Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 8 din 11 martie 2014 privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei - Analiza anuală a creşterii pentru 2014 COM (2013) 800
EMITENT: CAMERA DEPUTAŢILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 181 din 13 martie 2014
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi al art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4c-19/94 adoptat de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 26 februarie 2014,
1. Camera Deputaţilor apreciază claritatea şi caracterul realist al analizei şi consideră că documentul reflectă adecvat evoluţia creşterii economice la nivelul Uniunii.
2. Camera Deputaţilor apreciază recomandarea ca programele naţionale de reformă (PNR) şi programele de stabilitate şi de convergenţă (PSC) să fie discutate cu parlamentele naţionale şi cu toate părţile relevante, mai ales cu partenerii sociali şi actorii de la nivel subnaţional, şi asigură de întreaga sa disponibilitate în acest sens.
3. Camera Deputaţilor consideră că analiza ar beneficia de un plus de acurateţe şi în consecinţă măsurile derivate din aceasta s-ar dovedi mai eficiente dacă ar fi luate în considerare următoarele aspecte, în special în domeniul combaterii şomajului şi a consecinţelor sociale ale crizei:
- Comunicarea subliniază faptul că reducerea şomajului în rândul tinerilor (prin garanţii cu scopul de a se asigura că primesc o ofertă de calitate de angajare, de continuare a studiilor, de ucenicie sau de stagiu în termen de 4 luni de la încetarea studiilor formale sau de la intrarea în şomaj) va avea nevoie de timp. Camera Deputaţilor recomandă Comisiei Europene să evalueze aceste intervale de timp pentru a orienta politicile în domeniu atât la nivelul Uniunii, cât şi al statelor membre. Beneficiile sprijinului financiar al Uniunii ar trebui să conducă spre convergenţă, dar fără a neglija obiectivele de îmbunătăţire a pieţei naţionale a muncii.
- Accesul persoanelor tinere la derularea contractelor de achiziţii publice reprezintă una dintre modalităţile concrete de combatere a şomajului, dar şi de stimulare a instruirii de-a lungul vieţii. În acest sens, noul pachet de directive privind achiziţiile publice reprezintă un pas înainte prin posibilitatea oferită autorităţilor contractante de a reflecta astfel de consideraţii sociale în evaluarea ofertelor. Camera Deputaţilor invită Comisia Europeană să integreze această oportunitate în strategiile şi programele dedicate reducerii şomajului, inclusiv în Programul de învăţare mutuală, importantă metodă de coordonare şi schimb de experienţă între statele membre în domeniul politicii europene de creştere a nivelului de ocupare a forţei de muncă, în conformitate cu art. 149 TFUE.
- Consideră ca prioritare măsurile active de ocupare a forţei de muncă, mai ales sprijinirea activă şi instruirea şomerilor, ca şi punerea în aplicare a recomandării Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înfiinţarea unei garanţii pentru tineret (2013/C 120/01). Comunicarea reiterează preocuparea faţă de faptul că 20% din forţa de muncă a Uniunii se află într-un deficit de competenţe. Cu toate acestea, analiza anuală a creşterii nu face trimiteri la cauzele diferenţiate ale acestei situaţii în diferite regiuni şi state membre. Camera Deputaţilor recomandă Comisiei Europene să explice cauzele acestei situaţii şi să perfecţioneze metodele şi conceptele flexibile aplicate la nivel de Uniune, între care flexicuritatea joacă un rol important, astfel încât să răspundă eficient nevoilor economiei bazate pe cunoaştere şi să reducă astfel deficitul de competenţe.
- Este îngrijorător faptul că decalajul existent în materie de inovare este în creştere în Europa, mai ales că unele state membre pierd teren în termeni comparativi, începând din 2010, în pofida sprijinului Uniunii şi a preocupărilor naţionale. Camera Deputaţilor salută atenţia acordată inovării în noul exerciţiu bugetar al Uniunii, în special alocarea a 9 miliarde de euro prin programul "Orizont 2000". În acest context, Camera Deputaţilor recomandă Comisiei Europene să manifeste deschiderea şi flexibilitatea necesare pentru a răspunde nevoilor specifice statelor membre.
- Informaţiile referitoare la stadiul şi evoluţia proceselor sociale şi economice din Uniune sunt esenţiale pentru fundamentarea deciziilor politice, inclusiv în ce priveşte realizarea obiectivelor de convergenţă. Însă unele informaţii sunt disponibile cu un decalaj semnificativ - cazul sondajelor privind spiritul antreprenorial la nivelul statelor membre, pentru care datele sunt din 2012. Camera Deputaţilor invită Comisia Europeană să iniţieze un mecanism de informare în flux rapid cu privire la avansul înregistrat de creşterea economică şi la situaţia privind ocuparea forţei de muncă, posibil pe baza sistemului de monitorizare a Analizelor anuale ale creşterii. Un astfel de mecanism ar oferi o imagine în timp real, foarte utilă mai ales în cazul statelor care au de recuperat decalaje în anumite domenii, cum este cazul României.
- Atrage atenţia că scăderea salariilor prezintă pericolul creşterii inegalităţilor în interiorul ţărilor şi a divergenţei între ţările UE.
