Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTĂRÂRE nr. 960 din 18 decembrie 2019 pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTĂRÂRE nr. 960 din 18 decembrie 2019 pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii "Achiziţie navă maritimă de patrulare"

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1024 din 19 decembrie 2019

Comenteaza legea

    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,
    Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
    ART. 1
    Se aprobă Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Achiziţie navă maritimă de patrulare“, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

    ART. 2
    Finanţarea proiectului de investiţii prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile, în cadrul programului naţional aferent Fondului pentru securitate internă, şi din alocaţii bugetare, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

    ART. 3
     Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, răspunde de modul de implementare a proiectului de investiţii prevăzut la art. 1, potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

                    PRIM-MINISTRU
                    LUDOVIC ORBAN
                    Contrasemnează:
                    p. Ministrul afacerilor interne,
                    Bogdan Despescu,
                    secretar de stat
                    Ministrul finanţelor publice,
                    Vasile-Florin Cîţu

    Bucureşti, 18 decembrie 2019.
    Nr. 960.
    ANEXA 1

    NOTĂ DE FUNDAMENTARE
    privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente
    proiectului de investiţii „Achiziţie navă maritimă de patrulare“
    Poliţia de Frontieră Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne şi este instituţia specializată a statului care exercită atribuţiile ce îi revin cu privire la supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere săvârşite în zona de competenţă, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, paşapoartelor şi străinilor, asigurarea intereselor statului român pe Dunărea interioară, inclusiv braţul Măcin şi canalul Sulina situate în afara zonei de frontieră, în zona contiguă şi în zona economică exclusivă, respectarea ordinii şi liniştii publice în zona de competenţă, în condiţiile legii.
    În zona de competenţă pe apă, Poliţia de Frontieră Română are şi următoarele atribuţii specifice:
    - supraveghează şi asigură respectarea drepturilor statului român în apele din zona de competenţă;
    – previne şi combate pirateria, acţiunile teroriste şi faptele circumscrise crimei organizate în apele aflate sub jurisdicţia statului român;
    – execută, direct sau împreună cu autoritatea vamală, controlul navelor şi ambarcaţiunilor despre care se deţin date şi informaţii că desfăşoară activităţi ilegale în zona de competenţă ori sunt surprinse desfăşurând asemenea activităţi;
    – execută controlul navelor şi al ambarcaţiunilor împreună cu unităţile teritoriale pentru protecţia mediului în caz de evacuare a apelor uzate în emisar sau în caz de producere a unei poluări accidentale;
    – participă la supravegherea, controlul şi asigurarea protecţiei şi conservării fondului cinegetic şi piscicol natural, prin prevenirea şi combaterea vânatului şi pescuitului ilegal, precum şi a exploatării ilegale a altor resurse biologice şi nebiologice din apele aflate în zona de competenţă;
    – caută navele aflate în pericol în apele din zona de competenţă şi în marea liberă şi participă la salvarea echipajelor acestora în caz de necesitate, iar la solicitare desfăşoară acţiuni de salvare a navelor şi a încărcăturii lor, conform dreptului maritim internaţional;
    – execută supravegherea şi participă la controlul pentru respectarea normelor privind ordinea şi siguranţa navigaţiei în apele din zona de competenţă şi în porturi, în colaborare cu organele zonale ale căpităniilor de port;
    – interzice, direct sau cu participarea, la cerere, a unităţilor de nave ale Ministerului Apărării Naţionale, accesul navelor străine în anumite zone, sectoare sau raioane ale mării teritoriale şi căilor navigabile fluviale aflate sub jurisdicţia statului român, prin suspendarea temporară a dreptului de trecere inofensivă, conform legii;
    – asigură protecţia şi participă la apărarea obiectivelor de importanţă deosebită aflate în apele din zona de competenţă, în colaborare cu unităţile de nave ale Ministerului Apărării Naţionale, cu alte forţe, în conformitate cu planurile aprobate din timp.

