Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de Partidul Alternativa Civică Atitudine, Solidaritate, Acţiune (A.C.A.S.A.) împotriva neînregistrării candidaturii domnului Nicolae-George Epurescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. 2. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională la data de 24 septembrie 2019 şi formează obiectul Dosarului nr. 2.476F/2019, la care a fost ataşată o copie de pe Adresa Biroului Electoral Central, înregistrată cu nr. 121/C/BEC/P/2019 din 22 septembrie 2019, prin care i se aduce la cunoştinţa acestuia că nu a depus, împreună cu candidatura sa la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, lista cu semnăturile a cel puţin 200.000 de susţinători, iar în lipsa depunerii şi înregistrării unei candidaturi valabile nu poate fi înregistrat nici semnul electoral. 3. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. 4. Domnul Nicolae-George Epurescu arată că formulează prezenta contestaţie împotriva actului de comunicare a respingerii, la data de 22 septembrie 2019, de către Biroul Electoral Central, a candidaturii sale şi a semnului său electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, ambele depuse în data de 21 septembrie 2019. Se arată că Biroul Electoral Central nu a emis o decizie referitoare la acceptarea sau respingerea înregistrării candidaturii şi a semnului electoral în termenul de maximum 48 de ore prevăzut de art. 29 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, încălcând dreptul de a fi ales. 5. Se solicită, pe de o parte, constatarea îndeplinirii condiţiilor legale pentru înregistrarea propunerii de candidatură şi înregistrarea acesteia şi a semnului electoral, iar, pe de altă parte, anularea „Deciziei (Comunicării) Biroului Electoral Central“ nr. 121/C/BEC/P/2019 din 22 septembrie 2019 şi înregistrarea propunerii de candidatură a domnului Epurescu Nicolae-George din partea Partidului Alternativa Civică Atitudine, Solidaritate, Acţiune (A.C.A.S.A.) pentru alegerile prezidenţiale ca fiind legală. 6. Se arată că pe pagina web a Biroului Electoral Central a apărut la ora 10,00 în ziua de 23 septembrie 2019 o „Comunicare“ către candidatul propus de Partidul Alternativa Civică Atitudine, Solidaritate, Acţiune (A.C.A.S.A.), domnul Nicolae-George Epurescu, prin care s-a arătat că „depunerea şi respectiv înregistrarea, la Biroul Electoral Central, a candidaturilor pentru alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019 se efectuează în condiţiile prevăzute de art. 4 alin. (2) şi art. 27 şi următoarele din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, condiţii pe care nu le îndepliniţi întrucât nu aţi depus lista cu semnăturile a cel puţin 200.000 de susţinători. Totodată, se reţine că semnul electoral poate fi atribuit exclusiv unui candidat, astfel încât solicitarea de înregistrare a unui semn electoral nu poate fi luată în considerare în lipsa depunerii şi înregistrării unei candidaturi valabile“. 7. Se arată că, în măsura în care Curtea nu va asimila comunicarea menţionată cu o decizie şi întrucât nicio decizie nu a fost emisă cu privire la candidatura sa, se solicită Curţii Constituţionale, pentru respectarea dreptului de a fi ales, să constate acceptarea tacită a înregistrării candidaturii Partidului Alternativa Civică Atitudine, Solidaritate, Acţiune (A.C.A.S.A.) şi a semnului electoral conform dosarului de depunere ca o consecinţă a neemiterii unei decizii de către Biroul Electoral Central în termenul legal. 8. În ipoteza în care, însă, Curtea consideră că această comunicare este asimilată unei decizii de respingere a înregistrării propunerii de candidatură nr. 121/C/BEC/P/2019 din 22 septembrie 2019, contestatorul înţelege să conteste această decizie, sens în care invocă art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, conform căruia sistemul electoral se reglementează prin lege organică, normele legale privind sistemul electoral în vigoare, inclusiv Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, supremaţia Constituţiei şi implicit a deciziilor Curţii Constituţionale, sens în care menţionează Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, paragrafele 50-52. Totodată, invocă Decizia nr. 289 din 11 mai 2016, paragraful 33, şi Decizia nr. 737 din 6 decembrie 2016, paragrafele 26-28, în care s-a statuat, potrivit contestatorului, că legea nu trebuie să impună colectarea semnăturilor a mai mult de 1% din alegătorii circumscripţiei respective, coroborat cu Comunicarea Autorităţii Electorale Permanente nr. 47/C/BEC/P/2019 din 6 septembrie 2019 cu privire la numărul total de alegători înscrişi în Registrul Electoral, respectiv 18.308.088 de persoane, ceea ce înseamnă că 1% din numărul total de alegători este egal cu 183.081, număr mai mic decât numărul minim de semnături pe care trebuie să le cuprindă o listă de susţinători. Se arată că legiuitorul nu a corelat prevederile Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu cele ale considerentelor deciziilor Curţii Constituţionale mai sus menţionate cu privire la numărul minim al semnăturilor de susţinere (adeziune) a candidaturii, care trebuie să fie de maximum 183.081, ci a reconfirmat prin Legea nr. 148/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală un prag minim de 200.000 de semnături de susţinere. Această prevedere contravine considerentelor general obligatorii ale deciziilor Curţii Constituţionale antereferite, corelate cu recomandările cuprinse în Liniile directoare din Codul bunelor practici în materie electorală - adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni plenare, Veneţia, 18-19 octombrie 2002. Prin urmare, se concluzionează că art. 4 alin. (2) şi art. 21 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, încalcă Decizia Curţii Constituţionale nr. 289 din 11 mai 2016, paragraful 33, şi Decizia nr. 737 din 6 decembrie 2016, paragrafele 26-28. 