Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 91 din 4 octombrie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Evaluarea punerii în aplicare a cadrului UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor şi a Recomandării Consiliului cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre - 2016 COM (2016) 424
EMITENT: CAMERA DEPUTAŢILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 7 octombrie 2016
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/1104, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 27 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:
Salută această comunicare, deoarece:
- prezintă pentru prima dată o evaluare în paralel: a implementării cadrului Uniunii Europene pentru Strategiile naţionale pentru incluziunea romilor (adoptat în 2011) şi a Recomandării Consiliului privind măsurile efective de incluziune a romilor în statele membre (adoptat în 2013), întrucât din 2012 celor 5 state membre în care există comunităţile cele mai mari de romi le-au fost adresate recomandări specifice vizând modul în care politicile generale pot fi formulate pentru a fi mai favorabile incluziunii romilor;
- prin documentul de lucru anexat, s-a încercat elaborarea unui model detaliat de raportare, care să fie îmbrăţişat de toate statele membre, pentru a le sprijini în exerciţiul lor de raportare;
- documentul încearcă să realizeze o aliniere la nivel european a instrumentelor juridice, de politică şi financiare cu lansarea perioadei de programare financiară 2014-2020;
- demersurile privind intervenţia publică pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor sunt generate nu numai de considerente care ţin de justiţie şi de protecţia socială, ci şi de considerente care vizează dezvoltarea economică şi socială durabilă a unei comunităţi - dacă luăm în considerare resursa umană furnizată de populaţia romă (una dintre cele mai tinere din Uniunea Europeană).
Susţine această comunicare, întrucât:
- modalităţile în care ţările UE răspund problemelor de deprivare multiplă, marginalizare socială şi spaţială a romilor sunt marcate de configuraţiile istorice ale statelor sociale, legislaţiile naţionale privind drepturile fundamentale ale omului şi antidiscriminarea, politicile culturale cu privire la recunoaşterea diversităţii etnice şi reprezentarea politică a minorităţilor etnice; prin urmare, o abordare unitară la nivel european poate fi realizată numai prin crearea unui cadru european unanim acceptat de statele membre;
- evidenţiază atât progresele făcute, cât şi aspecte mai puţin plăcute privind nerealizarea unor obiective, generate pe fondul actualelor probleme privind migraţia;
- documentul este unul complex, evidenţiind măsurile adoptate şi exemplele de bune practici, dar şi domeniile unde se impun eforturi suplimentare din partea statelor membre;
- în conformitate cu obiectivul Strategiei UE 2020 de "creştere inclusivă", incluziunea socială este considerată o prioritate orizontală principală, cu un mare impact macroeconomic, în contextul reformelor structurale;
- va manifesta în continuare preocupări majore în ceea ce priveşte incluziunea romilor şi va adopta măsuri pentru a se asigura de respectarea deplină a legislaţiei antidiscriminare şi pentru a combate atitudinile antiţigani, se va asigura că există un dialog la nivel înalt şi furnizarea de orientări de politică.
Consideră că:
- la nivelul populaţiei reprezentând minoritatea romă se manifestă cel mai ridicat risc al excluziunii sociale, dacă avem în vedere diferenţele de acumulare educaţională, de incluziune pe piaţa muncii, starea de sănătate şi locuinţele;
- incluziunea socială a romilor este un proces care trebuie să se manifeste în toate domeniile de activitate de pe agenda
fiecărei instituţii publice locale şi centrale, întrucât aceste instituţii, alături de societatea civilă, au un rol important în procesul de dezvoltare socială şi implicit va contribui la îmbunătăţirea situaţiei romilor;
- rolul Uniunii Europene în ceea ce priveşte situaţia romilor s-a modificat odată cu crearea Cadrului European pentru Strategiile Naţionale de Incluziune a Romilor (SNIR, 2011), pentru perioada de programare 2014-2020, care introduce instrumentele de monitorizare şi evaluare, ce permit Comisiei Europene să elaboreze recomandările specifice pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene;
- aplicarea, monitorizarea şi raportarea activităţilor desfăşurate în cadrul strategiilor naţionale de integrare a romilor sunt extrem de importante pentru eficienţa măsurilor adoptate sau în curs de adoptare atât la nivel naţional, cât şi la nivel european;
- eforturile întreprinse în scopul înregistrării de progrese în domeniul incluziuni sociale a romilor trebuie orientate, cu precădere, către principalele 4 domenii: educaţie, ocuparea forţei de muncă, sănătate şi locuinţe.
