Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 75 din 14 noiembrie 2018 privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind prevenirea diseminării conţinutului online cu caracter terorist - O contribuţie a Comisiei Europene la reuniunea liderilor de la Salzburg din 19-20 septembrie 2018 - COM(2018)640
EMITENT: Camera Deputaţilor PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 972 din 16 noiembrie 2018
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-22/502, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 6 noiembrie 2018, Camera Deputaţilor:
1. susţine procedura de semnalare operativă a conţinutului potenţial terorist prevăzută în regulament şi apreciază modalitatea transparentă şi detaliată în care este descrisă această procedură;
2. susţine măsurile de salvgardare prevăzute pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor fundamentale precum libertatea de exprimare şi de informare într-o societate democratică şi recomandă evaluarea periodică a eficienţei acestor măsuri;
3. recomandă sprijinirea de către Comisia Europeană a schimbului de experienţă între autorităţile relevante din statele membre pentru prevenirea atacurilor teroriştilor care acţionează independent, ca urmare a radicalizării în afara mediului online sau în urma unor indicaţii ori instrucţiuni indirecte din conţinutul online afişat în limitele legii;
4. subliniază relevanţa continuării cercetărilor cu privire la impactul conţinutului cu caracter terorist asupra modelelor de afaceri şi asupra întreprinderilor afectate;
5. recomandă sprijinirea prin finanţare directă la nivelul Uniunii a acţiunilor online pozitive alternative;
6. recomandă încurajarea exprimării online a punctelor de vedere diverse şi a semnalărilor voluntare către posesorul conţinutului suspectat de propagandă teroristă, pentru a stimula astfel spiritul civic, a degreva autorităţile de sarcina investigării unor situaţii incidentale nesemnificative şi pentru a întări încrederea cetăţenilor în economia digitală;
7. subliniază importanţa liberei exprimări şi recomandă introducerea de garanţii faţă de utilizarea abuzivă a dispoziţiilor din regulament în mediul concurenţial;
8. îşi exprimă îngrijorarea cu privire la posibilele încălcări ale dreptului la liberă exprimare şi ale dreptului la protecţia datelor cu caracter personal;
9. consideră că, pentru prevenirea abuzurilor, conţinutul digital cu posibil caracter terorist ar trebui analizat în context, prin interpretarea transparentă a noţiunii de diseminare, spre a se evita semnalarea şi eliminarea conţinutului exclusiv umoristic şi al celui cu caracter pur pamfletar;
10. subliniază utilitatea unor măsuri de informare, astfel încât să fie clar şi fără echivoc faptul că supravegherea are loc exclusiv pentru scopul combaterii terorismului, ceea ce înseamnă că postarea sau căutarea unui anumit conţinut suspect, cum este cazul căutării pentru documentarea unui articol jurnalistic, nu este automat considerată parte a pregătirii unui act terorist, astfel încât să nu fie descurajată cercetarea care stă la baza combaterii fenomenului în viaţa socială curentă;
11. reaminteşte că, în fapt, conţinutul explicit terorist ilegal aflat la vedere pe internet, ca şi conţinutul relevant de pe internetul întunecat reprezintă doar o parte a mecanismului de finanţare şi propagandă teroriste, care include pagini de internet legale cu propagandă ascunsă, iar o parte importantă a comunicării are loc prin mijloace clasice, nu pe internet, ceea ce nu ar putea fi controlat prin măsurile prevăzute; prin urmare, deşi controlul conţinutului este o măsură binevenită, ar fi extrem de periculos să fie privit ca o măsură finală şi hotărâtoare de combatere a terorismului;
12. subliniază că modul în care pot fi provocate cele mai grave daune prin acţiuni teroriste individuale nu este în mod necesar rezultatul unei instruiri online, în schimb dificultatea majoră constă în detectarea iniţierii atacului fizic ce apare ca aleatoriu, în condiţii pe care autorităţile de siguranţă civilă nu sunt întotdeauna obişnuite să le identifice;
13. consideră necesară clarificarea din punct de vedere tehnic a întinderii eliminării şi a păstrării conţinutului online, având în vedere legăturile oricărui conţinut cu alte pagini şi semnificaţia plasării sale în context, în timp şi în legătură cu alte informaţii, aspecte posibil dificil de reprodus la o eventuală reîncărcare după o eliminare rezultată din semnalarea eronată; clarificarea s-ar putea realiza printr-un document de îndrumare, iar autoritatea care a dispus eronat astfel de măsuri ar trebui să poarte răspunderea măsurilor reparatorii;
14. recomandă ca programul de monitorizare a realizărilor în aplicarea regulamentului, numărul de indicatori, precum şi volumul de date solicitate la raportare statelor membre să fie limitate, astfel încât să reprezinte o sarcină administrativă rezonabilă şi să nu conducă la depozitarea de date personale nesemnificative pentru scopul regulamentului;
15. recomandă evitarea utilizării programului Orizont 2020 pentru a sprijini cercetarea, în vederea prevenirii automatizate a încărcării conţinutului cu caracter terorist, deoarece ar consuma resursele programului destinate economiei inovative şi noilor tehnologii şi are potenţialul de a livra cunoştinţe de specialitate teroriştilor privind posibilităţile de acţiune pe internet; recomandă menţinerea acestui tip de cercetare ştiinţifică într-un cadru strict supravegheat, în afara programului Orizont 2020;
16. îşi manifestă îndoiala cu privire la utilitatea practică a prevederii conform căreia furnizorii de servicii de găzduire care nu au niciun sediu pe teritoriul unui stat membru, dar care oferă servicii în cadrul Uniunii, ar trebui să desemneze un reprezentant legal în Uniune, având în vedere complexitatea reţelelor şi a mijloacelor tehnice disponibile pe plan mondial, şi, ca alternativă, recomandă utilizarea tratatelor la care Uniunea este parte, pentru a stabili obligaţii similare;
17. subliniază că este necesară o concordanţă în aplicarea sancţiunilor de către statele membre în cazul nerespectării sistematice a obligaţiilor de eliminare, astfel încât criteriile pe care statele membre trebuie să le ia în considerare atunci când stabilesc tipul şi nivelul sancţiunilor să cunoască o aplicare unitară pe planul Uniunii, evitându-se astfel căutarea celui mai prielnic regim juridic din acest punct de vedere.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 noiembrie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
EUGEN NICOLICEA
Bucureşti, 14 noiembrie 2018.
Nr. 75.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
