Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 99 din 4 octombrie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanţilor de protecţie internaţională (reformare) - COM (2016) 465, la Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind standardele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecţie internaţională, la un statut uniform pentru refugiaţi sau persoanele eligibile pentru protecţie subsidiară şi la conţinutul protecţiei acordate şi de modificare a Directivei 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanţilor ţărilor terţe care sunt rezidenţi pe termen lung - COM (2016) 466, la Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unei proceduri comune în materie de protecţie internaţională în Uniune şi de abrogare a Directivei 2013/32/UE - COM (2016) 467 şi la Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a cadrului de relocare al Uniunii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului - COM (2016) 468
EMITENT: CAMERA DEPUTAŢILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 794 din 10 octombrie 2016
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/1096, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 27 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:
Face următoarele observaţii generale
1. Ia act de obiectivul propunerilor, cel de asigurare a unei convergenţe mai mari a dispoziţiilor sistemului european comun de azil (SECA), în direcţia unei armonizări sporite.
2. Consideră, cu toate acestea, că o atare armonizare sporită, inclusiv prin promovarea de regulamente care să înlocuiască directive în vigoare, trebuie să facă obiectul unor analize atente a rezultatelor punerii în practică, în statele membre, a normelor în vigoare ale Uniunii Europene şi a impactului preconizat al propunerilor avansate de Comisia Europeană şi, totodată, să ia în considerare, într-o măsură cât mai mare, diferenţele între ordinile statelor membre.
3. Constată eliminarea prin propunerile de regulament de faţă a clauzelor existente în directive în vigoare în prezent în cadrul SECA (art. 5 din Directiva 2013/32, respectiv art. 3 din Directiva 2011/95) ce exprimă tehnica armonizării minime, în favoarea promovării unei armonizări sporite.
4. Remarcă absenţa unor evaluări detaliate a impactului propunerilor de faţă şi a modului de aplicare a cadrului legislativ în vigoare în prezent; regretă totodată absenţa unei evaluări detaliate a sarcinilor financiare şi administrative ce ar urma să revină statelor membre, având în vedere că expunerile de motive care însoţesc aceste propuneri se rezumă la a afirma că fiecare dintre ele "nu presupune sarcini financiare sau administrative pentru Uniune" şi că "nu are implicaţii asupra bugetului Uniunii".
5. Exprimă rezerve cu privire la aprecieri avansate de Comisia Europeană în contextul propunerilor de faţă, afirmaţii menite să susţină o convergenţă sporită a sistemelor naţionale de azil dar care nu au fost precedate de o evaluare detaliată a stării actuale de lucruri, în sensul existenţei unor disparităţi semnificative între statele membre a ratelor de recunoaştere şi tipurilor de statut de protecţie, diferenţe ce ar reclama recurgerea la regulamente şi la tehnica armonizării exhaustive. Într-o altă privinţă constată că fenomenul deplasărilor secundare ale solicitanţilor de protecţie internaţională şi ale beneficiarilor de protecţie internaţională dintr-un stat membru în altul nu pare a fi cauzat, precum susţine Comisia Europeană, în primul rând de diferenţe între regimurile juridice naţionale, ci de disparităţi de ordin economic şi social între statele membre şi de deficienţe generate de aplicarea deficitară în anumite state membre a dispoziţiilor SECA. Trimite, în această privinţă, la considerente exprimate în hotărârea sa din 22 iunie 2016 referitoare la Comunicarea Comisiei - Posibilităţi de reformare a sistemului european comun de azil şi de îmbunătăţire a căilor legale de migraţie - COM (2016) 197.
6. Din perspectiva protecţiei drepturilor fundamentale aminteşte rolul preeminent al jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care a condus la interpretarea unor dispoziţii ale directivelor Uniunii în cadrul SECA în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi cu sistemul Convenţiei europene a drepturilor omului.
