Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTĂRÂREA nr. 15 din 16 martie 2025 privind contestaţiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTĂRÂREA nr. 15 din 16 martie 2025 privind contestaţiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 309 din 8 aprilie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────┬───────────────────────┐
│Marian Enache  │- preşedinte           │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela        │- judecător            │
│Ciochină       │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Cristian       │- judecător            │
│Deliorga       │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător            │
│Licu           │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Laura-Iuliana  │- judecător            │
│Scântei        │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan  │- judecător            │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina    │- judecător            │
│Stanciu        │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina   │- judecător            │
│Tănăsescu      │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Varga Attila   │- judecător            │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Benke Károly   │-                      │
│               │prim-magistrat-asistent│
└───────────────┴───────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de domnul George Vlăescu privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral.
    2. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională - Registratura generală cu nr. 1.735 din 10 martie 2025, redirecţionată la Registratura jurisdicţională cu nr. 3.047 din 13 martie 2025 şi formează obiectul Dosarului nr. 1.001F/2025, la care au fost ataşate documentele de candidatură a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025 şi Decizia nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, transmise de Biroul Electoral Central (BEC) cu Adresa nr. 150C/BEC/P.R./2025 din 10 martie 2025 şi înregistrate la Curtea Constituţională cu nr. 2.726 din 10 martie 2025.
    3. În motivarea contestaţiei se susţine că decizia BEC a fost pronunţată cu depăşirea atribuţiilor legale conferite acestui organism de către legiuitor, încălcându-se dreptul fundamental de a fi ales şi aducându-se grave atingeri statului de drept. Se arată că, prin art. 17 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, legiuitorul a reglementat atribuţiile BEC cu scopul realizării unei bune organizări a alegerii Preşedintelui României. Astfel, BEC are competenţă în ceea ce priveşte administrarea şi verificarea documentelor şi informaţiilor care stau la baza înregistrărilor candidaţilor, elemente prevăzute de dispoziţiile art. 37 din Constituţie şi ale art. 27 şi 28 din Legea nr. 370/2004.
    4. Cu toate acestea, BEC a realizat o judecată pe fond a candidatului Călin Georgescu, fără însă a arăta care sunt faptele săvârşite de acesta, care sunt probele şi mai ales de unde rezultă că eventualele fapte atrag sancţiunea respingerii înregistrării candidaturii. Procedând în acest fel, BEC îşi arogă, cu de la sine putere, atribuţiile unei veritabile instanţe judecătoreşti, fără însă a respecta obligaţiile corelative minimale pe care le presupune un proces echitabil.
    În continuare, se apreciază că BEC a invocat cu rea-credinţă hotărârile Curţii Constituţionale şi nu a ţinut seama de aspecte esenţiale ale efectelor hotărârilor instanţei de contencios constituţional. Se susţine că instanţa de contencios constituţional, prin hotărârile sale, nu se putea referi decât la reluarea procesului electoral în integralitatea lui, inclusiv cu participarea tuturor candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legii, fără excepţie.

    5. Pe rolul Curţii Constituţionale se află şi dosarele nr. 1.002F/2025 şi nr. 1.019F–1.021F/2025, având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate de Andreea Mihaela Onea, Mihaela Elena Petcu, Petrus Octavian Dan şi Alexandru Gabriel Lefter împotriva Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025.
    6. În dosarele nr. 1.002F/2025, nr. 1.020F/2025 şi nr. 1.021F/2025, contestaţiile a fost formulate de doamna Andreea Mihaela Onea, precum şi de domnii Petrus Octavian Dan şi Alexandru Gabriel Lefter. Contestaţiile au fost înregistrate la Curtea Constituţională - Registratura generală cu nr. 1.743, nr. 1.763 şi nr. 1.760 din 10 martie 2025 şi redirecţionate la Registratura jurisdicţională cu nr. 3.048 din 13 martie 2025, cu nr. 3.079 din 14 martie 2025 şi cu nr. 3.080 din 14 martie 2025.
    7. În motivarea contestaţiilor se susţine, în esenţă, că Legea nr. 370/2004 prevede două tipuri de condiţii ce trebuie îndeplinite de către candidaţii la funcţia de Preşedinte al României, respectiv condiţii de fond şi condiţii de formă. Or, BEC nu a prezentat şi nu a supus examinării condiţiile prevăzute în lege, ci a reţinut, în motivarea deciziei contestate, doar aspecte de jurisprudenţă a Curţii Constituţionale adunate şi prezentate selectiv. Cu privire la motivarea deciziei BEC contestate se menţionează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 4 din 22 septembrie 2019.
