Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 89 din 4 octombrie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu "Punerea în aplicare a Agendei europene privind securitatea pentru a combate terorismul şi a deschide calea către o uniune a securităţii efectivă şi autentică" COM (2016) 230
EMITENT: CAMERA DEPUTAŢILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 7 octombrie 2016
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/1099, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 28 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:
1. Menţine observaţiile şi recomandările făcute în opinia sa asupra comunicării "Agenda europeană privind securitatea" - COM (2015) 185.
2. Menţine observaţiile şi recomandările făcute în opinia sa asupra Propunerii de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea terorismului şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului privind combaterea terorismului - COM (2015) 625.
3. Menţine observaţiile şi recomandările făcute în opinia sa asupra comunicării "Planul de acţiune pentru consolidarea combaterii finanţării terorismului" - COM (2016) 50.
4. Recunoaşte valoarea adăugată a iniţiativei Comisiei Europene şi implicit a scopului propus, de a evalua stadiul aplicării Agendei europene privind securitatea în ceea ce priveşte anumite aspecte operaţionale, identificând în acelaşi timp eventuale lacune de implementare, precum şi de a identifica măsurile care mai sunt necesare pentru a le elimina şi a crea noi structuri de cooperare permanentă între serviciile operaţionale responsabile de combaterea terorismului, pentru a reuni activităţile Europol, ale Eurojust, ale serviciilor de informaţii, ale forţelor de poliţie şi ale autorităţilor judiciare.
Apreciază că, prin lansarea unei foi de parcurs către o uniune a securităţii, operaţionale şi efective, prin care să fie sporită capacitatea colectivă de a combate ameninţarea teroristă, comunicarea se înscrie printre cele mai utile acţiuni ale Comisiei Europene.
5. Recunoaşte că un obstacol major în calea asigurării de "mai multă valoare adăugată a UE" în domeniul politicilor de combatere a terorismului a constat în limitele competenţei juridice a UE în chestiuni legate de securitatea naţională şi activităţile serviciilor de informaţii; subliniază însă că acest fapt derivă din dreptul primar al Uniunii, iar o dezbatere pe acest subiect s-ar putea lansa doar în cadrul revizuirii tratatelor. Spre exemplu, propunerea de dezvoltare de noi structuri de cooperare între serviciile operaţionale responsabile de combaterea terorismului, cu scopul de a reuni eforturile Europol, ale Eurojust, ale serviciilor de informaţii, ale organelor de aplicare a legii şi ale autorităţilor judiciare, trebuie analizată prin raportare la prevederile tratatelor:
- potrivit art. 4 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), securitatea naţională este responsabilitatea exclusivă a statelor membre;
- art. 73 Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) lasă la latitudinea statelor membre modul de a organiza între ele şi sub autoritatea lor forme de cooperare şi de coordonare pe care le consideră oportune, între serviciile competente ale administraţiilor acestora care răspund de asigurarea securităţii naţionale.
Observă că înfiinţarea unei agenţii de informaţii a UE, deşi ar reprezenta un progres substanţial în integrarea politică, în contextul actual, cel mai probabil nu ar face faţă provocărilor juridice, politice şi practice.
6. Apreciază măsurile propuse pentru perfecţionarea Sistemului de Informaţii Schengen (SIS), utilizarea unor indicatori comuni de risc şi orientări elaborate de Frontex, perfecţionarea gestionării integrate a frontierelor externe, inclusiv prin intermediul noii Agenţii Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, perfecţionarea Codului frontierelor Schengen, perfecţionarea hotspoturilor prin controale de securitate integrate şi sistematice, cu sprijin oferit de Frontex şi Europol, facilitând identificarea persoanelor infiltrate.
7. Constată că UE a dezvoltat o serie de baze de date pe scară largă, cum sunt SIS II, un sistem descentralizat pentru schimbul de informaţii pentru prevenirea şi investigarea infracţiunilor rezultat din Decizia Prum, şi a înfiinţat agenţii în domeniul afacerilor interne.