7. Salută intenţia de asigurare a unui echilibru între protecţia persoanelor vulnerabile, solicitanţi de protecţie internaţională, şi combaterea eventualelor abuzuri. Precum a arătat anterior Camera Deputaţilor, de exemplu în hotărârea sa din 21 octombrie 2015 referitoare la Planul de acţiune al UE privind returnarea - COM (2015) 453, combaterea abuzurilor, ce reclamă, printre altele, o politică viabilă în domeniul returnării, constituie o contracarare eficientă a tendinţelor populiste şi xenofobe manifestate în unele societăţi europene.
8. Susţine dispoziţiile propuse cu incidenţă pentru solicitanţii cu nevoi speciale. Salută promovarea interesului superior al copilului şi aminteşte poziţii pe care le-a exprimat deja cu privire la gradul de vulnerabilitate al minorilor neînsoţiţi. Susţine intenţia de integrare în aceste propuneri a dimensiunii de gen în sensul unei egalităţi reale între femei şi bărbaţi, solicitanţi de protecţie internaţională, în procedurile de examinare.
9. Ia act de sistemul de dispoziţii promovate prin aceste propuneri în scopul descurajării deplasărilor secundare între statele membre a solicitanţilor de protecţie internaţională, însă exprimă rezerve cu privire la capacitatea Uniunii de a pune în practică integral propriile decizii.
10. Afirmă necesitatea asigurării unei coerenţe depline între diversele instrumente legislative recent adoptate sau care urmează a fi adoptate în materia dreptului de azil, al protecţiei subsidiare şi al protecţiei temporare, în special în sensul asigurării viabilităţii SECA şi evitării unor împrejurări precum cele produse în trecutul recent, de natură să conducă la colapsul SECA.
Cu privire la Propunerea de regulament privind procedura comună de azil - COM (2016) 467
11. Notează intenţia de trecere, odată cu viitorul regulament, de la "proceduri comune de acordare şi retragere a protecţiei internaţionale", astfel stabilite prin Directiva 2013/32, la o "procedură comună în materie de protecţie internaţională".
12. Exprimă rezerve cu privire la intenţia de raţionalizare, prin viitoarea procedură comună, a termenelor de acces la procedură a unei persoane, a celor în care autoritatea decizională urmează a examina cererea şi, respectiv, a celor în care autorităţile judecătoreşti vor examina prima cale de atac; consideră adecvată păstrarea termenelor stabilite în prezent în Directiva 2013/32, iar, în cazul noilor termene propuse (precum este cazul celor din prima cale de atac), utilizarea unei referinţe la un "termen rezonabil", având în vedere că o soluţie precum cea preconizată este de natură să conducă la disfuncţionalităţi ale SECA, cu consecinţe foarte grave, nu doar în ipoteza depunerii unui număr disproporţionat de cereri depuse simultan.
13. În ceea ce priveşte rolul pe care noua Agenţie pentru Azil a Uniunii Europene urmează să îl joace în asistarea autorităţilor din statele membre, în special atunci când acele state se confruntă cu presiuni migraţioniste semnificative, trimite la aprecierile cuprinse în hotărârea sa din 27 septembrie 2016 referitoare la Propunerea de regulament privind Agenţia pentru Azil a Uniunii Europene - COM (2016) 271.
14. În privinţa desemnării ţărilor terţe drept ţări de origine sigure, Camera Deputaţilor susţine elaborarea unei atari liste la nivelul Uniunii, în calitate de instrument esenţial pentru a sprijini prelucrarea rapidă a cererilor, şi coexistenţa - cu titlu tranzitoriu - a acestui mecanism european cu liste naţionale; trimite la considerentele expuse în hotărârea sa din 21 octombrie 2015 referitoare la Propunerea de regulament de constituire a unei liste comune la nivelul UE a ţărilor de origine sigure în sensul Directivei 2013/32/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind procedurile comune de acordare şi retragere a protecţiei internaţionale, precum şi de modificare a Directivei 2013/32/UE - COM (2015) 452.
