Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Valer Dorneanu│- preşedinte │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu│- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mircea Ştefan │- judecător │
│Minea │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marieta Safta │- │
│ │prim-magistrat-asistent│
└──────────────┴───────────────────────┘
1. Cu Adresa nr. 491 din 16 aprilie 2019, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.945 din 16 aprilie 2019, preşedintele Senatului a transmis Curţii Constituţionale propunerea legislativă a cetăţenilor intitulată „Lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală“, înregistrată la Senat cu nr. Bp 57 din 22 februarie 2019. Totodată, au fost transmise originalele listelor de susţinători. 2. Documentaţia transmisă Curţii Constituţionale de către Senat cuprinde: - Adresa înregistrată la Biroul permanent al Senatului cu nr. 57 din 22 februarie 2019, prin care Comitetul de iniţiativă a înaintat Senatului propunerea legislativă a cetăţenilor, împreună cu expunerea de motive şi originalele listelor de susţinători; – expunerea de motive privind iniţiativa legislativă a cetăţenilor pentru promovarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală; – declaraţia de constituire a Comitetului de iniţiativă, însoţită de Încheierea de autentificare nr. 926 din 26 iunie 2018; – procura dată de Comitetul de iniţiativă prin care este împuternicit domnul Poliţeanu Mihai-Laurenţiu, în calitate de preşedinte, pentru ca în numele Comitetului de iniţiativă să întocmească listele de susţinători, să verifice semnarea acestora, să contrasemneze listele cu susţinătorii şi să certifice semnăturile, precum şi conţinutul dosarelor aferente, însoţită de Încheierea de autentificare nr. 927 din 26 iunie 2018; – scrisoarea domnului Cristi Valentin Misăilă, primarul municipiului Focşani, înregistrată la Senat cu nr. 1.164 din 4 martie 2019, referitoare la iniţiativa legislativă; – Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 24 august 2018, unde sunt publicate, la filele 12-31, Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală, împreună cu expunerea de motive, Avizul Consiliului Legislativ şi declaraţia de constituire a Comitetului de iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative „Lege privind modificarea unor acte normative în materie electorală“, în realitate „Lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală“; – opisuri cuprinzând nr. crt. dosar, număr de file, număr de semnături depuse şi, respectiv, validate, pentru judeţele: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Brăila, Buzău, Cluj, Constanţa, Covasna, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, Vrancea şi municipiul Bucureşti; – tabelul centralizator, precum şi tabele distincte, pe judeţe, cu privire la numărul de dosare/file, cuprinzând liste de susţinători atestate pentru judeţele menţionate; – un număr de 2.701 dosare cu semnături ale susţinătorilor iniţiativei legislative a cetăţenilor, din judeţele: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Braşov, Buzău, Cluj, Constanţa, Covasna, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, Vrancea, precum şi Bucureşti sectoarele 1-6. 3. Potrivit expunerii de motive care însoţeşte propunerea legislativă a cetăţenilor, „scopul general al acestei iniţiative este îmbunătăţirea calităţii reprezentării politice a cetăţenilor români“. Pentru atingerea acestui scop sunt enunţate „cinci zone principale de intervenţie“, după cum urmează: - alegerea primarilor în două tururi de scrutin, care urmăreşte două obiective majore, şi anume „creşterea legitimităţii primarului şi o mai bună reprezentare a tuturor intereselor şi grupurilor sociale dintr-o comunitate“; – reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea la alegeri, aceasta urmărind democratizarea vieţii politice, prin eliminarea unor bariere artificiale din calea competitorilor mici; – eliminarea pragurilor electorale la alegerile locale şi europarlamentare, care vizează două obiective, şi anume creşterea nivelului de proporţionalitate în cazul consiliilor locale şi judeţene, respectiv în cadrul grupului de europarlamentari români, care au o dimensiune mai mică (în comparaţie cu Senatul şi Camera Deputaţilor), precum şi stimularea competiţiei politice şi o mai bună reprezentare a grupurilor minoritare la nivel local; – introducerea unui mecanism de alocare a mandatelor care să permită votul preferenţial pe liste de partid (liste deschise), cu motivarea că din punctul de vedere al rolului reprezentativ pe care parlamentarii îl percep ca urmare a alegerilor, listele deschise pot genera rezultate mai bune decât un sistem uninominal, cu liste închise sau mixt; „în acelaşi timp, listele deschise sporesc sentimentul de eficacitate pe care alegătorii îl asociază votului lor, prin faptul că aceştia au la îndemână mai multe opţiuni (atât partide, cât şi persoane); – modificarea mecanismului de