Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬───────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela │- judecător │
│Ciochină │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător │
│Licu │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │prim-magistrat-asistent│
└───────────────┴───────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2024, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu. 2. Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 11.137 din 27 noiembrie 2024 şi formează obiectul Dosarului nr. 3.672F/2024. 3. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cererile de anulare a alegerilor se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. 4. Prin cererea formulată, domnul Sebastian-Constantin Popescu solicită anularea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2024, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 24 noiembrie 2024, şi invalidarea rezultatului electoral obţinut de candidatul independent Călin Georgescu. În acest sens susţine, în esenţă, că acest candidat independent a încălcat Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, a ascuns sursele de finanţare a campaniei electorale, a înşelat electoratul printr-o campanie masivă în mediul online. 5. Referitor la nerespectarea legislaţiei privind declararea surselor de finanţare ale campaniei electorale, autorul cererii invocă încălcarea dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 334/2006 referitoare la condiţiile pe care trebuie să le respecte cheltuielile aferente campaniilor electorale şi arată că, potrivit raportului oficial al Autorităţii Electorale Permanente privind situaţia contribuţiilor electorale depuse şi a cheltuielilor electorale angajate de către competitorii electorali pentru finanţarea campaniei electorale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, candidatul independent Călin Georgescu figurează cu suma zero lei, deşi a desfăşurat o activitate amplă de promovare prin materiale online difuzate pe reţele de socializare, reuşind să obţină peste 2,1 milioane de voturi, ceea ce implică, în mod evident, resurse logistice şi financiare considerabile. Această discrepanţă între activitatea desfăşurată şi declaraţiile financiare reprezintă o încălcare a principiilor de transparenţă şi legalitate, afectând grav corectitudinea procesului electoral. Or, prin nedeclararea surselor de finanţare a propriei campanii electorale şi acceptarea finanţării şi sprijinului din afara României, candidatul independent Călin Georgescu a deturnat rezultatul democratic al alegerilor din România. 6. În susţinerea celor arătate, autorul cererii menţionează Decizia nr. 175D din 20 noiembrie 2024, prin care Biroul Electoral Central a constatat că materialele electorale ale candidatului Călin Georgescu difuzate în mediul online încalcă legislaţia electorală în sensul că nu au precizat Codul de Mandatar Financiar şi, în consecinţă, a dispus eliminarea acestora de pe platformele online. Totodată, susţine încălcarea mai multor dispoziţii din Legea nr. 334/2006 (art. 1, 28, 32, 33, 36) şi din Ghidul cu privire la finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă. 7. De asemenea, autorul cererii susţine că, în cadrul campaniei candidatului independent Călin Georgescu, a avut loc o manipulare a percepţiei alegătorilor, cu sprijinul inteligenţei artificiale. Practica utilizată încalcă echitatea competiţiei electorale, deoarece permite unui candidat să se promoveze masiv prin metode ascunse, necontrolabile şi nedepistabile în timp util de autorităţi. 8. În opinia autorului cererii, există suspiciunea rezonabilă că întreaga campanie din mediul online a candidatului independent Călin Georgescu a fost finanţată în mod ilegal, prin plăţi făcute către persoane denumite generic „influenceri“, şi a presupus utilizarea a numeroase programe informatice care implică inteligenţa artificială pentru a crea masiv şi în mod automat comentarii la toate postările de pe aplicaţia TikTok şi pe platforma YouTube, unde au apărut informaţii şi imagini cu candidatul independent Călin Georgescu, lăsând impresia că acesta are parte de o susţinere masivă în rândul românilor. Scopul a fost acela de a influenţa în mod nedemocratic votul în primul tur al alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României. Strategia online a constat într-o reţea coordonată de conturi de promovare directă şi un grup de „influenceri“ care l-au promovat indirect pe candidatul independent, fără a se marca în vreun fel publicitatea plătită. Or, în opinia autorului cererii, legea electorală nu permite acestor „influenceri“ să facă publicitate politică. Tehnicile lipsite de etică utilizate în spaţiul online au determinat, într-un interval de timp foarte scurt, o creştere semnificativă a numărului de vizualizări şi a numărului de urmăritori cu inducerea în eroare a opiniei publice. 9. În continuare, autorul cererii apreciază că există contradicţii evidente între resursele raportate şi rezultatul electoral, fiind imposibil ca un candidat care a raportat absenţa oricăror cheltuieli pentru campania electorală să obţină un număr de peste două milioane de voturi. În consecinţă, activităţile desfăşurate în cadrul campaniei electorale a candidatului independent Călin Georgescu sunt de natură să încalce prevederile din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5), art. 37 şi art. 81 alin. (1). 10. În susţinerea cererii sale autorul face referire la unele declaraţii publice ale candidatului independent Călin Georgescu, pe care le consideră periculoase şi incompatibile cu funcţia de Preşedinte al unui stat membru al Uniunii Europene şi care a aderat la Tratatul Atlanticului de Nord. 11. În consecinţă, solicită anularea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2024, desfăşurate în primul tur de scrutin, analizarea declaraţiilor financiare depuse de candidatul Călin Georgescu, precum şi verificarea legalităţii acestora în raport cu activităţile desfăşurate în campania electorală şi sesizarea organelor competente pentru a investiga sursele de finanţare ale candidatului. 12. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a cererii, apreciind că frauda electorală în sensul art. 52 din Legea nr. 370/2004 nu înseamnă orice încălcare a legii electorale, ci vizează acele încălcări care sunt apte să afecteze stabilirea rezultatului alegerilor. Ca atare, eventualele nereguli săvârşite pe parcursul procesului electoral cu referire la modul de finanţare a campaniei electorale, de folosire a tehnicilor de informare sau de influenţare a opiniei publice nu pot fi considerate fraude în sensul art. 52 din Legea nr. 370/2004. CURTEA, examinând cererea în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele: 13. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 52 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum şi celor ale art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze cererea privind anularea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2024, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 24 noiembrie 2024. 14. Examinând cererea formulată, Curtea reţine că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, „Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, conform alin. (2) al aceluiaşi articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază“. Totodată, potrivit art. 69 alin. (1) din aceeaşi lege, „Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, cuprind ziua când încep să curgă şi se termină la ora 24,00 a zilei când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare“. 15. Curtea observă că, în aplicarea dispoziţiilor legale antereferite, pct. 103 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 30 august 2024, stabileşte că formularea cererilor pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală se realizează de către competitorii electorali în termen de cel mult 3 zile de la încheierea votării, cel mai târziu până la data de 26 noiembrie 2024, ora 24.00. 16. În cauza de faţă, Curtea reţine că cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2024, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 24 noiembrie 2024, ce formează obiectul prezentei cauze, a fost depusă şi înregistrată la Curtea Constituţională la data de 27 noiembrie 2024, după expirarea termenului prevăzut de lege. 17. Faţă de aceste aspecte, Curtea constată că cererea formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu a fost tardiv introdusă, fiind depăşit termenul prevăzut de art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 (în acest sens, a se vedea mutatis mutandis Hotărârea nr. 58 din 7 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 7 noiembrie 2014, şi Hotărârea nr. 75 din 15 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 21 noiembrie 2019). 18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 52 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Respinge, ca tardivă, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu. Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 noiembrie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Prim-magistrat-asistent, Benke Károly -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