8. Subliniază că, de la începutul anului 2016, România aplică indicatorii comuni de risc în cursul controalelor la frontiere, că a implementat integral cadrul Prum şi utilizează în mod sistematic şi consecvent baza de date a Interpol privind documentele de călătorie furate şi pierdute.
Cât priveşte propunerile de modificare a cadrului juridic al SIS, România consideră necesară adoptarea de modificări la cadrul juridic al SIS II, pentru a permite inserarea directă de alerte de către serviciile de securitate.
9. Susţine concentrarea asupra modalităţilor de îmbunătăţire şi de dezvoltare în continuare a cooperării operaţionale transfrontaliere între autorităţile naţionale, de exemplu, prin echipele comune de anchetă (JIT) coordonate de Eurojust şi Europol.
Reaminteşte că a susţinut în mod constant echipele comune de anchetă (JIT), ca pe unul dintre cele mai performante instrumente transfrontaliere de cooperare operaţională, la nivelul UE, şi susţine utilizarea mai frecventă a acestor echipe şi conlucrarea în mod sistematic cu agenţiile relevante.
10. Susţine cerinţa unui control special şi unei mai mari responsabilităţi democratice în ceea ce priveşte exercitarea competenţelor actuale ale Europol şi ale nou-înfiinţatului Centru european de combatere a terorismului, inclusiv în ceea ce priveşte activităţile care implică informaţii clasificate.
11. Observă că unele dintre propunerile incluse în comunicare, precum planurile de acţiune operaţionale pentru domeniul combaterii terorismului, au făcut deja obiectul unor consultări la nivelul Consiliului UE, acestea nefiind agreate de statele membre.
12. Apreciază că este necesară evitarea suprapunerii unora dintre măsurile vizate a fi întreprinse în perioada următoare cu cele deja existente. Spre exemplu, în ceea ce priveşte problematica radicalizării există deja, încă din 2014, Strategia UE revizuită de combatere a radicalizării şi recrutării în scop terorist şi liniile directoare aferente, multe dintre acţiunile acesteia fiind în curs de realizare.
13. Reaminteşte propunerea sa, avansată cu ocazia examinării Agendei europene privind securitatea, de a se stabili o clasificare a tipologiilor de extremism/terorism prezente în Europa, fiind benefică pentru a evita anumite confuzii în elaborarea programelor şi planurilor de acţiune, pentru că măsurile necesare nu sunt identice pentru combaterea unor tipuri diferite de extremism/terorism.
14. Salută măsurile destinate combaterii propagandei teroriste, dar îşi manifestă îngrijorarea că nici instituţiile UE şi nici statele membre confruntate cu riscul radicalizării nu au reuşit până în prezent să dezvolte o strategie şi tactici de contracarare a propagandei jihadiste, deşi dispun de resurse materiale, umane, tehnice şi expertiză în domeniul comunicării, superioare părţii adverse. Avertizează că un eşec de durată în modelarea concepţiilor cetăţenilor expuşi radicalizării ar provoca daune considerabile întregului eşafodaj al combaterii radicalizării.
15. Subliniază importanţa succesului acţiunilor complexe şi de lungă durată de deradicalizare, inclusiv prin educaţie şi prin sensibilizarea tinerilor, pentru a se demonstra că reintegrarea socială a persoanelor vulnerabile, expuse radicalizării, este posibilă.
