Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Pe rol se află examinarea contestaţiei formulate de Platforma civică apolitică „Împreună“, privind respectarea şi legalitatea procedurii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului din 6-7 octombrie 2018. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 8.642 la data de 15 octombrie 2018 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.558I/2018. La contestaţie au fost ataşate următoarele documente: Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 52 din 6 octombrie 2018, prin care s-a respins contestaţia împotriva Hotărârii nr. 8 din 4 octombrie 2018 a Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană Timiş, Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 25/H din 26 septembrie 2018, prin care s-a respins contestaţia împotriva Hotărârii nr. 3 din 28 septembrie 2018 a Biroului Electoral de Circumscripţie a municipiului Bucureşti, Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 21/H din 26 septembrie 2018 privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei, trei cereri adresate Biroului Electoral Central pentru emiterea unei hotărâri de interpretare a legii, şi răspunsul acestei instituţii la aceste cereri. Curtea, având în vedere că sesizările din dosarele nr. 1.559I/2018, nr. 1.560I/2018 şi nr. 1.568I/2018, formulate de Sever-Alexandru Sbârnă şi de Liliana-Elena Nedelea, au ca obiect contestarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018, în temeiul art. 164 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. nr. 1.559I/2018, nr. 1.560I/2018, nr. 1.568I/2018 la Dosarul nr. 1.558I/2018, care este primul înregistrat. În motivarea contestaţiilor care formează obiectul dosarelor nr. 1.558I/2018, nr. 1.560I/2018 şi nr. 1.568I/2018, autorii acestora solicită, în esenţă, Curţii Constituţionale, în primul rând, să constate nerespectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului din 6-7 octombrie 2018, pentru următoarele motive: 1. Printr-o interpretare eronată şi abuzivă a Biroului Electoral Central, campaniei pentru referendum i s-au aplicat toate rigorile tehnico-juridice prevăzute pentru o campanie electorală clasică. În acest sens, arată că, prin interpretarea art. 62 din Legea nr. 3/2000, prevederile capitolului VII - „Campania electorală“ din Legea nr. 208/2015 se aplică, în mod corespunzător, campaniei pentru referendum. Or, ca urmare a acestei interpretări, campaniei pentru referendum i s-au restrâns limitele de manifestare legale, precum: folosirea tricolorului în afişele campaniei/dimensiunile nespecificate ale afişelor. În realitate, singura limitare legală a campaniei pentru referendum este cea prevăzută de art. 30 alin. (3) din Legea nr. 3/2000, potrivit căruia „mijloacele folosite în campania pentru referendum nu trebuie să contravină ordinii de drept“. Astfel, aşa cum rezultă din interpretarea gramaticală a textelor de lege referitoare la „campania pentru referendum“ şi la „campania electorală“, precum şi din interpretarea teleologică a acestor texte, interpretarea corectă şi contrară celei date de Biroul Electoral Central este aceea că dreptul aplicabil campaniei pentru referendum este doar art. 30 alin. (3) din Legea nr. 3/2000, iar nu şi capitolului VII „Campania electorală“ din Legea nr. 208/2015. 2. Printr-o interpretare eronată şi abuzivă, Biroul Electoral Central a limitat accesul persoanelor netransportabile la urna specială (mobilă), în ciuda faptului că, în art. 40 din Legea nr. 3/2000, este reglementat, fără nicio condiţie, atât dreptul persoanelor netransportabile de a obţine o urnă specială (mobilă), cât şi dreptul conducătorilor instituţiei unde se află persoanele internate de a formula cererea pentru obţinerea urnei speciale (mobile). Astfel, prin Hotărârea nr. 21/H din 26 septembrie 2018, Biroul Electoral Central a limitat drepturile acordate prin lege. Or, prin textul art. 40 din Legea nr. 3/2000, intenţia legiuitorului a fost aceea de a înlesni la un nivel legal maxim posibil accesul cetăţenilor la vot în cazul desfăşurării unui referendum, un nivel superior decât cel acordat în cazul organizării altor tipuri de votări. În concluzie, există diferenţe de tratament privind accesul la urna specială (mobilă) a persoanelor netransportabile în situaţia unui referendum şi în situaţia unei alegeri politice, diferenţe care se referă la persoana care poate formula cererea, la documentele necesar a fi depuse, la limitarea numărului de persoane netransportabile din aceeaşi instituţie care pot utiliza aceeaşi urnă specială (mobilă) şi la scopul general al legiuitorului. În concluzie, Biroul Electoral Central a interpretat eronat şi abuziv art. 62 din Legea nr. 3/2000, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018, şi a evaluat, în mod greşit, dreptul aplicabil organizării şi exercitării referendumului. În al doilea rând, se solicită, în