Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. VI lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 104/2014, cu modificările şi completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
(1) Platforma naţională pentru reducerea riscurilor la dezastre, denumită în continuare Platforma naţională, se organizează şi funcţionează ca organism naţional multisectorial şi interdisciplinar cu rol consultativ în stabilirea strategiilor şi programelor privind reducerea riscurilor la dezastre.
(2) Platforma naţională este formată din Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, denumit în continuare Comitet naţional, grupurile de suport tehnico-ştiinţific şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, asociaţiilor profesionale, sindicatelor, instituţiilor de învăţământ superior şi institutelor de cercetare, instituţiilor culturale, ale cultelor şi asociaţiilor religioase recunoscute potrivit legii şi ai mass-mediei.
ART. 2
Pentru aplicarea prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:
a) capacitate de adaptare - abilitatea persoanelor, organizaţiilor şi sistemelor de a utiliza cunoştinţele şi resursele disponibile pentru a face faţă şi a gestiona efectele negative produse în urma manifestării unui hazard;
b) evaluarea riscurilor - procesul de identificare, analiză şi estimare a riscurilor, în vederea stabilirii necesităţii implementării de măsuri de reducere a acestora;
c) element expus - entitate care poate suferi pierderi în cazul manifestării unui tip de risc şi care poate fi omul, proprietatea, mediul, infrastructura sau alte elemente de interes din zona de manifestare;
d) hazard - un proces sau fenomen periculos, substanţă, activitate umană sau situaţie care poate cauza pierderea de vieţi omeneşti, răni sau care poate genera alt impact asupra sănătăţii, daune aduse proprietăţilor, pierderi ale mijloacelor de trai şi serviciilor, perturbări sociale şi economice sau daune asupra mediului;
e) impact - totalitatea efectelor negative care se manifestă asupra elementelor expuse unui tip de risc;
f) managementul riscurilor - aplicarea sistematică a politicilor, procedurilor şi practicilor de management a activităţilor de evaluare, tratare, monitorizare şi reevaluare a riscurilor;
g) reconstrucţie durabilă - îmbunătăţirea condiţiilor fizice, sociale, de mediu şi economice ale unei comunităţi afectate de dezastru în vederea creşterii rezilienţei acesteia;
h) reducerea riscurilor la dezastre - planificarea şi implementarea de măsuri sistematice care vizează analiza şi gestionarea riscurilor, prin reducerea expunerii şi a vulnerabilităţii, managementul durabil al terenurilor şi al resurselor de mediu şi îmbunătăţirea pregătirii în caz de dezastre;
i) rezilienţa - abilitatea unui sistem, a unei comunităţi sau a unei societăţi expuse la un tip de risc de a face faţă, a se adapta şi a se reface după un dezastru, prin menţinerea şi reabilitarea structurilor şi funcţiilor sale esenţiale;
j) UN/ISDR - Organizaţia Naţiunilor Unite - Strategia Internaţională de Reducere a Dezastrelor;
k) vulnerabilitatea - caracteristicile şi circumstanţele unei comunităţi, sistem sau bun care fac ca respectiva comunitate, sistem sau bun să fie susceptibil(ă) la efectele dăunătoare ale unui hazard. Vulnerabilitatea este un număr adimensional, subunitar, cu valoarea 0 pentru elemente neafectate şi 1 pentru elementele afectate total;
l) tip de risc - potrivit definiţiei prevăzute la art. 2 lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
m) dezastru - potrivit definiţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare.
ART. 3
(1) Platforma naţională sprijină implementarea în România a obiectivelor Strategiei internaţionale de reducere a dezastrelor stabilite la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi a politicilor şi programelor pe această linie elaborate la nivelul Uniunii Europene, NATO şi al celorlalte organisme şi organizaţii internaţionale sau regionale la care România este parte.