16. Consideră că atât în activitatea curentă a autorităţilor angajate în combatere terorismului, cât şi în legislaţia statelor membre şi a UE ar fi necesară introducerea unei interpretări a legitimei apărări, care să servească scopului fundamental, şi anume salvarea de vieţi, prin permiterea unei acţiuni rapide şi, dacă este necesar, cu caracter preventiv a organelor specializate de combatere a terorismului, pe baza suspiciunii rezonabile; în aceeaşi logică, informaţiile din domeniul combaterii terorismului ar trebui utilizate în regim de urgenţă şi nu ar trebui confundate cu cele cu care operează sistemele judiciare, fiind exonerate de obligaţia valorii de probă în justiţie; cu alte cuvinte, respectarea calităţii actului de justiţie nu ar trebui să restrângă sau să întârzie acţiunile de combatere a conspiraţiilor şi actelor teroriste în teren; în acest fel, ar fi evitată introducerea stării de urgenţă, care are efecte şi asupra unor domenii care nu au legătură cu apărarea împotriva acţiunilor teroriste şi produce tensiuni la nivelul societăţii.
17. Reaminteşte opinia sa, expusă cu ocazia examinării Agendei europene privind securitatea, că fenomenul "teroriştilor crescuţi acasă" nu poate fi atenuat dacă erorile din sistemul de asistenţă socială, din sistemul de educaţie şi din sistemul de aplicare a legii nu sunt inventariate şi evaluate de către statele membre respective, eventual cu sprijin din partea instituţiilor relevante ale Uniunii Europene.
18. Salută propunerea Comisiei Europene care menţionează că toţi luptătorii străini care se întorc în ţările lor să fie identificaţi, interogaţi şi verificaţi, pentru a se evalua nivelul de risc pe care îl prezintă, iar cei consideraţi periculoşi să fie returnaţi; la fel, apreciază propunerea ca informaţiile privind luptătorii străini care se întorc în ţările lor să fie în mod sistematic puse la dispoziţia Centrului european de combatere a terorismului din cadrul Europol şi a statelor membre prin intermediul SIS; reaminteşte totuşi că a susţinut în repetate ocazii că nu se justifică un tratament permisiv al luptătorilor străini, în măsura în care există suspiciuni rezonabile că aceştia au comis orori, barbarii, acte de cruzime extremă, documentate masiv în contul Daesh/ISIL; de aceea, insistă că toţi aceşti "luptători străini", care sunt practic "terorişti crescuţi acasă", să fie menţinuţi în regim de supraveghere pe tot parcursul clarificării situaţiei lor, să fie culese probe privind faptele lor, să fie supuşi obligaţiei legale de cooperare totală cu autorităţile statului, sub sancţiunea extinderii perioadei de supraveghere, să fie incluşi în programe de deradicalizare în perioada supravegherii, refuzul având drept consecinţă extinderea perioadei de supraveghere.
19. Salută abordarea Comisiei Europene care susţine că principalii actori în lupta împotriva radicalizării sunt situaţi la nivel local, iar implicarea "unor interlocutori de la nivel local care să aibă suficientă influenţă şi să fie formaţi în mod corespunzător pentru a transmite mesaje de combatere a radicalizării şi a prezenta modele alternative faţă de cele difuzate de predicatorii radicali şi de grupările de criminalitate organizată", dar recomandă extinderea acestui concept şi la palierul combaterii terorismului, prin identificarea persoanelor radicalizate, din sânul comunităţii, de către membri ai comunităţii, prin cooperarea permanentă a membrilor comunităţii cu organele de aplicare a legii; face apel la Comisia Europeană să propună o formulă conformă cu principiile şi valorile UE, pentru a determina membrii comunităţii să coopereze cu autorităţile. Subliniază că acţiunile "lupilor singuratici", care ucid şi fără arme de foc sau explozivi, pot fi împiedicate adeseori numai cu sprijinul comunităţii.
20. Îşi exprimă acordul cu opinia Comisiei Europene că, în privinţa accesului teroriştilor la arme şi explozivi, cea mai mare problemă o constituie armele ilegale şi că aprovizionarea cu arme de contrabandă din regiunile vecine rămâne o problemă majoră; subliniază că s-au creat canale de cooperare între organizaţii ale crimei organizate şi organizaţii teroriste şi invită Comisia Europeană să propună măsuri mai ferme pentru restrângerea capacităţii de acţiune a crimei organizate; deplânge toleranţa organelor de aplicare a legii din statele membre care nu mai pot controla activitatea organizaţiilor de criminalitate organizată şi avertizează că inerţia va duce la pierderea controlului şi asupra organizaţiilor teroriste şi a teroriştilor; reiterează că statul de drept presupune nu doar asigurarea unor înalte standarde ale democraţiei şi libertăţilor civile, ci şi aplicarea legii.
