Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTĂRÂREA nr. 18 din 16 martie 2025 privind contestaţiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel şi a semnului electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTĂRÂREA nr. 18 din 16 martie 2025 privind contestaţiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel şi a semnului electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 355 din 23 aprilie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona     │-                 │
│Mariţiu            │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de domnul Antony Octavian André împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel şi a semnului electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025.
    2. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.093 din 15 martie 2025 şi formează obiectul Dosarului nr. 1.025F/2025. Decizia nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel şi a semnului electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025 împreună cu propunerea de candidatură a domnului Ponta Victor-Viorel au fost transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 329C/BEC/P.R./2025 din 14 martie 2025, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.084 din 15 martie 2025.
    3. În motivarea contestaţiei se susţine, în esenţă, că una dintre condiţiile necesare pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României este aceea de a fi cetăţean român. Se arată că domnul Ponta Victor-Viorel, pe lângă cetăţenia română, deţine şi cetăţenia sârbă, fapt ce constituie un element incompatibil cu statutul de viitor şef al statului român. Se apreciază că deţinerea cetăţeniei unui stat care nu este membru al Uniunii Europene şi al NATO are implicaţii negative asupra securităţii naţionale. Se susţine că domnul Ponta Victor-Viorel a făcut diverse declaraţii împotriva interesului naţional şi a avut diverse întâlniri cu persoane urmărite internaţional.
    4. De asemenea, se apreciază că pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, persoana interesată trebuie să aibă domiciliul în România. Or, deţinerea cetăţeniei sârbe de către domnul Ponta Victor-Viorel este o dovadă că acesta nu respectă condiţia domiciliului. Se solicită verificarea riguroasă a semnăturilor depuse de domnul Ponta Victor-Viorel, având în vedere că există, în opinia contestatarului, suspiciuni rezonabile privind autenticitatea acestora.
    5. Se susţine că în anul 2012 candidatul a uzurpat atribuţiile Preşedintelui României, a făcut presiuni asupra Curţii Constituţionale şi a blocat publicarea deciziei acestei instituţii prin subordonarea Regiei Autonome „Monitorul Oficial“, a emis abuziv ordonanţe de urgenţă pentru modificarea legislaţiei fundamentale, a demis abuziv Avocatul Poporului şi a împiedicat exercitarea dreptului de vot la alegerile prezidenţiale din 2014 prin organizarea defectuoasă a acestora, în mod special, pentru românii din diaspora.
    6. În continuare, detaliind parcursul administrativ al verificării tezei de doctorat a candidatului, contestatarul susţine că domnul Ponta Victor-Viorel a obţinut fraudulos titlul de doctor în drept. În final, arată că acesta a susţinut anumiţi candidaţi la funcţia de Preşedinte al României şi a criticat deciziile Biroului Electoral Central.
    7. Pe rolul Curţii Constituţionale se află şi dosarele nr. 1.026F/2025 şi nr. 1.029F/2025, având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate de domnul Marian Raduna şi de domnul Secu Cristian Adrian împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel şi a semnului electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025.
    8. În Dosarul nr. 1.026F/2025 contestaţia a fost formulată de domnul Marian Raduna şi a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.098 din 15 martie 2025. În motivarea contestaţiei se arată că, potrivit prevederilor constituţionale şi legale incidente, Curtea Constituţională are competenţa de a exercita controlul de constituţionalitate, precum şi atribuţia de a verifica legalitatea operaţiunilor electorale realizate, efectele actului jurisdicţional astfel pronunţat subsumându-se art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie. În acest sens se invocă Hotărârea nr. 66 din 1 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019. Cerinţele ce trebuie îndeplinite de persoanele care îşi manifestă intenţia de a candida pentru funcţia de preşedinte al statului sunt reglementate atât de Constituţie, lege fundamentală specifică statului de drept, cât şi de legea specială în materie, respectiv Legea nr. 340/2004 pentru alegerea preşedintelui României, acestea instituind deopotrivă condiţii de formă şi de fond. În acest context, apreciind că sunt încălcate prevederile art. 40 şi 80 din Constituţie, contestatarul susţine că domnul Ponta Victor-Viorel este cadru activ al Serviciului de Informaţii Externe. Acest fapt trebuie constatat de către Curtea Constituţională care, în consecinţă, trebuie să admită contestaţia şi să anuleze candidatura domnului Ponta Victor-Viorel.