esenţă, Curţii Constituţionale să constate nelegalitatea procedurii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului din 6-7 octombrie 2018, deoarece textul normativ actual folosit de Biroul Electoral Central pentru a justifica interpretarea art. 62 din Legea nr. 3/2000 a fost adoptat chiar în timpul campaniei pentru referendum, la data de 18 septembrie 2018. Vechea formă a art. 62 din Legea nr. 3/2000, în vigoare până la data de 17 septembrie 2018, nu permitea asimilarea „campaniei pentru referendum“ cu „campania electorală“. Astfel, s-a încălcat interdicţia de a nu modifica regulile procesului de votare cu 1 an de zile înainte de desfăşurarea acestuia, interdicţie consacrată atât de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, cât şi de Comisia de la Veneţia, prin Codul bunelor practici în materie electorală şi de referendum. În concluzie, se solicită Curţii Constituţionale să invalideze rezultatul referendumului şi să propună în raportul pe care îl va prezenta Parlamentului refacerea referendumului, ca urmare a neregulilor procedurale constatate, iar, la refacerea acestuia, să se expliciteze pe buletinul de vot care este efectul juridic produs atât de răspunsul cu „DA“, cât şi de răspunsul cu „NU“, în temeiul art. III.4.g(i) din Codul de bune practici în materie de referendum al Comisiei de la Veneţia. În motivarea contestaţiei care formează obiectul Dosarului nr. 1.559I/2018, autorul acesteia solicită, în esenţă, Curţii Constituţionale să constate „existenţa unei diferenţe de peste 5.421.317 alegători înscrişi în listele electorale permanente ale referendumului din 6-7 octombrie 2018, în minus faţă de cifra declarată de Biroul Electoral Central în Procesul-verbal nr. 1/RF/BEC/R/2018 din 11 octombrie 2018 privind rezultatele referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018, astfel că numărul oficial declarat de 18.279.011 nu reflectă în mod corect dimensiunea reală a corpului electoral înscris în listele electorale permanente utilizate la scrutinul din 6-7 octombrie, acesta fiind în realitate sub pragul de 12.857.694 alegători (care ar valida referendumul).“ Există două erori privind interpretarea dreptului aplicabil, şi anume: greşita interpretare a art. 83 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, potrivit căruia cetăţenii români îşi pot exercita dreptul de vot pe baza „actelor de identitate valabile în ziua votării“, însă trebuie exclusă acea categorie de alegători care nu deţineau cărţi de identitate la data referendumului şi „care sunt în număr oficial de 1.497.763“; eroarea gravă a interpretării faptelor, deoarece se ignoră numărul real al persoanelor cu drept de vot, cifra de 18.279.011 de alegători declarată de Biroul Electoral Central nefiind reală, întrucât din cifrele oficiale coroborate ale Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi Institutului Naţional de Statistică rezultă că alegători din România pe listele electorale permanente ale referendumului din 6-7 octombrie 2018 sunt în număr de 11.393.063 persoane. Or, această absurditate a fost deja observată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012. În concluzie, solicită Curţii Constituţionale să constate că diferenţa este de natură să conducă la îndeplinirea cvorumului de prezenţă la vot, respectiv la modificarea rezultatului referendumului. La data de 17 octombrie 2018, autorul contestaţiei, Alexandru-Sever Sbârnă, în Dosarul nr. 1.559I/2018, a depus la dosar o completare la contestaţie, completare referitoare la cifra oficială declarată a alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente de la referendumul din 6-7 octombrie 2018, prin care se arată, în esenţă, că „actualizarea teoretică a registrului electoral se face printr-un mecanism tehnico-juridic foarte complicat şi neaplicat în practică“. Se solicită Curţii Constituţionale, în temeiul art. 46 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, să afle de la instituţiile abilitate numărul de alegători care aveau acte de identitate expirate la data referendumului. CURTEA, examinând contestaţiile referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018, documentele aflate la dosar, prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, reţine următoarele: Având în vedere conţinutul contestaţiilor formulate, Curtea Constituţională constată că acestea intră în competenţa sa de soluţionare, prevăzută de art. 146 lit. i) din Constituţie, potrivit căruia Curtea Constituţională „veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia“. În înţelesul prevederii constituţionale menţionate, soluţionarea contestaţiilor care îi sunt adresate cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional, inclusiv cele referitoare la legile şi ordonanţele prin care se stabilesc norme cu caracter procedural de organizare şi desfăşurare a acestuia, aparţin sferei sale de competenţă, în măsura în