Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 798 din 28 iulie 2021 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 233/2012 privind serviciile şi activităţile ce pot fi desfăşurate de către organismele private române în cadrul procedurii adopţiei interne, precum şi metodologia de autorizare a acestora şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.441/2004 cu privire la autorizarea organizaţiilor private străine de a desfăşura activităţi în domeniul adopţiei internaţionale
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 761 din 5 august 2021
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. III alin. (2) şi (3) din Legea nr. 268/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, precum şi pentru abrogarea art. 5 alin. (7) lit. ş) şi cc) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 233/2012 privind serviciile şi activităţile ce pot fi desfăşurate de către organismele private române în cadrul procedurii adopţiei interne, precum şi metodologia de autorizare a acestora şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.441/2004 cu privire la autorizarea organizaţiilor private străine de a desfăşura activităţi în domeniul adopţiei internaţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 12 august 2016, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
FLORIN-VASILE CÎŢU
Contrasemnează:
Ministrul muncii şi protecţiei sociale,
Raluca Turcan
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,
Cseke Attila Zoltán
Ministrul sănătăţii,
Ioana Mihăilă
Ministrul afacerilor externe,
Bogdan Lucian Aurescu
Bucureşti, 28 iulie 2021.
Nr. 798.
ANEXA 1
(Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 579/2016)
NORME METODOLOGICE
de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
În înţelesul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) părinte firesc, familie extinsă, adoptator, familie adoptatoare şi stat primitor - astfel cum sunt definite la art. 2 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege;
b) manager de caz - profesionistul astfel cum este definit în Ordinul secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului;
c) responsabil de caz al copilului - asistentul social sau psihologul din cadrul compartimentului de adopţii al direcţiei, desemnat pentru copilul al cărui plan individualizat de protecţie are ca finalitate adopţia internă; obligaţiile ce revin responsabilului de caz al copilului conform prevederilor prezentelor norme metodologice pot fi exercitate şi de către orice alt asistent social/psiholog angajat al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului desemnat în acest scop prin dispoziţie a conducerii direcţiei;
d) responsabil de caz al familiei - asistentul social din cadrul compartimentului de adopţii sau, după caz, din cadrul organismului privat autorizat, desemnat pentru adoptator/familia adoptatoare;
e) persoana de referinţă pentru copil - persoana din cadrul serviciului social cu care copilul este familiarizat, în prezenţa căreia se simte în siguranţă şi faţă de care a dezvoltat o relaţie de încredere;
f) compartiment de specialitate - compartimentul de adopţii din structura organizatorică a direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului;
g) autoritate centrală - autoritatea desemnată de către fiecare stat contractant al Convenţiei asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga la 29 mai 1993, ratificată prin Legea nr. 84/1994, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Convenţia de la Haga, însărcinată cu ducerea la îndeplinire a obligaţiilor impuse de această convenţie;
h) autoritatea străină competentă - orice autoritate/instituţie străină, alta decât cea prevăzută la lit. g), prin intermediul căreia se obţin documente şi informaţii necesare instrumentării cererilor de adopţie internaţională;
i) organizaţia străină acreditată - organismul privat acreditat de către statul primitor în conformitate cu legislaţia acestui stat şi autorizat de Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, denumită în continuare A.N.D.P.D.C.A., să desfăşoare activităţi în domeniul adopţiei internaţionale;
j) organism privat autorizat, denumit în continuare O.P.A. - persoană juridică română, fără scop lucrativ, legal constituită, autorizată de A.N.D.P.D.C.A. să presteze servicii şi să desfăşoare activităţi în cadrul procedurii adopţiei interne, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 233/2012 privind serviciile şi activităţile ce pot fi desfăşurate de către organismele private române în cadrul procedurii adopţiei interne, precum şi metodologia de autorizare a acestora, republicată;
k) direcţia - direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, instituţie publică, cu personalitate juridică, înfiinţată în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.
ART. 2
(1) Pe parcursul procedurilor de adopţie copilul este încurajat şi susţinut în exprimarea opiniei sale, aceasta fiind consemnată şi luată în considerare în funcţie de vârsta şi de gradul său de maturitate.
(2) În realizarea tuturor demersurilor care vizează adopţia copilului se urmăresc:
a) asigurarea continuităţii în viaţa copilului şi menţinerea relaţiilor personale ale acestuia, dacă acest lucru nu contravine interesului lui superior, şi păstrarea obiectelor personale semnificative sau cu valoare afectivă pentru copil;
b) facilitarea desprinderii copilului de persoanele de referinţă şi asigurarea unei integrări uşoare în familia adoptatorului.
ART. 3
Pe parcursul procedurilor de adopţie copilului i se oferă informaţii şi explicaţii clare şi concrete, potrivit vârstei şi gradului său de maturitate, referitoare la durata şi etapele procesului de adopţie. În acest demers, managerul de caz este obligat să colaboreze cu persoana/persoanele de referinţă pentru copil, precum şi cu responsabilul de caz al copilului.
CAP. II
Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare în vederea obţinerii atestatului în cadrul procedurii adopţiei interne
SECŢIUNEA 1
Informarea prealabilă
ART. 4
(1) Persoanele care îşi exprimă intenţia de a adopta se pot adresa direcţiei sau O.P.A. pentru obţinerea informaţiilor referitoare la caracteristicile copiilor adoptabili din România, la etapele procesului de adopţie internă şi termenele aferente acestora, profilul public al copilului adoptabil, precum şi la documentele necesare eliberării atestatului de persoană sau familie aptă să adopte.
(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) sunt furnizate, de regulă, de asistentul social sau psihologul din cadrul compartimentului de specialitate al direcţiei sau, după caz, al O.P.A, în cadrul unei întâlniri organizate la sediul instituţiei sau, după caz, al organizaţiei sau prin intermediul platformelor online. La finalul întâlnirii, persoanei îi este înmânat sau, după caz, îi este transmis prin intermediul corespondenţei electronice un material cuprinzând aceste informaţii.
(3) Activitatea de informare realizată la sediul direcţiei se consemnează într-un document redactat în două exemplare, semnat de solicitant şi de persoana care a realizat această activitate, din care unul se înmânează solicitantului şi unul compartimentului de specialitate.
(4) Activitatea de informare realizată online se consemnează într-un document redactat într-un exemplar, care conţine menţiunea „activitate realizată online“, semnat de persoana care a realizat această activitate, care se transmite solicitantului, cu confirmare de primire, prin intermediul poştei electronice a solicitantului.
(5) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplică în situaţia persoanelor care doresc să adopte copilul alături de care s-au bucurat de viaţă de familie o perioadă de minimum 6 luni.
SECŢIUNEA a 2-a
Depunerea cererii de evaluare
ART. 5
(1) Persoana sau familia care doreşte să adopte formulează o cerere scrisă adresată direcţiei sau unui O.P.A. de la domiciliul sau, după caz, de la reşedinţa acesteia. Cererea poate fi depusă la sediul direcţiei sau, după caz, al O.P.A. sau poate fi trimisă prin poştă, cu confirmare de primire.
(2) Anterior înregistrării cererii prevăzute la alin. (1), direcţia sau, după caz, O.P.A. verifică parcurgerea procedurii de informare prealabilă; în caz contrar, acestea procedează în mod obligatoriu la realizarea acesteia.
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în situaţia persoanelor care doresc să adopte copilul alături de care s-au bucurat de viaţă de familie o perioadă de minimum 6 luni.
ART. 6
(1) Cererea de evaluare prevăzută la art. 5 alin. (1) este însoţită de documentele prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Documentele prevăzute în anexa nr. 1 lit. f), g) şi j) se solicită şi pentru soţul adoptatorului, în situaţia în care acesta nu se asociază la cererea de adopţie.
ART. 7
(1) După depunerea cererii şi a documentelor prevăzute la art. 6 alin. (1) şi, după caz, la alin. (2), consilierul juridic din cadrul compartimentului de specialitate verifică existenţa sau inexistenţa vreunuia dintre impedimentele legale la adopţie, în conformitate cu dispoziţiile Codului civil şi ale legii. Rezultatul verificării se consemnează într-un referat semnat de către acesta şi se înregistrează la nivelul direcţiei sau, după caz, al O.P.A.
(2) Dacă se constată că nu există niciunul dintre impedimentele de a adopta se iniţiază procesul de evaluare. Pe parcursul evaluării pot fi solicitate orice alte documente şi informaţii considerate relevante.
(3) În situaţia în care cererea este însoţită de toate documentele, acestea sunt întocmite corespunzător şi nu există impedimente la adopţie, direcţia sau O.P.A. transmite solicitantului, cu confirmare de primire, prin poştă, fax sau poştă electronică, o adresă de informare cu privire la iniţierea procesului de evaluare şi la desemnarea responsabilului de caz al familiei. Acesta este obligat să introducă în Registrul naţional pentru adopţii, denumit în continuare R.N.A., informaţiile cu privire la adoptator/familia adoptatoare cuprinse în cererea de evaluare în vederea eliberării atestatului de adoptator/familie adoptatoare.
(4) În situaţia în care direcţia sau O.P.A. constată lipsa unuia sau mai multor documente sau întocmirea necorespunzătoare a acestora, consilierul juridic din cadrul compartimentului de specialitate solicită persoanei sau familiei care doreşte să adopte transmiterea documentelor lipsă sau, după caz, retransmiterea celor care nu sunt complete. Persoana sau familia are obligaţia să transmită documentele solicitate în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării.
(5) În 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), în situaţia netransmiterii documentelor ori a identificării unor interdicţii la adopţie, solicitantul este informat în scris cu privire la respingerea cererii de evaluare.
SECŢIUNEA a 3-a
Etapele procesului de evaluare
ART. 8
Procesul de evaluare a adoptatorului/familiei adoptatoare se realizează de echipa de evaluare formată din psiholog şi asistent social, acesta din urmă având de regulă şi calitatea de responsabil de caz al familiei, şi cuprinde următoarele etape:
a) evaluarea socială;
b) evaluarea psihologică;
c) pregătirea pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte.
ART. 9
(1) Evaluarea socială se realizează pe parcursul unui număr de minimum 6 întâlniri, la finalul fiecărei întâlniri întocmindu-se o notă de întâlnire care conţine observaţiile şi concluziile rezultate.
(2) Evaluarea psihologică presupune parcurgerea unui număr de cel puţin 4 întâlniri de evaluare/consiliere, rezultatele evaluării psihologice şi recomandările formulate fiind consemnate în fişele de evaluare psihologică.
(3) Responsabilul de caz al familiei stabileşte de comun acord cu adoptatorul/familia adoptatoare calendarul întâlnirilor prevăzute la alin. (1) şi (2).
(4) În funcţie de particularităţile fiecărui caz, asistentul social sau, după caz, psihologul poate decide motivat cu privire la necesitatea realizării unui număr de întâlniri suplimentare, comunicând această decizie adoptatorului/familiei adoptatoare în vederea actualizării calendarului întâlnirilor.
(5) Întâlnirile realizate cu scopul evaluării sociale şi psihologice se desfăşoară la locuinţa familiei, la sediul direcţiei sau, după caz, al O.P.A., precum şi online. Fiecare membru al echipei de evaluare are obligaţia de a realiza cel puţin una din întâlnirile destinate evaluării la domiciliul persoanei/familiei adoptatoare.
ART. 10
Pregătirea adoptatorului/familiei adoptatoare este realizată, de regulă, de compartimentul de specialitate şi este destinată dezvoltării capacităţii acestuia/acesteia de a răspunde nevoilor unui copil adoptabil şi se desfăşoară pe parcursul a 3 sesiuni individuale sau de grup, cu o durată totală de minimum 12 ore. La finalul fiecărei sesiuni, specialiştii direcţiei sau ai O.P.A. care au realizat pregătirea sunt obligaţi să completeze o fişă de observaţie pentru fiecare adoptator/familie adoptatoare.
ART. 11
(1) Ulterior parcurgerii celor 3 etape ale procesului de evaluare, membrii echipei de evaluare întocmesc raportul final de evaluare a capacităţii de a adopta a adoptatorului/ familiei adoptatoare.
(2) Raportul final de evaluare conţine sinteza informaţiilor psihosociale consemnate în notele de întâlniri, în fişele de evaluare psihologică şi în fişele de observaţie, respectiv informaţii referitoare la mediul social al adoptatorului/familiei adoptatoare, motivaţia de a adopta, precum şi abilităţile parentale ale adoptatorului/familiei adoptatoare din perspectiva capacităţii acestuia/acesteia de a răspunde nevoilor şi caracteristicilor copilului adoptabil, care reprezintă criteriile de potrivire iniţială prevăzute la art. 46 alin (2), concluziile echipei de evaluare privind capacitatea solicitantului de a adopta şi propunerea privind eliberarea/neeliberarea atestatului.
(3) În situaţia în care adoptatorul sau familia adoptatoare aparţinând minorităţilor naţionale a fost evaluată şi pregătită în limba minorităţii naţionale respective, conform prevederilor art. 18 alin. (4^1) din lege, raportul final de evaluare, precum şi documentele elaborate pe parcursul procedurii de adopţie ulterior elaborării raportului se întocmesc în limba română. Instrumentele şi documente utilizate în cele 3 etape ale procesului de evaluare prevăzute la art. 8 pot fi redactate şi în limba minorităţii căreia îi aparţine adoptatorul/familia adoptatoare.
ART. 12
Pe tot parcursul procesului de evaluare adoptatorul/familia adoptatoare are obligaţia de a informa direcţia sau O.P.A. cu privire la eventualele schimbări intervenite în situaţia sa sociopsihomedicală, anexând, după caz, acte doveditoare.
ART. 13
(1) În situaţia în care pe parcursul procesului de evaluare adoptatorul/familia adoptatoare ia decizia de a renunţa la evaluare, acesta/aceasta formulează în scris o solicitare motivată la direcţie sau, după caz, la O.P.A.
(2) Pe baza solicitării prevăzute la alin. (1) membrii echipei de evaluare întocmesc un raport în care se menţionează stadiul evaluării, motivul solicitării şi propunerea de încetare a procesului de evaluare care este aprobat de directorul direcţiei. Adoptatorul/Familia adoptatoare este informat/informată în scris asupra încetării evaluării. Responsabilul de caz al familiei este obligat să introducă în R.N.A. menţiunea cu privire la acest aspect.
(3) Dacă decizia de a renunţa la continuarea procedurilor de adopţie intervine ulterior eliberării atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare formulează în scris la direcţie o cerere motivată pentru retragerea atestatului. Dispoziţia de retragere a atestatului se introduce în R.N.A. de către direcţie, în termen de 5 zile calendaristice de la emitere.
ART. 14
Dacă pe parcursul procesului de evaluare membrii echipei de evaluare constată că cel puţin una dintre declaraţiile prevăzute la lit. b) şi j) din anexa nr. 1 nu corespunde realităţii, precum şi în situaţia în care au apărut impedimente de orice natură care împiedică finalizarea procesului de evaluare, acesta încetează. Prevederile art. 13 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
ART. 15
În situaţia în care solicitantul îşi schimbă domiciliul pe parcursul procesului de evaluare în raza administrativ-teritorială a altei direcţii, direcţia sau, după caz, O.P.A. care a înregistrat cererea de evaluare, însoţită de documente prevăzute la art. 6 alin. (1) şi, după caz, la alin. (2), are obligaţia transmiterii acesteia în original, însoţită de întreaga documentaţie existentă, direcţiei de la noul domiciliu, în termen de 3 zile lucrătoare de la data la care a luat cunoştinţă de schimbarea domiciliului. În acest caz, finalizarea procedurii de evaluare poate fi realizată de către direcţia de la noul domiciliu sau de către un O.P.A. cu care această direcţie a încheiat protocol de colaborare.
SECŢIUNEA a 4-a
Raportul final de evaluare şi procedura de contestare
ART. 16
(1) Raportul final de evaluare se comunică adoptatorului/familiei adoptatoare în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea acestuia, cu confirmare de primire, prin poştă, fax sau poştă electronică, la adresa indicată de solicitant.