    9. În Dosarul nr. 1.029F/2025 contestaţia a fost formulată de domnul Secu Cristian Adrian şi a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.101 din 15 martie 2025. În motivarea contestaţiei se arată că, potrivit art. 30 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale Uniunii Europene, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. De asemenea, dispoziţiile art. 12 din Constituţie descriu simbolurile naţionale, alin. (1) al acestui articol prevăzând că „drapelul României este tricolor: culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu“. Aşa fiind, având în vedere că semnul electoral al domnului Ponta Victor-Viorel reproduce drapelul României, interdicţie prevăzută expres de art. 30 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, se impune respingerea înregistrării semnului electoral al acestuia. Se arată că încorporarea drapelului naţional în simbolul electoral constituie o deturnare a unui element de suveranitate în favoarea unui actor politic individual, alterând echilibrul competiţional faţă de ceilalţi competitori, în contradicţie cu principiul egalităţii de şanse consacrat constituţional.
    10. Curtea Constituţională a informat public candidatul, precum şi orice persoană interesată, prin afişarea contestaţiilor pe site-ul instituţiei, cu privire la contestaţiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel şi a semnului electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025 şi cu privire la faptul că dosarul se soluţionează pe baza sesizării şi a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestaţiei.
    11. Cu adresele înregistrate la Curtea Constituţională cu nr. 3.110 şi nr. 3.114 din 16 martie 2025, domnul Ponta Victor-Viorel a depus în dosarele nr. 1.025F/2025 şi nr. 1.026F/2025 note scrise, prin care solicită respingerea contestaţiilor formulate.
    12. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.
    13. Având în vedere obiectul dosarelor nr. 1.025F/2025, nr. 1.026F/2025 şi nr. 1.029F/2025, şi anume contestaţiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel şi a semnului electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi faptul că între motivele invocate există o strânsă legătură, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor.
    14. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a acestor cauze, iar Curtea, în temeiul art. 139 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.026F/2025 şi nr. 1.029F/2025 la Dosarul nr. 1.025F/2025, care a fost primul înregistrat.
    15. Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, solicită respingerea contestaţiilor. În ceea ce priveşte reproducerea drapelului statului în cadrul semnului electoral al candidatului, se arată că această susţinere nu este întemeiată, în fapt s-a realizat doar o reproducere a drapelului la nivel cromatic. Referitor la susţinerea potrivit căreia domnul Ponta Victor-Viorel este ofiţer în cadrul Serviciului de Informaţii Externe se arată că nu a fost depusă nicio dovadă în acest sens de către contestatari. Astfel, această critică reprezintă o simplă afirmaţie nedovedită. În ceea ce priveşte celelalte critici formulate se arată că, prin Hotărârea nr. 14 din 15 martie 2025, instanţa de contencios constituţional le-a analizat şi a apreciat că nu sunt întemeiate.
    CURTEA,
    examinând contestaţiile în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, văzând notele scrise ale domnului Victor-Viorel Ponta, concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele:
    16. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel şi a semnului electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025.
    17. Examinând contestaţiile formulate, Curtea constată că atât condiţiile de eligibilitate, cât şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute în Constituţie şi în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    18. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia există suspiciuni rezonabile privind autenticitatea semnăturilor de pe listele depuse de candidat, Curtea observă că, potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi“. Potrivit art. 27 alin. (2) lit. c) din aceeaşi lege, „Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă: (...) c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.“
    19. Referitor la modul de întocmire şi la conţinutul listei de susţinători, art. 27 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că „Lista susţinătorilor este un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 [n.a. în prezent art. 326] din Codul penal. Lista sau listele susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele şi numele, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura alegătorilor care susţin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor. Modelul listei susţinătorilor şi al declaraţiei pe propria răspundere sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.“ Potrivit anexei menţionate în textul de lege citat, lista de susţinători cuprinde următoarele rubrici: prenume, nume, data naşterii, adresa, act de identitate (denumire, serie, număr) şi semnătura. Cât priveşte semnătura, legea menţionează că „lista este act public şi se află sub incidenţa art. 292 [n.a. în prezent, art. 326] din Codul penal“. În anexă se stabileşte şi modelul declaraţiei pe propria răspundere care atestă că „toate datele şi semnăturile cuprinse în (...) listă (...) corespund realităţii“.