(2) Pentru scopul prevăzut la alin. (1), Platforma naţională contribuie la realizarea următoarelor obiective strategice:
a) reducerea mortalităţii provocate de dezastre până în 2030, prin reducerea mediei ratei de mortalitate la 100.000 de locuitori în deceniul 2020-2030, comparativ cu perioada 2005-2015;
b) reducerea numărului de persoane afectate la nivel naţional până în 2030, prin reducerea mediei naţionale raportată la 100.000 de locuitori în deceniul 2020-2030, comparativ cu perioada 2005-2015;
c) reducerea pierderilor economice directe ca efecte ale dezastrelor, raportată la produsul intern brut până în 2030;
d) reducerea substanţială a daunelor şi perturbărilor provocate de dezastre asupra infrastructurii critice şi a serviciilor de bază, cum ar fi sănătatea şi educaţia, prin dezvoltarea rezilienţei acestora până în 2030;
e) sporirea cooperării internaţionale pe domeniul reducerii riscului de dezastre;
f) creşterea accesului populaţiei la sisteme de avertizare timpurie şi la informaţii cu privire la riscul la dezastre.
ART. 4
Platforma naţională acţionează pentru realizarea, în principal, a următoarelor direcţii de acţiune:
a) cunoaşterea şi conştientizarea tipurilor de risc în ceea ce priveşte amploarea manifestării, expunerea, vulnerabilitatea, impactul, capacitatea de adaptare;
b) creşterea capacităţii de gestionare a riscurilor de către autorităţile administraţiei publice prin susţinerea colaborării interinstituţionale şi a implicării tuturor factorilor interesaţi;
c) abordarea integrată, la nivel naţional, a managementului riscurilor în vederea eficientizării eforturilor de reducere a riscului de dezastre;
d) contribuirea la dezvoltarea de strategii, politici şi planuri care să vizeze încurajarea investiţiilor în măsuri structurale şi nestructurale de reducere a riscului la dezastre şi de creştere a rezilienţei;
e) consolidarea pregătirii forţelor de intervenţie, în vederea asigurării unui răspuns eficient la toate nivelurile;
f) integrarea conceptului de "reconstrucţie durabilă" în acţiunile de refacere a zonelor afectate de manifestarea unui tip de risc.
ART. 5
(1) Activitatea Platformei naţionale este condusă de preşedintele Comitetului naţional.
(2) În vederea stabilirii componenţei instituţionale şi nominale, alături de membrii Comitetului naţional şi ai grupurilor de suport tehnico-ştiinţific, celelalte entităţi care formează Platforma naţională pot desemna membri, după cum urmează:
a) structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiile de învăţământ superior, institutele de cercetare, instituţiile culturale şi ale cultelor - câte un membru titular şi un înlocuitor;
b) asociaţiile profesionale, sindicale şi religioase, precum şi organizaţiile neguvernamentale şi mass-media - 1-3 membri pentru fiecare din sectoarele reprezentate.
(3) Membrii prevăzuţi la alin. (2) lit. a) sunt desemnaţi de către conducerea entităţilor respective, iar cei prevăzuţi la alin. (2) lit. b) se stabilesc prin consensul entităţilor reprezentate.
(4) Propunerile nominale se comunică în scris preşedintelui Comitetului naţional, împreună cu dovada consensului prevăzut la alin. (3).
ART. 6
(1) În vederea îndeplinirii direcţiilor de acţiune prevăzute la art. 4, în cadrul Platformei naţionale, membrii grupurilor de suport tehnico-ştiinţific şi membrii nominalizaţi potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) se constituie în grupuri de lucru pe tipuri de riscuri.
(2) Grupurile de lucru sunt coordonate de către reprezentanţii ministerelor sau autorităţilor administraţiei publice centrale responsabile de managementul tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă desemnaţi ca membri ai Comitetului naţional.
(3) Activitatea fiecărui grup de lucru prevăzut la alin. (1) se desfăşoară în baza unui regulament de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituţiei publice centrale responsabile de managementul tipurilor de riscuri specifice.
(4) Grupurile de lucru colaborează cu comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă.