care soluţionarea contestaţiilor nu intră în atribuţiile birourilor electorale sau ale instanţelor judecătoreşti (a se vedea, în acest sens, Hotărârea nr. 1 din 15 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 17 octombrie 2003). Cu privire la susţinerea potrivit căreia, printr-o interpretare eronată şi abuzivă, Biroul Electoral Central a interpretat şi aplicat, în procedura privind referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018 - referitor la campanie şi la condiţiile exercitării dreptului de vot de către persoanele netransportabile - dispoziţiile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, iar nu pe cele ale Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, Curtea reţine că aceasta este neîntemeiată. Astfel, procedura privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este prevăzută de Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000. Procedura privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor este reglementată de Legea nr. 208/2015. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 18 septembrie 2018, prevederile art. 62 din Legea nr. 3/2000 au fost modificate după cum urmează: „Dispoziţiile prezentei legi se completează în mod corespunzător cu cele ale Legii nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia celor privind Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal şi centralizarea electronică a rezultatelor votării“. Aşadar, Curtea reţine că dispoziţiile Legii nr. 208/2015 completează dispoziţiile Legii nr. 3/2000, în mod corespunzător. Susţinerile autorilor contestaţiilor - potrivit cărora Biroul Electoral Central a interpretat legea în sensul că referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018 i se aplică doar prevederile Legii nr. 208/2015 - nu pot fi primite, deoarece Biroul Electoral Central nu a emis nicio hotărâre cu un asemenea obiect, în temeiul art. 25 alin. (2^2) din Legea nr. 3/2000, potrivit căruia, „Pentru corecta desfăşurare a referendumului, Biroul Electoral Central emite hotărâri în interpretarea legii, hotărâri care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I“. Curtea mai reţine că aplicarea la cazuri concrete a dispoziţiilor de lege referitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului intră în competenţa de soluţionare a Biroului Electoral Central, care, potrivit art. 25 din Legea nr. 3/2000, supraveghează corecta desfăşurare a referendumului şi soluţionează contestaţiile care îi sunt adresate, cu excepţia celor care sunt date în competenţa altor birouri electorale sau a instanţelor judecătoreşti. Referitor la susţinerea potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018, care a modificat prevederile Legii nr. 3/2000, a fost adoptată chiar în timpul campaniei pentru referendum, la data de 18 septembrie 2018, încălcându-se astfel interdicţia de a nu se modifica regulile procesului de votare cu 1 an de zile înainte de desfăşurarea acestuia, interdicţie consacrată atât de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, cât şi de Comisia de la Veneţia, prin Codul bunelor practici în materie electorală şi de referendum, Curtea constată că şi aceasta este neîntemeiată. Curtea reţine că, într-adevăr, prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 5 iulie 2013, a constatat că modificarea Legii nr. 3/2000 - în esenţa acesteia, câtă vreme modificarea priveşte cvorumul de validare prevăzut de actuala legislaţie în scopul atingerii rezultatului declarat al majorităţii solide din Parlamentul României (revizuirea Constituţiei) -, intervine în timpul procedurii de revizuire, ceea ce încalcă principiile statuate de Curtea Constituţională în aplicarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, interpretat în concordanţă cu dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu raportare şi la Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneţia. În cazul de faţă, însă, modificarea art. 62 din Legea nr. 3/2000 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 nu a vizat aspecte care ţin de esenţa Legii nr. 3/2000, ci dispoziţii procedurale referitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului. Mai mult, aşa cum este menţionat în preambulul acesteia, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 a fost adoptată avându-se în vedere că „aplicarea prevederilor actuale ale Legii nr. 3/2000 reprezintă un obstacol în calea organizării referendumului naţional privind revizuirea Constituţiei“. Referitor la susţinerea privind existenţa unei diferenţe „de peste 5.421.317 alegători înscrişi în listele electorale permanente“, în minus faţă de cifra declarată de Biroul Electoral Central, cu consecinţa că numărul oficial declarat de 18.279.011 nu reflectă în mod corect dimensiunea reală a corpului electoral înscris în listele electorale permanente, acesta fiind în realitate sub pragul de 12.857.694 alegători (care ar valida referendumul), Curtea constată că această susţinere nu poate fi primită. Prin Hotărârea nr. 3 din 2 august 2012, Curtea a respins susţinerea potrivit căreia, „la stabilirea numărului de cetăţeni cu drept de vot, trebuie să se aibă în vedere alte date decât cele cuprinse în listele electorale permanente“. Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 36 din Constituţie, autorităţile statului au obligaţia de a asigura exercitarea dreptului la vot tuturor cetăţenilor români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor, inclusiv, cu excepţia persoanelor debile sau alienate mintal, puse sub interdicţie sau condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale. În scopul îndeplinirii acestei obligaţii, Legea nr. 208/2015 prevede, la art. 24, întocmirea Registrului electoral, care reprezintă un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Potrivit art. 26 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii, iar persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate sunt persoanele desemnate de către Autoritatea Electorală Permanentă. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe poate desemna, cu avizul Autorităţii Electorale Permanente, persoane autorizate să efectueze interogări în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Potrivit dispoziţiilor art. 26 alin. (3) şi (4) din aceeaşi lege, „persoanele autorizate asigură actualizarea, în Registrul electoral, a informaţiilor privind cetăţenii români cu drept de vot, precum şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare“ şi au acces la toate datele şi informaţiile necesare actualizării Registrul electoral, deţinute la nivelul primăriei şi al serviciului public comunitar local al unităţii administrativ-teritoriale respective. Potrivit art. 35 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, înscrierea în Registrul electoral a cetăţenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv se face, din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, iar, potrivit art. 36 şi 37 din aceeaşi lege, radierea din Registrul electoral a unui alegător se face în caz de deces, de pierdere a cetăţeniei române, de interzicere a exercitării dreptului de a alege sau de punere sub interdicţie, fie din oficiu, fie la cererea persoanei interesate, în cazurile prevăzute de lege, numai de către persoanele autorizate. Art. 47 din aceeaşi lege prevede că alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în Registrul electoral, iar întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din Registrul electoral se soluţionează de Autoritatea Electorală Permanentă, prin decizie, iar contestaţiile împotriva acestor decizii se soluţionează de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul şi contestaţiile împotriva deciziilor privind alegătorii cu domiciliul în străinătate se soluţionează de către Judecătoria Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti. Potrivit art. 48 din Legea nr. 208/2015, listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral, acestea fiind permanente şi suplimentare. În conformitate cu art. 49 alin. (1) din aceeaşi lege, listele electorale permanente din ţară se întocmesc şi se tipăresc de către primari, pe secţii de votare, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral, iar, potrivit art. 50 alin. (1) din aceeaşi lege, Autoritatea Electorală Permanentă comunică Biroului Electoral Central, în cel mult 24 de ore de la data constituirii acestuia, numărul alegătorilor înscrişi în Registrul electoral. Totodată, potrivit art. 17 din Legea nr. 3/2000, listele electorale permanente din ţară se întocmesc, se tipăresc şi se pun la dispoziţia birourilor electorale ale secţiilor de votare conform prevederilor Legii nr. 208/2015, iar, la secţiile de votare organizate în străinătate, se utilizează numai liste electorale suplimentare. Ţinând cont de aceste prevederi de lege, Curtea nu poate primi criticile şi solicitările autorilor contestaţiilor referitoare la listele electorale permanente, întrucât instanţa de contencios constituţional nu are atribuţii în actualizarea sau modificarea listelor electorale. Având în vedere considerentele expuse, dispoziţiile art. 146 lit. i) din Constituţie, precum şi ale art. 11 alin. (1) lit. B.c) şi art. 46-47 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Respinge, ca neîntemeiate, contestaţiile referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018, contestaţii formulate de Platforma civică apolitică „Împreună“, de Sever-Alexandru Sbârnă şi de Liliana-Elena Nedelea. Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dezbaterile au avut loc la data de 17 octombrie 2018 şi la acestea au participat: Valer Dorneanu, preşedinte, Marian Enache, Petre Lăzăroiu, Daniel Marius Morar, Mona-Maria Pivniceru, Simona-Maya Teodoroiu şi Varga Attila, judecători. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