(2) În situaţia în care evaluarea a fost realizată de către direcţia de la reşedinţa adoptatorului/familiei adoptatoare sau de către O.P.A., acestea au obligaţia ca în termenul prevăzut la alin. (1) să transmită direcţiei de la domiciliu sau, după caz, la domiciliul pentru care au optat, în situaţia în care soţii au domicilii diferite, raportul final de evaluare însoţit de întreaga documentaţie existentă.
(3) În cazul în care rezultatul final al evaluării este favorabil se întocmeşte raportul final de evaluare care conţine propunerea de eliberare a atestatului de adoptator/familie adoptatoare şi, în termen de 5 zile lucrătoare de la întocmire, directorul direcţiei de la domiciliu emite dispoziţia privind eliberarea atestatului, care se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere. În situaţia în care evaluarea a fost efectuată de către direcţia de la reşedinţa adoptatorului/familiei adoptatoare sau O.P.A., directorul direcţiei de la domiciliu emite dispoziţia privind eliberarea atestatului în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii raportului final de evaluare.
(4) În cazul în care rezultatul final al evaluării este nefavorabil se redactează raportul final de evaluare, care conţine propunerea de neeliberare a atestatului de adoptator/familie adoptatoare şi se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la întocmire şi înregistrare. În această situaţie sunt aplicabile prevederile art. 20 alin. (3) din lege.
(5) În cazul în care raportul final de evaluare nu este contestat în termenul prevăzut la art. 20 alin. (3) din lege, direcţia de la domiciliu emite dispoziţia de neeliberare a atestatului, care se comunică adoptatorului/familiei adoptatoare în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere.
ART. 17
Dacă adoptatorul/familia adoptatoare formulează, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (3) din lege, contestaţie la raportul final de evaluare, directorul direcţiei nu emite dispoziţia înainte de soluţionarea contestaţiei.
ART. 18
(1) În situaţia în care comisia de soluţionare a contestaţiilor, denumită în continuare comisia, propune completarea procesului de evaluare prin solicitarea de noi informaţii sau documente, membrii echipei care au realizat evaluarea sunt obligaţi să efectueze demersurile necesare pentru completarea informaţiilor/documentelor solicitate şi să întocmească un nou raport final de evaluare, în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicarea propunerii.
(2) Concluziile şi recomandarea cuprinse în noul raport final de evaluare se pot menţine sau se pot modifica în funcţie de rezultatul obţinut ca urmare a analizei noilor informaţii sau documente. În termen de două zile lucrătoare de la înregistrarea noului raport de evaluare, directorul direcţiei emite dispoziţia de eliberare/neeliberare a atestatului, care se comunică adoptatorului/familiei adoptatoare împreună cu noul raport de evaluare în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere.
ART. 19
(1) În cazul în care comisia propune realizarea unei noi evaluări sociale şi/sau psihologice, acestea sunt realizate de cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale de asistenţă socială şi/sau de psihologie cu care A.N.D.P.D.C.A. a încheiat convenţii de colaborare. În termen de 5 zile calendaristice de la înregistrarea propunerii comisiei, direcţia este obligată să notifice contestatarul asupra necesităţii contactării unui cabinet sau unei societăţi civile profesionale competente, dintre cele publicate pe pagina web a A.N.D.P.D.C.A., în vederea realizării unei noi evaluări.
(2) În situaţia în care comisia recomandă realizarea unei noi evaluări sociale, aceasta va urmări numai aspectele care au condus la formularea propunerii de neeliberare a atestatului, iar în cazul recomandării realizării unei noi evaluări psihologice, aceasta se va realiza în integralitate.
ART. 20
(1) Termenul de realizare a noilor evaluări nu poate depăşi 45 de zile calendaristice de la data primirii notificării prevăzute la art. 19 alin. (1).
(2) La cererea motivată a cabinetului/societăţii civile profesionale prevăzut/prevăzute la art. 19 alin. (1), direcţia poate pune la dispoziţia acestuia/acesteia documente din cadrul dosarului de evaluare.
(3) În termenul prevăzut la alin. (1), rezultatul noii evaluări sociale şi/sau psihologice se consemnează într-un raport şi se transmite contestatarului şi direcţiei. Raportul comunicat direcţiei este însoţit de documentaţia întocmită în cadrul evaluării.
(4) În funcţie de rezultatul consemnat în raportul prevăzut la alin. (3), directorul emite dispoziţia de eliberare/neeliberare a atestatului în termen de 5 zile calendaristice de la înregistrarea raportului la direcţie, pe care o transmite adoptatorului/familiei adoptatoare în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere.
ART. 21
Ulterior emiterii atestatului, responsabilul de caz al familiei este obligat să actualizeze în R.N.A. informaţiile cu privire la adoptator/familia adoptatoare, aşa cum rezultă din raportul final de evaluare. Informaţiile se introduc însoţite de copia electronică a raportului final de evaluare, dispoziţia de eliberare/neeliberare a atestatului, precum şi atestatul de adoptator/familie adoptatoare.
ART. 22
(1) După eliberarea atestatului, o echipă formată din asistent social şi psiholog din cadrul compartimentului de specialitate, dintre care de regulă asistentul social este responsabilul de caz al familiei, are obligaţia de a verifica anual dacă starea de sănătate, condiţiile de locuit, situaţia economică a familiei, precum şi criteriile de potrivire iniţială se menţin. Adoptatorul/Familia adoptatoare are obligaţia de a prezenta certificat/certificate medical(e) privind starea de sănătate a adoptatorului/familiei adoptatoare, eliberat(e) de medicul de familie, şi adeverinţe de venit cu ocazia verificărilor anuale.
(2) Verificarea prevăzută la alin. (1) presupune realizarea cel puţin a unei vizite la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare şi cel puţin a unei şedinţe de consiliere psihologică. Aceasta se realizează în ultimele 60 de zile calendaristice anterioare împlinirii termenului de un an de la eliberarea atestatului sau, după caz, de la ultima evaluare anuală.
(3) Rezultatul verificării se consemnează într-un raport anual de reevaluare, care cuprinde în mod obligatoriu concluzii cu privire la menţinerea sau, după caz, modificarea condiţiilor care au stat la baza eliberării atestatului şi a criteriilor de potrivire prevăzute la alin. (1). Raportul se întocmeşte şi se înregistrează la direcţia competentă cu cel puţin 10 zile înainte de împlinirea termenului de un an de la eliberarea atestatului sau, după caz, de la ultima evaluare.
(4) În situaţia în care condiţiile prevăzute la art. 13 din lege nu se menţin, raportul anual de reevaluare conţine propunerea de retragere a atestatului, fiind aplicabile prevederile art. 18 alin. (10) lit. b) din lege.
(5) În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare solicită actualizarea criteriilor de potrivire prevăzute la art. 46 alin. (2), raportul anual de reevaluare conţine noile criterii. Responsabilul de caz al familiei are obligaţia de a încărca raportul anual de reevaluare în R.N.A. şi de a actualiza noile criterii ale familiei, care sunt avute în vedere în continuarea procesului de adopţie.
(6) Copia raportului anual de reevaluare este transmisă adoptatorului/familiei adoptatoare în termen de 5 zile calendaristice de la întocmire şi înregistrare.
ART. 23
(1) În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare îşi schimbă domiciliul/reşedinţa după obţinerea atestatului, acesta/aceasta are obligaţia de a notifica acest aspect atât direcţiei care a eliberat atestatul, cât şi celei de la noul domiciliu/noua reşedinţă, în termen de 3 zile lucrătoare de la eliberarea documentului care face dovada adresei de domiciliu/reşedinţă. În prima zi lucrătoare de la înregistrarea notificării, direcţia face menţiune cu privire la notificare în R.N.A., menţiunea operată suspendând orice demers de potrivire.
(2) Direcţia de la noul domiciliu/noua reşedinţă are obligaţia de a efectua o vizită la noul domiciliu/noua reşedinţă în termen de 7 zile lucrătoare de la operarea menţiunii în R.N.A în vederea verificării noilor condiţii de locuit şi, după caz, a situaţiei economice a adoptatorului/familiei adoptatoare şi a cheltuielilor acestora.
(3) Rezultatul verificărilor, precum şi propunerea de menţinere a atestatului şi implicit de continuare a procedurii de adopţie sau, după caz, de încetare a acestuia, caz în care se propune şi retragerea atestatului, sunt consemnate într-un raport de completare a evaluării sociale, care este înregistrat la direcţie şi aprobat de director. În termen de două zile lucrătoare de la aprobarea de către director, copia raportului este încărcată în R.N.A. şi este anunţată direcţia care a eliberat atestatul.
(4) În situaţia în care propunerea este de încetare a procedurii de adopţie şi de retragere a atestatului, direcţia care a eliberat atestatul emite dispoziţia de retragere, pe care o comunică adoptatorului/familiei adoptatoare în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data emiterii.
ART. 24
În situaţia în care pe perioada de valabilitate a atestatului nu a fost finalizată favorabil nicio potrivire practică, la cererea adoptatorului/familiei adoptatoare de a elibera un nou atestat, formulată cu cel puţin 60 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului de valabilitate a atestatului, direcţia verifică dacă starea de sănătate, condiţiile de locuit, situaţia economică a familiei, precum şi criteriile de potrivire iniţială se menţin. Adoptatorul/Familia adoptatoare are obligaţia de a prezenta certificate de cazier judiciar, adeverinţe medicale şi adeverinţe de venit cu ocazia verificărilor. Dispoziţiile prevederilor art. 16-23 din prezentele norme şi cele ale art. 18 alin. (7) din lege se aplică corespunzător.
SECŢIUNEA a 5-a
Organizarea şi funcţionarea comisiei de soluţionare a contestaţiilor
ART. 25
(1) A.N.D.P.D.C.A. solicită Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali şi Colegiului Psihologilor din România să desemneze un membru titular şi unul supleant în cadrul comisiei de soluţionare a contestaţiilor. Componenţa comisiei se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.D.P.D.C.A.
(2) Reprezentanţii celor două colegii profesionale desemnaţi în cadrul comisiei nu pot fi implicaţi, pe perioada în care îndeplinesc această calitate, nici personal şi nici prin intermediul organismelor private autorizate, cabinetelor individuale, cabinetelor asociate sau societăţilor civile profesionale de asistenţă socială şi/sau de psihologie în realizarea evaluării/ reevaluării prevăzute de prezentele norme metodologice pentru eliberarea atestatului de persoană/familie adoptatoare.
(3) Reprezentantul A.N.D.P.D.C.A. este desemnat dintre angajaţii compartimentului de specialitate din structura organizatorică a acestei instituţii.
ART. 26
(1) Comisia se întruneşte ori de câte ori este nevoie, la convocarea A.N.D.P.D.C.A.
(2) Serviciile administrative, precum şi activitatea de secretariat a Comisiei sunt asigurate de compartimentul de specialitate al A.N.D.P.D.C.A.
ART. 27
(1) Convocarea membrilor comisiei se face de către persoana desemnată din cadrul compartimentului de specialitate al A.N.D.P.D.C.A.
(2) Anterior convocării, persoana desemnată verifică dacă contestaţia este însoţită de copia dosarului contestatarului. În situaţia în care nu este însoţită de copia dosarului, persoana desemnată solicită direcţiei care a făcut evaluarea copia dosarului.
ART. 28
(1) Convocarea membrilor comisiei se face în scris, prin fax sau e-mail, în termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea contestaţiei la A.N.D.P.D.C.A. Odată cu notificarea convocării, membrii comisiei sunt informaţi cu privire la transmiterea copiei contestaţiei la o adresă de e-mail, pusă la dispoziţia membrilor comisiei de către A.N.D.P.D.C.A.
(2) În invitaţia de convocare se precizează data, ora şi locul desfăşurării şedinţei.
(3) În toate cazurile, convocarea se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.
ART. 29
(1) Înainte de analizarea pe fond a contestaţiei, comisia verifică dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
a) contestaţia este formulată în termenul prevăzut la art. 20 alin. (3) din lege;
b) contestaţia este formulată de persoana/familia adoptatoare căreia i s-a comunicat raportul final de evaluare ori de o persoană împuternicită în acest sens prin procură notarială;
c) contestaţia vizează rezultatul nefavorabil al raportului final de evaluare.
(2) În cazul în care contestaţia nu îndeplineşte vreuna dintre condiţiile prevăzute la alin. (1), comisia propune respingerea contestaţiei.
(3) În cazul în care contestaţia este admisibilă, comisia procedează la analiza pe fond a acesteia, respectiv la analizarea raportului final de evaluare şi a documentaţiei transmise de către direcţie şi a motivelor invocate de contestatar.
ART. 30
(1) Comisia formulează propuneri de soluţionare a contestaţiei ca urmare a exprimării votului deschis al majorităţii membrilor săi.
(2) Rezultatul soluţionării contestaţiei şi propunerile comisiei se consemnează într-un raport, semnat de către toţi membrii acesteia, care se comunică direcţiei şi contestatarului în termen de două zile lucrătoare de la înregistrarea raportului.
CAP. III
Dispoziţii vizând stabilirea adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie şi deschiderea procedurii adopţiei
SECŢIUNEA 1
Stabilirea adopţiei ca finalitate a planului individualizat de protecţie
ART. 31
(1) Stabilirea adopţiei ca finalitate a planului individualizat de protecţie este în competenţa managerului de caz al copilului.
(2) Pentru grupurile de fraţi ocrotiţi în aceeaşi rază administrativ-teritorială, direcţia are obligaţia stabilirii aceluiaşi manager de caz.
(3) Anterior stabilirii adopţiei ca finalitate a planului individualizat de protecţie, managerul de caz trebuie să se asigure că:
a) pentru fiecare copil pentru care urmează să se stabilească adopţia internă ca finalitate a planului individualizat de protecţie au fost identificaţi fraţii acestuia aflaţi în sistemul de protecţie specială, inclusiv cei care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru stabilirea adopţiei ca finalitate a planului individualizat de protecţie. În situaţia în care, în interesul superior al copiilor, managerul de caz apreciază că pot fi realizate demersuri de adopţie separată a fraţilor, acesta întocmeşte un raport motivat în acest sens, avizat de conducerea direcţiei;
b) pentru fiecare copil care are stabilită o măsură de protecţie specială, în condiţiile legii, există informaţii în planul individualizat de protecţie, în rapoartele trimestriale întocmite în baza prevederilor art. 72 alin. (1) şi art. 73 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din care să reiasă demersurile de reintegrare, precum modul de colaborare al părinţilor cu serviciul public de asistenţă socială din cadrul primăriei şi cu direcţia în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului;
c) părinţii fireşti au fost consiliaţi şi informaţi cu privire la consecinţele exprimării consimţământului şi asupra încetării legăturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine, ca urmare a încuviinţării adopţiei.
ART. 32
(1) Activităţile prevăzute de lege vizând consilierea şi informarea prealabilă exprimării consimţământului la adopţie de către părinţii fireşti, precum şi întocmirea raportului care atestă realizarea acestor activităţi sunt realizate de către managerul de caz al copilului, anterior stabilirii adopţiei ca finalitate a planului individualizat de protecţie.
(2) Pentru părinţii care încă de la momentul instituirii măsurii de protecţie declară că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului, precum şi pentru cei care au putut fi găsiţi după momentul instituirii măsurii, dar îşi exprimă refuzul de a se ocupa de creşterea şi îngrijirea copilului, activităţile vizând consilierea şi informarea prealabilă, precum şi întocmirea raportului sunt realizate de către managerul de caz, anterior înregistrării declaraţiei acestora.
(3) În situaţia în care părinţii biologici locuiesc în fapt în raza administrativ-teritorială a altei direcţii, activităţile vizând consilierea şi informarea prealabilă, precum şi întocmirea raportului sunt realizate de către direcţia de la domiciliul acestora, la solicitarea direcţiei care are copilul în evidenţă, cu ocazia verificării împrejurărilor care au stat la baza stabilirii măsurii de protecţie specială. Raportul este comunicat în 5 zile calendaristice de la întocmire şi înregistrare.
ART. 33
(1) Adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie se stabileşte în condiţiile şi la expirarea termenelor prevăzute de lege.