15. Susţine propunerea de condiţionare a cooperării solicitantului în furnizarea detaliilor necesare examinării cererii sale ori amprentelor sale digitale şi imaginii faciale de permisiunea depunerii cererii [art. 7 alin. (3)] şi aminteşte poziţii pe care le-a exprimat anterior. Sprijină, de asemenea, în acord cu cadrul în vigoare în prezent (art. 14 din Directiva 2011/95) şi cu noile propuneri (art. 14 din Propunerea de regulament privind condiţiile de obţinere a protecţiei internaţionale), sancţionarea procedurală a solicitantului care induce în eroare autorităţile în privinţa identităţii sau cetăţeniei sale, prezentând informaţii sau documente false ori ascunzând informaţii sau documente relevante care ar fi putut influenţa decizia în sens negativ.
16. Ia notă de trecerea de la cadrul de furnizare gratuită de informaţii juridice şi procedurale în procedurile în primă instanţă (conform art. 19 din Directiva 2013/32) la extinderea preconizată a caracterului gratuit al asistenţei şi reprezentării juridice în toate etapele procedurii, inclusiv în procedura administrativă. Deşi, desigur, este decisiv ca solicitanţii să îşi poată exercita pe deplin drepturile procedurale, în special cei confruntaţi cu lipsuri materiale, trebuie avută în vedere acordarea unei flexibilităţi suficiente statelor membre în raport cu autonomia lor procedurală şi cu necesitatea evitării inducerii unei poveri financiare excesive pentru acelea, împrejurare ce ar putea bloca funcţionarea SECA.
17. Constată sporirea cadrului garanţiilor speciale acordate minorilor neînsoţiţi, în special prin stabilirea unor dispoziţii detaliate privind desemnarea unui tutore pentru fiecare dintre aceştia.
Ia act de intenţia de statuare a recunoaşterii între statele membre a deciziilor privind stabilirea vârstei minorilor neînsoţiţi luate de alte state membre pe baza unei examinări medicale bazată pe metode recunoscute în temeiul dreptului său intern.
18. Solicită clarificări cu privire la dispoziţia nou-introdusă la art. 42 alin. (1) din propunere, conform căreia, în urma respingerii unei cereri anterioare printr-o decizie definitivă, statul membru responsabil consideră că orice nouă cerere prezentată de acelaşi solicitant în oricare dintre statele membre este o cerere ulterioară. Această prevedere este susceptibilă să încurajeze depunerea repetitivă de noi cereri în alte state membre, fără prezentarea unor elemente sau date noi, favorizând astfel abuzuri de procedură.
Cu privire la Propunerea de directivă privind condiţiile de primire - COM (2016) 465
19. Notează sistemul de dispoziţii nou-introduse ce vizează limitarea şi sancţionarea deplasărilor secundare în statele membre, însoţite de prevederi corelative, mai restrictive, privind obligaţii impuse statului membru în cauză şi solicitanţilor de protecţie internaţională, şi exprimă rezerve cu privire la utilitatea şi eficacitatea acelui sistem, inclusiv din punctul de vedere al resurselor susceptibile a fi antrenate, în raport cu scopul urmărit. Nu este clară, de pildă, eficacitatea sistemului returnării în statul membru responsabil a persoanei care s-ar deplasa neautorizat într-un alt stat membru.
20. Notează înlocuirea în cadrul SECA, în acord cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a măsurii plasării în detenţie a solicitanţilor de protecţie internaţională, cu măsura plasării în custodie publică şi totodată consolidarea garanţiilor procedurale oferite persoanelor în cauză, asigurându-se şi un echilibru just cu considerente de protejare a securităţii naţionale sau ordinii publice.
21. Consideră că necesitatea extinderii definiţiei membrilor de familie, pentru prezenta propunere de directivă şi pentru Propunerea de regulament privind condiţiile de obţinere a protecţiei internaţionale, trebuie justificată mai amplu de Comisia Europeană din perspectiva obiectivului menţionat, cel al descurajării deplasărilor secundare; consideră că s-ar crea o incongruenţă între normă şi obiectivul urmărit de cea din urmă.
