Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTĂRÂREA nr. 23 din 17 martie 2025 privind contestaţia formulată împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 32D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Banu-Muscel John-Ion şi a semnului electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTĂRÂREA nr. 23 din 17 martie 2025 privind contestaţia formulată împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 32D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Banu-Muscel John-Ion şi a semnului electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 297 din 4 aprilie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana     │-                 │
│Gulie              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin Ioan Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de domnul Antony Octavian André împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 32D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Banu-Muscel John-Ion şi a semnului electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025.
    2. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.116 din 16 martie 2025 şi formează obiectul Dosarului nr. 1.035F/2025. Documentele de candidatură a domnului BanuMuscel John-Ion la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025 şi Decizia Biroului Electoral Central nr. 32D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Banu-Muscel John-Ion şi a semnului electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025 au fost transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 348C/BEC/P.R./2025 din 15 martie 2025, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.096 din 15 martie 2025.
    3. În motivarea contestaţiei se susţine, în esenţă, că, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituţie, funcţiile şi demnităţile publice pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Domnul Banu-Muscel John-Ion este deţinător al cetăţeniei americane, iar în conformitate cu legislaţia Statelor Unite ale Americii orice cetăţean care depune un jurământ de credinţă faţă de un alt stat îşi pierde cetăţenia americană. În opinia contestatarului, acest fapt creează premisele ca domnul Banu-Muscel John-Ion să nu depună jurământul de credinţă faţă de România, ceea ce îl face incompatibil cu funcţia de Preşedinte al României. Această situaţie creează o incertitudine juridică asupra capacităţii candidatului de a îndeplini mandatul, încălcând principiile statului de drept şi ale stabilităţii instituţionale. Se invocă precedente internaţionale cu privire la foşti preşedinţi care au renunţat la cetăţenia americană înainte de a candida. Pentru a preveni situaţii similare, în alte state, candidaţii cu dublă cetăţenie americană au fost obligaţi să renunţe la cetăţenia străină înainte de a candida la funcţia prezidenţială.
    4. De asemenea, se susţine că, potrivit art. 37 alin. (2) din Constituţie şi art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, candidatul pentru funcţia de Preşedinte al României trebuie să aibă domiciliul stabil în România. În cazul de faţă, domnul BanuMuscel John-Ion locuieşte în Florida, Statele Unite ale Americii, ceea ce demonstrează că nu îndeplineşte această condiţie legală.
    5. În continuare se arată că, la alegerile prezidenţiale din 2019, domnul Banu-Muscel John-Ion a obţinut un număr extrem de redus de voturi, 25.769, ceea ce ridică suspiciuni serioase privind autenticitatea celor 200.000 de semnături depuse în vederea susţinerii candidaturii sale actuale. Biroul Electoral Central a sesizat organele judiciare cu privire la autenticitatea acestor semnături, însă a fost obligat să admită candidatura întrucât, în termenul de 48 de ore prevăzut de lege, autorităţile judiciare nu au avut timpul necesar pentru a efectua verificări pertinente. Or, această situaţie subliniază caracterul pur formal al verificării semnăturilor de către Biroul Electoral Central, ceea ce creează posibilitatea fraudării procesului electoral.
    6. În final se susţine neconstituţionalitatea legii electorale privind termenele pentru verificarea candidaturilor, considerând că termenul de 48 de ore în care Biroul Electoral Central trebuie să decidă asupra candidaturii şi termenul de doar 24 de ore în care Curtea Constituţională trebuie să decidă asupra contestaţiilor sunt excesiv de scurte, făcând imposibilă verificarea reală a veridicităţii semnăturilor şi a îndeplinirii criteriilor constituţionale. Astfel, persoane care au recurs la falsificarea semnăturilor pot ajunge să candideze, punând în pericol legitimitatea alegerilor şi însăşi democraţia constituţională. Prin urmare, dispoziţiile legislative care impun astfel de termene scurte sunt neconstituţionale, deoarece încalcă principiul securităţii juridice şi al bunei administrări a alegerilor, permit fraudarea procesului electoral prin lipsa unui control real asupra candidaturilor şi nu asigură protecţia dreptului fundamental al cetăţenilor de a alege în cunoştinţă de cauză.