(2) Termenele de 1 an, respectiv 6 luni prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a)-c) din lege în vederea stabilirii adopţiei ca finalitate a planului individualizat de protecţie se calculează de la data instituirii primei măsuri de protecţie specială pentru copil, respectiv de la instituirea plasamentului în regim de urgenţă sau, după caz, a plasamentului. După 5 zile calendaristice de la instituirea plasamentului în regim de urgenţă sau, după caz, a plasamentului, managerul de caz are obligaţia demarării activităţii de identificare a părinţilor care nu au fost anterior identificaţi.
(3) Termenul de 45 de zile prevăzut de art. 28 alin. (1) lit. e) din lege în vederea stabilirii adopţiei ca finalitate a planului individual de protecţie se calculează de la data înregistrării la direcţie a declaraţiei scrise a părintelui firesc unic susţinător sau, după caz, a declaraţiilor părinţilor fireşti că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului. Declaraţia cuprinde în mod obligatoriu menţiunea referitoare la informarea lor de către managerul de caz cu privire la faptul că, dacă nu revin în scris asupra acestei declaraţii în termen de 45 de zile calendaristice, se stabileşte adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie.
ART. 34
(1) Declaraţiile părinţilor fireşti care au putut fi găsiţi după instituirea măsurii de protecţie specială, prin care aceştia îşi exprimă intenţia de a se ocupa de creşterea şi îngrijirea copilului, pot fi înregistrate şi la direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială locuiesc în fapt aceştia, urmând ca acestea să fie transmise, în termen de 5 zile calendaristice de la înregistrare, direcţiei care a propus instituirea măsurii de protecţie.
(2) Declaraţiile prevăzute la alin. (1) pot fi date numai după informarea părinţilor fireşti de către managerul de caz al copilului cu privire la dreptul copilului de a fi îngrijit într-un mediu familial stabil permanent, măsura de protecţie fiind una cu caracter temporar, precum şi cu privire la obligaţia părinţilor de a realiza demersuri pentru integrarea sau reintegrarea copilului şi termenul până la care pot face aceste demersuri.
ART. 35
(1) Obligaţia de a informa persoanele alături de care copilul s-a bucurat de viaţă de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni cu privire la stabilirea adopţiei ca finalitate a planului individualizat de protecţie revine managerului de caz.
(2) Informarea prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de 10 zile calendaristice de la stabilirea adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie la domiciliul persoanelor în cauză şi vizează următoarele aspecte:
a) necesitatea depunerii cererii pentru obţinerea atestatului de persoană/familie aptă pentru adopţie, în situaţia în care doresc să adopte copilul;
b) prioritatea la adopţia copilului de care beneficiază în temeiul legii;
c) durata maximă a procedurilor vizând acordarea atestatului de persoană/familie aptă pentru adopţie;
d) documentele necesare pentru soluţionarea cererii de atestare;
e) pierderea priorităţii în realizarea potrivirii, în situaţia nedepunerii cererii în termenul prevăzut la art. 30 alin. (2) din lege.
(3) În situaţia în care copilul care s-a bucurat de viaţă de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni are fraţi care se află în etapa de potrivire practică ori altă etapă ulterioară acesteia sau în etapa de monitorizare postadopţie, în termen de două zile de la stabilirea planului individualizat de protecţie managerul de caz informează compartimentul de specialitate cu privire la stabilirea adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie.
(4) La finalul informării prevăzute la alin. (1) se întocmeşte un proces-verbal în două exemplare semnat de managerul de caz şi persoana alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie o perioadă de minimum 6 luni şi datat, în care se consemnează aspectele discutate. Un exemplar al procesului-verbal, care cuprinde în mod obligatoriu menţiunea referitoare la informarea de către managerul de caz cu privire la faptul că dacă cererea pentru obţinerea atestatului nu este depusă în termenul prevăzut de lege se pierde prioritatea la adopţie, rămâne la persoană şi unul se depune la dosarul copilului.
(5) Termenul maxim prevăzut de lege la art. 30 alin. (2) pentru depunerea cererii privind eliberarea atestatului se calculează de la data semnării procesului-verbal. În situaţia în care copilul are un frate care se află în procedură de adopţie sau în etapa de monitorizare postadopţie, termenul se calculează de la data înregistrării declaraţiei familiei adoptatoare cu privire la refuzul de a adopta.
ART. 36
(1) Obligaţia de a informa persoanele/familiile care se află în procedură de adopţie cu privire la prioritatea la adopţie pentru un copil pentru care urmează să se stabilească adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie, care este frate cu cel aflat în etapa de potrivire practică sau altă etapă ulterioară acesteia, revine responsabilului de caz al familiei.
(2) În termen de 10 zile de la primirea de către compartimentul de specialitate a informării prevăzute la art. 35 alin. (3), responsabilul de caz al familiei transmite persoanei/familiei care se află în procedură de adopţie, cu confirmare de primire, prin poştă, fax sau poşta electronică, o notificare cu privire la existenţa unui frate al copilului cu care aceasta se află în procedura de adopţie, vârsta acestuia, sexul şi starea de sănătate şi prioritatea la adopţia acestuia.
(3) În termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, persoanele/familiile care se află în procedură de adopţie au obligaţia de a transmite, cu confirmare de primire, prin poştă, fax sau poştă electronică, o declaraţie cu privire la intenţia de a adopta sau nu fratele copilului care se află deja în procedura de adopţie.
(4) În termen de 5 zile calendaristice de la înregistrarea la direcţie a declaraţiei prevăzute la alin. (3), prin care adoptatorul/familia adoptatoare îşi exprimă intenţia de a adopta fratele copilului cu care se află deja în procedură de adopţie, responsabilul de caz al familiei are obligaţia de a verifica existenţa sau nu a informaţiilor referitoare la criteriile de potrivire prevăzute la art. 46 alin. (2) în cuprinsul raportului final de evaluare a capacităţii de a adopta a adoptatorului/familiei adoptatoare, care a stat la baza eliberării atestatului, precum şi termenul de valabilitate a atestatului.
(5) În situaţia în care raportul final cuprinde informaţiile referitoare la criteriile de potrivire prevăzute la art. 46 alin. (2) şi atestatul mai are o valabilitate de cel puţin un an, responsabilul de caz al familiei transmite persoanei/familiei care se află în procedură de adopţie prin poştă, fax sau poştă electronică o informare cu privire la înregistrarea priorităţii sale cu privire la adopţia fratelui copilului cu care se află în procedură de adopţie.
(6) În situaţia în care raportul final nu cuprinde informaţiile referitoare la criteriile de potrivire prevăzute la art. 46 alin. (2) şi atestatul are o valabilitate de cel mult un an, responsabilul de caz al familiei transmite persoanei/familiei care se află în procedură de adopţie prin poştă, fax sau poştă electronică o informare cu privire la necesitatea realizării unei noi evaluări sociale şi psihologice, în vederea reînnoirii atestatului. În această situaţie sunt aplicabile prevederile art. 24.
ART. 37
(1) Obligaţia de a identifica şi informa adoptatorul/familia adoptatoare care se află în perioada de monitorizare postadopţie şi al cărui/cărei copil adoptat este frate cu un alt copil pentru care urmează să se stabilească adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie revine responsabilului de caz al familiei.
(2) Responsabilul de caz al familiei transmite adoptatorului/familiei adoptatoare care se află în perioada de monitorizare postadopţie, cu confirmare de primire, prin poştă, fax sau poştă electronică, o notificare cu privire la existenţa unui frate al copilului care se află în procedura de adopţie, vârsta acestuia, sexul, starea de sănătate şi prioritatea la adopţia acestuia.
(3) În termenul de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, adoptatorul/familia adoptatoare care se află în perioada de monitorizare postadopţie are obligaţia de a transmite, cu confirmare de primire, prin poştă, fax sau poştă electronică, o declaraţie cu privire la intenţia de a adopta sau nu fratele copilului cu care se află deja în procedura de adopţie.
(4) În termen de 5 zile calendaristice de la înregistrarea la direcţie a declaraţiei prevăzute la alin. (3), responsabilul de caz al familiei are obligaţia de a verifica existenţa sau inexistenţa informaţiilor referitoare la criteriile de potrivire prevăzute la art. 46 alin. (2), din cuprinsul raportului final de evaluare a capacităţii de a adopta a adoptatorului/familiei adoptatoare, care a stat la baza eliberării atestatului, precum şi termenul de valabilitate al atestatului.
(5) În situaţia în care raportul final cuprinde informaţiile referitoare la criteriile de potrivire prevăzute la art. 46 alin. (2) şi atestatul mai are o valabilitate de cel puţin un an, responsabilul de caz al familiei transmite adoptatorului/familiei adoptatoare care se află în perioada de monitorizare postadopţie, prin poştă, fax sau poştă electronică, o informare cu privire la prioritatea sa cu privire la adopţia fratelui copilului care se află în procedură de adopţie.
(6) În situaţia în care raportul final nu cuprinde informaţiile referitoare la criteriile de potrivire prevăzute la art. 46 alin. (2) şi atestatul are o valabilitate de cel mult un an sau, după caz, atestatul a expirat, responsabilul de caz al familiei transmite adoptatorului/familiei adoptatoare care se află în perioada de monitorizare postadopţie, prin poştă, fax sau poştă electronică, o informare cu privire la necesitatea realizării unei noi evaluări sociale şi psihologice.
ART. 38
(1) Evaluarea socială prevăzută la art. 36 alin. (6), respectiv la art. 37 alin. (6) presupune realizarea unei vizite la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare, în vederea verificării condiţiilor de locuit şi, după caz, a situaţiei economice a persoanei/familiei şi a cheltuielilor persoanei/familiei.
(2) Evaluarea psihologică prevăzută la art. 36 alin. (6), respectiv la art. 37 alin. (6) presupune parcurgerea unui număr de cel puţin două întâlniri de evaluare/consiliere, rezultatele evaluării psihologice şi recomandările formulate fiind consemnate în fişele de evaluare psihologică.
(3) Dispoziţiile art. 16-23 se aplică în mod corespunzător.
ART. 39
Dispoziţiile prezentei secţiuni nu sunt aplicabile în situaţia adopţiei copilului pentru care a fost instituită tutela, fiind aplicabile prevederile art. 41.
SECŢIUNEA a 2-a
Luarea în evidenţă a copilului de către compartimentul de specialitate
ART. 40
(1) În termen de 5 zile lucrătoare de la data stabilirii finalităţii planului individualizat de protecţie ca fiind adopţia internă, managerul de caz predă compartimentului de specialitate, în copie, dosarul copilului. Managerul de caz are obligaţia de a transmite de îndată compartimentului de specialitate orice informaţie sau document cu privire la copil şi familie obţinute ulterior transmiterii dosarului, până la încuviinţarea adopţiei.
(2) Compartimentul de specialitate ia în evidenţă cazul, fiind desemnat responsabilul de caz al copilului. În cazul fraţilor se desemnează acelaşi responsabil de caz.
(3) Persoana cu atribuţii de responsabil de caz al copilului nu poate fi desemnată să îndeplinească atribuţii de responsabil de caz al adoptatorului/familiei adoptatoare.
ART. 41
(1) În situaţia copilului pentru care a fost instituită tutela, solicitarea formulată de tutore în vederea introducerii acţiunii de deschidere a procedurii adopţiei este înregistrată la direcţia în a cărei rază teritorială este situat domiciliul copilului, care are obligaţia desemnării unui responsabil de caz pentru copil.
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin. (1) responsabilul de caz al copilului verifică îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. c) din lege şi identifică elementele necesare în măsură să susţină că adopţia răspunde interesului superior al copilului, întocmeşte un raport care urmează a fi anexat cererii de deschidere a procedurii adopţiei şi introduce în R.N.A. informaţiile referitoare la copil. În cazul în care responsabilul de caz al copilului nu identifică elementele necesare să susţină faptul că adopţia este în interesul superior al copilului, întocmeşte un raport motivat.
SECŢIUNEA a 3-a
Deschiderea procedurii adopţiei
ART. 42
(1) Ulterior preluării dosarului copilului de către compartimentul de specialitate, direcţia sesizează, în termenul prevăzut la art. 31 din lege, instanţa judecătorească în vederea deschiderii procedurii adopţiei, anexând la cerere, după caz, documentele prevăzute în anexa nr. 2.
(2) În cazul fraţilor pentru care managerul de caz a apreciat că la momentul predării dosarului nu pot fi realizate demersuri de adopţie separată a acestora este formulată o singură cerere prin care se solicită instanţei judecătoreşti deschiderea procedurii adopţiei pentru aceştia.
(3) În situaţia în care, după deschiderea procedurii adopţiei, managerul de caz consideră că este în interesul superior al fraţilor separarea lor, acesta întocmeşte un raport motivat, avizat de conducerea direcţiei, pe care îl transmite responsabilului de caz al copilului. Acesta poate reveni asupra deciziei luate în această privinţă, până la momentul intrării unuia dintre fraţi în etapa de potrivire practică. Responsabilul de caz al copilului încarcă raportul în R.N.A.
ART. 43
Direcţia în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului este obligată să actualizeze în R.N.A. informaţiile cu privire la copiii pentru care s-a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei. Informaţiile sunt însoţite de copia electronică a hotărârii judecătoreşti definitive privind deschiderea procedurii adopţiei.
ART. 44
Dispoziţiile prezentului capitol nu se aplică în situaţia adopţiei copilului de către soţul părintelui său firesc sau adoptiv.
CAP. IV
Potrivirea iniţială şi practică în cadrul procedurii adopţiei interne
SECŢIUNEA 1
Potrivirea iniţială
ART. 45
(1) Procesul de potrivire iniţială constă în identificarea şi selectarea persoanei/familiei adoptatoare atestate în vederea adopţiei care, din punctul de vedere al criteriilor de potrivire iniţială, corespunde nevoilor copilului.
(2) Potrivirea iniţială se realizează pornind de la nevoile şi caracteristicile copilului adoptabil, luând în considerare capacitatea adoptatorului/familiei adoptatoare atestat/atestate de a răspunde acestora, şi este realizată de către responsabilul de caz al copilului.
ART. 46
(1) Pentru fiecare copil aflat în evidenţa R.N.A. cu hotărâre definitivă de deschidere a procedurii de adopţie se generează lista cu adoptatorii/familiile adoptatoare atestate. În cazul fraţilor inseparabili, lista este comună.
(2) Includerea adoptatorilor/familiilor adoptatoare în cadrul listei se face în funcţie de gradul în care aceştia răspund nevoilor şi caracteristicilor copilului, menţionate mai jos, şi care reprezintă criterii de potrivire iniţială:
a) vârsta copilului;
b) sexul copilului;
c) numărul de copii pe care familia îi poate îngriji;
d) starea de sănătate a copilului.
(3) Ulterior aplicării criteriilor prevăzute la alin. (2), în listă se includ cu prioritate adoptatorii/familiile adoptatoare atestate, prevăzute la art. 39 alin. (2) din lege.
(4) În primele 6 luni de la eliberarea atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare care răspunde în aceeaşi măsură criteriilor de includere în cadrul listei şi care locuieşte în fapt la adresa de domiciliu/reşedinţă din acelaşi judeţ/sector cu cel al copilului se ierarhizează în listă în funcţie de vechimea atestatelor.
(5) Începând cu luna a 7-a de la eliberarea atestatului, adoptatorii care răspund în aceeaşi măsură criteriilor de includere în cadrul listei se ierarhizează la nivel naţional exclusiv în funcţie de vechimea atestatelor.
(6) În situaţia prevăzută la alin. (5), dacă adoptatorii răspund în aceeaşi măsură criteriilor de includere în cadrul listei şi au aceeaşi vechime a atestatului, ierarhizarea se face începând cu acei adoptatori care locuiesc în fapt la adresa de domiciliu/reşedinţă din acelaşi judeţ/sector cu cel al copilului.
(7) În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare a mai fost atestat/atestată, pentru stabilirea vechimii se va lua în considerare data primei dispoziţii de atestare, cu condiţia să nu existe întreruperi mai mari de două luni între data expirării valabilităţii atestatului şi data emiterii noii dispoziţii de atestare.
(8) După împlinirea termenului prevăzut de lege la art. 60 alin. (2), în liste sunt incluşi şi adoptatorii cu reşedinţa obişnuită în străinătate.