21. Îşi exprimă acordul cu opinia Comisiei Europene, potrivit căreia "măsurile solide de securitate informatică ar trebui să constituie prima linie de apărare, dar este nevoie, totodată, să asigurăm cercetarea şi urmărirea penală eficace a infracţiunilor care vizează sau exploatează sistemele respective", dar aminteşte că, în ceea ce priveşte riscul cibernetic, există diferenţe uriaşe între capacitatea reţelelor teroriste şi cea a statelor ostile. De aceea, subliniază că o ameliorare a protecţiei împotriva atacurilor cibernetice ale statelor ostile duce implicit la suprimarea posibilităţilor unor atacuri din partea organizaţiilor teroriste; recomandă Comisiei Europene stabilirea corectă a priorităţilor în domeniul securităţii cibernetice, prin concentrarea măsurilor de perfecţionare a sistemelor de protecţie şi a contramăsurilor în zona statelor ostile.
Notează necesitatea elaborării şi adoptării în România a unei legislaţii complete şi actualizate în domeniul securităţii cibernetice, care să creeze inclusiv cadrul normativ pentru implementarea Sistemului Naţional de Alertă Cibernetică, având rolul de a preveni şi contracara riscurile şi ameninţările la adresa securităţii cibernetice.
Consideră că implicarea sectorului privat şi stimularea unui dialog public-privat real este de importanţă capitală şi susţine adoptarea unor măsuri de susţinere guvernamentală a transferului tehnologic şi a cooperării în domeniul cercetării şi dezvoltării soluţiilor de securitate cibernetică, dar şi facilităţi fiscale, pentru a crea în România o industrie solidă în domeniul securităţii cibernetice.
22. Cu privire la dimensiunea externă, salută eforturile diplomatice în relaţia cu state de interes, precum şi ideea unui parteneriat de combatere a terorismului cu ţările din zona mediteraneană; cu toate acestea, reiterează opinia exprimată anterior, că necooperarea sau reticenţa de a coopera a acestor state ar trebui să aibă consecinţe diplomatice şi politice care să conducă la reconfigurarea relaţiilor dintre aceste state şi Uniunea Europeană.
23. Acceptă intenţia Comisiei Europene de a "submina şi mai mult sursele de venit ale organizaţiilor teroriste" şi recomandă completarea acestor acţiuni cu sancţiuni severe împotriva statelor, organizaţiilor şi persoanelor care contribuie cu vinovăţie, în orice mod, la finanţarea terorismului; reiterează opinia, exprimată anterior, că progrese substanţiale în restrângerea capacităţii de acţiune a organizaţiilor teroriste se vor înregistra doar atunci când niciun considerent geopolitic, de politică internaţională sau calcul economic nu va mai prevala faţă de dezideratul combaterii terorismului.
În acest context, felicită Comisia Europeană pentru intenţia de a flexibiliza restricţiile Pactului de stabilitate şi de creştere pentru a permite cheltuieli bugetare excepţionale legate direct de combaterea terorismului.
24. Subliniază că România a fost şi rămâne în prima linie a luptei împotriva terorismului, atât pe palierul prevenţiei, cât şi pe cel al combaterii propriu-zise, fiind un susţinător activ al cooperării cu toate instituţiile Uniunii Europene, cu statele sale membre şi cu organizaţiile internaţionale având ca scop lichidarea acestui flagel.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 4 octombrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
FLORIN IORDACHE
Bucureşti, 4 octombrie 2016.
Nr. 89.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