    20. Faţă de dispoziţiile legale citate, Curtea constată că modul de întocmire a listelor de susţinători, care constituie un act public, este clar reglementat de legiuitor, iar elementele pe care acestea trebuie să le cuprindă permit verificarea şi stabilirea identităţii alegătorilor care susţin candidatura. Cât priveşte semnătura, ca element obligatoriu al listelor de susţinători, legiuitorul a stabilit în mod expres că se află sub incidenţa normelor din Codul penal care reglementează infracţiunea de fals în declaraţii. În acest sens, persoana care a întocmit lista trebuie să declare pe propria răspundere că datele cuprinse în lista de susţinători corespund realităţii, atestând astfel veridicitatea semnăturilor susţinătorilor, sub sancţiunea prevăzută de art. 326 din Codul penal potrivit căruia „Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă“. Ca urmare, aprecierea eventualelor „vicii de fond şi de formă“ ale listelor de susţinători trebuie realizată cu stricta respectare a cadrului legal de referinţă citat, respectiv prin verificarea listelor sub aspectul existenţei tuturor elementelor prevăzute de lege. Ţinând seama de termenele scurte aplicabile în procedura electorală, această verificare se putea face eventual prin sondaj, într-o primă etapă, pentru a fundamenta luarea, în continuare, a altor măsuri legale.
    21. Câtă vreme legiuitorul a stabilit cerinţa semnăturii ca element al listelor de susţinători sub incidenţa dispoziţiilor din Codul penal pentru infracţiunea de fals în declaraţii, răsturnarea prezumţiei de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condiţiile prevăzute de lege (Hotărârea nr. 4 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 septembrie 2019, paragrafele 9-11).
    22. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia domnul Ponta Victor-Viorel deţine, pe lângă cetăţenia română, şi cetăţenia sârbă, Curtea reţine că dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd că „Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Preşedinte al României“, art. 37 alin. (1) din Constituţie statuând că „Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3)“.
    23. În acelaşi timp, Curtea reţine că, potrivit art. 27 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, propunerile de candidatură cuprind, pe lângă prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului, şi precizarea că, în cazul candidatului la funcţia de Preşedinte al României, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a candida. Propunerea de candidatură este însoţită de declaraţia de acceptare a candidaturii scrisă, semnată şi datată de candidat, cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru a candida, printre care şi cea privind cetăţenia română, astfel cum rezultă din art. 16 alin. (3) teza întâi din Constituţie, potrivit căruia „Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară“.
    24. Curtea constată că textul art. 16 alin. (3) teza întâi din Constituţie nu condiţionează dreptul constituţional de a fi ales de deţinerea exclusivă a cetăţeniei române. O atare condiţionare era prevăzută în redactarea anterioară a normei, în vigoare înainte de revizuirea Legii fundamentale din 2003, când art. 16 alin. (3) avea următorul conţinut „Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară“. Ca urmare a eliminării termenului „numai“, potrivit alin. (1) al art. 37 din Constituţie, cetăţenii cu drept de vot trebuie să întrunească două condiţii de natură constituţională pentru a beneficia de dreptul de a fi aleşi, şi anume: pe de o parte, trebuie să deţină cetăţenia română şi să aibă domiciliul în ţară şi, pe de altă parte, să nu le fie interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţie. În aceste condiţii, Curtea constată că prevederile art. 37 din Constituţie permit persoanelor care deţin pe lângă cetăţenia română şi alte cetăţenii să candideze pentru funcţia de Preşedinte al României (a se vedea, în acest sens, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 13 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 25 septembrie 2019, paragrafele 14-16).
    25. În ceea ce priveşte invocarea unor suspiciuni rezonabile că domiciliul real al domnului Ponta Victor-Viorel nu se află în România, Curtea reţine că, potrivit art. 27 alin. (1) şi art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 12 octombrie 2011, domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuinţa principală, iar dovada adresei de domiciliu se poate face cu o serie de acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ, certificarea existenţei unui imobil cu destinaţie de locuinţă şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată ori certificările înscrise în Registrul agricol cu privire la imobilul cu destinaţia de locuinţă. Or, examinând documentele de candidatură a domnului Ponta Victor-Viorel la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, Curtea reţine că acesta din urmă are domiciliul în România, potrivit copiei actului de identitate depuse la dosarul de candidatură.
    26. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la înregistrarea semnului electoral al domnului Ponta Victor-Viorel la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, Curtea constată că şi acestea sunt neîntemeiate. În acest sens, Curtea observă că, potrivit art. 30 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale Uniunii Europene, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase.