(5) În vederea îndeplinirii prevederilor art. 4 lit. c) se constituie, ca secţiune distinctă în cadrul Platformei naţionale, Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel naţional, denumit în continuare GLERN.
(6) GLERN este format din reprezentanţi ai grupurilor de lucru pe tipuri de risc, constituite potrivit prevederilor alin. (1), nominalizaţi de către coordonatorii acestora.
(7) GLERN îşi desfăşoară activitatea în baza unui regulament de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al ministrului afacerilor interne.
ART. 7
(1) Platforma naţională se poate întruni în plen, de regulă în cadrul unei şedinţe anuale.
(2) Platforma naţională se poate întruni pe secţiuni, ori de câte ori situaţia o impune, şi poate viza aspecte referitoare la evaluarea, prevenirea, pregătirea pentru asigurarea unui răspuns eficient, reconstrucţia/reabilitarea, pentru unul sau mai multe tipuri de risc.
(3) Convocarea Platformei naţionale pentru întâlnirea în plen sau pe secţiuni se realizează la solicitarea preşedintelui Comitetului naţional.
(4) Orice membru al Platformei naţionale poate transmite preşedintelui Comitetului naţional propuneri de convocare a acesteia în plen sau pe secţiuni.
(5) Ordinea de zi a şedinţelor este întocmită de către secretariatul Platformei naţionale, în baza propunerilor componentelor Platformei naţionale, şi se adoptă prin votul majorităţii simple a membrilor prezenţi.
(6) Aspectele convenite în cadrul şedinţelor organizate potrivit prevederilor alin. (1) şi (2) stau la baza fundamentării hotărârilor Comitetului naţional.
ART. 8
(1) În vederea realizării direcţiilor de acţiune prevăzute la art. 4, Platforma naţională desfăşoară următoarele activităţi:
a) elaborează studii, analize, documentaţii şi evaluări pe domeniul riscurilor la dezastre în România;
b) oferă consultanţă şi sprijină autorităţile publice centrale cu rol principal în managementul tipurilor de risc în elaborarea de strategii şi concepţii de acţiune pentru reducerea riscurilor repartizate;
c) propune implementarea de planuri şi programe în domeniul reducerii riscurilor;
d) propune elaborarea sau, după caz, modificarea şi completarea cadrului legal în domeniul reducerii riscurilor de dezastre;
e) propune măsuri de corelare între obiectivele, strategiile, planurile şi programele adoptate la nivel naţional şi cele adoptate la nivel internaţional şi al Uniunii Europene.
(2) La solicitarea UN/ISDR sau a Comisiei Europene, Platforma naţională elaborează informări, rapoarte sau puncte de vedere asupra unor documente pe linia reducerii riscurilor de dezastre.
(3) La primirea solicitărilor prevăzute la alin. (2), secretariatul Platformei naţionale informează preşedintele Comitetului naţional, care decide asupra modului de soluţionare a acestora.
ART. 9
(1) În vederea elaborării şi transmiterii către Comisia Europeană a sintezei evaluării riscurilor, potrivit prevederilor art. 6 lit. a) din Decizia nr. 1.313/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecţie civilă al Uniunii, grupurile de lucru pe tipuri de risc transmit contribuţia lor către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
(2) Contribuţia vizează, în principal, următoarele aspecte pe linia reducerii riscurilor la dezastre:
a) politici, strategii, cadru de implementare şi proiecte europene;
b) evaluarea şi monitorizarea riscurilor la nivel naţional;
c) dezvoltarea culturii de rezilienţă la dezastre;
d) planificarea şi dezvoltarea capabilităţilor de management al riscurilor.