    7. Curtea Constituţională a informat public candidatul, precum şi orice persoană interesată, prin afişarea contestaţiei pe site-ul instituţiei, cu privire la contestaţia formulată împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 32D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului BanuMuscel John-Ion şi a semnului electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025 şi cu privire la faptul că dosarul se soluţionează pe baza sesizării şi a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestaţiei.
    8. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosare.
    9. Reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, pune concluzii de admitere a contestaţiei, arătând că în speţă nu sunt întrunite elementele de fapt reţinute de Curtea Constituţională în Hotărârea nr. 4 din 22 septembrie 2019, paragraful 13. Or, în aceste condiţii, arată că validarea prezentei candidaturi ar putea conduce la situaţia de a avea un Preşedinte al cărui mandat este bazat pe o fraudă electorală.
    CURTEA,
    examinând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele:
    10. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţia formulată împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 32D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Banu-Muscel John-Ion.
    11. Curtea a statuat în jurisprudenţa sa că persoanele care candidează pentru funcţia de Preşedinte al României trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi fond prevăzute de Constituţie şi de Legea nr. 370/2004.
    12. Examinând contestaţia, cu privire la primul aspect criticat, şi anume că domnul Banu-Muscel John-Ion ar deţine şi cetăţenia Statelor Unite ale Americii, Curtea reţine că dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd că „Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Preşedinte al României“, art. 37 alin. (1) din Constituţie statuând că „Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3)“.
    13. În acelaşi timp, Curtea reţine că, potrivit art. 27 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, propunerile de candidatură cuprind, pe lângă prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului, şi precizarea că, în cazul candidatului la funcţia de Preşedinte al României, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a candida. Propunerea de candidatură este însoţită de declaraţia de acceptare a candidaturii scrisă, semnată şi datată de candidat, cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru a candida, printre care şi cea privind cetăţenia română, astfel cum rezultă din art. 16 alin. (3) teza întâi din Constituţie, potrivit căruia „Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară“.
    14. Curtea constată că textul art. 16 alin. (3) teza întâi din Constituţie exclude condiţionarea dreptului constituţional de a fi ales de deţinerea exclusivă a cetăţeniei române. O atare condiţionare era prevăzută în forma anterioară a normei, în vigoare înainte de revizuirea Legii fundamentale din 2003, când art. 16 alin. (3) avea următorul conţinut „Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară“. Ca urmare a abrogării sintagmei „numai“, potrivit alin. (1) al art. 37 din Constituţie, cetăţenii cu drept de vot trebuie să întrunească două condiţii de natură constituţională pentru a beneficia de dreptul de a fi aleşi, şi anume: pe de o parte, trebuie să deţină cetăţenia română şi să aibă domiciliul în ţară şi, pe de altă parte, să nu le fie interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţie. În aceste condiţii, Curtea constată că prevederile art. 37 din Constituţie permit persoanelor care deţin pe lângă cetăţenia română şi alte cetăţenii să candideze pentru funcţia de Preşedinte al României (a se vedea în acest sens Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 13 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 25 septembrie 2019, paragrafele 14-16).
    15. Curtea mai constată că, în prezenta cauză, contestatorul este nemulţumit, în esenţă, de faptul că termenele reglementate de art. 29 alin. (2) şi art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, în ceea ce priveşte competenţa Biroului Electoral Central de verificare a condiţiilor de fond şi formă ale candidaturilor depuse, precum şi a Curţii Constituţionale de a se pronunţa în privinţa înregistrării/neînregistrării acestora, face imposibilă verificarea reală a veridicităţii semnăturilor şi a îndeplinirii criteriilor constituţionale. În acest sens se mai susţine şi faptul că, la alegerile prezidenţiale din anul 2019, domnul Banu-Muscel John-Ion a obţinut un număr extrem de redus de voturi, ceea ce ridică suspiciuni cu privire la autenticitatea semnăturilor depuse în cadrul procedurii electorale aflate în curs.