9. Se mai susţine că din jurisprudenţa Curţii Constituţionale din perioada 2016-2017 au rezultat 3 reguli electorale de rang constituţional, şi anume: (i) necesitatea depunerii semnăturilor de susţinere, (ii) numărul maxim de semnături ce poate fi cerut de lege, pentru a nu încălca dreptul de a fi ales, nu poate depăşi 1% din numărul persoanelor cu drept de vot şi (iii) semnăturile să fie acordate pentru susţinerea listelor de candidaţi, nu a partidelor politice, candidaţii propuşi pe listă de partide şi independenţii să beneficieze de acelaşi tratament în etapa de preselecţie, adică de colectare a semnăturilor de susţinere, candidaţii desemnaţi pe listă de partide să fie desemnaţi înainte de începerea strângerii semnăturilor, aşa cum este în cazul candidaţilor independenţi. În aceste condiţii se apreciază că, întrucât numărul de 200.000 de semnături depăşeşte considerabil 1% din numărul total de alegători comunicat oficial de Autoritatea Electorală Permanentă, prevederile art. 4 alin. (2) şi ale art. 27 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au fost implicit declarate neconstituţionale. 10. Se mai face referire la principiul securităţii juridice consacrat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. 11. Se susţine că, la momentul septembrie 2019, Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu mai prevede un număr minim de semnături ce trebuie depuse pentru a putea candida la alegerile prezidenţiale. Depunerea unor semnături de adeziune este singurul criteriu pentru a candida, neexistând un număr minim de astfel de semnături ce trebuie depuse. 12. Se solicită admiterea contestaţiei aşa cum a fost ea formulată, constatarea faptului că propunerea de candidatură a domnului Nicolae-George Epurescu pentru alegerile prezidenţiale din partea Partidului Alternativa Civică Atitudine, Solidaritate, Acţiune (A.C.A.S.A.) îndeplineşte condiţiile legale în vigoare la această dată prin constatarea neconstituţionalităţii obligativităţii prezentării unui număr de semnături de susţinere mai mare de 1% din numărul persoanelor cu drept de vot. 13. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicită, în principal, respingerea contestaţiei ca inadmisibilă, întrucât în cauză nu s-a emis o decizie de către Biroul Electoral Central, ci a existat doar o simplă corespondenţă cu domnul Nicolae-George Epurescu. În subsidiar, se solicită respingerea ca neîntemeiată a contestaţiei formulate. Totodată, se menţionează că aceasta este formulată în mod tardiv, neîncadrându-se în termenele prevăzute de lege. CURTEA, examinând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele: 14. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţia privind neînregistrarea candidaturii domnului Nicolae-George Epurescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. 15. Curtea reţine că domnul Nicolae-George Epurescu şi-a depus candidatura la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019 la Biroul Electoral Central cu nr. 121/C/BEC/P/2019 din 21 septembrie 2019, iar înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturii, potrivit art. 29 alin. (2) şi art. 69 alin. (1^1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, trebuia realizată în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea candidaturii, respectiv până la data de 23 septembrie 2019, ora 24,00. Prevederile art. 31 alin. (1) din aceeaşi lege dau dreptul candidaţilor, partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi alegătorilor de a contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor. Contestaţiile pot fi formulate în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut de art. 29 alin. (2) din aceeaşi lege, respectiv până la data de 24 septembrie 2019, ora 24,00, astfel că prezenta contestaţie, fiind formulată la data de 24 septembrie 2019, a fost formulată în termenul prevăzut de lege. 16. Curtea reţine că atât condiţiile de eligibilitate, cât şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute expres şi limitativ în Constituţie şi în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 17. Potrivit art. 37 din Constituţie, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 şi art. 40 alin. (3) din Constituţie, au dreptul de a fi aleşi pentru funcţia de Preşedinte al României cetăţenii cu drept de vot care, până în ziua alegerilor inclusiv, au împlinit 35 de ani, au domiciliul în ţară şi cărora nu le este interzisă asocierea în partide politice. Totodată, conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, "(2) Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă: a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent; b) cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida; c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători." 