- Susţine ideea concentrării fondurilor FESI (Fonduri europene structurale şi de investiţii) asupra priorităţilor naţionale şi europene, consolidării pieţei interne şi agendei digitale, acestea asigurând condiţii pentru creşterea economică şi pentru un impact sinergic la nivelul societăţii.
- Subliniază importanţa dezbaterii largi a Programului naţional de reformă şi a Programului de stabilitate şi convergenţă la nivel parlamentar şi cu participarea partenerilor sociali.
- Comisia Europeană aminteşte importanţa întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) pentru perspectivele creşterii şi citează accesul la finanţare ca fiind un domeniu prioritar. Cu toate acestea, accesul la finanţare al IMM-urilor este doar unul dintre cele 6 domenii de acţiune pentru sporirea spiritului antreprenorial la nivelul Uniunii, aşa cum subliniază COM (2013) 795 Planul de acţiune - ANTREPRENORIAT 2020 - Relansarea spiritului de întreprindere în Europa. Fără îndoială, accesul la finanţare este o preocupare fundamentală pentru majoritatea întreprinzătorilor, dar alte obiective amintite de COM (2013) 795, cum ar simplificarea cadrului birocratic, s-ar putea atinge mai rapid şi, prin urmare, ar oferi rezultate scontate mai repede. Camera Deputaţilor propune Comisiei Europene să analizeze posibilitatea de a acţiona pentru creşterea gradului de predictibilitate al practicii fiscale în statele membre, posibil prin instituirea unor norme comune privind interpretarea unitară a obligaţiilor.
- Susţine eforturile de diminuare a diferenţelor dintre state privind accesul la finanţare al IMM-urilor şi subliniază că realizarea unei uniuni bancare la nivel european este elementul necesar asigurării stabilităţii climatului de investiţii; consideră că dublarea cuantumului prevăzut pentru IMM-uri în fondurile structurale şi de investiţii europene este absolut necesar statelor membre în care condiţiile financiare rămân dificile.
- Salută iniţiativa Comisiei Europene şi a Băncii Europene de Investiţii de mobilizare a investiţiilor sectorului privat şi pieţei de capital în sectorul IMM-urilor, prin crearea unor instrumente ce vor fi funcţionale cât de curând.
- Susţine atât abordarea la nivel de politici prin Cartea verde privind finanţarea pe termen lung a economiei europene, cât şi alternativele create la nivel european pentru finanţarea alternativă a IMM-urilor, în special prin următoarele acte: Regulamentul (UE) nr. 345/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind fondurile europene cu capital de risc, Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind pieţele instrumentelor financiare, de abrogare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (reformare) - COM (2011) 656 final [2011/0298(COD)], Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2004/109/CE privind armonizarea obligaţiilor de transparenţă în ceea ce priveşte informaţia referitoare la emitenţii ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi a Directivei 2007/14/CE a Comisiei - COM (2011) 683 final [2011/0307(COD)].
- Susţine direcţia strategică menţionată de Comisia Europeană de a reduce impozitele şi contribuţiile la asigurările sociale, în paralel cu intensificarea investiţiilor pe termen lung în educaţie, cercetare, inovare, energie şi politici climatice.
- Consideră că subestimarea multiplicatorilor fiscali a condus la o evaluare greşită a potenţialului de creştere. Consecinţa imediată a acestei erori este estimarea greşită a deficitului structural. Evaluarea unui deficit structural mai mare decât în realitate a condus la recomandări care vizau eforturi mai mari de consolidare bugetară.
- Solicită Comisiei Europene să reevalueze metodologia de calcul al multiplicatorilor fiscali şi al deficitelor structurale şi recomandă Consiliului să ţină cont de corecţiile realizate pentru a permite diminuarea ritmului de consolidare bugetară.
- Salută recomandarea Comisiei Europene privind necesitatea unui accent sporit pe calitatea cheltuielilor publice şi pe modernizarea administraţiei la toate nivelurile.
- Apreciază recomandarea Comisiei Europene de a concepe impozite în vederea favorizării creşterii, dar îşi exprimă rezerva privind transferarea sarcinii fiscale spre bazele de impozitare legate de consum, care ar conduce la diminuarea cererii, afectată oricum de măsurile severe de consolidare bugetară.
- Susţine analiza Comisiei Europene că diferenţele în materie de acces la credite nu pot fi explicate doar prin diferenţele dintre condiţiile economice actuale.
- Ia notă de constatarea Comisiei Europene că realizarea uniunii bancare în adevăratul sens al cuvântului este elementul principal al reacţiei UE.
- Exprimă, în acelaşi timp, îngrijorarea faţă de compromisul din Consiliu din 18 decembrie 2013 privind mecanismul unic de rezoluţie, care goleşte de conţinut, într-o bună măsură, propunerea iniţială a Comisiei.
- Consideră că mecanismul unic de rezoluţie trebuie dotat cu o procedură de decizie rapidă şi eficientă în privinţa declanşării rezoluţiei bancare.