    Politicile Uniunii Europene în domeniul frontierelor externe au ca scop realizarea unui management integrat care să asigure un nivel uniform de control şi supraveghere, necesar asigurării liberei circulaţii a persoanelor în Uniunea Europeană, ca o componentă fundamentală a spaţiului de libertate, securitate şi justiţie. În acest scop este prevăzută stabilirea unor reguli comune referitoare la standardele şi procedurile de control la frontierele externe.
    Implementarea eficientă a regulilor comune necesită o coordonare sporită a cooperării între statele membre şi statele asociate Schengen. Acesta este şi motivul pentru care, prin Regulamentul (CE) nr. 2.007/2004 al Consiliului din 26 octombrie 2004 de instituire a Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, a fost înfiinţată Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene - FRONTEX, scopul acesteia fiind îmbunătăţirea managementului integrat al frontierelor externe.
    La nivel internaţional, România se bucură de aprecierea de a fi unul dintre cele mai active state contribuitoare în relaţia cu Frontex, agenţie europeană reorganizată, în 2016, prin Regulamentul (UE) 2016/1.624 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliţia de frontieră şi Garda de coastă la nivel european şi de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2.007 al Parlamentului European şi al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2.007/2004 al Consiliului şi a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului.
    Agenţia coordonează cooperarea operativă între statele membre în vederea securizării frontierelor externe ale Uniunii Europene, asistă statele membre în instruirea poliţiştilor de frontieră, efectuează analize de risc, urmăreşte evoluţia cercetărilor în domeniile de interes pentru controlul şi supravegherea frontierelor externe, acordă statelor membre asistenţă tehnică şi operativă consolidată la frontierele externe.
    Implicarea României în activităţile organizate de Agenţie presupune următoarele coordonate:
    - participarea experţilor din România la operaţiuni comune organizate la frontiera externă a Uniunii Europene;
    – organizarea şi participarea la operaţiuni comune pe teritoriul României;
    – acordarea de asistenţă operativă rapidă pentru o perioadă limitată de timp, sub forma unor echipe de intervenţie rapidă la frontieră (RABIT - Rapid Border Intervention Team);
    – participarea navelor Poliţiei de Frontieră în cadrul Reţelei de Patrule Europene (European Patrol Network) la Marea Neagră;
    – admiterea structurii de Analiză de Risc a Poliţiei de Frontieră Române în cadrul structurii similare europene;
    – pregătirea ofiţerilor de poliţie de frontieră la nivelul standardelor de performanţă ale Uniunii Europene;
    – participarea la operaţiuni comune cu echipamentele tehnice incluse în CRATE (Centralized Record of Available Technical Equipment).