(9) În situaţia în care, ulterior aplicării dispoziţiilor alin. (4)-(6), în lista unui copil există mai mulţi adoptatori/familii adoptatoare atestaţi/atestate care răspund în aceeaşi măsură criteriilor enunţate, aceştia se includ împreună pe prima poziţie a listei generate din R.N.A.
ART. 47
(1) Persoanele prevăzute la art. 46 alin. (3) care doresc să adopte numai copilul/copiii faţă de care au prioritate nu vor fi incluse în listele altor copii.
(2) Prin excepţie de la prevederile art. 46 alin. (4)-(6), persoanele atestate care beneficiază de prioritate în realizarea potrivirii conform art. 46 alin. (3) şi care răspund în aceeaşi măsură criteriilor de potrivire iniţială sunt incluse împreună pe prima poziţie a listei generate din R.N.A.
ART. 48
În lista prevăzută la art. 46 nu se include adoptatorul/familia adoptatoare atestat/atestată cu reşedinţa obişnuită în România care şi-a exprimat intenţia de a adopta internaţional un copil cu reşedinţa obişnuită în străinătate. Cererea şi documentaţia depuse de aceste persoane se transmit autorităţilor străine ale statului de origine al copilului, prin intermediul A.N.D.P.D.C.A., în conformitate cu cerinţele legislaţiei statului respectiv.
ART. 49
(1) Potrivirea iniţială se realizează în termen de maximum 7 zile calendaristice de la generarea listei prin completarea fişei sintetice de potrivire pe baza analizării informaţiilor detaliate cuprinse în dosarul copilului, în raportul final de evaluare a adoptatorului/familiei adoptatoare şi, după caz, în rapoartele anuale de reevaluare.
(2) Analiza informaţiilor se realizează de către responsabilul de caz al copilului în colaborare cu psihologul din cadrul compartimentului de specialitate şi responsabilul de caz al familiei. În procesul de analiză poate fi consultat managerul de caz sau persoana de referinţă a copilului.
(3) Fişa sintetică de potrivire cuprinde propunerea de iniţiere a procedurii de potrivire practică cu adoptatorul/familia adoptatoare de pe listă sau reluarea procedurii. Responsabilul de caz al copilului introduce informaţiile referitoare la iniţierea procedurii de potrivire practică sau, după caz, reluarea procedurii de potrivire iniţială în R.N.A.
(4) Responsabilul de caz al copilului are obligaţia ca, cel puţin o dată la 7 zile calendaristice, să consulte lista prevăzută la art. 46 şi să reia procedura de potrivire iniţială cu adoptatorul/familia adoptatoare aflat/aflată pe prima poziţie din listă.
(5) În situaţia în care pe prima poziţie a listei generate din R.N.A. sunt incluse mai multe persoane, această analiză se realizează simultan cu toate aceste persoane, urmând ca responsabilul de caz al copilului să propună motivat iniţierea potrivirii practice cu cel mai potrivit/cea mai potrivită adoptator/familie adoptatoare.
ART. 50
(1) Responsabilul de caz al familiei informează lunar adoptatorul/familia adoptatoare care a fost inclus/inclusă pe listă şi pentru care potrivirea practică nu a fost iniţiată cu privire la motivele pentru care potrivirea iniţială a fost reluată.
(2) Adoptatorul/Familia adoptatoare care nu a fost inclus/inclusă pe liste 3 luni consecutive este informat/informată trimestrial de către responsabilul de caz al familiei cu privire la motivele pentru care nu a fost inclus/inclusă.
ART. 51
Prevederile art. 46-50 nu se aplică copiilor care au împlinit vârsta de 14 ani.
SECŢIUNEA a 2-a
Potrivirea practică
ART. 52
(1) Potrivirea practică presupune facilitarea contactului direct între copil şi adoptator/familia adoptatoare prin:
a) întâlniri ale copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare la sediul direcţiei;
b) vizitarea copilului la domiciliul persoanei, familiei, asistentului maternal sau serviciului de tip rezidenţial;
c) întâlniri ale copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare într-un loc neutru în raport cu copilul, cu sau fără supravegherea modului în care relaţiile personale sunt întreţinute, în funcţie de interesul superior al copilului;
d) găzduirea copilului, pentru o perioadă de maximum 7 zile calendaristice consecutive, de către adoptatorul/familia adoptatoare. În situaţii excepţionale responsabilul de caz al familiei poate propune prelungirea perioadei de găzduire cu maximum 7 zile calendaristice.
(2) Potrivirea practică se realizează în termen de maximum 3 luni de la exprimarea acordului adoptatorului/familiei adoptatoare prevăzut la art. 55 alin. (2) cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică. În situaţii temeinic motivate de către responsabilul de caz al copilului, care ţin exclusiv de interesul superior al copilului, potrivirea practică poate fi prelungită cu maximum 30 de zile calendaristice.
(3) Iniţierea potrivirii practice se realizează de către responsabilul de caz al copilului care contactează de îndată responsabilul de caz al familiei, iar acesta informează adoptatorul/familia adoptatoare cu privire la rezultatul potrivirii iniţiale şi îl invită să se prezinte în termen de 7 zile calendaristice la sediul direcţiei. Pentru motive obiective, neimputabile solicitantului, la cererea motivată a acestuia, termenul poate fi prelungit cu 7 zile calendaristice. Informarea se poate realiza telefonic sau prin intermediul unei notificări transmise prin fax sau poştă electronică.
(4) În cadrul întâlnirii de la sediul direcţiei, responsabilul de caz al copilului face adoptatorului/familiei adoptatoare o scurtă prezentare a copilului, însoţită de fotografii recente, punând accent pe nevoile acestuia. În situaţii justificate, informarea poate fi făcută de responsabilul de caz al familiei.
(5) În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare nu se prezintă la direcţie în termenele prevăzute la alin. (3), pentru copil se reia procedura de potrivire iniţială prevăzută la art. 46.
(6) În termen de 3 zile calendaristice de la prezentarea informaţiilor despre copil, adoptatorul/familia adoptatoare transmite compartimentului de specialitate acordul sau, după caz, refuzul cu privire la demararea potrivirii practice. Refuzul continuării este motivat şi este anexat la fişa sintetică de potrivire. Responsabilul de caz al copilului introduce informaţiile referitoare la refuz în R.N.A. şi reia procedura de potrivire iniţială prevăzută la art. 46.
(7) În cazul în care adoptatorul/familia adoptatoare se află în situaţia de a fi refuzat de 5 ori continuarea potrivirii practice, acesta/aceasta are obligaţia de a parcurge un program de consiliere psihologică oferit de direcţie sau, după caz, de O.P.A. Programul este obligatoriu, cuprinde un număr de minimum 3 întâlniri, dar fără a depăşi 90 de zile calendaristice de la data ultimei potriviri, iar până la finalizarea acestuia demersurile de potrivire cu adoptatorul/familia adoptatoare se suspendă.
(8) La finalul programului de consiliere psihologul întocmeşte un raport care conţine în mod obligatoriu punctul de vedere cu privire la menţinerea sau, după caz, modificarea criteriilor iniţiale, precum şi propunerea motivată cu privire la menţinerea atestatului şi continuarea demersurilor de potrivire sau, după caz, de retragere a atestatului. Copia raportului este transmisă persoanei/familiei adoptatoare în termen 5 zile calendaristice de la înregistrare.
ART. 53
În vederea facilitării procedurii de potrivire practică, responsabilul de caz al copilului din cadrul compartimentului de specialitate colaborează cu managerul de caz al acestuia. Managerul de caz are obligaţia de a informa persoanele implicate în creşterea şi îngrijirea copilului cu privire la iniţierea procesului de potrivire practică şi la obligaţia acestora de a sprijini copilul în procesul de acomodare cu adoptatorul/familia adoptatoare.
ART. 54
Dacă adoptatorul/familia adoptatoare îşi dă acordul pentru continuarea potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului, adoptatorul/familia adoptatoare şi responsabilul de caz al acestuia/acestora stabilesc de comun acord data primei întâlniri cu copilul, care se realizează în maximum 7 zile lucrătoare de la data exprimării acordului şi, în situaţii temeinic motivate, se realizează în maximum 14 zile lucrătoare. Anterior organizării primei întâlniri cu copilul, adaptatorul/familia adoptatoare transmite o declaraţie prin care confirmă că se menţin condiţiile de la ultima reevaluare şi că nu au intervenit modificări în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor de fond.
ART. 55
(1) Prima întâlnire are loc în mediul de viaţă al copilului, fără a i se aduce la cunoştinţă scopul acesteia. Copilul este asistat în mod obligatoriu de persoana sa de referinţă.
(2) În termen de 3 zile calendaristice de la data primei întâlniri cu copilul, adoptatorul/familia adoptatoare îşi exprimă în scris acordul cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică.
ART. 56
(1) În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare îşi dă acordul cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică, responsabilul de caz al copilului stabileşte de comun acord cu acesta/aceasta calendarul întâlnirilor şi modul de realizare a acestora, precum şi participanţii la întâlniri. Psihologul participă la cel puţin două dintre întâlnirile stabilite.
(2) Întâlnirile au drept scop realizarea treptată a acomodării cu adoptatorul/familia adoptatoare şi pot fi realizate în mediul de viaţă al copilului, în mediul de viaţă al adoptatorului/familiei adoptatoare, precum şi în afara acestora. La întâlnirile copilului cu familia adoptatoare participă ambii soţi.
(3) Numărul întâlnirilor necesare pentru constatarea compatibilităţii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare se stabileşte de către cei 2 responsabili de caz, al copilului şi al familiei, în funcţie de particularităţile şi evoluţia relaţiei dintre ei. Numărul minim al întâlnirilor este de 6, la cel puţin două dintre ele participă psihologul, una este organizată în mediul de viaţă al adoptatorului/familiei adoptatoare sau, după caz, în alte locaţii propuse de adoptator/familia adoptatoare şi cel puţin una în mediul de viaţă al copilului. Este interzis ca ultima întâlnire programată să fie cea de găzduire a copilului de către adoptator/familia adoptatoare.
(4) La finalul potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului, cu consultarea responsabilului de caz al adoptatorului/familiei adoptatoare şi a psihologului, întocmeşte raportul de potrivire care conţine în mod obligatoriu concluziile privind compatibilitatea dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare, precum şi propunerea de continuare sau încetare a procedurii de adopţie. Raportul de potrivire este încărcat în R.N.A.
ART. 57
(1) Dacă pe parcursul potrivirii practice copilul nu se acomodează cu adoptatorul/familia adoptatoare, responsabilul de caz al copilului, psihologul sau, după caz, responsabilul de caz al familiei sunt obligaţi să analizeze şi să consemneze într-un document motivul/motivele pentru care copilul nu se acomodează cu adoptatorul/familia adoptatoare şi să propună încetarea procedurii de potrivire.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), responsabilul de caz al copilului încarcă documentul care cuprinde motivul/motivele care au stat la baza propunerii de încetare a potrivirii practice în R.N.A. şi informează managerul de caz al copilului cu privire la încetarea potrivirii practice. Pentru copil se reia procedura de potrivire iniţială conform prevederilor art. 46.
(3) După fiecare potrivire practică încetată, în cadrul căreia au avut loc cel puţin două întâlniri ale copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, copilul este în mod obligatoriu consiliat de către psihologul din cadrul echipei multidisciplinare şi monitorizat de către managerul de caz, iar adoptatorul/familia adoptatoare este consiliat de către psihologul din cadrul compartimentului de specialitate.
(4) Responsabilul de caz al copilului are obligaţia de a informa, prin orice mijloc de comunicare, adoptatorul/familia adoptatoare cu privire la motivul/motivele propunerii de încetare a potrivirii practice.
ART. 58
(1) Dispoziţiile referitoare la realizarea potrivirii practice nu sunt aplicabile în situaţiile prevăzute la art. 45 alin. (1) din lege.
(2) În situaţiile prevăzute la art. 45 alin. (1) din lege se aplică dispoziţiile legale referitoare la întocmirea raportului cu privire la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori necesar a fi transmis instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei.
(3) În situaţia persoanelor prevăzute la art. 46 alin. (3) dispoziţiile referitoare la potrivirea practică se aplică numai în situaţia în care copilul/copiii nu se află în plasament/tutelă la adoptator sau familia adoptatoare. În cazul în care aceştia se află în plasament/tutelă la adoptator sau familia adoptatoare de mai puţin de 6 luni, se aplică numai dispoziţiile referitoare la întocmirea raportului de potrivire.
(4) Rapoartele prevăzute la alin. (2) şi (3) se întocmesc după realizarea de către responsabilul de caz al copilului a minimum două vizite la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare dacă copilul locuieşte cu aceştia şi a minimum două întâlniri ale adoptatorului/familiei adoptatoare cu copilul, desfăşurate în mediul de viaţă al acestora, dacă aceştia nu au locuit împreună.
ART. 59
După demararea etapei de potrivire practică, adoptatorul/familia adoptatoare care se află în etapa de potrivire practică nu este inclus/inclusă în cadrul altor liste ale copiilor şi nici nu consultă profilul public până la finalizarea raportului de potrivire practică.
SECŢIUNEA a 3-a
Profilul public al copilului adoptabil
ART. 60
(1) R.N.A. conţine o secţiune distinctă, denumită profil public, în care sunt incluse următoarele categorii de copii adoptabili:
a) cei pentru care în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de adopţie nu sa iniţiat potrivire practică;
b) cei pentru care în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de adopţie, deşi a fost iniţiată etapa potrivirii practice, aceasta a eşuat;
c) cei pentru care în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de adopţie, deşi a fost pronunţată o hotărâre de încredinţare în vederea adopţiei, aceasta a fost revocată.
(2) În cadrul secţiunii prevăzute la alin. (1) se introduc şi copiii pentru care lista generată din R.N.A., conform criteriilor prevăzute la art. 46, nu conţine timp de 3 luni consecutiv niciun/nicio adoptator/familie adoptatoare atestat/atestată.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică copiilor care au împlinit vârsta de 14 ani.
ART. 61
(1) După includerea categoriilor de copii prevăzute la art. 60 alin. (1) în profilul public, procedura de potrivire iniţială prevăzută în cadrul adopţiei interne continuă, cu consultarea listei de către responsabilul de caz al copilului cel puţin o dată la 30 de zile calendaristice.
(2) În termen de 5 zile calendaristice de la expirarea termenelor prevăzute la art. 60 alin. (1), responsabilul de caz al copilului creează în profilul public o secţiune pentru fiecare copil.
(3) Secţiunea conţine o fotografie actuală a copilului sau, după caz, o imagine reprezentativă aleasă împreună cu acesta, precum şi următoarele informaţii:
a) prenumele copilului;
b) judeţul de domiciliu al copilului;
c) vârsta copilului;
d) descrierea succintă a nevoilor de sănătate, emoţionale şi educaţionale ale copilului;
e) principalele trăsături de personalitate şi interesele/ abilităţile/aptitudinile copilului.
(4) Secţiunea poate include şi mesaje vocale sau imagini video cu activităţi ale copilului. Opinia copilului este luată în considerare în funcţie de vârsta şi gradul său de maturitate.
(5) Informaţiile şi fotografiile din secţiune sunt actualizate de responsabilul de caz al copilului anual sau ori de câte ori intervine o schimbare în situaţia copilului.
(6) În cazul fraţilor, anterior creării secţiunii, managerul de caz al copiilor analizează dacă aceştia pot fi separaţi sau nu şi întocmeşte o notă motivată cu privire la decizia luată, pe care o pune la dispoziţia responsabilului de caz al copilului. Pentru fraţii pentru care managerul de caz a decis că nu pot fi separaţi în cadrul procedurii de adopţie profilul este comun.
ART. 62
În scopul conştientizării problematicii şi nevoilor copiilor din profilul public, A.N.D.P.D.C.A., direcţiile şi O.P.A. pot organiza campanii de informare şi promovare a adopţiei.
ART. 63
(1) Profilul public al copilului adoptabil este accesat de adoptator/familia adoptatoare exclusiv la sediul direcţiei. Accesarea se face pe baza unui nume de utilizator şi a unei parole ce sunt atribuite de către A.N.D.P.D.C.A, la solicitarea direcţiei.