    8. Se susţine că, deşi candidatul Călin Georgescu a îndeplinit toate condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege pentru a se proceda la înregistrarea candidaturii sale, BEC, prin Decizia nr. 18D din 9 martie 2025, a respins candidatura acestuia pentru motive străine prevederilor cuprinse în Constituţie şi în Legea nr. 370/2004. Astfel, prin motivarea fundamentată pe considerentele reţinute în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024, BEC a denaturat sensul procedurii electorale prezidenţiale prin pronunţarea Deciziei nr. 18D din 9 martie 2025, care este una neavenită, nelegală şi abuzivă, fiind realizată printr-un exces de putere.
    9. Prin urmare, Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 este pronunţată cu nerespectarea vădită a prevederilor constituţionale ale art. 146 privind atribuţiile Curţii Constituţionale şi ale art. 147 privind deciziile Curţii Constituţionale, precum şi a Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi a Legii nr. 370/2004, lege care nu a fost completată şi/sau modificată ca urmare a pronunţării hotărârilor Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 şi nr. 32 din 6 decembrie 2024, textele legale care garantează îndeplinirea condiţiilor de formă şi de fond care trebuie îndeplinite de către candidaţii la funcţia de Preşedinte al României nefiind, până în prezent, declarate neconstituţionale.
    10. În continuare, se arată că există o diferenţă fundamentală între deciziile şi hotărârile pronunţate de Curtea Constituţională în temeiul art. 146 şi 147 din Constituţie, diferenţă prevăzută în mod expres în art. 11 din Legea nr. 47/1992. Astfel, doar deciziile pronunţate de Curtea Constituţională sunt cele care au putere de lege şi care constată sau interpretează limitele constituţionalităţii unei norme legale, având ca efect modificarea întinderii şi aplicării unui act normativ ca urmare a unor probleme intrinseci sau extrinseci de constituţionalitate, efect care impune, în temeiul art. 147 din Constituţie, modificarea într-un termen de 45 de zile a normei legale constatate ca fiind neconstituţională. Or, dispoziţiile Legii nr. 370/2004 nu au fost constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie a Curţii Constituţionale pentru a putea fi modificate sau completate de către Parlament în termenul legal, motiv pentru care nici aplicarea normei nemodificate nu poate fi extinsă prin hotărâri ale instanţei constituţionale.
    11. În realitate, hotărârile Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 şi nr. 32 din 6 decembrie 2024, pe care s-a fundamentat motivarea deciziei BEC contestate, nu au avut ca obiect verificarea constituţionalităţii Legii nr. 370/2004, astfel că aceste hotărâri nu pot avea un caracter interpretativ în ceea ce priveşte art. 28-31 din această lege şi cu atât mai mult nu pot adăuga la lege. Orice altă interpretare prin care s-ar extinde rolul şi funcţiunea hotărârilor (nu şi ale deciziilor) Curţii Constituţionale constituie o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituţie.
    12. Prin urmare, se susţine că Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 este pronunţată fără niciun fundament legal şi printr-o interpretare abuzivă şi neconstituţională a normelor cuprinse în Legea nr. 47/1992 şi în Legea nr. 370/2004, toate acestea atrăgând neconstituţionalitatea şi nelegalitatea deciziei contestate.
    13. Se mai arată că reţinerea, în afara unor dispoziţii legale, de către BEC în decizia contestată a unui „cadru axiologic în care au loc alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României“ reprezintă o conduită arbitrară menită să nesocotească dreptul de a fi ales, astfel cum este prevăzut în art. 37 din Constituţie. BEC nu doar că a nesocotit un drept fundamental, de a fi ales, al candidatului Călin Georgescu, dar a instituit şi o nouă incompatibilitate cu un efect definitiv pe viaţă. Or, restrângerea unui drept, fie ea şi temporară, trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, fără a se putea atinge în substanţa sa însăşi existenţa dreptului vizat. Din motivarea deciziei de respingere a candidaturii domnului Călin Georgescu rezultă că substanţa dreptului de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României este, în mod clar, afectată, iar acest lucru este ireversibil, în accepţiunea BEC. Motivarea Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025, cu argumente care adaugă în mod flagrant la Constituţie şi la Legea nr. 370/2004, conduce la concluzia că dreptul domnului Călin Georgescu de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României a fost suprimat pe viaţă.
