Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 80 din 13 octombrie 2015 pentru aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de Decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului adiţional la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului (CETS nr. 196) - COM (2015) 291 şi Propunerea de Decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea terorismului (CETS nr. 196) - COM (2015) 292
EMITENT: CAMERA DEPUTAŢILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 773 din 16 octombrie 2015
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c - 19/567 adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 28 septembrie 2015, Camera Deputaţilor:
1. Constată că România a semnat şi ratificat Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului (CETS nr. 196).
2. Constată că, într-adevăr, Convenţia prezintă lacune care ar fi putut fi determinate, printre altele, de evoluţiile semnificative şi de reconfigurările rapide ale terorismului, fapt care justifică acţiunea Consiliului Europei de a completa dispoziţiile Convenţiei, în ceea ce priveşte incriminarea faptelor prevăzute la art. 2-6 din Protocolul adiţional.
3. Admite, astfel, utilitatea Protocolului adiţional, inclusiv din perspectiva facilitării aplicării unor prevederi ale Rezoluţiei nr. 2.178/2014 a Consiliului de Securitate ONU, legate de prevenirea şi urmărirea plecării luptătorilor terorişti străini, promovarea unei înţelegeri comune şi a unui răspuns comun la infracţiunile legate de luptătorii terorişti străini, facilitarea în sens mai larg a cercetărilor şi urmăririlor penale având ca obiect fapte de natură pregătitoare care riscă sau ameninţă să conducă la săvârşirea de infracţiuni de terorism şi facilitarea cooperării internaţionale prin intensificarea schimbului de informaţii.
4. Susţine perspectiva prezentată în Strategia Naţională de Apărare a României, conform căreia combaterea terorismului nu trebuie şi nu poate fi disociată de combaterea celorlalte ameninţări la adresa securităţii naţionale, fiind necesară o abordare cuprinzătoare, prin utilizarea tuturor instrumentelor puterii naţionale.
5. Constată că în România cadrul legislativ definit de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare, este în permanent proces de actualizare în funcţie de evoluţiile din domeniu şi susţine forma de organizare prin această lege a Sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului, cu Serviciul Român de Informaţii, ca autoritate naţională în domeniu şi coordonator la nivel tehnic al celorlalte autorităţi.
Apreciază contribuţia autorităţilor şi instituţiilor cu atribuţii în domeniu, în special a Serviciului Român de Informaţii şi a Serviciului Român de Informaţii Externe, la adaptarea cadrului juridic intern şi la formarea poziţiilor naţionale privind propunerile Uniunii Europene, aflate în proces de adoptare.
Apreciază asumarea responsabilităţii faţă de aliaţi a Serviciului Român de Informaţii şi a Serviciului Român de Informaţii Externe, precum şi vasta cooperare în format bilateral şi multilateral, inclusiv pe dimensiunea strategică, ceea ce a facilitat dezvoltarea unor instrumente comune.
6. Relevă importanţa deosebită a serviciilor de informaţii pentru Uniunea Europeană în ansamblul său şi necesitatea stabilirii unei cooperări substanţiale, în măsura în care securitatea naţională este, conform tratatelor Uniunii Europene, de competenţa exclusivă a statelor membre.
Consideră cadrul actual de cooperare între serviciile de informaţii ale statelor membre ale Uniunii Europene ca fiind viabil, remarcând în special cooperarea cu Centrul Uniunii Europene de analiză a informaţiilor - EUINTCEN.
Consideră că este necesară crearea unei "culturi de securitate" atât în statele membre, cât şi la nivelul întregii Uniuni Europene, prin creşterea transparenţei instituţionale, cu privire la atribuţiile, misiunile şi succesele înregistrate în prevenirea şi combaterea terorismului.
7. Reaminteşte că în Comunicarea Comisiei Europene privind Agenda europeană privind securitatea se stipulează lansarea unei analize de impact, în vederea actualizării în 2016 a Deciziei-cadru privind combaterea terorismului, ţinând seama de negocierile privind Protocolul adiţional.
8. Evidenţiază că selecţia pentru examinarea parlamentară a acestor două propuneri de decizie este motivată atât de dorinţa de a afirma că obiectivul imediat al propunerilor de decizie, respectiv semnarea de către Consiliul Uniunii a Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea terorismului şi a Protocolului adiţional la Convenţie în numele Uniunii Europene, ar trebui realizat fără rezerve, cât şi de dorinţa de a transmite către instituţiile europene opţiunile sale principale privind prevenirea şi combaterea terorismului, drept contribuţie la analiza de impact, în vederea actualizării Deciziei-cadru privind combaterea terorismului.
9. Menţine poziţiile şi recomandările în materie de combatere a terorismului, exprimate în considerentele 11, 23-37 ale Hotărârii Camerei Deputaţilor privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Agenda europeană privind securitatea - COM(2015) 185.