(2) Persoana/Familia atestată poate consulta pe bază de programare informaţii referitoare la copiii incluşi în profilul public la sediul direcţiei de la domiciliu sau de la reşedinţă. Pe tot parcursul procesului de consultare adoptatorul/familia adoptatoare beneficiază de suportul reprezentanţilor compartimentului de adopţie din cadrul direcţiei la care are loc consultarea. Persoana/Familia atestată care a fost evaluată de O.P.A. poate fi însoţită de un reprezentant al acestuia.
(3) Anterior demarării procedurii de consultare, responsabilul de caz al familiei verifică dacă adoptatorul/familia adoptatoare este selectat/selectată în cadrul listei unui copil adoptabil pentru potrivirea iniţială.
(4) În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare este selectat/selectată în cadrul listei unui copil adoptabil, înainte de a demara procedura de potrivire cu un copil din profilul public, optează în scris între aceasta şi cea de potrivire iniţială pe listă. Responsabilul de caz al familiei introduce în R.N.A. opţiunea adoptatorului/familiei adoptatoare.
(5) Adoptatorul poate consulta informaţiile oricărui copil inclus în profilul public, indiferent de criteriile de potrivire conţinute în raportul final de evaluare.
(6) Dacă în urma consultării profilului public adoptatorul/familia adoptatoare identifică un copil, un reprezentant al compartimentului adopţii introduce opţiunea de indisponibil pentru copil în R.N.A.
(7) După introducerea menţiunii de indisponibil în R.N.A., responsabilul de caz al familiei solicită de îndată toate informaţiile referitoare la copil pentru a fi prezentate adoptatorului/familiei adoptatoare.
(8) Responsabilul de caz al copilului are obligaţia de a pune la dispoziţia responsabilului de caz al familiei sau, după caz, de a transmite acestuia informaţiile prevăzute la alin. (7) în termen de 3 zile calendaristice de la primirea solicitării, dacă adoptatorul/familia adoptatoare are domiciliul/reşedinţa în judeţul/sectorul din care provine copilul, şi în termen de 5 zile calendaristice, dacă adoptatorul/familia adoptatoare are domiciliul în alt judeţ/sector.
(9) Adoptatorul/Familia adoptatoare nu poate intra simultan în potrivire cu mai mulţi copii din profilul public, cu excepţia situaţiei în care copiii sunt fraţi inseparabili. După demararea unei potriviri practice cu un copil sau cu un grup de fraţi de pe profilul public, o nouă consultare a acestuia poate fi programată numai după finalizarea raportului de potrivire practică.
(10) Procedura de potrivire practică se realizează cu aplicarea dispoziţiilor art. 52-57. O atenţie suplimentară se acordă modului în care adoptatorii reuşesc să răspundă nevoilor particulare ale copiilor din profilul public.
(11) Demersurile de potrivire iniţială se reiau, dacă este cazul, atât prin generarea listei prevăzute la art. 46, cât şi prin consultarea copiilor incluşi în profilul public.
(12) Raportul de potrivire va evidenţia nevoile particulare ale copilului din profilul public, capacitatea adoptatorului/familiei adoptatoare de a răspunde acestora, eventualele aspecte necesar a fi monitorizate în perioada de încredinţare în vederea adopţiei, precum şi serviciile/activităţile de sprijin şi suport necesare. La cererea adoptatorului/familiei adoptatoare ori la propunerea direcţiei sau a O.P.A, activităţile postadopţie prevăzute la art. 99 alin. (4) din lege pot fi asigurate şi pe durata încredinţării în vederea adopţiei.
CAP. V
Încredinţarea în vederea adopţiei
SECŢIUNEA 1
Aspecte generale
ART. 64
(1) În termen de 5 zile calendaristice de la întocmirea raportului de potrivire, direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul copilului sesizează instanţa judecătorească pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.
(2) Odată cu cererea de încredinţare în vederea adopţiei, direcţia solicită instanţei să se pronunţe şi cu privire la revocarea măsurii de protecţie specială.
(3) La cererea de încredinţare în vederea adopţiei se anexează documentele prevăzute în anexa nr. 1 lit. a), d), f), h), k) şi l), precum şi următoarele:
a) certificatul de naştere al copilului, în copie certificată de către direcţie pentru conformitate cu originalul;
b) hotărârea judecătorească definitivă privind deschiderea procedurii adopţiei, în copie certificată de către direcţie;
c) raportul de potrivire, conţinând propunerea de sesizare a instanţei judecătoreşti pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei;
d) dispoziţia şi atestatul de adoptator/familie adoptatoare apt/aptă să adopte, în copie certificată de către direcţie pentru conformitate cu originalul.
ART. 65
(1) Executarea hotărârii judecătoreşti prin care s-a admis cererea de încredinţare în vederea adopţiei se face în baza unui certificat de grefă.
(2) Termenul pentru care s-a dispus încredinţarea se calculează de la data mutării efective a copilului la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare.
(3) Mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare se evidenţiază într-un document întocmit în dublu exemplar şi semnat de către reprezentantul direcţiei şi de către adoptator/familia adoptatoare, datat şi înregistrat la direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială a fost protejat copilul.
(4) În situaţia în care încredinţarea în vederea adopţiei se dispune la un adoptator/o familie adoptatoare dintr-un alt sector/judeţ decât cel în care a fost protejat copilul, direcţia prevăzută la alin. (3) are obligaţia ca în termen de două zile lucrătoare să transmită documentul în care se consemnează mutarea copilului direcţiei în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare, în vederea luării în evidenţă şi a întocmirii rapoartelor bilunare de urmărire a evoluţiei copilului.
(5) Preluarea copilului este realizată în mod obligatoriu de către adoptator sau de către cel puţin unul dintre soţii din familia adoptatoare.
SECŢIUNEA a 2-a
Urmărirea evoluţiei copilului pe perioada încredinţării în vederea adopţiei
ART. 66
Urmărirea evoluţiei copilului încredinţat în vederea adopţiei şi a relaţiilor dintre acesta şi adoptator/familia adoptatoare se realizează în noul mediu de viaţă al copilului, prima vizită în acest scop având loc în prima săptămână de la mutarea efectivă a copilului la adoptator/familia adoptatoare.
ART. 67
(1) Rapoartele bilunare prevăzute de lege conţin constatările rezultate ca urmare a evaluării relaţiilor dintre copil şi familie, în urma vizitelor efectuate de către responsabilul de caz al familiei din cadrul compartimentului de specialitate sau cel al O.P.A, precum şi propuneri vizând, după caz, menţinerea, prelungirea sau revocarea încredinţării în vederea adopţiei. În raport cu vârsta şi gradul de maturitate a copilului, în aceste rapoarte este menţionată şi opinia copilului, rezultată ca urmare a unor discuţii personale cu copilul.
(2) Responsabilul de caz al familiei din compartimentul de specialitate al direcţiei are obligaţia de a transmite adoptatorului/familiei adoptatoare, în termen de 5 zile calendaristice de la întocmire şi înregistrare, o copie a raportului bilunar.
(3) Responsabilul de caz al familiei din cadrul O.P.A. are obligaţia de a transmite direcţiei raportul bilunar în termen de maximum 5 zile calendaristice de la întocmire şi înregistrare. O copie a raportului o înmânează sau, după caz, o transmite adoptatorului/familiei adoptatoare în acelaşi termen.
ART. 68
În vederea facilitării integrării copilului în noul mediu de viaţă, în perioada pentru care s-a dispus încredinţarea în vederea adopţiei, la propunerea responsabilului de caz al familiei, direcţia sau O.P.A. oferă servicii de consiliere psihologică şi de suport care răspund nevoilor identificate în această etapă.
ART. 69
La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, pe baza informaţiilor din rapoartele bilunare, responsabilul de caz al familiei din cadrul compartimentului adopţii sau cel al O.P.A. întocmeşte raportul final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptator care conţine propunerea vizând încuviinţarea adopţiei, prelungirea perioadei de încredinţare în vederea adopţiei sau revocarea acesteia.
ART. 70
(1) În situaţia în care, în perioada de încredinţare în vederea adopţiei, adoptatorul/familia adoptatoare îşi schimbă domiciliul în raza administrativ-teritorială a altei direcţii, competenţa continuării instrumentării procedurilor de adopţie revine direcţiei în a cărei rază administrativ-teritorială este situat noul domiciliu.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), dosarul adoptatorului/familiei adoptatoare şi copilului se transmite de îndată, în original, direcţiei în a cărei rază administrativ-teritorială este situat noul domiciliu.
SECŢIUNEA a 3-a
Prelungirea şi revocarea încredinţării în vederea adopţiei
ART. 71
(1) În situaţia în care, în urma vizitelor efectuate, responsabilul de caz al familiei consideră că este necesară prelungirea încredinţării în vederea adopţiei, în termen de 5 zile calendaristice de la data înregistrării raportului final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptator, în care este consemnat şi termenul propus pentru prelungire, direcţia sesizează instanţa judecătorească cu o cerere în acest sens.
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) adresată instanţei judecătoreşti prelungeşte de drept perioada stabilită iniţial pentru încredinţarea în vederea adopţiei.
ART. 72
(1) În situaţiile în care se solicită revocarea încredinţării în vederea adopţiei, cererea adresată instanţei judecătoreşti conţine şi solicitarea cu privire la instituirea unei măsuri de protecţie specială pentru copil în condiţiile Legii nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Propunerea de instituire a măsurii de protecţie are în vedere asigurarea continuităţii îngrijirii copilului, respectiv stabilirea măsurii de protecţie la persoana, familia, asistentul maternal sau serviciul de tip rezidenţial la care s-a aflat înainte de încredinţarea în vederea adopţiei.
(2) În situaţia în care copilul a avut măsura de protecţie specială în aceeaşi unitate administrativ-teritorială în care se află adoptatorul/familia adoptatoare care l-a avut încredinţat în vederea adopţiei, direcţia are obligaţia de a prelua de îndată copilul. Dispoziţiile prevăzute la art. 65 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(3) În situaţia în care copilul a avut măsura de protecţie specială în altă unitate administrativ-teritorială faţă de cea în care se află adoptatorul/familia adoptatoare care l-a avut încredinţat în vederea adopţiei, direcţia de la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare are obligaţia de a informa de îndată direcţia care a avut în evidenţă copilul cu privire la decizia instanţei.
(4) Direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială este plasat copilul are obligaţia de a prelua copilul în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la informarea de către direcţia de la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare.
CAP. VI
Procedura de plată a indemnizaţiei de acomodare şi a măsurilor pentru susţinerea şi stimularea adopţiei interne
SECŢIUNEA 1
Procedura de plată a indemnizaţiei care se acordă pe perioada concediului de acomodare
ART. 73
(1) Plata indemnizaţiei lunare aferente concediului de acomodare, prevăzută de lege, se face pe baza cererii persoanei îndreptăţite aflate în concediul de acomodare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3.
(2) Cererea este însoţită de actele prevăzute de lege, precum şi de copia actului de identitate al solicitantului, copia certificatului de naştere al copilului şi acte doveditoare privind realizarea de venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor art. 67, art. 76 alin. (1) şi (2) şi art. 103 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Pentru acordarea indemnizaţiei lunare aferente concediului de acomodare, cererea şi documentele justificative prevăzute la alin. (1) şi (2) se depun în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei şi se înregistrează la agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială judeţeană şi, respectiv, a municipiului Bucureşti în a cărei rază administrativ-teritorială are domiciliul persoana îndreptăţită, denumită în continuare agenţie teritorială.
(4) În situaţia în care cererea este depusă după termenul prevăzut la alin. (3), dar până la împlinirea termenului pentru care a fost dispusă încredinţarea în vederea adopţiei, drepturile se acordă de la data la care este depusă cererea.
(5) Cererea şi documentele justificative se depun în format letric sau, după caz, în format electronic.
(6) Plata indemnizaţiei lunare aferente concediului de acomodare se realizează pe fracţiuni de lună, în funcţie de data la care a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei sau, în cazul prevăzut la alin. (4), de la data depunerii cererii.
(7) Actele doveditoare privind realizarea de venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor art. 67, art. 76 alin. (1) şi (2) şi art. 103 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi nivelul lunar, trimestrial sau anual al acestora, eliberate de angajator sau de organele competente, sunt, după caz, următoarele:
a) documentul eliberat de angajator sau de entităţile asimilate angajatorului, care au calitatea de plătitori de venituri supuse impozitului, ori, după caz de autorităţile fiscale din care să rezulte că adoptatorul a realizat timp de 12 luni în ultimii 2 ani anterior emiterii hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei venituri din salarii şi asimilate salariilor sau de autoritatea competentă, în caz de dizolvare, faliment ori lichidare judiciară a angajatorului. Documentul se completează potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4;
b) documentul conţinând veniturile realizate în anii anteriori emiterii hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei sau, după caz, dovada privind venitul calculat în vederea plăţii anticipate a impozitului, eliberată de autorităţile competente, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
c) documentul emis de organele competente, în cazul persoanelor care realizează venituri profesionale neimpozabile;
d) documentul emis de organele competente, în cazul asociaţilor unici, privind veniturile realizate de aceştia.
ART. 74
(1) Cererea pentru acordarea indemnizaţiei se soluţionează în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie emisă de directorul executiv al agenţiei teritoriale, şi se comunică persoanei îndreptăţite în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii ei.
(2) Contestaţiile formulate împotriva deciziei prevăzute la alin. (1) se soluţionează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 75
(1) Indemnizaţia se plăteşte prin mandat poştal sau, după caz, în cont bancar sau alt mijloc electronic de plată, în funcţie de opţiunea persoanei îndreptăţite, indicată în cerere.
(2) Plata indemnizaţiei se efectuează începând cu ziua următoare celei în care a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei cu respectarea prevederilor art. 73 alin. (3)-(6).
(3) În cazul achitării indemnizaţiei prin mandat poştal, sumele aferente plăţilor ocazionate de efectuarea plăţii indemnizaţiei sunt stabilite prin legea bugetului de stat.
(4) În cazul plăţii indemnizaţiei în cont curent personal sau în cont de card, agenţiile teritoriale efectuează plata prin unităţile bancare pe bază de borderou, în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru alte beneficii de asistenţă socială acordate de la bugetul de stat.
(5) În cazul în care persoana îndreptăţită solicită schimbarea opţiunii de plată a indemnizaţiei, aceasta depune cerere şi documentele justificative prevăzute la art. 73 la agenţia teritorială, în a cărei rază administrativ-teritorială are domiciliul. Soluţionarea cererii se face cu aplicarea dispoziţiilor prevăzute la art. 76.
(6) În cazul schimbării adresei de domiciliu sau de reşedinţă în aria de competenţă a aceleiaşi agenţii teritoriale care a efectuat plata drepturilor până la apariţia modificării, persoana îndreptăţită comunică în scris, în termen de 5 zile lucrătoare, agenţiei teritoriale modificarea.
(7) În cazul în care noua adresă de domiciliu se află în aria de competenţă a altei agenţii teritoriale, agenţia teritorială care a efectuat plata până la apariţia modificării procedează la încetarea plăţii şi comunică în scris agenţiei teritoriale din judeţul de domiciliu al persoanei îndreptăţite datele necesare în vederea reluării plăţii, menţionând obligatoriu ultima lună pentru care s-a efectuat plata, cuantumul, precum şi suma restantă defalcată pe fiecare lună.
(8) În situaţia prevăzută la alin. (7), persoana îndreptăţită depune la agenţia teritorială în a cărei rază administrativ-teritorială şi-a stabilit noul domiciliu sau reşedinţa actele doveditoare, pe baza cărora directorul executiv al acesteia emite o nouă decizie de acordare a dreptului.
ART. 76
(1) Pentru stabilirea dreptului şi a cuantumului indemnizaţiei de acomodare perioada prevăzută la art. 50 alin. (1^1) din lege reprezintă perioada de 2 ani înainte de data emiterii hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei şi cuprinde 24 de luni calculate începând cu luna calendaristică în care s-a emis hotărârea, care este inclusă în această perioadă.