ART. 10
Funcţia de secretariat al Platformei naţionale se asigură de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, şi constă în:
a) asigurarea convocării Platformei naţionale şi a grupurilor de lucru şi transmiterea ordinii de zi;
b) primirea propunerilor formulate de grupurile de lucru şi de GLERN şi includerea acestora pe ordinea de zi a şedinţei Platformei naţionale;
c) pregătirea materialelor pentru şedinţele Platformei naţionale şi punerea la dispoziţia membrilor prezenţi;
d) asigurarea colaborării şi comunicării între grupurile de lucru;
e) asigurarea includerii contribuţiei grupurilor de lucru în sinteza privind evaluarea riscurilor;
f) supunerea sintezei privind evaluarea riscurilor spre aprobare preşedintelui Comitetului naţional şi transmiterea sintezei aprobate către Comisia Europeană;
g) asigurarea suportului logistic necesar desfăşurării şedinţelor organizate conform prevederilor art. 7 alin. (1) şi (2);
h) gestionarea documentelor necesare desfăşurării şedinţelor organizate conform prevederilor art. 7 alin. (1) şi (2);
i) asigurarea difuzării la componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi la alte autorităţi interesate a documentelor emise de Platforma naţională.
ART. 11
(1) Reprezentarea Platformei naţionale la acţiunile internaţionale pe linia reducerii riscului la dezastre se asigură de către persoane desemnate de preşedintele Comitetului naţional, la propunerea şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
(2) Concluziile rezultate din participarea la activităţile prevăzute la alin. (1), de interes în reducerea riscului de dezastre la nivel naţional, sunt diseminate către Comitetul naţional şi comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă, prin grija secretariatului Platformei naţionale.
ART. 12
(1) Obiectivele, scopul, reglementările, activitatea Platformei naţionale şi date statistice/imagini foto/video privind evenimente în curs sau de arhivă sunt postate pe un website dedicat, ale cărui realizare şi actualizare se asigură de către secretariatul Platformei naţionale.
(2) Platforma naţională, prin structura care asigură secretariatul acesteia, este punct naţional de contact cu UN/ISDR, precum şi cu alte organizaţii regionale sau internaţionale care desfăşoară activităţi în domeniu.
ART. 13
(1) Fondurile necesare pentru activităţile de secretariat în cadrul Platformei naţionale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne şi al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
(2) Finanţarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi a cheltuielilor de capital ale Platformei naţionale se asigură de la bugetul de stat prin bugetele ministerelor, pentru tipurile de risc repartizate spre gestionare, precum şi din alte surse constituite potrivit legii.
ART. 14
Elementele de identitate vizuală ale Platformei naţionale sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART. 15
(1) Regulamentele de organizare şi funcţionare a grupurilor de lucru prevăzute la art. 6 alin. (3) şi (7) se aprobă în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, secretariatul Platformei naţionale solicită desemnarea membrilor, în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (2) şi (3). Propunerile nominale se comunică în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (4), în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării.
PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOŞ
Contrasemnează:
--------------
Ministrul afacerilor interne,
Ioan-Dragoş Tudorache
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării
regionale şi administraţiei publice,
Vasile Dîncu
Viceprim-ministru, ministrul economiei,
comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,
Costin Grigore Borc
Şeful Cancelariei Prim-Ministrului,
Paul Gheorghiu
Ministrul transporturilor,
Petru Sorin Buşe
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Achim Irimescu
Ministrul apărării naţionale,
Mihnea Ioan Motoc
Ministrul finanţelor publice,
Anca Dana Dragu
Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
Cristiana Paşca Palmer
Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,
Mircea Dumitru
Ministrul culturii,
Corina Şuteu
Ministrul comunicaţiilor şi pentru
societatea informaţională,
Delia Popescu
Ministrul sănătăţii,
Vlad Vasile Voiculescu
Ministrul afacerilor externe,
Lazăr Comănescu
Ministrul fondurilor europene,
Cristian Ghinea
Ministrul energiei,
Victor Vlad Grigorescu
Bucureşti, 19 octombrie 2016.
Nr. 768.
ANEXĂ
Elemente de identitate vizuală ale Platformei
naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre
──────────
*) Notă CTCE:
Modelele elementelor de identitate vizuală ale Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 26 octombrie 2016 la paginile 11-15 (a se vedea imaginile asociate).
──────────
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