    14. De asemenea, argumentele reţinute în decizia contestată, întemeiate pe Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, relevă aspecte neadevărate referitoare la candidatul Călin Georgescu. Astfel, prin hotărârea menţionată s-a dispus reluarea în integralitate a procesului electoral, ceea ce nu echivalează cu o neîndeplinire a condiţiilor de eligibilitate de către candidatul Călin Georgescu şi nici cu instituirea unei incompatibilităţi permanente în ceea ce priveşte dreptul acestuia de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României.
    15. În continuare, se arată că decizia contestată a fost adoptată şi redactată fără dezbaterea pe fond a considerentelor reţinute în plenul BEC. În acest sens se susţine că, din relatările publice ale membrilor BEC, rezultă că niciunul dintre aspectele reţinute în decizia contestată nu a fost adus în discuţie, nu a fost dezbătut şi nici nu a fost supus votului. În urma unor discuţii generice succinte, care au vizat alte aspecte decât cele prevăzute la art. 27 şi 28 din Legea nr. 370/2004, s-a trecut la vot cu privire la admiterea sau respingerea candidaturii domnului Călin Georgescu.
    16. Totodată, Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025, prin care candidatul Călin Georgescu a fost decăzut din dreptul de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituţie, a fost pronunţată fără posibilitatea acestuia de a se apăra, ceea ce contravineart. 24 privind dreptul la apărare din Constituţie, drept care trebuie să poată fi exercitat în orice procedură în care un cetăţean este decăzut din drepturile constituţionale, astfel cum este şi dreptul de a fi ales. În acest sens este menţionat Raportul Comisiei de la Veneţia referitor la anularea rezultatelor alegerilor de către curţile constituţionale.
    17. Se mai arată că prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu a fost analizată nicio faptă sau declaraţie personală a candidatului Călin Georgescu care ar putea fi interpretată în sensul că ar contraveni „formulei sacrosancte a jurământului depus de Preşedintele României“, similar celor analizate în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024, ci au fost analizate doar aspecte referitoare exclusiv la finanţarea campaniei electorale a acestuia. Aşadar, în ceea ce îl priveşte pe candidatul Călin Georgescu, instanţa constituţională nu a statuat niciodată că acesta nu îndeplineşte condiţiile pentru a accede la funcţia de Preşedinte, ci doar că ar fi existat unele „încălcări ale legislaţiei electorale referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale“. Această constatare ţine exclusiv de primul proces electoral, care este anulat, şi nu poate avea drept consecinţă decăderea unui cetăţean din drepturile electorale, chiar dacă acesta ar fi încălcat legislaţia referitoare la finanţarea campaniei electorale care prevede doar o răspundere contravenţională pentru cei care o încalcă.
    18. Se evidenţiază că Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu poate produce aceleaşi efecte precum Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024, care nici ea nu ar putea avea ca efect decăderea pe viaţă a unui cetăţean din drepturile electorale.
    19. În final, se susţine că BEC, prin decizia contestată, a avut în vedere o situaţie neprobată şi inexistentă raportată la circumstanţele analizate în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 privind faptele şi declaraţiile unei alte persoane, extinzând, nejustificat, constatările cu privire la faptele acesteia la faptele candidatului Călin Georgescu.
    20. În Dosarul nr. 1.019F/2025, contestaţia a fost formulată de doamna Mihaela Elena Petcu, a fost înregistrată la Curtea Constituţională - Registratura generală cu nr. 1.771 din 10 martie 2025 şi redirecţionată la Registratura jurisdicţională cu nr. 3.078 din 14 martie 2025.
    21. În motivarea contestaţiei se susţine, în esenţă, că BEC a refuzat să analizeze criteriile de legalitate privind candidatura domnului Călin Georgescu, totodată negând şi dreptul de a fi ales al acestuia (garantat de art. 37 din Constituţie) şi dreptul de vot (garantat de art. 36 din Constituţie) al cetăţenilor care optează să voteze acest candidat, în lipsa vreunei norme legale, astfel fiind încălcate prevederile art. 53 alin. (1) din Constituţie. Astfel, BEC şi-a încălcat competenţele stabilite prin prevederile Legii nr. 370/2004.