(2) Perioada de 12 luni prevăzută la art. 50 alin. (1^1) din lege în care se realizează veniturile pe baza cărora se stabileşte cuantumul indemnizaţiei de acomodare se stabileşte după cum urmează:
a) din 12 luni consecutive, în cazul în care în această perioadă se realizează fără întrerupere venituri supuse impozitului;
b) din 12 luni succesive, în care sunt îndeplinite condiţiile de acordare, în cazul în care în perioada de 2 ani realizarea veniturilor supuse impozitului s-a produs cu întreruperi.
ART. 77
În aplicarea prevederilor art. 50 alin. (1^2) din lege, perioada luată în calcul este cea cuprinsă între luna calendaristică în care se finalizează concediul pentru copilul anterior şi luna calendaristică în care se pune în executare hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei pentru copilul pentru care se cere acest drept, fără a se depăşi 12 luni.
ART. 78
Pentru calculul indemnizaţiei de acomodare, în situaţia prevăzută la art. 50 alin. (1^2) din lege, se procedează după cum urmează:
a) dacă perioada de eligibilitate prevăzută la art. 76 alin. (2) este acoperită în totalitate de perioada de concediu şi indemnizaţia de acomodare, se acordă aceeaşi valoare cu indemnizaţia primită pentru copilul anterior;
b) dacă perioada de eligibilitate este constituită şi din perioade în care persoana a realizat venituri supuse impozitului pe venit prevăzute la art. 50 alin. (1) din lege, atunci indemnizaţia de acomodare se va calcula luând în considerare şi veniturile astfel realizate. Dacă din calcul rezultă un cuantum al indemnizaţiei mai mic decât cuantumul indemnizaţiei primit pentru copilul anterior, atunci se acordă indemnizaţia primită pentru copilul anterior.
ART. 79
Persoana îndreptăţită sau, după caz, Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, denumită în continuare DGASPC, care urmăreşte evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori pe durata încredinţării în vederea adopţiei are obligaţia de a comunica agenţiei teritoriale, în termen de 5 zile de la data producerii şi, respectiv, luării la cunoştinţă, orice modificare intervenită de natură să determine încetarea sau suspendarea plăţii indemnizaţiei.
SECŢIUNEA a 2-a
Procedura de plată a măsurilor pentru susţinerea şi stimularea adopţiei interne
ART. 80
(1) În aplicarea prevederilor art. 100^1 din lege, indemnizaţia de sprijin se acordă pe baza cererii adoptatorului sau a unuia dintre soţii care au adoptat copilul/copiii, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 5.
(2) Cererea este însoţită de copia hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei, precum şi de copia actului de identitate a solicitantului, copia certificatului de naştere al copilului şi, după caz, acte doveditoare privind încadrarea în una sau mai multe dintre categoriile prevăzute de art. 100^1 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (2) lit. b) şi c) din lege.
(3) Pentru acordarea indemnizaţiei de sprijin potrivit art. 100^1 alin. (5) din lege, începând cu luna următoare rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei, cererea şi documentele justificative prevăzute la alin. (1) şi (2) se depun în termen de 30 zile lucrătoare de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei şi se înregistrează la agenţia teritorială în a cărei rază administrativ-teritorială are domiciliul persoana îndreptăţită. În situaţia în care se depăşeşte termenul de 30 de zile lucrătoare, indemnizaţia de sprijin se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii.
(4) Cererea şi documentele justificative se depun în format letric sau, după caz, în format electronic.
(5) Până la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu de către adoptat, indemnizaţia de sprijin se acordă adoptatorului sau unui dintre soţii care au adoptat copilul/copii.
ART. 81
(1) În aplicarea prevederilor art. 100^1 alin. (5) din lege, pentru acordarea indemnizaţiei de sprijin după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu de către adoptat, acesta depune o nouă cerere, însoţită de actul doveditor privind continuarea studiilor într-o formă de învăţământ de zi, eliberat de unitatea de învăţământ.
(2) Indemnizaţia de sprijin prevăzută la alin. (1) se acordă după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care adoptatul a dobândit capacitate deplină de exerciţiu, dacă la data dobândirii urmează studiile şi cererea se depune în termen de 30 de zile de la data împlinirii vârstei de 18 ani;
b) începând cu luna următoare depunerii cererii, dacă la data dobândirii capacităţii depline de exerciţiu a finalizat studiile şi în termen de maximum 120 de zile de la data dobândirii capacităţii de exerciţiu de către adoptat urmează să înceapă o nouă formă de învăţământ.
(3) Indemnizaţia de sprijin prevăzută la alin. (1) se plăteşte adoptatului atât timp cât este îndeplinită condiţia de continuare a studiilor, dar fără a se depăşi vârsta de 26 de ani.
(4) Pentru verificarea îndeplinirii condiţiei de continuare a studiilor, adoptatul are obligaţia să prezinte o dată la 6 luni adeverinţa eliberată de unitatea de învăţământ ale cărei cursuri de zi le frecventează. Termenul de 6 luni se calculează de la depunerea iniţială a cererii.
(5) În situaţia în care adoptatul nu depune adeverinţa prevăzută la alin. (4), plata indemnizaţiei de sprijin încetează.
(6) Indemnizaţia de sprijin se acordă şi pe perioada în care adoptatul este înscris la unitatea de învăţământ, însă nu urmează cursurile din motive medicale, dovedite cu documente eliberate de medicul specialist sau medicul de familie.
ART. 82
(1) Suma fixă în cuantum de 1.500 lei pe an prevăzută la art. 100^2 din lege se acordă pe baza cererii anuale a adoptatorului sau a unuia dintre soţii care au adoptat copilul/copii, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 5.
(2) Cererea anuală prevăzută la alin. (1) se depune în termen de 30 de zile lucrătoare de la împlinirea termenului de 1 an, respectiv 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei şi se înregistrează la agenţia teritorială în a cărei rază administrativ-teritorială are domiciliul persoana îndreptăţită.
(3) Cererea este însoţită de copia documentului eliberat de DGASPC care atestă perioada etapei de monitorizare postadopţie, de copia documentului eliberat de medic, psiholog sau asistent social prin care se recomandă servicii de recuperare/reabilitare medicale, psihologice sau de altă natură şi de copia/copiile facturii/facturilor reprezentând contravaloarea serviciilor de care a beneficiat copilul.
(4) Plata sumei se efectuează de agenţia teritorială în termen de 45 de zile lucrătoare de la înregistrarea cererii. În situaţia în care contravaloarea facturii/facturilor depuse este mai mică se acordă suma cuprinsă în factură, iar în situaţia în care este mai mare se acordă 1.500 lei.
(5) Cererea şi documentele justificative se depun în format letric sau, după caz, în format electronic.
ART. 83
(1) Dispoziţiile art. 80 şi 81 se aplică persoanelor care au copii adoptaţi a căror hotărâre judecătorească de încuviinţare a adopţiei a rămas definitivă după data intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, precum şi pentru abrogarea art. 5 alin. (7) lit. ş) şi cc) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2004 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
(2) Dispoziţiile art. 82 se aplică şi persoanelor care la data intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020 se află în perioada de monitorizare postadopţie.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (1), măsurile de sprijin se acordă cu luna următoare depunerii cererii şi a documentelor doveditoare.
ART. 84
Sumele reprezentând drepturile prevăzute de prezentul capitol încasate necuvenit se recuperează de la beneficiarii acestora, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind recuperarea debitelor pentru beneficiile de asistenţă socială, precum şi pentru modificarea art. 101 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări prin Legea nr. 266/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. VII
Încuviinţarea adopţiei interne
ART. 85
Raportul final întocmit la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei sau, după caz, raportul cu privire la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori întocmit pentru cazurile în care legea stabileşte că încredinţarea în vederea adopţiei nu este necesară se depune la instanţa judecătorească cu cel puţin 5 zile calendaristice înainte de expirarea termenului la care direcţia a fost citată pentru judecarea cauzei.
ART. 86
(1) Cererea de încuviinţare a adopţiei se introduce fie de către direcţie, fie de către adoptator/familia adoptatoare la instanţa judecătorească cu cel puţin 5 zile calendaristice înainte de expirarea perioadei pentru care a fost dispusă încredinţarea în vederea adopţiei.
(2) În cazul adopţiei copilului de către o familie adoptatoare, unul dintre soţi poate să dea mandat încheiat în formă autentică celuilalt soţ să îl reprezinte în faţa instanţei judecătoreşti pentru exprimarea consimţământului la adopţie.
ART. 87
În situaţia în care informarea şi consilierea copilului cu vârsta peste 10 ani cu privire la exprimarea consimţământului la adopţie sunt realizate de către O.P.A., raportul care atestă realizarea acestei activităţi este transmis direcţiei de la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare în vederea introducerii acţiunii privind încuviinţarea adopţiei.
CAP. VIII
Monitorizare şi activităţi postadopţie în adopţia internă
ART. 88
(1) În situaţia în care în perioada de monitorizare postadopţie adoptatorul/familia adoptatoare îşi stabileşte domiciliul/reşedinţa în raza administrativ-teritorială a altei direcţii decât cea care a iniţiat procedura de monitorizare, cea de la noul domiciliu/noua reşedinţă are obligaţia de a realiza activitatea de monitorizare postadopţie şi de a transmite în copie rapoartele trimestriale realizate până la finalizarea perioadei.
(2) În cazul în care pe parcursul monitorizării postadopţie sau ulterior sunt necesare informaţii/documente din dosarul de adopţie, direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială este situat/situată noul domiciliu/noua reşedinţă le poate solicita fie adoptatorilor, fie direcţiei care a iniţiat procedura de adopţie.
ART. 89
(1) Responsabilul de caz al familiei poate propune prelungirea perioadei de monitorizare postadopţie, în condiţiile prevăzute la art. 100 alin. (2) din lege. În această situaţie se întocmeşte un raport care conţine constatările şi recomandările rezultate pe parcursul monitorizării, precum şi motivarea acestei propuneri. Dacă propunerea este realizată de responsabilul de caz al familiei din cadrul O.P.A., acesta transmite raportul compartimentului de specialitate din cadrul direcţiei în termen de maximum 5 zile calendaristice. O copie a raportului este transmisă adoptatorului/familiei adoptatoare în acelaşi termen.
(2) În termen de 15 zile calendaristice de la încheierea perioadei de monitorizare postadopţie, responsabilul de caz întocmeşte raportul final de închidere a cazului. Dacă monitorizarea este realizată de responsabilul de caz al familiei din cadrul O.P.A., acesta transmite raportul compartimentului de specialitate din cadrul direcţiei în termen de maximum 5 zile calendaristice. O copie a acestui raport se predă managerului de caz, dacă copilul este din cadrul aceleiaşi direcţii sau, după caz, este transmisă pe suport electronic direcţiei care are în evidenţă copilul.
(3) Rapoartele prevăzute la alin. (1) şi (2) se încarcă în R.N.A. în termen de 5 zile calendaristice de la redactare şi înregistrare.
ART. 90
Dispoziţiile art. 88 şi 89 nu se aplică în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui său firesc sau adoptiv şi nici în cazul adopţiei copilului de către tutore sau rude.
ART. 91
(1) Compartimentul de specialitate realizează activităţile postadopţie prevăzute de lege şi facilitează accesul copilului şi al adoptatorului/familiei adoptatoare la acestea, în funcţie de nevoile identificate.
(2) Aceste activităţi pot fi desfăşurate de specialiştii compartimentului de specialitate din direcţie sau de cei ai O.P.A. în cadrul procedurii adopţiei interne.
(3) Activităţile postadopţie se pot realiza la iniţiativa responsabilului de caz, ca urmare a propunerilor şi recomandărilor formulate în rapoartele de monitorizare postadopţie sau la solicitarea adoptatului ori a adoptatorului/ familiei adoptatoare, inclusiv pe parcursul sau după expirarea perioadei de monitorizare postadopţie.
(4) Activităţile postadopţie de care beneficiază copilul şi/sau adoptatorul/familia adoptatoare în perioada de monitorizare se consemnează în dosarul copilului de către responsabilul de caz.
CAP. IX
Adopţia internaţională
SECŢIUNEA 1
Transmiterea cererii şi luarea în evidenţa R.N.A.
ART. 92
(1) Persoanele/Familiile cu reşedinţa obişnuită în străinătate aflate în una dintre situaţiile prevăzute de lege pentru a putea adopta internaţional un copil a cărui reşedinţă obişnuită este în România pot formula cerere de adopţie, care se înaintează A.N.D.P.D.C.A., prin intermediul autorităţii centrale sau al organizaţiei străine acreditate, direct sau prin persoane împuternicite în acest sens.
(2) Pentru a fi luată în evidenţa R.N.A. cererea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie însoţită de documentele prevăzute în anexa nr. 6.
(3) Documentele prevăzute în anexa nr. 6 vor fi transmise în copie certificată de către autoritatea centrală sau organizaţia străină acreditată şi însoţite de traducerea autorizată în limba română.
ART. 93
(1) În cazul în care după luarea în evidenţa R.N.A. a cererii de adopţie internaţională şi până la transmiterea cererii de încuviinţare a adopţiei la instanţa judecătorească se constată încetarea valabilităţii documentului prevăzut la lit. i) din anexa nr. 6, procedura de adopţie internaţională se suspendă şi A.N.D.P.D.C.A. notifică autoritatea centrală sau, după caz, organizaţia străină acreditată cu privire la necesitatea transmiterii unui nou document valabil în termen de două luni de la data primirii notificării.
(2) Suspendarea operează până la primirea documentului valabil, fără a depăşi termenul prevăzut la alin. (1).
(3) În situaţia în care documentul solicitat nu este transmis în termenul prevăzut la alin. (1), A.N.D.P.D.C.A. informează autoritatea centrală competentă sau organizaţia străină acreditată cu privire la imposibilitatea soluţionării cererii şi restituie documentaţia anexată acesteia.
ART. 94
În situaţia în care adoptatorul este soţul părintelui firesc sau adoptiv al copilului a cărui adopţie internaţională se solicită, cererea acestuia este însoţită de documentele prevăzute în anexa nr. 6 lit. a)-c), f), g), j), şi, după caz, h) şi i), dacă legislaţia statului de primire impune emiterea acestor documente.
ART. 95
(1) În situaţia în care cererea este însoţită de documentaţia prevăzută în anexa nr. 6 şi sunt respectate dispoziţiile art. 92 alin. (3), aceasta este înregistrată, iar informaţiile referitoare la adoptatorul/familia adoptatoare sunt introduse în R.N.A.
(2) În cazul în care cererea nu este însoţită de toate documentele prevăzute în anexa nr. 6, în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea acesteia compartimentul de specialitate din cadrul A.N.D.P.D.C.A. solicită autorităţii străine competente sau, după caz, organizaţiei străine acreditate completarea documentaţiei în termen de 4 luni de la data înregistrării solicitării la A.N.D.P.D.C.A. În această situaţie informaţiile referitoare la familie nu sunt introduse în R.N.A.
(3) Autoritatea străină competentă sau, după caz, organizaţia străină acreditată care a transmis cererea, prin persoane care fac parte din personalul angajat ori persoane împuternicite în acest sens, sau, după caz, adoptatorul/familia adoptatoare are obligaţia transmiterii documentelor solicitate care lipsesc în termenul prevăzut la alin. (2) în termen de 4 luni de la data înregistrării solicitării la A.N.D.P.D.C.A.
(4) În situaţia în care documentele solicitate nu sunt transmise în termenul prevăzut la alin. (3), A.N.D.P.D.C.A. informează autoritatea centrală sau, după caz, organizaţia străină acreditată cu privire la imposibilitatea soluţionării cererii şi restituie documentaţia anexată acesteia.
ART. 96
(1) După completarea documentaţiei, compartimentul de specialitate din cadrul A.N.D.P.D.C.A introduce în R.N.A. informaţiile referitoare la adoptatorul/familia adoptatoare.
(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) se introduc însoţite şi de copia electronică a documentului eliberat de autorităţile străine care atestă că adoptatorul/familia adoptatoare este apt/aptă să adopte, precum şi de raportul care conţine informaţiile detaliate referitoare la adoptator/familia adoptatoare.
