Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Se aprobă Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Achiziţie 12 automotoare în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen“, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2 Finanţarea proiectului de investiţii prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile, prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă, „Componenta 4 - Transport durabil“, şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. ART. 3 Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară, răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: p. Viceprim-ministru, ministrul transporturilor şi infrastructurii, Bogdan-Stelian Mîndrescu, secretar de stat Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel-Ioan Boloş Ministrul finanţelor, Adrian Câciu Bucureşti, 20 iulie 2022. Nr. 929. ANEXA 1 NOTĂ DE FUNDAMENTARE privind aprobarea necesităţii şi oportunităţii efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Achiziţie 12 automotoare în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen“ Scopul proiectului de investiţii „Achiziţie 12 automotoare în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen“ este de a permite realizarea unui proiect-pilot privind utilizarea automotoarelor în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, în cadrul obligaţiei de serviciu public de transport feroviar de călători pe liniile de cale ferată neelectrificate, menite să îmbunătăţească calitatea şi să sporească siguranţa serviciilor de transport feroviar de călători. Contextul actual care justifică achiziţia de automotoare noi în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen destinate transportului feroviar public de călători se regăseşte menţionat în Studiul de fezabilitate nr. 22/179 din 26.04.2022 pentru realizarea unui proiect pilot privind introducerea tracţiunii electrice în cadrul obligaţiei de serviciu public de transport feroviar de călători pe liniile neelectrificate, prin utilizarea automotoarelor în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, elaborat la nivelul Autorităţii pentru Reformă Feroviară. În cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă - Pilonul I, obiectivul „Componentei C4. Transport sustenabil“ este de a spori sustenabilitatea sectorului transporturilor din România prin sprijinirea tranziţiei verzi şi digitale a sectorului, respectiv de a dezvolta o infrastructură de transport durabilă şi ecologică, cu standarde de siguranţă adecvate, care să contribuie la finalizarea reţelelor transeuropene de transport (TEN-T) şi la descongestionarea nodurilor urbane, stimulând în acelaşi timp tranziţia către un transport sustenabil la nivel naţional, fiind vizate acţiuni orientate către dezvoltarea de măsuri „environmental friendly“. Totodată se are în vedere continuarea obiectivelor strategice europene şi româneşti în ceea ce priveşte dezvoltarea reţelei transeuropene de transport feroviar şi creşterea sustenabilă a economiei europene, proiecte de îmbunătăţire a calendarului trenurilor, prin introducerea unor obiective previzibile şi servicii de înaltă frecvenţă sprijinite de existenţa unei flote de material rulant care respectă cel puţin dispoziţiile standardelor tehnice de interoperabilitate (STI), standardele tehnice internaţionale şi europene relevante (ISO şi EN) şi alte standarde tehnice naţionale aplicabile (SRs). Componenta de transport a Planului naţional de redresare şi rezilienţă include două reforme şi patru investiţii, achiziţia de material rulant nou destinat exclusiv transportului de călători fiind cea de a doua investiţie aprobată. La nivel naţional, România dispune de o infrastructură feroviară de 10.766 km (din care 4.361 km reprezintă reţeaua TEN-T), din care doar 37,4% este electrificată, respectiv 4.030 km (sursa: EU Statistical Pocketbook 2019). Strategia de introducere a automotoarelor în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen nu reprezintă o soluţie pentru anularea programelor de electrificare în România, ci doar o alternativă ecologică la transportul cu tracţiune diesel de pe liniile încă neelectrificate. România face o prioritate în domeniul feroviar în ceea ce priveşte electrificarea sectoarelor principale şi cele complementare de cale ferată, în baza beneficiilor legate de vitezele superioare care pot fi atinse. Principalele elemente care justifică achiziţia de material rulant nou destinat transportului feroviar public de călători, conform Studiului de fezabilitate nr. 22/179 