- Consideră că este necesară realizarea cât mai rapidă a finanţării mutuale a rezoluţiei bancare la nivel european în vederea îndeplinirii unuia dintre obiectivele majore ale uniunii bancare: ruperea cercului vicios între datoriile suverane şi datoriile bancare.
- Consideră inadecvată soluţia aleasă la nivel european de realizare a unei ajustări asimetrice, prin scăderea salariilor în ţările cu deficit de competitivitate, şi aminteşte că episoadele anterioare de reducere a salariilor s-au dovedit ajustări ineficiente.
- În privinţa continuării consolidării bugetare diferenţiate şi favorabile creşterii, consideră consolidarea fiscală ca mijloc pentru asigurarea macrostabilităţii financiare, ca bază pentru creşterea economică.
4. În urma analizei şi dezbaterii situaţiei macroeconomice, a principalelor riscuri şi dificultăţi cu care s-ar putea confrunta România în anul 2014, analiză la care a contribuit substanţial Comisia Naţională de Prognoză, organism guvernamental cu atribuţii de sprijinire a politicilor publice naţionale, prin prelucrarea datelor statistice conform metodelor agreate la nivelul Uniunii, Camera Deputaţilor este în măsură să sublinieze următoarele:
- Având în vedere contextul economic internaţional şi evoluţia economică şi financiară din zona euro, pentru anul 2014, scenariul de prognoză pentru România prevede o creştere a produsului intern brut de 2,2%, cererea internă reprezentând motorul creşterii economice.
- În România, consolidarea procesului de reducere a inflaţiei este susţinută de rezultatele bune ale producţiei agricole din anul 2013, precum şi de efectele măsurilor de reducere a cotei de TVA la pâine şi făină care determină pentru anul 2014 un efect de bază ce va influenţa favorabil dinamica preţurilor din primele 3 trimestre.
- Ca risc cu impact în toate sectoarele economice şi cu deosebire asupra IMM-urilor trebuie subliniată politica restrictivă de creditare a sectorului bancar, cu toate că rata dobânzii de politică monetară a fost relaxată.
- Previziunile Comisiei Europene confirmă aşteptările ca revenirea economică în UE să continue şi să se accelereze în 2014. În caz contrar însă, reducerea cererii din UE şi mai ales din ţările care sunt principalii parteneri comerciali ai României va afecta - prin intermediul exportului, dar şi al fluxurilor de investiţii - creşterea produsului intern brut.
- Între riscurile externe la adresa perspectivelor macroeconomice din România se menţin şi cele legate de fragilitatea pieţelor financiare, de incertitudinea politicii fiscale a SUA, precum şi tensiunile geopolitice care ar putea conduce la o creştere mai mare a preţurilor la energie.
- Contribuţia financiară a Uniunii va avea un impact economic semnificativ nu doar asupra creşterii economice, ci şi asupra pieţei muncii din România, în scenariul optimist urmând a fi create pe această cale peste 200.000 de noi locuri de muncă până în anul 2017.
- Eforturi au fost depuse de instituţiile statului pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, facilitarea înfiinţării firmelor şi susţinerea afacerilor tinerilor, pentru angajarea acestora, continuarea studiilor şi participarea la stagii de formare sau ucenicie.
- Angajamentul României de a accelera ritmul reformelor structurale, de a depune toate eforturile pentru creşterea competitivităţii şi a productivităţii este reafirmat.
- Hotărârea de a depune toate eforturile pentru a recupera decalajele pe care le-a înregistrat România faţă de alte state membre în domeniul cercetării şi dezvoltării este exprimată.
- Una dintre preocupările României este de a mări ponderea angajării în muncă a persoanelor cu handicap, inclusiv prin măsuri de recalificare şi prin consiliere privind accesul pe piaţa muncii.
- Reiterează că între priorităţile pentru România ce decurg din documentul analizat se află creşterea performanţei de mediu a industriei energetice şi subliniază că, dacă în teorie finalizarea pieţei unice a energiei ar conduce la diminuarea costurilor, impactul legislaţiei de mediu şi al compensaţiilor pentru sprijinirea energiilor regenerabile ar putea estompa această diminuare; în consecinţă, subliniază legătura dintre competitivitatea industriei energetice şi stadiul acordurilor internaţionale în domeniul schimbărilor climatice, ca expresie a riscului delocalizării întreprinderilor din sectorul energetic.
- Comunicarea subliniază că statele membre trebuie să găsească modalităţi de protejare sau de promovare a investiţiilor pe termen lung în educaţie, cercetare, inovare, energie şi politici climatice. Pentru o serie de state membre, între care şi România, investiţia în educaţie şi cercetare este o necesitate stringentă. În acest sens, este de luat în seamă analiza oportunităţii de acţiune concentrată la nivelul Uniunii, inclusiv la nivel financiar, şi de sporire a consultărilor între statele membre.
Camera Deputaţilor va avea în vedere aceste aspecte în analizele şi opiniile sale, astfel încât să contribuie la tendinţa de consolidare a revenirii economice a Uniunii şi la transpunerea în practică a Strategiei Europa 2020.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 11 martie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
Bucureşti, 11 martie 2014.
Nr. 8.
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
