şi alianţe politice pot întrebuinţa ca semn electoral semnul permanent cu care aceste formaţiuni politice s-au înscris la Tribunalul Bucureşti.“ 20. În consecinţă, Curtea constată că susţinerile contestatoarei referitoare la nelegalitatea înregistrării candidaturii şi a semnului electoral ale domnului Nicolae-Ionel Ciucă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 sunt neîntemeiate. 21. De altfel, analizând Decizia nr. 15D din 3 octombrie 2024, emisă de Biroul Electoral Central, Curtea reţine că aceasta conţine în mod expres precizarea faptului că înregistrarea candidaturii domnului Nicolae-Ionel Ciucă, propusă de Partidul Naţional Liberal, la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, precum şi a semnului electoral al candidatului menţionat anterior a fost făcută în urma analizei semnului electoral şi a dosarelor de candidatură, cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute de art. 4 şi art. 27 - 30 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României. Prin urmare, Curtea reţine că decizia Biroului Electoral Central a fost emisă în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din legea precitată, care circumstanţiază competenţa Biroului Electoral Central de a verifica îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de Legea nr. 370/2004 pentru candidaturi. 22. Totodată, analizând documentele de candidatură ale domnului Nicolae-Ionel Ciucă, înaintate, în copie, de către Biroul Electoral Central, rezultă că acestea conţin propunerea de candidatură din partea Partidului Naţional Liberal, semnată olograf de către candidatul Nicolae-Ionel Ciucă, declaraţia de acceptare a candidaturii, declaraţia de avere şi declaraţia de interese, precum şi declaraţia pe proprie răspundere în sensul că acesta nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia. 23. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B. a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Respinge contestaţia formulată de doamna Şerban Sanda Puica privind înregistrarea candidaturii şi a semnului electoral ale domnului Nicolae-Ionel Ciucă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024. Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din 5 octombrie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