10. Se raliază viziunii Uniunii Europene conform căreia terorismul nu este numai o problemă de securitate, ci şi o ameninţare la adresa libertăţii de exprimare, a diversităţii culturale şi religioase din Europa şi a valorilor fundamentale care stau la baza construcţiei Uniunii Europene; prin urmare, răspunsul la aceste ameninţări trebuind să fie unul coordonat şi cuprinzător, bazat pe o abordare echilibrată a dimensiunilor interne şi externe ale securităţii.
11. Felicită Consiliul Europei pentru plasarea justă, la art. 2 al Convenţiei, a dreptului la viaţă ca fiind esenţial în realizarea deplinei respectări a drepturilor omului şi aminteşte că în opinia sa asupra Agendei europene privind securitatea Camera Deputaţilor a exprimat aceeaşi opţiune, atunci când a subliniat că "dreptul la viaţă domină ierarhia drepturilor omului şi, de aceea, acesta ar trebui să reprezinte criteriul principal care să stabilească prioritatea, urgenţa, intensitatea şi dimensionarea resurselor necesare acţiunii UE sau a statelor membre în domeniul securităţii".
12. Apreciază poziţia Uniunii Europene, care consideră că principalul element al strategiei împotriva extremismului violent este prevenirea, aşa cum este prevăzut şi în Strategia de prevenire a radicalizării şi recrutării, aflată într-un proces permanent de actualizare.
13. Felicită Consiliul Europei pentru excluderea clauzei de excepţie politică prin care se elimină posibilitatea ca infracţiunile teroriste să poată fi confundate cu infracţiuni politice, ceea ce ar fi putut îngreuna extrădarea sau asistenţa judiciară reciprocă.
14. Observă că art. 27 al Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea terorismului prevede posibilitatea modificării Convenţiei la propunerea oricăreia dintre părţi şi recomandă împuternicirea Comisiei Europene de a urmări evoluţiile fenomenului terorist şi de a propune periodic sau în caz de urgenţă astfel de modificări, cu respectarea cadrului consultativ şi decizional curent de adoptare a deciziilor Uniunii Europene.
15. Consideră că actualizarea Deciziei-cadru privind combaterea terorismului reprezintă o oportunitate nu numai pentru a completa în continuare cadrul acestor acţiuni cu noi măsuri, adaptate la noi forme de manifestare a terorismului, ci, mai ales, de a reprioritiza măsurile antiteroriste, în raport cu interese politice ori comerciale sau cu anumite inerţii de aliniere la cutume în relaţiile internaţionale.
16. Apreciind că actualizarea Deciziei-cadru privind combaterea terorismului nu este totuşi un demers suficient, în contextul recrudescenţei radicalizării, recomandă Comisiei Europene să ia în considerare elaborarea unui document cuprinzător ce ar urma să servească ca instrument de interpretare unitară în sistemul de drept al Uniunii Europene pentru prevenirea şi combaterea terorismului. Un astfel de document ar putea, cu ocazia unei revizuiri a tratatelor Uniunii Europene, să îmbrace forma unei anexe la tratat, similar Cartei Drepturilor Fundamentale.
Pregătirea unui asemenea document ar putea include o comunicare elaborată de Comisia Europeană prin care să fie adusă la cunoştinţa cetăţenilor europeni adevărata dimensiune a terorismului şi a efectelor sale sociale. Comunicarea ar putea fi elaborată în paralel cu analiza Deciziei-cadru privind combaterea terorismului sau integrat în aceasta.
17. Consideră că sunt necesare norme minime de drept penal comune care să uniformizeze atât dreptul substanţial, cât şi cel procedural, inclusiv al tratamentului favorabil aplicabil celor implicaţi în acte premergătoare terorismului, dar care, în cele din urmă, cooperează cu autorităţile competente pentru prevenirea acestor acte. O astfel de acţiune la nivelul Uniunii Europene ar putea îmbrăca forma unui protocol separat la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului (CETS nr. 196) sau ar putea fi inclusă la revizuirea deciziei-cadru amintite.
18. Semnalează că, deşi există multe definiţii ale terorismului, terorismul în sine nu a fost definit în mod explicit şi cuprinzător în niciuna dintre convenţiile multilaterale de combatere a terorismului şi recomandă Comisiei Europene să propună o definiţie-cadru, care să surprindă atât esenţa actului terorist, cât şi principalele sale caracteristici, păstrând un grad de generalitate suficient pentru a putea realiza consensul şi pentru a nu dezincrimina anumite infracţiuni asociate terorismului.
Reaminteşte că, în România, Legea nr. 535/2004, cu modificările şi completările ulterioare, conţine atât o definiţie a terorismului, cât şi prevederi cuprinzătoare pentru controlul acestui fenomen.
19. Semnalează lipsa de aplicabilitate a convenţiilor multilaterale la terorismul sponsorizat de state, acestea aplicându-se doar actelor de terorism comise de actori individuali, şi încurajează Comisia Europeană să elaboreze un document de consultare cu acest obiectiv.