    16. În legătură cu aceste susţineri, Curtea reţine că, potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi“. Potrivit art. 27 alin. (2) lit. c) din aceeaşi lege, „Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă: (...) c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.“
    17. Referitor la modul de întocmire şi conţinutul listei de susţinători, art. 27 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că „Lista susţinătorilor este un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 [n.a. în prezent art. 326] din Codul penal. Lista sau listele susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele şi numele, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura alegătorilor care susţin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor. Modelul listei susţinătorilor şi al declaraţiei pe propria răspundere sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.“ Potrivit anexei menţionate în textul de lege citat, lista de susţinători cuprinde următoarele rubrici: prenume, nume, data naşterii, adresa, act de identitate (denumire, serie, număr) şi semnătura. Cât priveşte semnătura, legea menţionează că „lista este act public şi se află sub incidenţa art. 292 [n.a. în prezent art. 326] din Codul penal“. În anexă se stabileşte şi modelul declaraţiei pe propria răspundere care atestă că „toate datele şi semnăturile cuprinse în (...) listă (...) corespund realităţii“.
    18. Faţă de dispoziţiile legale citate, Curtea constată că modul de întocmire a listelor de susţinători, care constituie un act public, este clar reglementat de legiuitor, iar elementele pe care acestea trebuie să le cuprindă permit verificarea şi stabilirea identităţii alegătorilor care susţin candidatura. Cât priveşte semnătura, ca element obligatoriu al listelor de susţinători, legiuitorul a stabilit în mod expres că se află sub incidenţa normelor din Codul penal care reglementează infracţiunea de fals în declaraţii. În acest sens, persoana care a întocmit lista trebuie să declare pe propria răspundere că datele cuprinse în lista de susţinători corespund realităţii, atestând astfel veridicitatea semnăturilor susţinătorilor, sub sancţiunea prevăzută de art. 326 alin. (1) din Codul penal, potrivit căruia: „Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.“ Ca urmare, aprecierea eventualelor vicii ale semnăturilor depuse sau ale procesului de strângere a semnăturilor trebuie realizată cu stricta respectare a cadrului legal de referinţă citat, respectiv prin verificarea listelor sub aspectul existenţei tuturor elementelor prevăzute de lege. Ţinând seama de termenele scurte aplicabile în procedura electorală, această verificare se putea face eventual prin sondaj, într-o primă etapă, pentru a fundamenta luarea, în continuare, a altor măsuri legale.
    19. Câtă vreme legiuitorul a stabilit cerinţa semnăturii ca element al listelor de susţinători sub incidenţa dispoziţiilor din Codul penal pentru infracţiunea de fals în declaraţii, răsturnarea prezumţiei de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condiţiile prevăzute de lege (a se vedea în acest sens Hotărârea nr. 4 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 septembrie 2019, paragrafele 9-11).
    20. Totodată, în prezenta cauză, în legătură cu invocarea unor suspiciuni de autenticitate a semnăturilor depuse de domnul Banu-Muscel John-Ion, precum şi a termenelor scurte de verificare a acestora, Curtea reţine că, potrivit comunicatului de presă nr. 24CP/BEC/P.R.2025, Biroul Electoral Central a decis sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la listele de susţinători depuse de candidatul independent Banu-Muscel John-Ion.
    21. În ceea ce priveşte invocarea unor suspiciuni referitoare la faptul că domiciliul stabil al domnului Banu-Muscel John-Ion nu se află în România, ci în Statele Unite ale Americii, Curtea reţine că, potrivit art. 27 alin. (1) şi art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 12 octombrie 2011, domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuinţa principală, iar dovada adresei de domiciliu se poate face cu o serie de acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ, certificarea existenţei unui imobil cu destinaţie de locuinţă şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată ori certificările înscrise în Registrul agricol cu privire la imobilul cu destinaţia de locuinţă Or, examinând documentele de candidatură a domnului Banu-Muscel John-Ion la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, Curtea reţine că acesta din urmă are domiciliul în România, potrivit copiei actului de identitate depuse la dosarul de candidatură.
    22. Pentru considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, cu majoritate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    HOTĂRĂŞTE:
    Respinge contestaţia formulată de domnul Antony Octavian André împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 32D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Banu-Muscel John-Ion şi a semnului electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025.
    Definitivă.
    Hotărârea se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din 17 martie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Irina Loredana Gulie

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Alte Institutii, HOTĂRÂREA nr. 23 din 17 martie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"