din 26.04.2022 pentru realizarea unui proiect-pilot privind introducerea tracţiunii electrice în cadrul obligaţiei de serviciu public de transport feroviar de călători pe liniile neelectrificate, prin utilizarea automotoarelor în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, sunt următoarele: (i) în ultimii 15 ani, în România, nu s-au făcut achiziţii publice de material rulant nou destinate transportului feroviar public de călători; (ii) operatorul de transport feroviar de călători cu capital de stat nu a achiziţionat şi nu are în parcul activ un număr suficient de material rulant care să deservească publicul călător; (iii) operatorii de transport feroviar de călători cu capital privat, care au intrat pe piaţa de transport feroviar din România, au achiziţionat numai material rulant secondhand, cu o vechime considerabilă, care nu mai corespunde din punctul de vedere al cerinţelor europene de calitate şi siguranţă; (iv) respectarea prevederilor regulamentelor europene (Regulamentului nr. 1.315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport) şi adaptarea strategiei naţionale în domeniul transporturilor după Strategia europeană 2020 ce se axează pe necesitatea evoluţiei transportului electric cu emisii scăzute, reducând emisiile, contribuind la durabilitatea mediului, la atenuarea schimbărilor climatice, ce diminuează dependenţa Europei de petrolul importat, prin reducerea emisiilor din transporturi cu 60% până în 2050, comparativ cu 1990, care trebuie atins, printre altele, prin transferul pasagerilor interurbani pe distanţe medii şi al transportului de marfă de la transportul rutier la cel feroviar sau pe apă. În esenţă situaţia se prezintă astfel: - reţeaua feroviară publică din România are, la nivelul anului 2021, o lungime de aproximativ 10.500 km, din care 64% sunt neelectrificaţi, tracţiunea electrică în sistem „clasic“ de alimentare catenară-pantograf nefiind posibilă; – o serie de magistrale care deservesc în mod direct reşedinţe de judeţ nu sunt electrificate. De exemplu, municipiile Alexandria, Baia Mare, Botoşani, Giurgiu, Piteşti, Oradea, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Slatina, Târgovişte, Târgu Mureş, Tulcea, Zalău, Vaslui sunt deservite de linii exclusiv neelectrificate, tracţiunea trenurilor fiind asigurată de vehicule bazate pe motoare cu ardere internă a motorinei; – în ciuda eforturilor Guvernului României şi a Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFRˮ - S.A. de a extinde sistemul clasic de tracţiune electrică, comunităţi importante de pe teritoriul naţional sunt în situaţia de a nu beneficia de vehicule electrice feroviare, bazate pe sistemul clasic catenară-pantograf; – materialul rulant pentru transportul feroviar de călători existent şi-a depăşit deja durata ciclului său de viaţă sau este aproape de sfârşitul ciclului de viaţă, iar materialul rulant disponibil pentru a satisface cererea actuală de obligaţii pentru serviciul public este insuficient, existând riscul ca până în 2023 să nu mai existe un parc de material rulant disponibil pentru îndeplinirea obligaţiilor minime de serviciu public; – materialul rulant existent în România nu are nivelul de calitate cerut de publicul călător, iar tehnologiile de fabricaţie ce au fost utilizate sunt depăşite, nefiind posibil a se asigura îndeplinirea standardelor de calitate prevăzute în contractele de servicii publice. Prezentul proiect-pilot va rezolva problema specifică secţiilor de cale ferată neelectrificate identificate în studiile anterior menţionate, şi anume: - Magistrala 300 - Bucureşti Gara de Nord-Chitila; – Linia 700 T1 - Ramificaţie Aeroport T1-Aeroport Henri Coandă T1; – Magistrala 700 - Bucureşti Nord-Ramificaţie Aeroport T1; – Magistrala 101 - Bucureşti Nord-Titu-Piteşti-Craiova; – Linia 104 - Titu-Târgovişte; – Linia 106 - Piteşti-Curtea de Argeş. Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Achiziţie 12 automotoare în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen“, în baza Studiului de fezabilitate nr. 22/179 din 26.04.2022 pentru realizarea unui proiect-pilot privind introducerea tracţiunii electrice în cadrul obligaţiei de serviciu public de transport feroviar de călători pe liniile neelectrificate, prin utilizarea automotoarelor în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen a fost avizată favorabil de Consiliul tehnico-economic al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii cu Avizul nr. 54/63 din data de 29.04.2022. Achiziţionarea de material rulant nou pentru transportul feroviar public de călători va avea un impact semnificativ asupra nivelului calităţii serviciilor oferite, siguranţei călătorilor şi îmbunătăţirii condiţiilor de mediu, precum şi asupra costurilor şi a beneficiilor economice ale transportului feroviar de călători. Investiţia în cele 12 automotoare în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen poate fi considerată ca un proiect inovativ, în condiţiile în care tehnologia tracţiunii electrice pe bază de pile de combustie este în faza de dezvoltare la nivel european şi mondial. Principalele elemente care justifică achiziţia de material rulant nou destinat transportului feroviar public de călători, conform Studiului de fezabilitate nr. 22/179 din 26.04.2022 pentru realizarea unui proiect-pilot privind introducerea tracţiunii electrice în cadrul obligaţiei de serviciu public de transport feroviar de călători pe liniile neelectrificate, prin utilizarea automotoarelor în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, sunt următoarele: - în ultimii 15 ani, în România, nu s-au făcut achiziţii publice de material rulant nou destinate transportului feroviar public de călători; – operatorul de transport feroviar de călători cu capital de stat nu a achiziţionat şi nu are în parcul activ un număr suficient de material rulant care să deservească publicul călător; – operatorii de transport feroviar de călători cu capital privat, care au intrat pe piaţa de transport feroviar din România, au achiziţionat numai material rulant secondhand, cu o vechime considerabilă, care nu mai corespunde din punctul de vedere al cerinţelor europene de calitate şi siguranţă; – respectarea prevederilor regulamentelor europene (Regulamentului nr. 1.315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport) şi adaptarea strategiei naţionale în domeniul transporturilor după Strategia europeană 2020 ce se axează pe necesitatea evoluţiei transportului electric cu emisii scăzute, reducând emisiile, contribuind la durabilitatea mediului, la atenuarea schimbărilor climatice, ce diminuează dependenţa Europei de petrolul importat, prin reducerea emisiilor din transporturi cu 60% până în 2050, comparativ cu 1990, care trebuie atins, printre altele, prin transferul pasagerilor interurbani pe distanţe medii şi al transportului de marfă de la transportul rutier la cel feroviar sau pe apă. Principalele beneficii economice care sunt avute în vedere după achiziţia de materialului rulant sunt următoarele: - economii de timp de călătorie pentru publicul călător; – reducerea costurilor de operare ale vehiculului şi economii pentru publicul călător datorită transferului modal; – reducerea costurilor de întreţinere şi economii pentru operatorii de transport feroviar de călători; – reducerea numărului de accidente rutiere rezultate în urma transportului de persoane; – reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI ai proiectului de investiţii „Achiziţie 12 automotoare în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen“ Titular: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Beneficiar: Autoritatea pentru Reformă Feroviară Amplasament: bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, Bucureşti Indicatori tehnico-economici
┌─────────────────────────┬────┬───────┐
│Valoarea totală a │ │ │
│proiectului de │ │ │
│investiţii, inclusiv TVA │mii │862.230│
│(în preţuri valabile în │lei │ │
│data de 8.03.2022; 1 euro│ │ │
│= 4,9492 lei) │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Eşalonarea investiţiei, │ │ │
│inclusiv TVA │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- Anul I │mii │130.000│
│ │lei │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- Anul II │mii │360.000│
│ │lei │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- Anul III │mii │200.000│
│ │lei │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- Anul IV │mii │172.230│
│ │lei │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- Capacităţi: │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Automotoare în tracţiune │ │ │
│electrică pe bază de pile│buc.│12 │
│de combustie cu hidrogen │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- Durata de realizare a │luni│40 │
│proiectului de investiţii│ │ │
└─────────────────────────┴────┴───────┘
Finanţarea investiţiei Finanţarea proiectului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile [Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) - „Componenta 4 - Transport durabil“] şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