Apreciază că:
- progresul în reducerea decalajelor dintre persoanele aparţinând minorităţii rome şi restul populaţiei trebuie să se manifeste constant, în urma unor acţiuni sistematice, cu evaluări periodice;
- în ciuda eforturilor făcute, pe teren nu sunt percepute progrese reale în reducerea decalajelor dintre persoanele aparţinând minorităţii rome şi restul populaţiei, iar din statisticile prezentate se constată existenţa unor diferenţe intercorelate, în toate componentele sociale esenţiale care definesc calitatea vieţii între persoanele aparţinând minorităţii rome şi restul populaţiei;
- eficienţa politicilor educaţionale creşte atunci când este asigurată sustenabilitatea măsurilor prin acordarea de sprijin financiar, când este îmbunătăţit cadrul legislativ în funcţie de evoluţia socio-economică şi politică din contextul naţional şi când se înregistrează o creştere a cooperării dintre diferite instituţii publice şi private;
- este deosebit de important faptul că documentul pune accent, în afara pilonilor integrării sociale a romilor (educaţie, sănătate, ocuparea forţei de muncă şi condiţiile de locuit), şi pe elementele de combatere a discriminării, "antigipsismului", a discursului instigator la ură şi a infracţiunilor motivate de ură;
- trebuie consolidat rolul central al Punctelor naţionale de contact pentru romi în procesul de coordonare a implementării prevederilor europene şi de utilizare a fondurilor europene;
- este benefic modul în care statele membre şi-au definit structuri de coordonare, au introdus măsuri ţintite şi generale, ca răspuns la recomandarea Consiliului, şi au alocat resursele financiare proceselor, care sunt armonizate la propria situaţie naţională (de exemplu, accentul pus pe educaţia timpurie, o corelare corespunzătoare între priorităţile ce privesc integrarea romilor şi fondurile alocate prin fondurile structurale pentru cadrul financiar 2014-2020, consolidarea rolului Punctelor naţionale de contact etc.).
Atrage atenţia asupra următoarelor aspecte:
- unele state membre (Franţa, Germania, Slovenia) din Uniunea Europeană nu au adoptat modelul de raportare propus de Comisia Europeană şi au optat pentru utilizarea unui alt format de raportare, iar altele (Danemarca, Luxemburg, Ţările de Jos) nu au transmis niciun raport cu privire la măsurile întreprinse;
- una dintre deficienţele majore ale programelor educaţionale pentru romi este aceea că ciclul de politici nu include şi evaluări de impact ale măsurilor puse în aplicare; de cele mai multe ori evaluările privind măsurile afirmative şi alte politici educaţionale pentru romi au fost realizate de către societatea civilă a romilor, dar analizele de impact rămân de multe ori incomplete şi fragmentate, eşuând în a oferi factorilor de decizie toate informaţiile necesare pentru a adapta politicile la nevoile reale ale romilor în domeniul educaţiei;
- din perspectiva ocupării şi integrării romilor pe piaţa muncii, trebuie avut în vedere că pentru populaţia aparţinând minorităţii rome, care are un nivel de pregătire şcolară mai redus în raport cu populaţia majoritară, accesul pe piaţa muncii este din ce în ce mai limitat, în condiţiile creşterii cererii de forţă de muncă calificată;
- accesul limitat la ocupare (locuri de muncă) generează sărăcie crescută în rândul romilor, declanşând mecanisme de excluziune în diverse alte domenii şi produce cicluri vicioase de sărăcie; lipsa unui venit curent şi suficient subminează investiţiile pe termen lung în educaţia copiilor, care, la rândul lor, reduc numărul celor educaţi din cadrul generaţiilor viitoare, perpetuând excluderea de la ocuparea formală a forţei de muncă;
- trebuie întreprinse eforturi suplimentare atât în ceea ce priveşte implicarea autorităţilor locale, consolidarea cooperării cu societatea civilă, monitorizarea impactului măsurilor adoptate de statele membre, cât şi o reconfirmare a angajamentului politic din partea tuturor statelor membre privind implementarea actualelor prevederi în vederea obţinerii unor rezultate clare;
- sunt necesare eforturi suplimentare din partea statelor membre pentru a pune în aplicare legislaţia specifică privind antidiscriminarea, antirasismul şi xenofobia; totodată trebuie să se prevină evacuările forţate, să se elimine segregarea în educaţie şi în materie de locuinţe;
- se recomandă să fie multiplicate iniţiativele de succes, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul exerciţiului financiar 2014-2020.