    22. Legea nr. 370/2004 limitează competenţele BEC la verificarea îndeplinirii condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de Legea nr. 370/2004. Decizia BEC nu se întemeiază pe o normă dintr-o lege adoptată de Parlament care să restrângă dreptul de a candida, ci doar pe interpretarea unor hotărâri ale Curţii Constituţionale (nr. 2 din 5 octombrie 2024 şi nr. 32 din 6 decembrie 2024), împrejurare ce contravine principiului legalităţii restrângerii drepturilor fundamentale.
    23. Se susţine că BEC şi-a depăşit competenţele legale şi şi-a arogat competenţele Parlamentului, care este unica autoritate legiuitoare, BEC neavând competenţa de a introduce pentru candidatură condiţii suplimentare faţă de cele prevăzute de Legea nr. 370/2004. Orice condiţii stabilite pentru candidatură se reglementează prin lege adoptată de Parlament, iar nu printr-o interpretare administrativă a BEC. BEC a încălcat, astfel, prevederile art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 37, ale art. 53 alin. (1) şi ale art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.
    24. Niciuna dintre cele două hotărâri (nr. 2 din 5 octombrie 2024 şi nr. 32 din 6 decembrie 2024) nu se referă la domnul Călin Georgescu. Susţinerile potrivit cărora procesul electoral din 2024 a fost anulat de Curtea Constituţională prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 „ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii electorale“ sunt flagrant discordante faţă de considerentele acestei hotărâri. Nu se reţine în considerentele hotărârii menţionate „o conduită a candidatului“ şi nici nu este indicat numele vreunui candidat. Drept urmare, motivarea deciziei BEC de respingere a candidaturii domnului Călin Georgescu s-a realizat pe baza unei simple aprecieri a considerentelor Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, decizia fiind în totală neconcordanţă cu considerentele acestei hotărâri.
    25. Prin niciuna dintre cele două hotărâri ale Curţii Constituţionale antemenţionate nu s-a interzis candidatura domnului Călin Georgescu, astfel încât acestea să fie puse în aplicare de către BEC.
    26. Referirile din considerentele deciziei BEC dezavuate privitoare la „condiţiile care rezultă din forma sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţie de Preşedinte al României“ nu pot fi aplicate situaţiei domnului Călin Georgescu deoarece acesta nu a deţinut o demnitate publică pentru ca la învestirea în funcţie să fi depus un asemenea jurământ, iar ulterior să se fi dovedit cu probe că ar fi încălcat un asemenea jurământ, iar încălcarea jurământului depus poate să fie o faptă care, potenţial, se săvârşeşte numai după depunerea jurământului, sancţiunea fiind aceea prevăzută de art. 95 din Constituţie.
    27. Drept urmare, nicio persoană nu poate fi sancţionată cu decăderea din dreptul de a candida pentru încălcarea jurământului pe care nu l-a depus încă. De altfel, Curtea Constituţională are competenţa să se pronunţe cu privire la eventuala încălcare a prevederilor Constituţiei şi la sancţionarea Preşedintelui pentru o asemenea încălcare numai după ce un cetăţean este ales Preşedinte al României, a depus jurământul şi este în exercitarea funcţiei şi a fost formulată o cerere de suspendare din funcţia de Preşedinte în temeiul art. 95 din Constituţie. Drept urmare, potrivit prevederilor constituţionale, nici Curtea Constituţională şi nici BEC nu au competenţa să sancţioneze un cetăţean cu interzicerea candidaturii pentru încălcarea unui jurământ pe care nu l-a depus încă. Nicio dispoziţie legală nu prevede o atare sancţiune „anticipată“, iar aplicarea unei asemenea sancţiuni echivalează cu încălcarea art. 53 alin. (1) din Constituţie.
    28. Punerea în aplicare a unor hotărâri ale Curţii Constituţionale adoptate în cadrul unui alt proces electoral pentru noul proces electoral echivalează cu anularea dreptului de a fi ales, deoarece un cetăţean care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea nr. 370/2004 nu ar mai putea candida niciodată. Or, art. 53 din Constituţie reglementează restrângerea drepturilor fundamentale, nu anularea acestora. Se poate constata, ca atare, că şi persoanele condamnate definitiv pot candida la Preşedinţia României, dacă a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea, legea prevăzând condiţiile pentru reabilitare, amnistie postcondamnatorie sau dezincriminare.