22. Exprimă rezerve cu privire la argumentul unei armonizări suplimentare a condiţiilor de acces al solicitanţilor la piaţa muncii statului membru în cauză şi consideră nerealistă intenţia de reducere a termenului de acces la piaţa muncii la 3 luni de la data depunerii cererii. Susţine, în plus, păstrarea prerogativei statelor membre de a stabili, prin dreptul lor intern, condiţiile de acordare a accesului la piaţa muncii, astfel cum precizează art. 15 alin. (2) din Directiva 2013/33.
23. Exprimă rezerve cu privire la intenţia de clarificare "mai în detaliu" a naturii condiţiilor materiale de primire, având în vedere discrepanţele semnificative referitoare la condiţiile sociale şi economice, persistente încă în Uniunea Europeană, şi consideră că respectivele condiţii trebuie stabilite de fiecare stat membru în parte, în funcţie de resursele proprii.
Cu privire la Propunerea de regulament privind condiţiile de obţinere a protecţiei internaţionale - COM (2016) 466
24. Consideră necesară menţinerea în cuprinsul viitorului act legislativ al Uniunii, astfel precum o face art. 1 din Directiva 2011/95, a definiţiei Convenţiei de la Geneva, având în vedere statutul ei primordial la nivel internaţional în domeniul statutului refugiaţilor şi obligaţia respectării ei de Uniunea Europeană şi de statele sale membre.
25. Notează că noul sistem de dispoziţii în privinţa protecţiei în interiorul ţării de origine, semnificativ mai armonizat comparativ cu Directiva 2011/95, urmează a preciza în mod explicit că sarcina probei referitoare la existenţa protecţiei în interiorul acelei ţări revine autorităţii decizionale din statul membru în cauză, dar şi faptul că solicitantul nu are obligaţia de a dovedi că, înainte de a căuta protecţie internaţională, a epuizat toate posibilităţile de obţinere a protecţiei în ţara sa de origine, precum şi criterii exemplificative pentru aprecierea de autoritatea decizională a situaţiei generale predominante din ţara de origine şi a situaţiei personale a solicitantului.
26. Exprimă rezerve faţă de introducerea în criteriile de evaluare a motivelor persecuţiei [art. 10 alin. (3)] a dispoziţiei potrivit căreia, la evaluarea dacă solicitantul are o teamă de persecuţie bine fondată, autoritatea decizională nu se poate aştepta în mod rezonabil ca solicitantul să aibă un comportament discret sau să se abţină de la anumite practici, dacă respectivul comportament sau respectivele practici sunt inerente identităţii sale, pentru a evita riscul de persecuţie în ţara sa de origine, întrucât aceasta ar putea spori presiunile migraţioniste.
27. Salută clarificarea, potrivit art. 12 alin. (5), faptului că infracţiunile grave de drept comun includ şi acţiuni, printre care şi actele teroriste, cărora li se atribuie un pretins scop politic.
28. Apreciază ca adecvată stabilirea unui termen de la adoptarea deciziei prin care se revocă statutul de refugiat sau cel conferit prin protecţie subsidiară, se pune capăt acestuia sau se refuză reînnoirea sa, în care resortisantul ţării terţe sau apatridul să poată solicita dreptul de şedere pe termen lung în statul membru din alte motive.
29. Solicită clarificări cu privire la justificarea ipotezelor în care ar fi obligatorie revizuirea periodică a situaţiei beneficiarilor protecţiei internaţionale, potrivit prevederilor art. 15 şi 21.
30. În privinţa motivelor de excludere a acordării protecţiei subsidiare apreciază că statele membre trebuie să îşi păstreze prerogativa de care dispun în prezent, conform art. 17 alin. (3) din Directiva 2011/95, în sensul excluderii de la respectiva protecţie a resortisantului unei ţări terţe sau apatridului în cazul în care, înaintea admiterii în statul membru în cauză, respectiva persoană săvârşise una sau mai multe infracţiuni, altele decât cele ce determină şi în prezent excluderea de la protecţia subsidiară şi în cazul în care nu a părăsit ţara de origine decât în scopul sustragerii de la pedepsele rezultate în urma respectivelor infracţiuni.