stabilire a numărului de parlamentari pentru diaspora, cu motivarea că legea electorală conţine prevederi contradictorii în ceea ce priveşte circumscripţia care revine diasporei, în special din perspectiva numărului de parlamentari care îi sunt alocaţi; numărul mic de parlamentari, raportat la dimensiunea acestui segment de electorat, poate fi asociat cu probleme precum participarea redusă la vot a românilor din străinătate în alegerile parlamentare, interesul scăzut din partea partidelor cu privire la această circumscripţie, reprezentarea deficitară a intereselor acestui segment de electorat în viitorul Parlament şi, pe termen lung, reducerea şi mai accentuată a interesului şi dorinţei de implicare a românilor din străinătate cu privire la politica naţională. CURTEA, 4. Examinând propunerea legislativă a cetăţenilor „Lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală“, prin raportare la dispoziţiile art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, ale Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi raportul întocmit de judecătorul-raportor, constată următoarele: 5. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă să se pronunţe asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor referitoare la propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală“. 6. Competenţa Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor este prevăzută de dispoziţiile art. 146 lit. j) din Constituţie, potrivit cărora Curtea „verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni“. 7. În legătură cu această atribuţie sunt incidente dispoziţiile art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care prevăd că iniţiativa legislativă aparţine şi: "[ ... ] unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea." 8. Sub aspectul competenţei Curţii sunt, de asemenea, aplicabile dispoziţiile art. 48 din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 7 din Legea nr. 189/1999, care, utilizând aceiaşi termeni, stabilesc obiectul verificării pe care Curtea o întreprinde în exercitarea atribuţiei sale constituţionale. Dispoziţiile legale menţionate au următorul cuprins: - Art. 48 din Legea nr. 47/1992: "Curtea Constituţională, din oficiu sau pe baza sesizării preşedintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat iniţiativa legislativă a cetăţenilor, se pronunţă asupra: a) caracterului constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei cetăţenilor; b) îndeplinirii condiţiilor referitoare la publicarea acestei propuneri şi dacă listele de susţinători sunt atestate de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale ori de către împuterniciţii acestora; c) întrunirii numărului minim de susţinători pentru promovarea iniţiativei, prevăzut la art. 74 alin. (1) sau, după caz, la art. 150 alin. (1) din Constituţie, republicată, precum şi asupra respectării dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzută de aceleaşi articole." – Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare, are un conţinut identic, cu excepţia tezei ultime a lit. b), care cuprinde sintagma „sunt atestate potrivit art. 5“, corespunzător celei din art. 48 lit. b) din Legea nr. 47/1992 „sunt atestate de către primarii unităţilor administrativ- teritoriale ori de către împuterniciţii acestora“. 9. Cât priveşte art. 5 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 189/1999, republicată, are următorul cuprins: "(1) Atestarea calităţii de cetăţean cu drept de vot şi a domiciliului susţinătorilor se face de către primarul localităţii fie personal, fie, în localităţile urbane, şi prin funcţionarii primăriei împuterniciţi de primar în acest scop. Atestarea se face prin verificarea listei de susţinători, iar în ceea ce priveşte domiciliul, în colaborare cu organul local de poliţie, dacă este cazul. […](3) Atestarea de către primar a listei de susţinători se face prin semnătura persoanei care a efectuat controlul, cu indicarea actului de împuternicire, dacă este cazul, şi a datei când s-a făcut atestarea, precum şi prin aplicarea ştampilei. Dacă primarul a solicitat sprijinul organului local de poliţie, va semna şi reprezentantul acestuia, cu precizarea aspectelor pe care le-a verificat. Semnătura se aplică pe ultima copertă a dosarului cuprinzând listele verificate, aflat la comitetul de iniţiativă, după ce a fost confruntat cu cel depus la primărie. Aspectele neatestate se elimină din listă, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (3)." 