    29. Ca urmare a faptului că nu există nicio lege care să prevadă „condiţiile de eligibilitate a candidaturii“ şi termenul sau condiţiile în care o hotărâre a Curţii Constituţionale întemeiată pe astfel de condiţii îşi încetează efectele, o respingere a candidaturii întemeiată pe hotărâri ale Curţii Constituţionale adoptate în cadrul unui proces electoral anterior echivalează cu o anulare a dreptului de a fi ales, măsură care este incompatibilă cu Constituţia.
    30. Respingerea înregistrării candidaturii unui cetăţean pentru motivele invocate de către BEC echivalează cu crearea unei proceduri arbitrare pentru alegerea Preşedintelui României, nereglementată de lege, procedură care contravine art. 1 alin. (3) din Constituţie şi creează premisele pentru instaurarea unui regim dictatorial, suveranitatea naţională a poporului român fiind anulată prin crearea unei pârghii prin care candidaţii pe care poporul doreşte să îi aleagă ca reprezentanţi ai săi să fie înlăturaţi în baza unor criterii arbitrare neprevăzute de legea adoptată de Parlament care reglementează procedura de alegere a Preşedintelui României şi care sunt contrare prevederilor Constituţiei.
    31. Curtea Constituţională a informat public candidatul, precum şi orice persoană interesată, prin afişarea contestaţiilor pe site-ul instituţiei, cu privire la contestaţiile formulate împotriva Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral şi cu privire la faptul că dosarul se soluţionează pe baza sesizării şi a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestaţiilor.
    32. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.
    33. Având în vedere obiectul dosarelor nr. 1.001F/2025, nr. 1.002F/2025 şi nr. 1.019F-nr. 1.021F/2025, şi anume contestarea neînregistrării candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi faptul că între motivele invocate există o strânsă legătură, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor.
    34. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a acestor cauze, iar Curtea, în temeiul art. 139 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.002F/2025 şi nr. 1.019F-nr. 1.021F/2025 la Dosarul nr. 1.001F/2025, care a fost primul înregistrat.
    35. Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, pune concluzii de respingere a contestaţiilor, reiterând cele stabilite prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 7 din 11 martie 2025.
    CURTEA,
    examinând contestaţiile în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele:
    36. Curtea constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, să soluţioneze contestaţiile formulate.
    37. Curtea reţine că, prin Hotărârea nr. 7 din 11 martie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 14 martie 2025, a soluţionat şi respins contestaţii având un conţinut similar şi a constatat că Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 este în conformitate cu cadrul constituţional şi legal incident.
    38. Prin hotărârea antereferită, Curtea, cu privire la critica potrivit căreia BEC şi-a depăşit competenţa legală prin examinarea condiţiilor de fond cu caracter general, care au natură constituţională şi sunt prevăzute la titlul I al Constituţiei, a observat că, potrivit art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 370/2004, BEC are atribuţia să constate îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de această lege, respectiv a celor de formă şi de fond cu caracter special stabilite prin Constituţie şi dezvoltate în cuprinsul Legii nr. 370/2004.
    39. Condiţiile de fond cu caracter general au natură constituţională şi sunt prevăzute la titlul I din Constituţie. Prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1003 din 8 octombrie 2024, paragraful 48, Curtea a statuat că elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate şi de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale, iar examinarea acestor condiţii poate fi realizată numai de către Curtea Constituţională.
    40. Ulterior, prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1231 din 6 decembrie 2024, paragraful 20, teza finală, Curtea a statuat că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor care urmează să fie evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituţionale. Ca atare, ţinând seama de situaţia particulară intervenită prin anularea procesului electoral pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024, Curtea, în coordonatele aceleiaşi situaţii premisă existente, respectiv asigurarea succesiunii mandatelor prezidenţiale şi garantarea periodicităţii alegerilor, a apreciat că pentru acest proces electoral - ce are acelaşi obiect, respectiv alegerea Preşedintelui României pentru un mandat de 5 ani, consecutiv celui obţinut în urma alegerilor din anul 2019 - este necesară aplicarea directă de către BEC a prevederilor constituţionale referitoare la condiţiile de eligibilitate de fond stabilite în titlul I din Constituţie. O asemenea învestire a BEC realizată de Curtea Constituţională rezultă din folosirea sintagmei „prin raportare la principiile şi valorile constituţionale“ în contextul evaluării de către noul BEC a candidaturilor depuse. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că are competenţa să stabilească în sarcina autorităţilor şi instituţiilor publice aplicarea directă a Constituţiei, spre exemplu, în situaţiile determinate de constatarea neconstituţionalităţii actelor normative „în lipsa unei reglementări legale a situaţiei juridice create în urma deciziei de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate în ipoteza şi termenii stabiliţi prin decizia de constatare a neconstituţionalităţii pronunţată de Curtea Constituţională“.