20. Consideră că în cadrul politicii externe şi de securitate comune a Uniunii Europene ar trebui să se abordeze definirea, stabilirea unui set de criterii, monitorizarea, identificarea căilor de cooperare cu state terţe în materie de combatere a terorismului sponsorizat de state. Serviciul European de Acţiune Externă ar putea contribui la acest demers prin consultări şi negocieri cu autorităţile statelor în care Uniunea Europeană este reprezentată, pentru identificarea unui numitor comun.
21. Apreciază că relaţia dintre asigurarea libertăţilor civile şi asigurarea securităţii cetăţenilor ar trebui să se axeze pe concepţia că securitatea naţională nu exclude securitatea individului, ci ar trebui să o abordeze în cadrul paradigmei generale a securităţii, incluzând securitatea dreptului de exprimare şi a tuturor libertăţilor cetăţeneşti.
Asigurarea echilibrului dintre libertăţile civile şi securitatea cetăţenilor ar trebui să respecte principiul proporţionalităţii măsurilor adoptate, în raport cu obiectivele, excluzând orice formă de arbitrar.
22. Recomandă Uniunii Europene să aibă în vedere că anumite elemente ale Parteneriatului Estic pot fi utilizate şi pentru prevenirea ameninţării teroriste la frontiera estică a Uniunii Europene, iar utilizarea Parteneriatului Estic ca vector în acest scop are valoare adăugată.
23. Recomandă ca măsurile pentru gestionarea fluxului masiv de imigranţi să includă mecanisme de supraveghere a riscului terorist, luând în considerare riscul sporit determinat de caracteristicile deosebite ale valului migraţionist în mişcare, având elemente de organizare care sugerează o posibilă implicare a unor sponsori de mare anvergură.
24. Semnalează că primirea de instruire în scopuri teroriste, deplasarea în străinătate în scopuri teroriste, finanţarea deplasării în străinătate în scopuri teroriste, organizarea sau facilitarea în alt mod a deplasării în străinătate în scopuri teroriste, prevăzute de art. 2-6 din Protocolul adiţional, sunt printre cele mai susceptibile acţiuni pregătitoare, al căror nivel de risc poate fi desconsiderat de către autorităţile de aplicare a legii, în special în cazurile de mică anvergură. La fel, incriminarea acestor infracţiuni poate întâmpina dificultăţi, în măsura în care definiţiile furnizate nu pot acoperi diversitatea actelor, iar intenţia este greu de probat, lăsând decizia în sfera interpretării.
De aceea, recomandă Comisiei Europene să elaboreze un ghid online de bune practici, actualizat periodic, destinat autorităţilor judiciare ale statelor membre, care să informeze asupra efectelor unor subevaluări de acest fel, să prezinte o cazuistică şi jurisprudenţă relevantă, să indice măsurile care s-au dovedit optime.
Salută iniţiativa Comisiei Europene de a lansa un forum la nivelul Uniunii Europene, la care să participe companiile informatice, autorităţile de aplicare a legii, societatea civilă, destinat să implementeze cele mai bune instrumente de combatere a propagandei teroriste prin intermediul internetului şi al mijloacelor de comunicare sociale, ca pe un model de acţiune viabil.
25. Propune ca actualizarea Deciziei-cadru privind combaterea terorismului să includă, fără a se limita la următoarele:
- un set de criterii care să faciliteze stabilirea unui just raport între libertăţile civile şi siguranţa cetăţenilor;
- o definiţie a terorismului şi o definire ca domeniu politic aparte;
- o definiţie a situaţiei de urgenţă în combaterea unei ameninţări sau urmărilor unui atac terorist, precum şi o listă de acţiuni care pot fi întreprinse de autorităţile statelor membre, în situaţii de urgenţă, fără a fi expuse riscului de încălcare a drepturilor omului;
- o listă de măsuri antiteroriste, inclusiv judiciare şi administrative, practicate în statele membre, pe care Uniunea Europeană le recomandă ca practică generală;
- o listă de măsuri de comunicare pentru contracararea propagandei teroriste, care şi-au dovedit eficacitatea în statele membre, recomandate ca practică generală;
- un concept pentru organizarea de programe de deradicalizare şi dezangajare;
- un concept pentru promovarea cooperării cu autorităţile a persoanelor expuse la radicalizare sau recrutare pentru acţiuni teroriste, care să includă dezincriminarea pentru fapte penale fără consecinţe grave.
26. Consideră că terorismul poate fi combătut prin soluţionarea cauzelor acestui fenomen acolo unde acesta este generat, în ţările de origine, prin combinarea măsurilor politice şi economice cu cele informative şi coercitive.
27. Recomandă semnarea, în numele Uniunii Europene, a Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea terorismului şi, respectiv, semnarea în numele Uniunii Europene a Protocolului adiţional la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului.
28. Recomandă Guvernului României semnarea de către ţara noastră a Protocolului adiţional la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 13 octombrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
Bucureşti, 13 octombrie 2015.
Nr. 80.
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