10. Prin urmare, în exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 146 lit. j) din Constituţie de a verifica iniţiativa legislativă a cetăţenilor, Curtea are în vedere dispoziţiile art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, ale art. 48 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 5 şi 7 din Legea nr. 189/1999, republicată, în raport cu care verifică: - întrunirea numărului minim de susţinători pentru promovarea iniţiativei, prevăzut la art. 74 alin. (1) teza întâi din Constituţie (cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot), precum şi respectarea dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzută de art. 74 alin. (1) teza a doua din Constituţie (cetăţenii care iniţiază revizuirea trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul iniţiativei); verificarea are în vedere şi condiţiile pe care Legea nr. 47/1992, republicată, şi Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare, le impun în privinţa publicării iniţiativei legislative cetăţeneşti şi a atestării listelor de susţinători; verificarea listelor de susţinători vizează atestarea legală de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale ori de către împuterniciţii acestora, iar nu modul de colectare a semnăturilor ori corectitudinea datelor colectate, întrucât verificarea acestor din urmă acte sau fapte excedează competenţei Curţii Constituţionale; – respectarea limitelor impuse de art. 74 alin. (2) din Constituţie în privinţa iniţiativelor legislative cetăţeneşti (iniţiativa legislativă să nu aibă ca obiect probleme fiscale, cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea). 11. Nu intră în competenţa Curţii examinarea oportunităţii iniţiativei legislative, aceasta revenind Parlamentului, în calitate de organ reprezentativ suprem şi unică autoritate legiuitoare a ţării. 12. Procedând la verificarea iniţiativei legislative cetăţeneşti, Curtea reţine următoarele: (1) Întrunirea numărului minim de susţinători pentru promovarea iniţiativei, precum şi respectarea dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti (inclusiv, potrivit celor mai sus menţionate, respectarea condiţiilor legale referitoare la publicarea iniţiativei legislative cetăţeneşti şi la atestarea listelor de susţinători) a) Publicarea iniţiativei legislative 13. Curtea constată că propunerea legislativă, precum şi expunerea de motive care o însoţeşte, semnată de Comitetul de iniţiativă, au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 24 august 2018, în cadrul termenului de maximum 30 de zile de la emiterea Avizului Consiliului Legislativ nr. 774 din 2 august 2018, prevăzut la art. 3 alin. (4) din Legea nr. 189/1999, republicată. b) Verificarea legalităţii atestării listelor de susţinători 14. Pe baza verificării făcute de către colectivul de magistraţi-asistenţi, constituit prin rezoluţia preşedintelui Curţii Constituţionale, a celor 2.701 dosare cu semnături ale susţinătorilor iniţiativei legislative, primite de la Senat, s-a constatat că atestarea listelor de susţinători nu s-a făcut în toate cazurile cu respectarea strictă a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare, de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale sau, în localităţile urbane, şi de funcţionarii primăriei împuterniciţi de primar în acest scop, fiind consemnate următoarele situaţii: - lipsa menţionării calităţii persoanei care a realizat atestarea sau a împuternicirii în acest sens, acolo unde legea prevede posibilitatea împuternicirii (de exemplu, localităţi din judeţele Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Buzău, Covasna, Dolj, Galaţi, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mureş, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Timiş, Tulcea, Vâlcea); – atestări realizate în mediul rural de alte persoane decât primarul (de exemplu, localităţi din judeţele Covasna, Iaşi, Ilfov, Mureş, Neamţ, Sălaj, Vaslui) sau în mediul urban fără indicarea actului de împuternicire (de exemplu, Hunedoara); – lipsa unor elemente obligatorii prevăzute de lege, precum ştampila (de exemplu, localităţi din judeţele Alba, Argeş, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Galaţi, Teleorman, Vâlcea). 15. Există şi alte omisiuni şi neregularităţi, cea mai frecventă fiind lipsa datei atestării, dar care nu au fost apreciate ca fiind încălcări ale dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare, în măsura în care rezultă că atestarea a fost realizată de persoanele prevăzute de textul legal sau operează o prezumţie simplă în acest sens, fundamentată pe actele depuse în dosare (a se vedea, în acelaşi sens, Decizia nr. 222 din 9 aprilie 2019, Decizia nr. 580 din 20 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016, şi Hotărârea nr. 1 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 5 februarie 2015). c) Verificarea întrunirii numărului minim de susţinători pentru promovarea iniţiativei, prevăzut de art. 74 alin. (1) din Constituţie 16. Susţinătorii atestaţi cu încălcarea dispoziţiilor legale, potrivit menţiunilor cuprinse în listele centralizatoare pe judeţe întocmite în cauză, nu au fost luaţi în calcul la stabilirea numărului de susţinători ai iniţiativei legislative. A rezultat astfel un număr total de 99.583 de susţinători ale căror semnături sunt legal atestate. Ca urmare, Curtea constată că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 74 alin. (1) teza întâi din Constituţie, respectiv numărul