    41. Curtea a subliniat că procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025 îşi are ca sursă de iniţiere, organizare şi desfăşurare Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, precitată. Ca atare, chiar dacă este un nou proces electoral, acesta se înscrie în aceleaşi coordonate şi aceeaşi paradigmă a asigurării succesiunii mandatului prezidenţial dobândit în anul 2019. Prin urmare, Curtea a permis aplicarea directă de către BEC a Constituţiei numai pentru acest proces electoral desfăşurat în circumstanţele excepţionale determinate de anularea procesului electoral din anul 2024.
    42. În consecinţă, BEC, ţinând seama de prevederile constituţionale şi legale referitoare la efectele actelor jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale, a dat eficienţă caracterului general obligatoriu al hotărârii Curţii, caracter care vizează nu numai soluţia, ci şi considerentele care sunt în legătură directă cu aceasta.
    43. Cu privire la critica potrivit căreia BEC ar fi preluat considerente particularizante din Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 mai sus menţionată şi le-a translatat la situaţia juridică a domnului Călin Georgescu, Curtea, prin Hotărârea nr. 7 din 11 martie 2025, a statuat că aceasta nu se susţine, pentru că referirile la Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024 pe care le realizează BEC vizează numai aspecte generale şi de principiu, precum faptul că elementele de conţinut ale jurământului sunt opozabile candidaţilor încă de la momentul depunerii candidaturii (respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei), că hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii sau că interpretarea de principiu a textelor constituţionale trebuie respectată de BEC, ca, de altfel, de orice autoritate şi instituţie publică. Aceste considerente privind condiţiile de eligibilitate pentru funcţia de Preşedinte al României au o aplicabilitate generală, şi nu intuitu personae.
    44. Prin urmare, BEC nu a făcut altceva decât să aplice, printr-un raţionament propriu, prevederile constituţionale şi considerentele interpretative de principiu ale Hotărârii nr. 2 din 5 octombrie 2024 în situaţia particulară pe care a avut-o de analizat, ceea ce a condus la concluzia potrivit căreia domnul Călin Georgescu nu îndeplineşte condiţiile de eligibilitate generale stabilite în titlul I din Constituţie. BEC a realizat, astfel, o individualizare şi o aplicare a considerentelor generale, abstracte şi de principiu rezultate din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, fără a prelua şi translata constatările factuale ale Curţii Constituţionale din Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024 care priveau strict situaţia doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă.
    45. Curtea şi-a exercitat, prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, competenţa de a veghea la respectarea procesului electoral în ansamblul său, identificând cauzele ce au afectat procesul electoral şi pentru care s-a dispus ultima ratio măsura anulării şi reluării în integralitate a alegerilor; ca atare, hotărârea antereferită priveşte regularitatea acestui proces, şi nu excluderea unei candidaturi din procesul electoral. În acelaşi timp, BEC şi-a realizat judicios competenţa de a examina condiţiile de înregistrare a unei candidaturi prin raportarea textelor constituţionale, astfel cum au fost interpretate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, la situaţia domnului Călin Georgescu.
    46. Cu privire la aspectul referitor la valorificarea în timp a anumitor atitudini/conduite/luări de poziţie contrare principiilor şi valorilor constituţionale, Curtea, prin Hotărârea nr. 7 din 11 martie 2025, a subliniat că încălcarea acestora nu conduce la o sancţionare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz şi au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor şi la evaluarea respectării de către candidaţi a principiilor şi valorilor constituţionale.
    47. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    HOTĂRĂŞTE:
    Respinge contestaţiile formulate de George Vlăescu, Andreea Mihaela Onea, Mihaela Elena Petcu, Petrus Octavian Dan şi Alexandru Gabriel Lefter împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral.
    Definitivă.
    Hotărârea se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Prim-magistrat-asistent,
                    Benke Károly

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Alte Institutii, HOTĂRÂREA nr. 15 din 16 martie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"