ART. 97
(1) În situaţia în care adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare care formulează cerere de adopţie internaţională este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, A.N.D.P.D.C.A. verifică existenţa altor solicitări similare din partea rudelor copilului până la gradul al patrulea inclusiv, atestate, cu reşedinţa obişnuită în România, precum şi dacă copilul face parte din categoria fraţilor inseparabili. Verificarea se realizează atât prin accesarea informaţiilor din R.N.A, cât şi prin colaborarea cu direcţia de la domiciliul copilului.
(2) Dacă se constată existenţa unei solicitări de adopţie formulate de o rudă a copilului până la gradul al patrulea inclusiv, atestată, cu reşedinţa obişnuită în România sau dacă copilul face parte din categoria fraţilor inseparabili şi cererea de adopţie nu este formulată pentru toţi fraţii, A.N.D.P.D.C.A. comunică autorităţii centrale sau, după caz, organizaţiei străine acreditate imposibilitatea soluţionării cererii şi restituie documentaţia anexată acesteia.
(3) Dacă nu se constată existenţa unei solicitări de adopţie formulate de o rudă a copilului până la gradul al patrulea inclusiv, atestată, cu reşedinţa obişnuită în România, informaţiile referitoare la persoanele prevăzute la alin. (1) sunt introduse în R.N.A.
ART. 98
În cazul în care cererea de adopţie este formulată de către soţul părintelui firesc/adoptiv al copilului, prevederile legale vizând deschiderea procedurii adopţiei, precum şi cele vizând procedura de potrivire nu sunt aplicabile.
ART. 99
În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare are reşedinţa obişnuită într-un stat care nu este parte la Convenţia de la Haga, cererea de adopţie este înregistrată şi informaţiile referitoare la adoptator/familia adoptatoare sunt introduse în R.N.A. numai dacă A.N.D.P.D.C.A. are încheiată convenţie de colaborare cu autoritatea desemnată cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale din statul de primire şi această cerere a fost transmisă potrivit procedurii stabilite în convenţie.
SECŢIUNEA a 2-a
Potrivirea iniţială
ART. 100
(1) Procedura de potrivire iniţială a copiilor care au deschisă procedura adopţiei şi pentru care s-a împlinit termenul prevăzut de lege după care aceştia pot fi adoptaţi internaţional se realizează prin consultarea de către responsabilul de caz al copilului a listei adoptatorilor/familiilor adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în străinătate, aflaţi în evidenţa R.N.A. Dispoziţiile art. 49 alin. (1) şi (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.
(2) În cazul fraţilor inseparabili, lista este comună. În cazul în care unul dintre aceşti fraţi nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a putea fi adoptat internaţional, procedura de potrivire iniţială prevăzută în prezentul capitol se iniţiază numai după ce toţi fraţii întrunesc aceste condiţii.
(3) Includerea adoptatorilor/familiilor adoptatoare în cadrul listei se face în funcţie de gradul în care aceştia răspund următoarelor criterii de potrivire iniţială:
a) adopţia unui frate/unor fraţi ai copilului;
b) adopţia unui alt copil din România;
c) adopţia unui copil cu care au convieţuit, pentru care s-au implicat direct în îngrijirea şi educarea lui, iar copilul a dezvoltat relaţii de ataşament faţă de ei;
d) vârsta copilului;
e) numărul de copii pe care familia îi poate îngriji;
f) sexul copilului;
g) starea de sănătate.
(4) Criteriile prevăzute la alin. (3) lit. d)-g) au caracter eliminatoriu, iar cele prevăzute la alin. (3) lit. a)-c) au caracter de ierarhizare şi se utilizează în situaţia în care există mai mulţi adoptatori sau mai multe familii adoptatoare selectaţi/selectate ca urmare a aplicării criteriilor cu caracter eliminatoriu.
(5) În situaţia în care în urma aplicării criteriilor prevăzute la alin. (3) există mai mulţi adoptatori sau mai multe familii adoptatoare se acordă prioritate solicitantului a cărui cerere are cea mai veche dată de înregistrare în evidenţa R.N.A.
(6) În situaţia în care ulterior aplicării dispoziţiilor alin. (3)-(5), în lista unui copil există mai mulţi adoptatori sau mai multe familii adoptatoare atestaţi/atestate care răspund în aceeaşi măsură criteriilor enunţate, aceştia/acestea se includ împreună pe prima poziţie a listei generate din R.N.A.
ART. 101
(1) Procedura de potrivire prevăzută în cuprinsul prezentei secţiuni se realizează simultan cu demersurile de potrivire din cadrul procedurii adopţiei interne, cu consultarea listei prevăzute la art. 46 alin. (1) şi cu consultarea şi utilizarea profilului public.
(2) După împlinirea termenului prevăzut la art. 60 alin. (2) din lege, responsabilul de caz al copilului are obligaţia ca, la fiecare 30 de zile calendaristice de la data ultimei liste generate conform prevederilor art. 49 alin. (4), să consulte lista generată din R.N.A. şi să reia procedura de potrivire iniţială cu adoptatorul/familia adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în România.
SECŢIUNEA a 3-a
Notificări şi acorduri
ART. 102
(1) În situaţia în care ulterior parcurgerii procedurii de potrivire iniţială se apreciază că adoptatorul/familia adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în străinătate răspunde nevoilor copilului şi poate fi iniţiată potrivirea practică, responsabilul de caz al copilului introduce informaţiile corespunzătoare în R.N.A. şi suspendă orice alte demersuri de potrivire pentru copil şi alt adoptator/familie adoptatoare.
(2) Responsabilul de caz al copilului întocmeşte în termen de 30 de zile de la suspendarea prevăzută la alin. (1) raportul cu privire la copil şi îl transmite la A.N.D.P.D.C.A. Raportul se întocmeşte şi în cazul în care cererea de adopţie internaţională este formulată de o rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul sau de un/o adoptator/familie adoptatoare pentru un copil care a împlinit vârsta de 14 ani.
(3) Responsabilul de caz are obligaţia de a transmite raportul prevăzut la alin. (2) către A.N.D.P.D.C.A. în termen de 5 zile calendaristice de la finalizarea lui. O copie în format electronic a raportului se încarcă în R.N.A.
ART. 103
(1) În termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării raportului prevăzut la art. 102 alin. (2), A.N.D.P.D.C.A. transmite autorităţii centrale sau, după caz, organizaţiei străine acreditate raportul cu privire la copil şi solicită următoarele documente:
a) acordul adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la selecţia realizată ca urmare a potrivirii iniţiale;
b) acordul autorităţii străine competente pentru continuarea procedurii de adopţie;
c) actul din care rezultă că există garanţiile ca adoptatul să intre şi să locuiască permanent în statul primitor.
(2) Raportul prevăzut la alin. (1) se comunică însoţit de traducerea autorizată într-o limbă de circulaţie internaţională, precum şi de 3 fotografii recente ale copilului şi, după caz, de fişiere video.
(3) Comunicarea cuprinde şi informaţii privind obligaţia adoptatorilor de a se deplasa în România, în sectorul/judeţul de domiciliu al copilului.
ART. 104
Raportul prevăzut la art. 103 alin. (1) se transmite autorităţii centrale sau, după caz, organizaţiei străine acreditate şi în situaţia în care cererea de adopţie este formulată de o rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul sau de către un/o adoptator/familie adoptatoare care a menţinut şi a dezvoltat relaţii personale cu copilul care a împlinit vârsta de 14 ani. În acest caz raportul se transmite însoţit numai de solicitarea vizând acordul autorităţii centrale cu privire la continuarea procedurii de adopţie şi actul din care rezultă că există garanţiile ca adoptatul să intre şi să locuiască permanent în statul primitor.
ART. 105
În cazul în care cererea de adopţie este formulată de către soţul părintelui firesc/adoptiv al copilului, dispoziţiile referitoare la întocmirea şi transmiterea raportului cu privire la copil, precum şi cele referitoare la solicitarea acordului adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la selecţia realizată nu sunt aplicabile, în această situaţie solicitându-se numai acordul autorităţii centrale cu privire la continuarea procedurii de adopţie şi actul din care rezultă că există garanţiile ca adoptatul să intre şi să locuiască permanent în statul primitor.
ART. 106
(1) Documentele prevăzute la art. 103 alin. (1), însoţite de traducerea autorizată în limba română, se transmit A.N.D.P.D.C.A. de către autoritatea centrală sau, după caz, organizaţia străină acreditată, în termen de 45 de zile calendaristice, calculat de la data primirii notificării de la partea română.
(2) În situaţii excepţionale, la solicitarea motivată a autorităţii centrale străine competente sau, după caz, a organismului privat autorizat, termenul prevăzut la alin. (1) se poate prelungi cu 45 de zile.
(3) În situaţia în care acordurile nu sunt transmise în termenul prevăzut la alin. (1) sau, după caz, la alin. (2) ori adoptatorul/familia adoptatoare sau autoritatea centrală nu este de acord cu continuarea procedurii de adopţie, compartimentul de specialitate al A.N.D.P.D.C.A. anunţă de îndată responsabilul de caz al copilului, care anulează suspendarea demersurilor de potrivire pentru copil în R.N.A. şi reia procedura de potrivire iniţială.
ART. 107
(1) Ulterior primirii şi înregistrării documentelor prevăzute la art. 103 alin. (1), conducerea A.N.D.P.D.C.A., la propunerea compartimentului de specialitate, emite acordul cu privire la continuarea procedurii de adopţie internaţională şi îl transmite de îndată autorităţii centrale din statul primitor. Reprezentanţii compartimentului de specialitate din cadrul A.N.D.P.D.C.A. introduc în R.N.A. informaţiile cu privire la îndeplinirea tuturor condiţiilor prealabile realizării potrivirii practice.
(2) Adoptatorul/Familia adoptatoare are obligaţia ca în termen de 60 de zile de la primirea acordului de către autoritatea centrală din statul primitor să se deplaseze în vederea realizării potrivirii practice.
(3) Compartimentul de specialitate din cadrul A.N.D.P.D.C.A. informează direcţia care are în evidenţă copilul cu privire la emiterea acordului în termen de maximum 5 zile calendaristice de la emiterea acestuia şi îi solicită pregătirea copilului pentru întâlnirea cu persoana/familia adoptatoare.
(4) Responsabilul de caz al copilului, în colaborare cu managerul de caz şi persoana de referinţă, realizează pregătirea copilului în vederea întâlnirii cu adoptatorii, în funcţie de vârsta şi de gradul de maturitate ale acestuia. În această etapă, copilului îi sunt furnizate informaţii cu caracter general cu privire la familie. Managerul de caz se asigură că persoanele implicate în creşterea şi îngrijirea copilului îl sprijină în procesul de acomodare cu adoptatorul/familia adoptatoare.
SECŢIUNEA a 4-a
Potrivirea practică
ART. 108
(1) Adoptatorul/Familia adoptatoare selectat/selectată are obligaţia să se deplaseze şi să locuiască efectiv în România pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile calendaristice consecutive, în scopul realizării potrivirii practice cu copilul.
(2) Perioada de cel puţin 30 de zile calendaristice consecutive prevăzute la alin. (1) se calculează începând cu data primei întâlniri organizate de responsabilul de caz al copilului la sediul direcţiei cu adoptatorul/familia adoptatoare.
(3) În situaţia în care adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, dispoziţiile alin. (1) se aplică numai în cazul în care nu a avut relaţii personale directe cu copilul o perioadă de minimum 15 zile calendaristice în ultimul an anterior luării în evidenţa R.N.A. a adoptatorului/familiei adoptatoare. Existenţa relaţiilor personale directe poate fi dovedită prin orice mijloc de probă.
ART. 109
(1) Anterior întâlnirii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare, responsabilul de caz al copilului organizează o primă întâlnire cu acesta/aceasta la sediul direcţiei. Pe parcursul acestei întâlniri, adoptatorului/familiei adoptatoare îi sunt oferite informaţii suplimentare din dosarul copilului, precum şi elemente de natură a facilita interacţiunea cu copilul, stabilindu-se şi calendarul întâlnirilor.
(2) Relaţionarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare se realizează în sectorul/judeţul de domiciliu al copilului, prin vizite şi întâlniri în mediul de viaţă al copilului, în spaţii de joacă şi recreere, precum şi în alte locaţii stabilite împreună cu responsabilul de caz al copilului care să permită acomodarea şi interacţiunea dintre aceştia.
(3) Numărul minim al întâlnirilor este de 8; la cel puţin 4 dintre ele participă psihologul şi/sau responsabilul de caz al copilului, una este organizată în locaţii propuse de adoptator/familia adoptatoare şi cel puţin una în mediul de viaţă al copilului.
(4) În situaţii justificate, la propunerea motivată a responsabilului de caz, perioada prevăzută la art. 108 alin. (1) pentru realizarea procedurii de potrivire practică dintre copil şi adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectată poate fi prelungită cu 15 zile calendaristice, acest lucru fiind notificat de îndată adoptatorului/familiei adoptatoare şi A.N.D.P.D.C.A.
(5) La finalul perioadei de potrivire practică a copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, responsabilul de caz întocmeşte raportul de potrivire care conţine în mod obligatoriu concluziile privind compatibilitatea dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare, precum şi propunerea de continuare sau încetare a procedurii de adopţie. Raportul de potrivire este transmis la A.N.D.P.D.C.A. în termen de 5 zile calendaristice de la întocmire şi înregistrare.
(6) Dacă pe parcursul potrivirii practice copilul nu se acomodează cu adoptatorul/familia adoptatoare, responsabilul de caz propune încetarea procedurii de potrivire, situaţie în care pentru copil se reia procedura de potrivire iniţială.
(7) În situaţia prevăzută la alin. (6), în termen de 5 zile calendaristice de la ultima întâlnire a copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, responsabilul de caz consemnează într-un document motivul/motivele care a/au stat la baza propunerii de încetare a potrivirii practice. Documentul este transmis de îndată la A.N.D.P.D.C.A.
(8) În termen de 5 zile calendaristice de la primirea raportului de potrivire, compartimentul de specialitate din cadrul A.N.D.P.D.C.A. are obligaţia de a transmite autorităţii centrale sau, după caz, organismului privat autorizat, precum şi adoptatorului/familiei adoptatoare o adresă de informare cu privire la motivul/motivele care a/au stat la baza propunerii de încetare a potrivirii practice.
(9) După fiecare potrivire practică încetată, în cadrul căreia a avut loc cel puţin o întâlnire a copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, copilul este în mod obligatoriu consiliat de către psihologul din cadrul echipei multidisciplinare.
ART. 110
(1) Pe perioada de cel puţin 30 de zile calendaristice de şedere în România în scopul realizării potrivirii practice cu copilul prevăzute la art. 108, la cererea adoptatorului/familiei adoptatoare, copilul poate fi găzduit de către aceştia într-o locaţie stabilită de comun acord cu responsabilul de caz.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi în situaţia în care adoptatorul sau unul dintre membrii familiei adoptatoare îşi prelungeşte şederea în România până la definitivarea sentinţei civile de încuviinţare a adopţiei. În această situaţie adoptatorul sau membrul familiei adoptatoare care îşi prelungeşte şederea în România prezintă o declaraţie autentică prin care îşi asumă că anunţă săptămânal, prin orice mijloc de comunicare, responsabilul de caz cu privire la evoluţia copilului.
ART. 111
(1) În cazul în care adoptatorul/familia adoptatoare se află în situaţia de a fi refuzat continuarea procedurii de adopţie după 3 potriviri practice, compartimentul de specialitate din cadrul A.N.D.P.D.C.A. are obligaţia de a informa autoritatea centrală sau, după caz, organizaţia străină acreditată cu privire la motivul/motivele invocat(e) de aceştia şi de a solicita un punct de vedere cu privire la continuarea procedurii de adopţie.
(2) Procedura de adopţie se suspendă până la primirea punctului de vedere emis de autoritatea centrală sau, după caz, organizaţia străină acreditată cu privire la continuarea procedurii.