    La data de 10.10.2013 a fost semnat Acordul-cadru de parteneriat între Ministerul Afacerilor Interne din România şi Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene - FRONTEX, semnat la Bucureşti la 10 octombrie 2013 şi la Varşovia la 18 octombrie 2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 27 noiembrie 2013, prin care au fost stabilite condiţiile generale şi cele speciale referitoare la activităţile operaţionale din cadrul parteneriatului, România asumându-şi participarea la operaţiunile comune Frontex, cu specialişti şi echipamente din cadrul structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne.
    Astfel, Poliţia de Frontieră Română, în calitate de principală instituţie specializată a statului cu atribuţii în ceea ce priveşte supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere, a fost implicată în operaţiuni comune, exerciţii de intervenţie rapidă şi proiecte-pilot organizate sub egida Frontex, activităţi în cadrul cărora a detaşat un număr considerabil de poliţişti de frontieră şi echipamente specifice, printre acestea regăsindu-se şi nave maritime de patrulare, de intervenţie şi de supraveghere.
    În anul 2016, Poliţia de Frontieră Română a fost implicată în 15 operaţiuni comune, un exerciţiu de intervenţie rapidă şi două proiecte-pilot organizate sub egida Frontex, în care a detaşat un număr de 426 de poliţişti de frontieră. Printre echipamentele detaşate în aceste misiuni comune s-au numărat şi: 4 nave maritime de patrulare, 7 autospeciale cu termoviziune, 10 echipaje canine, 1 microbuz, 1 autocar, 31 autospeciale de patrulare, 36 autoturisme de serviciu, un Heart Beat Detector.
    În cursul anului 2017, contribuţia României a fost similară celei din 2016, iar în anul 2018 Poliţia de Frontieră Română a fost implicată în 11 operaţiuni comune şi 2 proiecte operaţionale (Seconded Team Member - sTM şi Mixed Crew Concept), organizate sub egida FRONTEX, cu participarea a 172 poliţişti de frontieră (dintre care 54 de membri de echipaj), experţi în diverse profiluri, după cum urmează:
    1. La frontiera terestră - 3 operaţiuni comune, cu 44 de specialişti P.F.R., 2 camere portabile cu termoviziune, 4 autospeciale de patrulare, 14 autoturisme închiriate, 3 echipaje canine şi 11 autoturisme de serviciu.
    2. La frontiera maritimă - 5 operaţiuni comune şi 1 proiect coordonat de FRONTEX cu 48 de specialişti P.F.R. dintre care 2 detaşaţi la ICC Pireu, 2 nave maritime de patrulare (CPV de tip P 157) cu 54 de membri de echipaj, 26 autoturisme de transport închiriate şi 8 autospeciale de patrulare închiriate.
    3. La frontiera aeriană - 16 experţi în 3 operaţiuni comune: Alexis 2018, Vega Children, Puncte Focale Aeriene 2018 (Regular Officers şi Intermediate Managers), în aeroporturile: Viena, Madrid, Nisa, Vilnius, Lisabona, Burgas, Zurich, Frankfurt, Zagreb, München, Helsinki şi Atena.
    4. În cadrul Proiectului sTM – seconded Team Members 2018 (fost SGO) au fost selectaţi 4 poliţişti de frontieră, dintre care şi-au desfăşurat activitatea 3 poliţişti de frontieră români, în diverse operaţiuni pe frontiere terestre şi maritime.
    5. Poliţia de Frontieră Română a fost reprezentată de 7 specialişti în cadrul Centrului Situaţional Frontex şi Centrului Naţional de Coordonare din Roma, în calitate de experţi în validarea incidentelor şi monitorizarea navelor suspecte.

    În anul 2019, Poliţia de Frontieră Română va contribui la misiunile Frontex cu următoarele resurse:
    - două nave tip CPV;
    – 54 de experţi în cadrul operaţiunilor comune maritime;
    – 41 de experţi în cadrul operaţiunilor comune terestre;
    – autospeciale de patrulare: 9 autospeciale de patrulare 4 x 4 şi 11 autoturisme de serviciu în cadrul operaţiunilor terestre;
    – 4 autospeciale Mitsubishi L200 (transport cuplu chinotehnic) cu câine de intervenţie şi patrulare;
    – 1 echipament de termoviziune portabilă;
    – 18 experţi pentru operaţiuni aeriene;
    – 7 experţi în cadrul Centrului Situaţional Frontex.

    În anul 2019, Inspectoratul General de Aviaţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne va contribui la misiunile Frontex cu două elicoptere şi şase echipaje a patru membri.
    Prin Adresa nr. ARES (2018) 2591772 - 18/05/2018, Comisia Europeană a notificat statele membre cu privire la lansarea apelului de proiecte, sub mecanismul Acţiunilor Specifice, pentru achiziţionarea echipamentelor care vor fi puse la dispoziţia Frontex (EBCGA) în cadrul Fondului pentru Securitate Internă, componenta pentru Frontiere şi Vize. La acest apel, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a aplicat pentru o navă maritimă de patrulare (CPV) şi trei şalupe de intervenţie (CPB Covered Boat), nava maritimă urmând a fi pusă la dispoziţia Agenţiei cel puţin patru luni pe an.
    În dotarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române, la Marea Neagră, se află următoarele clase de nave, clasificate conform anexei nr. 4.4 la anexa nr. 4 din Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 636/2008 pentru aprobarea Normativului privind asigurarea tehnică de marină a structurilor deţinătoare de nave din Ministerul Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare:
    - navă multirol din subclasa Nave maritime de supraveghere (clasa 0, subclasa 2), asimilată ca fiind navă tip OPV conform clasificării Frontex;
    – nave de patrulare din subclasa Nave maritime de patrulare (clasa 1, subclasa 1), asimilate ca fiind nave tip CPV conform clasificării Frontex;
    – nave maritime de intervenţie (clasa 2), asimilate ca fiind nave tip CPV conform clasificării Frontex;
    – şalupe de patrulare, control şi/sau intervenţie (clasa 3), asimilate ca fiind nave tip CPB conform clasificării Frontex.