    27. Curtea reţine că, potrivit art. 12 alin. (1) din Constituţie, drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu. Totodată, potrivit art. 1 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 26 august 1994, modelul drapelului României şi intensitatea culorilor acestuia sunt cele prevăzute în anexa nr. 1 la această lege. De asemenea, se prevede că drapelul României are forma dreptunghiulară, lăţimea drapelului este de 2/3 din lungimea acestuia, iar dimensiunile fâşiilor culorilor sunt egale. În aceeaşi măsură, Curtea observă că în anexa la legea anterior menţionată se precizează că lăţimea drapelului reprezintă 2/3 din lungimea acestuia, iar lăţimea fiecărei culori reprezintă 1/3 din lungimea acestuia. Totodată, se prevede că modelele de culoare CMYK au următoarele coduri 100-70-0-10 (albastru), 0-10-95-0 (galben), 0-90-80-5 (roşu).
    28. Plecând de la aceste premise, Curtea observă că, potrivit descrierii ce însoţeşte semnul electoral al domnului Ponta Victor-Viorel, acesta are un „design circular, cu literele «VP» (Victor Ponta) în centru. În jurul acestora, există un model simetric alcătuit din forme stilizate care par a reprezenta oameni conectaţi într-un cerc. Fiecare element din acest cerc este format dintr-un punct şi o extensie triunghiulară, sugerând ideea de colaborare, comunitate sau unitate. Semnul electoral se descrie ca fiind format din 10 forme care au culorile albastru (CMYK 87-53-0-0), roşu (CMYK 0-92-66-0) şi galben (CMYK 0-35-87-0), pe fundal alb, color“.
    29. Aşa fiind, Curtea constată că semnul electoral al candidatului nu este de formă dreptunghiulară, care potrivit legislaţiei în vigoare este forma drapelului României, şi, implicit, nici de dimensiunile reglementate de lege. Totodată, Curtea observă că domnul Ponta Victor-Viorel utilizează în cadrul semnului electoral culorile albastru, roşu şi galben în modele de culoare cu intensitate diferită de cele prevăzute de Legea nr. 75/1994. Curtea constată că domnul Ponta Victor-Viorel nu foloseşte în cadrul semnului electoral drapelul, ca simbol naţional al statului român, ci utilizează simboluri geometrice, altele decât dreptunghiul, într-o succesiune de culori cu nuanţe diferite de cele prevăzute de legislaţia în vigoare.
    30. Aşa fiind, Curtea constată că înregistrarea semnului electoral al domnului Ponta Victor-Viorel la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025 este conformă cu dispoziţiile art. 30 alin. (2) fraza a doua din Legea nr. 370/2004, potrivit cărora „Candidaţii propuşi de partide politice şi alianţe politice pot întrebuinţa ca semn electoral semnul permanent cu care aceste formaţiuni politice s-au înscris la Tribunalul Bucureşti“.
    31. În continuare, în ceea ce priveşte celelalte susţineri ale contestatarilor, Curtea reţine că, potrivit art. 37 din Constituţie, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 şi art. 40 alin. (3) din Constituţie, au dreptul de a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii cu drept de vot care, până în ziua alegerilor inclusiv, au împlinit 35 de ani, au domiciliul în ţară şi cărora nu le este interzisă asocierea în partide politice. Totodată, conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „(2) Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă: a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;
    b) cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida;
    c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.“

    32. Curtea reţine că autorii contestaţiilor nu formulează critici cu privire la condiţiile de eligibilitate şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României, ci exprimă aprecieri şi opinii personale cu privire la candidat (a se vedea şi Hotărârea nr. 4 din 1 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1022 din 5 noiembrie 2004, Hotărârea nr. 46 din 30 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014, şi Hotărârea nr. 47 din 30 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014).
    33. Astfel fiind, întrucât în prezenta cauză nu au fost prezentate motive de natură să demonstreze nelegalitatea verificărilor efectuate şi, respectiv, a înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Ponta Victor-Viorel, Curtea urmează să respingă contestaţiile formulate.
    34. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    HOTĂRĂŞTE:
    Respinge contestaţiile formulate de domnii Antony Octavian André, Marian Raduna şi Cristian Adrian Secu împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel şi a semnului electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025.
    Definitivă.
    Se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Alte Institutii, HOTĂRÂREA nr. 18 din 16 martie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"