18. De asemenea, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Înregistrarea şi respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora“. Se mai reţine că această soluţie legislativă a fost consacrată prin art. I pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2009 privind modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 3 septembrie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 98/2011, iar, spre exemplu, cu ocazia alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2009, Biroul Electoral Central a emis decizii de respingere a candidaturilor în măsura în care listele de susţinători nu erau depuse [a se vedea, cu titlu exemplificativ, hotărârile Curţii Constituţionale nr. 1 din 16 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009, nr. 6 din 23 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 27 octombrie 2009, sau nr. 12 din 26 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 28 octombrie 2009, prin care au fost respinse contestaţii formulate împotriva deciziilor Biroului Electoral Central de respingere a înregistrării candidaturilor la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009]. 19. În aceste condiţii, Curtea constată că actul prin care Biroul Electoral Central respinge înregistrarea unei candidaturi, indiferent de condiţia constituţională sau legală considerată a fi neîntrunită, este decizia. Prin urmare, nedepunerea listei susţinătorilor sau depunerea acesteia cu un număr sub 200.000 de susţinători determină respingerea candidaturii prin decizie. Or, în cazul de faţă, respingerea s-a realizat printr-o adresă de comunicare a soluţiei de neînregistrare a candidaturii, iar acest înscris nu poate fi calificat/asimilat drept decizie, nici formal, nici material. În condiţiile nerespectării de către Biroul Electoral Central a prevederilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea va admite contestaţia formulată şi, în condiţiile în care se verifică faptul că, în cauză, nu a fost depusă lista de susţinători potrivit art. 4 alin. (2) teza întâi şi art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Biroului Electoral Central îi va reveni, potrivit legii, obligaţia de a emite o decizie de respingere a înregistrării candidaturii domnului Nicolae-George Epurescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. 20. Cu privire la susţinerile contestatorului potrivit cărora prevederile art. 4 alin. (2) şi ale art. 27 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au fost implicit declarate neconstituţionale prin Decizia nr. 289 din 11 mai 2016, paragraful 33, şi Decizia nr. 737 din 6 decembrie 2016, paragrafele 26-28, Curtea constată că neconstituţionalitatea unui act de reglementare primară în cadrul controlului a posteriori de constituţionalitate presupune răsturnarea prezumţiei de constituţionalitate a acestuia printr-o decizie a Curţii Constituţionale în condiţiile şi procedura prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituţie şi de Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiind, aşadar, de neconceput ca un act normativ să fie implicit declarat neconstituţional. 21. De asemenea, Curtea constată că, în cauză, contestatorul este nemulţumit şi de soluţia legislativă potrivit căreia candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători, sens în care susţine neconstituţionalitatea art. 4 alin. (2) teza întâi şi a art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea constată că verificarea constituţionalităţii legilor pe calea controlului a posteriori de constituţionalitate se realizează pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit art. 146 lit. d) din Constituţie. O asemenea excepţie poate fi analizată numai în cadrul exercitării atribuţiei Curţii Constituţionale prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituţie, potrivit căruia Curtea „hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului“, iar nu şi în cadrul atribuţiei reglementate de dispoziţiile art. 146 lit. f) din Constituţie, potrivit cărora Curtea Constituţională „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului“, astfel că nu poate face obiectul contenciosului electoral [Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 45 din 7 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 24 noiembrie 2000, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 19 din 10 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.085 din 23 noiembrie 2004, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 1 din 16 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 3 din 20 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 26 octombrie 2009, sau Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 6 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 septembrie 2019]. 22. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Admite contestaţia formulată de Partidul Alternativa Civică Atitudine, Solidaritate, Acţiune (A.C.A.S.A.) şi obligă Biroul Electoral Central să emită, potrivit legii, o decizie cu privire la candidatura domnului Nicolae-George Epurescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din 25 septembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Benke Károly -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