SECŢIUNEA a 5-a
Transmiterea cererii de încuviinţare a adopţiei internaţionale şi eliberarea certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga
ART. 112
(1) În situaţia în care raportul de potrivire este favorabil, adoptatorul/familia adoptatoare formulează cererea de încuviinţare a adopţiei, pe care o transmite A.N.D.P.D.C.A. în vederea înaintării acesteia instanţei judecătoreşti.
(2) Odată cu transmiterea cererii, adoptatorul/familia adoptatoare are obligaţia de a depune şi acele documente prevăzute în anexa nr. 6 care şi-au pierdut valabilitatea. Cererea şi documentele pot fi transmise şi prin intermediul direcţiei de la domiciliul copilului.
ART. 113
(1) Ulterior primirii raportului de potrivire şi înregistrării cererii prevăzute la art. 112, A.N.D.P.D.C.A. înaintează de îndată cererea de încuviinţare a adopţiei instanţei competente în a cărei rază teritorială este situat domiciliul copilului.
(2) Cererea se transmite însoţită de originalul raportului de potrivire, de documentele prevăzute în anexa nr. 6 şi, după caz, de copia hotărârii judecătoreşti definitive prin care a fost deschisă procedura adopţiei.
ART. 114
(1) În cazul adopţiei internaţionale a copilului de către soţia părintelui firesc, la cererea de încuviinţare a adopţiei se anexează documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiaţiei faţă de tată, realizată prin metoda serologică A.D.N.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică în situaţia în care copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum şi în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii.
ART. 115
(1) În situaţia în care adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul şi nu este necesară parcurgerea etapei de potrivire practică, cererea de încuviinţare a adopţiei este transmisă instanţei judecătoreşti fără a fi necesară anexarea raportului prevăzut la art. 109 alin. (5).
(2) În situaţia în care copilul este adoptat de o familie adoptatoare, dispoziţiile art. 86 alin. (2) se aplică în mod corespunzător, mandatul fiind prezentat instanţei judecătoreşti însoţit de traducerea autorizată în limba română dacă acesta a fost încheiat într-o limbă străină.
ART. 116
În termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a încuviinţat adopţia, direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul copilului va înştiinţa despre aceasta autorităţile române competente să elibereze documentele de identitate sau de călătorie pentru adoptat.
ART. 117
(1) În cazul adopţiei internaţionale, prevederile legale vizând monitorizarea postadopţie nu se aplică în situaţia în care adoptatorul este soţul părintelui firesc sau adoptiv al copilului.
(2) Rapoartele trimestriale întocmite pe parcursul perioadei de monitorizare postadopţie sunt arhivate electronic în R.N.A.
ART. 118
(1) Certificatul prin care se atestă că adopţia internaţională încuviinţată de instanţa judecătorească română este conformă cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga se eliberează de către A.N.D.P.D.C.A.
(2) Certificatul prevăzut la alin. (1) se eliberează şi în cazul adopţiei internaţionale a copilului de către soţul părintelui său firesc sau adoptiv.
(3) Eliberarea certificatului se face la cererea adoptatorului/familiei adoptatoare, în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii însoţite de hotărârea judecătorească
de încuviinţare a adopţiei, în exemplar legalizat, cu menţiunea „definitivă“. Menţiunea vizând eliberarea certificatului se introduce în R.N.A.
(4) Perioada de monitorizare postadopţie se calculează de la data eliberării certificatului prevăzut la alin. (1).
CAP. X
Registrul naţional pentru adopţii
ART. 119
Din punct de vedere structural, activitatea de evidenţă în materia adopţiei este organizată astfel:
a) A.N.D.P.D.C.A. gestionează, administrează şi actualizează în sistem informatizat, denumit Registrul naţional pentru adopţii, evidenţa copiilor adoptabili, a adoptatorilor/familiilor adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în România, asigurând organizarea, coordonarea şi controlul metodologic al activităţii direcţiilor, în condiţiile legii;
b) direcţia gestionează şi actualizează evidenţa copiilor adoptabili şi a adoptatorilor/familiilor adoptatoare cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
ART. 120
(1) R.N.A. este organizat pe principiul locului de domiciliu al copiilor adoptabili şi al adoptatorului/familiei adoptatoare şi cuprinde o componentă informatizată, organizată pe un singur nivel - central şi o componentă manuală structurată pe două niveluri: central şi judeţean sau, după caz, local, în cazul sectoarelor municipiului Bucureşti.
(2) Prin intermediul R.N.A. este realizată potrivirea iniţială din cadrul procedurii de adopţie.
ART. 121
(1) Încărcarea documentelor prevăzute de lege şi actualizarea datelor ce formează conţinutul R.N.A. se realizează de către:
a) personal desemnat din cadrul compartimentului de specialitate din cadrul A.N.D.P.D.C.A. prin încărcarea documentelor şi înregistrarea continuă a informaţiilor privind modificările intervenite în datele referitoare la adoptator/familia adoptatoare pentru adopţia internaţională şi în cele referitoare la adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv;
b) responsabilul de caz al copilului, prin înregistrarea continuă a informaţiilor privind modificările intervenite în datele referitoare la copilul adoptabil;
c) responsabilul de caz al familiei sau, după caz, persoana desemnată de organismele private autorizate, prin înregistrarea continuă a informaţiilor privind modificările intervenite în datele referitoare la adoptator/familia adoptatoare pentru adopţia internă.
(2) Actualizarea datelor este realizată până la finalizarea perioadei de monitorizare postadopţie.
ART. 122
(1) Accesul la R.N.A. se face prin nume de utilizator şi parolă. Fiecare utilizator al R.N.A. are anumite drepturi privind introducerea, modificarea şi vizualizarea datelor din baza de date. Păstrarea şi actualizarea listei utilizatorilor, precum şi acordarea drepturilor utilizatorilor R.N.A. privind operarea în baza de date sunt realizate de către A.D.N.P.D.C.A.
(2) Orice modificare sau adăugare în baza de date este înregistrată automat, indicându-se utilizatorul, data şi ora la care aceasta a fost operată.
(3) Pe baza datelor conţinute în R.N.A., A.N.D.P.D.C.A şi direcţia pot întocmi situaţii şi rapoarte care vor fi stocate în forma în care au fost realizate, fără a exista posibilitatea modificării lor ulterioare.
(4) Pentru siguranţa şi păstrarea datelor din R.N.A. vor fi realizate periodic copii ale acestora pe medii de stocare securizate cu parolă de acces.
ART. 123
(1) Hotărârile judecătoreşti a căror copie electronică se introduce în R.N.A. vor purta menţiunea „definitivă“.
(2) Obligaţia de a solicita înscrierea menţiunii „definitivă“ revine consilierului juridic din cadrul compartimentului de specialitate din cadrul direcţiei, acesta asigurându-se totodată şi cu privire la indicarea expresă a datei la care hotărârea a devenit definitivă.
ART. 124
(1) Persoanele care, potrivit fişei postului, utilizează informaţiile referitoare la datele înregistrate în R.N.A. sunt obligate să păstreze confidenţialitatea datelor cu caracter personal.
(2) Transmiterea datelor privind adopţiile se realizează, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).
ART. 125
Documentele şi informaţiile vizând copilul, părinţii fireşti şi familia extinsă a acestuia, precum şi familia adoptatoare, obţinute pe parcursul derulării procedurilor de adopţie, precum şi pe perioada de monitorizare postadopţie, se arhivează într-un dosar unic şi se păstrează de către direcţie, în cazul adopţiei interne, şi, respectiv, de către A.N.D.P.D.C.A. în cazul adopţiei internaţionale, pentru o perioadă de minimum 50 de ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti privind încuviinţarea adopţiei.
CAP. XI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 126
În cazul copiilor aflaţi la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice în evidenţa R.N.A. în etapa de potrivire practică, aceasta se finalizează potrivit dispoziţiilor în vigoare la momentul demarării acesteia.
ART. 127
(1) Pentru persoanele care au copii încredinţaţi în vederea adopţiei la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, prin excepţie de la prevederile art. 73 alin. (3) şi (4), indemnizaţia de acomodare se acordă de la data depunerii cererii şi a documentelor justificative prevăzute la art. 73 alin. (7).
(2) Stabilirea cuantumului indemnizaţiei de acomodare în condiţiile art. 50 alin. (1^1) din lege, în cazul persoanelor aflate în plata indemnizaţiei de acomodare la data intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020, sau, după caz, la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, se realizează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020, dacă persoana depune o nouă cerere şi documentele doveditoare prevăzute la art. 73 alin. (7) până la împlinirea duratei maxime prevăzute de lege pentru acordarea concediului de acomodare.
(3) În situaţia în care persoanele aflate în plata indemnizaţiei de acomodare la data intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020 nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 76 alin. (2), cuantumul în plată al indemnizaţiei de acomodare se menţine până la finalizarea concediului de acomodare.
(4) Prin excepţie de la prevederile art. 80 alin. (3), pentru persoanele care au hotărâri judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei rămase definitive, pronunţate între data intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020 şi data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, termenul de 30 de zile lucrătoare se aplică de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice. În situaţia în care se depăşeşte termenul de 30 de zile lucrătoare, indemnizaţia de sprijin se acordă cu luna următoare depunerii cererii.
ART. 128
Informaţiile referitoare la copiii şi adoptatorii/ familiile adoptatoare, care la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice se află în evidenţa R.N.A., se actualizează în termen de 3 luni de către direcţie prin actualizarea datelor şi informaţiilor, precum şi prin încărcarea documentelor prevăzute de lege şi de prezentele norme.
ART. 129
(1) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme, managerii de caz reevaluează planurile individualizate de protecţie pentru toţi copiii din sistemul de protecţie specială, în vederea stabilirii adopţiei ca finalitate a acestora, în condiţiile prevăzute de lege şi de prezentele norme metodologice.
(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile copiilor din sistemul de protecţie specială care la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice au stabilită adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie şi se află în evidenţa compartimentului de specialitate din cadrul direcţiei.
ART. 130
Pentru adoptatorii/familiile adoptatoare care deţin atestate a căror valabilitate a fost prelungită la data intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, precum şi pentru abrogarea art. 5 alin. (7) lit. ş) şi cc) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prima verificare anuală a îndeplinirii condiţiilor care au stat la baza eliberării atestatului se realizează în termen de 1 an de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.
ART. 131
Pentru adoptatorii/familiile adoptatoare care deţin atestate valabile la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, termenul de 6 luni prevăzut la art. 46 alin. (4), de includere în cadrul listei după adresa la care locuiesc în fapt, ierarhizaţi în listă în funcţie de vechimea atestatelor, curge de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.
ART. 132
Prelucrarea datelor cu caracter personal de către toate entităţile implicate în procedurile de adopţie se realizează în conformitate cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi a dispoziţiilor naţionale în domeniul protecţiei datelor.
ART. 133
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
ANEXA 1
la normele metodologice
Documente necesare soluţionării cererii de evaluare
a) copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de şedere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă;
b) declaraţie autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă şi continuă pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absenţe temporare care cumulat să depăşească 3 luni;
c) copie, certificată de către direcţie sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, de pe certificatul de naştere;
d) copie, certificată de către direcţie sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorţ/certificatul de divorţ, dacă este cazul;
e) copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei;
f) certificatul de cazier judiciar;
g) adeverinţe de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului/solicitanţilor;
h) certificat/adeverinţă medical/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate şi eventualele boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice;
i) declaraţia soţului care nu se asociază la cererea de adopţie, cu indicarea expresă a motivelor neasocierii, după caz;
j) declaraţie autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanţii nu este/nu sunt decăzut/decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi referitor la faptul că nu are/nu au copil/copii în sistemul de protecţie specială;
k) certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul;
l) certificat/adeverinţă medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuieşte solicitantul, cu menţionarea eventualelor boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice.
ANEXA 2
la normele metodologice
Documente necesare sesizării instanţei judecătoreşti pentru deschiderea procedurii adopţiei
a) certificatul de naştere al copilului, în copie;
b) documentul prin care a fost instituit/instituită plasamentul/ tutela copilului;
c) planul individualizat de protecţie având ca finalitate adopţia;
d) documentele care atestă efectuarea demersurilor legate de identificarea şi găsirea părinţilor;
e) ultimul raport trimestrial privind verificarea împrejurărilor care au stat la baza stabilirii măsurii de protecţie specială, din care să reiasă inclusiv modul de colaborare a părinţilor cu autorităţile în vederea realizării demersurilor de reintegrare sau integrare;
f) documentele întocmite cu privire la modul de menţinere a relaţiilor personale dintre copil şi părinţi, precum şi cele referitoare la calitatea acestor relaţii;
g) declaraţiile părinţilor care au putut fi găsiţi din care să reiasă că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului sau, după caz, procesul-verbal prevăzut de lege, întocmit ca urmare a refuzului acestora de a semna aceste declaraţii;
h) dovada existenţei unor solicitări de adopţie din partea unor familii/persoane atestate, în situaţia copiilor care au împlinit vârsta de 14 ani şi în situaţia grupurilor de fraţi care nu pot fi separaţi, odată cu împlinirea vârstei de 14 ani de către cel puţin unul dintre aceştia;
i) solicitarea tutorelui şi raportul prevăzut la art. 41 alin. (2) din normele metodologice, după caz;
j) raportul de consiliere şi informare prealabilă a părinţilor fireşti în vederea exprimării consimţământului sau, în cazul în care aceştia nu au putut fi găsiţi pentru realizarea acestei activităţi, raportul prevăzut de lege cu privire la realizarea demersurilor vizând găsirea părinţilor fireşti.
ANEXA 3
la normele metodologice
*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.
CERERE
pentru acordarea indemnizaţiei pe perioada concediului de acomodare
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 4
la normele metodologice
^1) Anexa nr. 4 este reprodusă în facsimil.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 5
la normele metodologice
*) Anexa nr. 5 este reprodusă în facsimil.
CERERE
pentru acordarea indemnizaţiei de sprijin/sumei fixe anuale
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 6
la normele metodologice
Documente care însoţesc cererea de adopţie internaţională în vederea luării în evidenţa R.N.A.
a) copie de pe paşaport sau carte de identitate valabilă care atestă cetăţenia solicitantului/solicitanţilor, certificată de autoritatea centrală sau organizaţia străină acreditată;
b) declaraţie autentică pe propria răspundere a solicitanţilor că nu sunt decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi că nu au copil/copii în sistemul de protecţie;
c) copii de pe actul de căsătorie şi actele de naştere, certificate de autoritatea centrală sau organizaţia străină acreditată;
d) acte doveditoare privind gradul de rudenie cu copilul, dacă este cazul;
e) acte doveditoare privind menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor personale cu copilul care a împlinit vârsta de 14 ani, dacă este cazul;
f) caziere judiciare ale persoanelor care doresc să adopte şi, după caz, al soţului care nu se asociază la cererea de adopţie; în cazul solicitanţilor care au şi cetăţenia română se depune şi cazierul judiciar eliberat de autorităţile române;
g) raport medical, întocmit separat pentru fiecare adoptator, conţinând rezultatul evaluării psihiatrice, şi, după caz, raportul medical privind bolile psihice ale soţului care nu se asociază la cererea de adopţie;
h) raport întocmit de autorităţile competente din statul primitor, cuprinzând informaţii cu privire la identitatea persoanelor care doresc să adopte, capacitatea şi aptitudinea lor de a adopta, situaţia lor personală, familială, materială şi medicală, mediul social, motivele care îi determină să adopte un copil din România, precum şi cu privire la copiii pe care ar putea să îi primească spre adopţie;
i) documentul eliberat de autoritatea străină competentă care atestă că persoana/familia este aptă să adopte;
j) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată care atestă că adoptatul va beneficia în ţara străină de aceeaşi situaţie legală ca şi aceea a unui copil biologic al adoptatorului;
k) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată care atestă existenţa serviciilor postadopţie;
l) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată din care să rezulte că se va asigura monitorizarea evoluţiei copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii săi adoptivi, pentru o perioadă de minimum 2 ani de la încuviinţarea adopţiei, prin transmiterea de rapoarte trimestriale către A.N.D.P.D.C.A.;
m) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată care să evidenţieze că adoptatorii au beneficiat în statul primitor de consiliere necesară în vederea adopţiei
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