de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot necesar pentru promovarea iniţiativei. d) Verificarea respectării dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzută la art. 74 alin. (1) din Constituţie 17. Potrivit documentelor depuse la Senat de iniţiatori şi transmise Curţii Constituţionale (opisuri cuprinzând nr. crt. dosar, număr de file, număr de semnături depuse şi, respectiv, validate, pentru un număr de 33 de judeţe şi municipiul Bucureşti), un număr de 10 judeţe şi municipiul Bucureşti ar fi îndeplinit, fiecare, cerinţa de a avea cel puţin 5.000 de semnături legal atestate în susţinerea iniţiativei legislative (Arad, Argeş, Bihor, Braşov, Cluj, Iaşi, Maramureş, Prahova, Sibiu, Timiş), aceasta cu condiţia ca atestările să fi fost conforme cu dispoziţiile legale de referinţă. Pe baza examinării dosarelor cuprinzând susţinătorii iniţiativei legislative din punctul de vedere al legalităţii atestării, Curtea a constatat că numai 7 judeţe dintre cele zece, şi anume Arad, Argeş, Bihor, Braşov, Cluj, Prahova, Timiş, precum şi municipiul Bucureşti îndeplinesc, fiecare, condiţia de a avea cel puţin 5.000 de semnături legal atestate în susţinerea iniţiativei legislative. 18. În ceea ce priveşte celelalte trei judeţe care, potrivit documentelor depuse de iniţiatori, ar fi îndeplinit condiţia constituţională, Curtea a constatat abateri de la cadrul legal de referinţă care au determinat, potrivit celor mai sus menţionate, neluarea în calcul la stabilirea numărului de susţinători ai iniţiativei legislative. 19. Astfel, în judeţul Iaşi (unde potrivit opisului comunicat de iniţiatori ar fi existat un număr de 5.318 semnături „validate“), au fost constatate situaţii în care: nu se specifică numele şi calitatea persoanei care a efectuat atestarea, fiind aplicată ştampila unităţii administrativ-teritoriale; atestarea este realizată de secretar sau de împuternicit în localităţi rurale; lipseşte ştampila. Ca urmare a verificărilor astfel efectuate, Curtea a reţinut un număr de 4.782 de semnături legal atestate. 20. În judeţul Maramureş (unde potrivit opisului comunicat de iniţiatori ar fi existat un număr de 5.076 semnături „validate“) au fost constatate situaţii în care nu este menţionată calitatea persoanei care a efectuat atestarea, fiind aplicată doar o semnătură şi ştampila comunei. A rezultat astfel un număr de 4.983 semnături legal atestate. 21. În judeţul Sibiu (unde potrivit opisului comunicat de iniţiatori ar fi fost un număr de 5.027 semnături „validate“) au fost constatate situaţii în care nu este menţionată calitatea persoanei care a efectuat atestarea, fiind aplicată ştampila unităţii administrativ-teritoriale sau lipseşte actul de împuternicire. A rezultat astfel un număr de 4.831 semnături legal atestate. 22. Faţă de datele consemnate, întrucât numai 7 judeţe şi municipiul Bucureşti îndeplinesc condiţia prevăzută de normele constituţionale de referinţă a numărului minim de 5.000 de susţinători ai iniţiativei, iar 7 judeţe reprezintă mai puţin de un sfert din judeţele ţării, Curtea constată că nu este întrunită condiţia dispersiei teritoriale prevăzută de art. 74 alin. (1) din Constituţie. (2) Respectarea limitelor impuse de art. 74 alin. (2) din Constituţie în privinţa iniţiativelor legislative cetăţeneşti 23. Examinarea limitelor constituţionale ale propunerii legislative presupune verificarea textelor acesteia în raport cu dispoziţiile art. 74 alin. (2) din Constituţie, care stabilesc domeniile care nu pot face obiectul unei iniţiative legislative: „problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea“. Realizând această verificare, Curtea a constatat că propunerea legislativă ce formează obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor, prin care se propun, în esenţă, modificări ale unor acte normative în materie electorală, şi anume: Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Legea nr. 370/2004 privind alegerea Preşedintelui României, nu antamează probleme din domeniile exceptate de normele constituţionale de referinţă. Ca urmare, iniţiativa legislativă este constituţională în raport cu dispoziţiile art. 74 alin. (2) din Constituţie, deoarece nu vizează reglementarea vreunuia dintre domeniile prevăzute la art. 74 alin. (2) din Constituţie. 24. Având în vedere aceste considerente, dispoziţiile art. 146 lit. j) şi ale art. 74 din Constituţie, prevederile Legii nr. 47/1992, precum şi dispoziţiile Legii nr. 189/1999, republicată, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Constată că iniţiativa legislativă a cetăţenilor intitulată „Lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală“ nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 74 alin. (1) din Constituţie. Definitivă şi general obligatorie. Hotărârea se comunică preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 mai 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Prim-magistrat-asistent, Marieta Safta -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