Consideră că în ceea ce priveşte România:
- s-au transmis Comisiei Europene măsurile privind: eliminarea segregării în educaţie, combaterea părăsirii timpurii a şcolii, sprijinul individualizat pentru elevi, promovarea ocupării forţei de muncă în rândul romilor, eliminarea barierelor privind sistemul naţional de sănătate, accesul la programele de vaccinare, accesul comunităţilor de romi la utilităţile publice;
- este apreciată constituirea Punctului naţional de contact pentru strategia naţională de integrare a romilor, în urma recomandărilor Comisiei Europene, ca instrument pentru a armoniza politicile şi măsurile propuse la nivel naţional cu recomandările la nivel european şi a le corela cu Strategia Europa 2020;
- au fost identificate soluţii şi adoptate măsuri care să asigure egalitatea accesului la educaţie şi se lucrează, în continuare, la promovarea şi implementarea deplină a acestora, accesul romilor la educaţie şi evitarea abandonului şcolar fiind încă subiectele cele mai des abordate de cercetare şi politicile de intervenţie;
- se consideră întemeiat şi se susţine punctul de vedere exprimat de Agenţia Naţională pentru Romi din România, referitor la omiterea menţionării măsurilor afirmative din domeniul educaţiei (alocarea de locuri distincte pentru elevii şi studenţii romi din învăţământul liceal şi universitar), măsuri pentru care România este considerată un model de bună practică, din documentul lansat de Comisia Europeană; în consecinţă, se propune adăugarea codului de ţară (RO) în tabelul anexat cap. 3.2. Educaţie, în rubrica referitoare la "Promovarea participării la învăţământul secundar şi superior şi a absolvirii acestor cicluri de învăţământ";
- au fost evaluate elementele incluse în recomandarea Consiliului din 2013, prin care România a confirmat, între altele, adoptarea de măsuri privind: eliminarea segregării în educaţie, combaterea părăsirii timpurii a şcolii, sprijinul individualizat pentru elevi, promovarea ocupării forţei de muncă în rândul romilor, eliminarea barierelor privind sistemul naţional de sănătate, accesul la programele de vaccinare, accesul comunităţilor de romi la utilităţile publice;
- au fost întreprinse eforturi pentru constituirea unui comitet interministerial şi implicarea societăţii civile în implementarea strategiei naţionale pentru romi, prin intermediul Punctului naţional de contact pentru romi (PNCR);
- există o serie de provocări cu care se confruntă ţara noastră, referitoare la: combaterea discriminării, incriminarea discursului instigator la ură şi a infracţiunilor motivate de ură printr-o mai bună aplicare a legislaţiei existente, combaterea sărăciei, în special în rândul copiilor, combaterea violenţei în rândul femeilor rome, prevenirea segregării în educaţie, stimularea participării etnicilor romi pe piaţa forţei de muncă, îmbunătăţirea accesului la serviciile medicale, combaterea segregării spaţiale în materie de locuinţe şi descurajarea evacuărilor forţate, consolidarea capacităţii PNCR şi mobilizarea autorităţilor locale, utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru desegregare; soluţionările acestor provocări vor constitui priorităţi pentru viitoarele documente programatice.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 4 octombrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
FLORIN IORDACHE
Bucureşti, 4 octombrie 2016.
Nr. 91.
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