31. Apreciază ca binevenită precizarea potrivit căreia prestaţiile legate de accesul la piaţa muncii şi de securitate socială se acordă numai dacă în prealabil s-a eliberat un permis de şedere [art. 22 alin. (3)].
32. Notează existenţa unei tensiuni inerente între eventuala prerogativă pe care o va dobândi Comisia Europeană de a adopta acte de punere în aplicare, care să stabilească forma şi conţinutul informaţiilor privind drepturile şi obligaţiile beneficiarilor de protecţie internaţională, şi varietatea condiţiilor economice şi sociale din statele membre, reflectată inclusiv în prezenta propunere de regulament.
33. Ia act de noile dispoziţii introduse prin art. 28 alin. (2) şi art. 34 alin. (1), în sensul în care, pe de o parte, unui beneficiar de protecţie internaţională care primeşte anumite prestaţii de securitate socială sau de asistenţă socială i se vor putea impune condiţii de şedere pe termen lung doar dacă acestea sunt necesare pentru facilitarea integrării sale în statul membru care i-a acordat protecţia respectivă, iar, pe de altă parte, accesul la anumite prestaţii de asistenţă socială prevăzute în legislaţia naţională va putea fi condiţionat de participarea efectivă a persoanei în cauză la măsuri de integrare.
34. Agreează introducerea, prin art. 29, a unor noi prevederi menite să stabilească explicit o restricţie privind dreptul de şedere pe termen lung în alte state membre decât cel care le-a acordat protecţie beneficiarilor în cauză.
Notează sancţionarea beneficiarului de protecţie internaţională, găsit în alt stat membru decât cel care i-a acordat acea protecţie fără drept de şedere sau drept de şedere pe termen lung, în sensul recalculării de la zero a termenului de 5 ani pentru dobândirea statutului de rezident în statul gazdă, potrivit Directivei 2003/109.
35. Solicită clarificări cu privire la întinderea dreptului de acces la piaţa muncii, vizat la art. 30 din propunere, pentru beneficiarii de protecţie internaţională. Exprimă îndoieli cu privire la efectele în practică ale statuării egalităţii de tratament al beneficiarilor de protecţie internaţională în raport cu resortisanţii acelui stat membru în ceea ce priveşte accesul la schemele de evaluare, validare şi acreditare a studiilor şi experienţei anterioare [art. 32 alin. (3)], având în vedere, precum s-a exprimat şi anterior Camera Deputaţilor, a lipsei documentelor şi titlurilor care să ateste atari studii şi experienţă pentru solicitanţii de protecţie internaţională.
36. Salută dispoziţia nou-introdusă la art. 37 alin. (2) potrivit căreia statele membre vor putea dispersa la nivel naţional beneficiarii de protecţie internaţională, cu asigurarea unor şanse egale în ceea ce priveşte accesul la locuinţă, având în vedere că o atare regulă, urmată consecvent, este de natură să reducă riscul de excludere socială.
37. Notează definirea, cu titlu exemplificativ, a măsurilor de integrare a beneficiarilor de protecţie internaţională în societatea statului membru gazdă (art. 38), şi anume cursuri de limbă, programe de orientare şi integrare civică, precum şi cursuri de formare profesională, care să ţină seama de nevoile lor specifice, şi consideră utilă introducerea unei dispoziţii explicite în sensul prerogativei statelor membre de a impune obligaţia participării la atari măsuri de integrare.
Cu privire la Propunerea de regulament privind cadrul de relocare al Uniunii - COM (2016) 468
38. Ia act de obiectivul propunerii, cel de stabilire a unui cadru de relocare al Uniunii, cu proceduri comune de admisie a resortisanţilor ţărilor terţe sau a apatrizilor care au nevoie de protecţie internaţională dintr-o ţară terţă selectată, în care sau în interiorul căreia au fost strămutaţi, pe teritoriul statelor membre, pentru a le oferi protecţie internaţională.