    Necesităţile operaţionale la nivel naţional sunt acoperite prin misiunile de supraveghere a frontierei de stat a României în zona de competenţă la Marea Neagră, misiuni care se realizează cu navele Poliţiei de Frontieră Române, prin Garda de Coastă.
    Importanţa deosebită a navelor maritime de patrulare şi a şalupelor de intervenţie constă în faptul că acestea asigură necesităţile operaţionale ale Poliţiei de Frontieră Române, care trebuie să realizeze un dispozitiv de supraveghere coerent şi eficient, a cărui continuitate în timp şi spaţiu trebuie să asigure permanent acoperirea unui spaţiu maritim de cca 20.000 km^2 (ape maritime interioare 753 km^2, marea teritorială 4.487 km^2, zona contiguă 4.460 km^2 şi zona economică exclusivă 10.300 km^2). De asemenea, mijloacele navale menţionate pot fi utilizate în operaţiunile comune organizate de Frontex, în funcţie de necesităţile acestora.
    În contextul amplificării fenomenului migraţiei ilegale la frontierele externe ale U.E. şi având în vedere faptul că normele de înzestrare în vigoare permit achiziţionarea de mijloace navale maritime, este necesară dotarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră cu o navă maritimă de patrulare, care să fie utilizată pentru supravegherea zonei de competenţă a Poliţiei de Frontieră Române la Marea Neagră, precum şi în cadrul operaţiunilor comune Frontex.
    Achiziţia se încadrează în Programul Naţional Fondul pentru Securitate Internă, cadrul financiar 2014-2020, acţiunea specifică 2 „Echipamente Frontex“, finanţat de către Comisia Europeană. Prin această acţiune, pentru care a fost semnat Contractul de finanţare nr. 42/FSIB/28.03.2018, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră îşi propune să achiziţioneze două nave maritime de patrulare şi cinci şalupe de intervenţie necesare în operaţiunile comune Frontex.
    Conform art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiţii noi, documentaţiile de avizare a lucrărilor de intervenţii, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiţii incluse la poziţia C «Alte cheltuieli de investiţii» care se finanţează, potrivit legii, din fonduri publice, se aprobă de către Guvern, pentru valori mai mari de 30 milioane lei.
    Potrivit contractului de finanţare nerambursabilă menţionat mai sus, achiziţia navelor maritime de patrulare intră sub incidenţa prevederilor art. 42 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât valoarea fiecărei nave, fără TVA, este de 64.972.125 lei. Pentru achiziţia primei nave a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 766/2018 pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Achiziţie navă maritimă de patrulare“. Totodată, precizăm faptul că achiziţia celor cinci şalupe de intervenţie nu intră sub incidenţa prevederilor art. 42 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
    Achiziţia navei maritime de patrulare este oportună pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de Poliţia de Frontieră Române cu ocazia negocierilor bilaterale anuale cu Agenţia Frontex în ceea ce priveşte detaşarea de echipamente tehnice, în speţă a navelor maritime de patrulare, fără a priva structurile operative la frontierele României de astfel de mijloace tehnice pe perioade îndelungate.
    Achiziţia navei maritime de patrulare va contribui la eficientizarea supravegherii frontierelor, depistarea migranţilor, prevenirea migraţiei ilegale, acţiuni de căutare şi salvare şi reducerea traficului ilegal de bunuri şi contrabandă, alinierea la standardele U.E. privind securitatea frontierelor şi cooperare.
    Relevanţa acestei achiziţii se justifică prin faptul că se circumscrie listei acţiunilor specifice din anexa II a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe şi vize şi de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE, respectiv: „Achiziţionarea de mijloace de transport şi echipamente operaţionale care sunt considerate necesare de către Agenţia Frontex pentru a fi detaşate în cadrul operaţiunilor comune şi care vor fi puse la dispoziţia Agenţiei Frontex în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) paragraful al doilea şi al treilea din Regulamentul (CE) nr. 2007/2004“^1.
    ^1 Regulamentul (CE) nr. 2.007/2004 a fost abrogat prin Regulamentul (UE) 2016/1.624; art. 82 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2016/1.624 prevede că „trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 2.007/2004 abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa II“.

    Potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare, navele maritime au o durată normală de funcţionare de 16-24 de ani. Pentru a funcţiona până la durata normală prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare, navele maritime sunt construite utilizând materiale şi echipamente (motoare, propulsie, radionavigaţie) de ultimă generaţie şi de cea mai bună calitate, astfel încât să îndeplinească cerinţele de siguranţă, manevrabilitate, tracţiune, viteză, fiabilitate şi eficienţă.
    Nava maritimă ce va fi achiziţionată va avea următoarele dimensiuni şi dotări:
    a) dimensiuni şi caracteristici principale ale navei:
    - lungime totală L_oa minim ≥ 38 m;
    – lungime totală L_oa maxim ≤ 43 m;
    – lăţime maximă B_max ≥ 6 m;
    – pescaj navă goală d ≤ 2,5 m;

    b) performanţe:
    - viteză maximă la starea de agitaţie a mării gradul I Douglas: minimum 30 Nd pentru o perioadă minimă de 60 min.;
    – viteză de patrulare: 6-8 Nd.

    Nava va trebui să respecte normele de poluare în vigoare, materialele utilizate pentru izolaţii, vopsitorie etc. vor fi nontoxice şi conforme cu cerinţele societăţii de clasificare acreditate de IACS (International Association of Classification Societies).

    INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI aferenţi achiziţiei navei maritime de patrulare
    Titular: Ministerul Afacerilor Interne
    Beneficiar: Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră
    Amplasament: Garda de Coastă, judeţul Constanţa
    Finanţarea proiectului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile în cadrul Fondului pentru Securitate Internă 2014-2020 şi alocaţii bugetare prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.
    Indicatori tehnico-economici:


┌─────────────────────────┬────┬───────┐
│Valoarea totală a        │    │       │
│investiţiei (inclusiv    │mii │       │
│TVA) în preţuri valabile │lei │77.317 │
│în luna martie 2018; 1   │    │       │
│euro = 4,6575 lei        │    │       │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Eşalonarea investiţiei   │    │       │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Anul I                   │mii │38.658 │
│                         │lei │       │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Anul II                  │mii │38.659 │
│                         │lei │       │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Capacităţi:              │    │       │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Navă maritimă de         │buc.│1      │
│patrulare                │    │       │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Dimensiuni şi            │    │       │
│caracteristici principale│    │       │
│ale navei:               │    │       │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- lungime totală L_oa    │    │38-43 m│
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- lăţime maximă B_max    │    │minimum│
│                         │    │6 m    │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- pescaj navă goală      │    │maximum│
│                         │    │2,5 m  │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Durata de execuţie a     │luni│24     │
│investiţiei              │    │       │
└─────────────────────────┴────┴───────┘

----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Altele, Alte Institutii, HOTĂRÂRE nr. 960 din 18 decembrie 2019

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ HOTĂRÂRE nr. 960 din 18 decembrie 2019 pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii "Achiziţie navă maritimă de patrulare"

Comentarii

Atentie, Juristi!

HOTĂRÂRE nr. 960 din 18 decembrie 2019 pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii "Achiziţie navă maritimă de patrulare"