39. Regretă lipsa unei evaluări a impactului iniţiativelor adoptate la nivel european, care să fi însoţit prezenta iniţiativă legislativă, având în vedere şi faptul că propunerea de regulament de faţă va constitui primul act legislativ al Uniunii cu forţă juridică obligatorie care conţine norme de procedură în materie.
40. Susţine păstrarea caracterului voluntar al cadrului de relocare al Uniunii. Îşi reafirmă opoziţia faţă de mecanismul de repartizare corectiv vizat de propunerea de regulament de reformare a Regulamentului Dublin - COM (2016) 270, în sensul în care se creează o legătură directă între sistemul de relocare şi cel de repartizare corectivă a solicitanţilor de protecţie internaţională.
41. Salută enumerarea explicită a unor elemente pertinente pentru stabilirea regiunilor sau ţărilor terţe din care urmează a se efectua relocarea, criterii ce exprimă o poziţie coerentă cu sinergia vizată în prezent între acţiunea externă a Uniunii şi politicile sale interne, astfel precum a notat Camera Deputaţilor în hotărârea sa din 21 octombrie 2015 privind Comunicarea comună - Identificarea de soluţii la criza refugiaţilor din Europa: rolul acţiunii externe a UE - JOIN (2015) 40.
42. Apreciază coerenţa criteriilor de eligibilitate a resortisanţilor ţărilor terţe sau apatrizi, dat fiind că ele ţin cont de preocupări legitime ale statelor membre de protejare a securităţii naţionale sau ordinii publice, sens în care trebuie întreprinse şi controalele de securitate.
43. Notează condiţionarea relocării de exprimarea consimţământului resortisanţilor ţărilor terţe sau apatrizilor vizaţi de relocare şi salută precizarea în mod explicit a posibilităţii respectivelor persoane de a alege statul membru în care să fie relocaţi. Apreciază pertinenţa elementelor susceptibile să confere prioritatea relocării unor atari persoane în raport cu un anumit stat membru, şi anume existenţa unor legături de familie, sociale sau culturale cu acel stat ori incidenţa unor nevoi speciale de protecţie sau vulnerabilităţi.
44. Având în vedere dimensiunea pronunţat politică a aprecierilor ce trebuie întreprinse, consideră adecvată conferirea către Consiliu a competenţei de a adopta planul anual de relocare al Uniunii, dat fiind că statele membre sunt cel mai bine situate să stabilească condiţiile concrete de participare şi contribuţiile lor la acest mecanism, numărul total maxim de persoane care urmează să fie relocate, alături de priorităţile geografice globale.
45. Solicită clarificări cu privire la raporturile dintre actul ce urmează a fi adoptat de Consiliu şi actele de punere în aplicare care vor fi adoptate de Comisie pentru instituirea unor aşa-numite mecanisme specifice de relocare ale Uniunii, având în vedere utilitatea relativ redusă în practică a celor din urmă acte, odată ce actul Consiliului poate fi în măsură să stabilească toate aspectele considerate relevante pentru iniţierea şi desfăşurarea relocărilor înspre Uniune a acelor resortisanţi ai ţărilor terţe sau a apatrizilor care au nevoie de protecţie internaţională.
46. Solicită clarificări în egală măsură şi cu privire la condiţiile de activare a unei proceduri accelerate, având în vedere posibilitatea gestionării unor situaţii urgente în cadrul regimului comun al planului stabilit de Consiliu.
47. Având în vedere diversitatea regimurilor naţionale, exprimă rezerve cu privire la impunerea unui termen uniform de 5 ani de la data relocării pentru păstrarea datelor cu caracter personal al celor supuşi unui mecanism de relocare al Uniunii.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 4 octombrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
FLORIN IORDACHE
Bucureşti, 4 octombrie 2016.
Nr. 99.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
