Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 74 din 20 septembrie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: O abordare cuprinzătoare pentru stimularea comerţului electronic transfrontalier în beneficiul cetăţenilor şi întreprinderilor europene COM(2016) 320
EMITENT: CAMERA DEPUTAŢILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 26 septembrie 2016
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/975, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 14 septembrie 2016, Camera Deputaţilor:
1. Reaminteşte că finalizarea unei pieţe unice digitale este a doua cea mai mare prioritate politică a preşedintelui Comisiei Europene, care vizează crearea de locuri de muncă şi creştere economică în UE şi că îmbunătăţirea accesului la bunuri şi servicii digitale pe întreg teritoriul UE pentru consumatori şi întreprinderi, prin eliminarea barierelor în calea comerţului electronic, reprezintă un capitol important pentru finalizarea pieţe unice digitale.
2. Semnalează totuşi că o concentrare excesivă pe comerţul electronic, în procesul de punere în practică a strategiei privind piaţa unică digitală ar putea reduce capacitatea Uniunii Europene de a promova şi alte inovaţii tehnologice emergente, cum sunt bionica, robotica, inteligenţa artificială, internetul lucrurilor, realitatea virtuală etc. Subliniază că acestea sunt inovaţii în care marile companii transnaţionale investesc în prezent şi că, probabil, ele constituie următorul salt calitativ în economie.
3. Consideră că strategia pieţei unice digitale ar trebui să acorde o atenţie mai mare construirii capacităţii antreprenoriale, în condiţiile în care problemele de reglementare nu sunt cele mai dificile obstacole pentru antreprenori, ci accesul la capital şi la manageri capabili să construiască întreprinderi axate pe tehnologii complexe, la nivel mondial.
4. Reţine că planul Comisiei Europene pentru a-şi concretiza strategiile privind piaţa unică şi piaţa unică digitală cuprinde trei propuneri având drept obiectiv stimularea comerţului electronic prin rezolvarea problemei blocării geografice prin asigurarea unei livrări transfrontaliere de colete, mai accesibile şi mai eficiente, precum şi prin promovarea încrederii consumatorilor ca urmare a îmbunătăţirii protecţiei şi a aplicării legii.
5. Reţine că în comunicarea analizată se explică modul în care fiecare dintre cele trei propuneri prezentate în cadrul pachetului privind comerţul electronic interacţionează şi modul în care acestea se raportează la alte iniţiative din cadrul pieţei unice digitale, inclusiv două propuneri legislative referitoare la drepturile consumatorilor în contractele digitale şi la simplificarea TVA.
6. Reaminteşte că în strategia sa privind piaţa unică digitală, Comisia Europeană propusese deja măsuri imediate pentru a elimina barierele din calea activităţii online transfrontaliere şi că una dintre măsurile-cheie este prevenirea tratamentului diferenţiat aplicat în mod nejustificat consumatorilor şi întreprinderilor atunci când încearcă să cumpere bunuri şi servicii online în cadrul UE.
7. Reaminteşte că în strategia sa pentru piaţa unică, Comisia Europeană îşi anunţase intenţia de a combate toate formele de tratament diferenţiat nejustificat al cumpărătorilor stabiliţi în state membre diferite.
8. Împărtăşeşte aprecierea Comisiei Europene că în mediul online persistă situaţii frecvente în care accesul consumatorilor la oferte din alte ţări este blocat, fie prin redirecţionarea consumatorului către pagina electronică din ţara sa, fie prin impunerea obligativităţii ca acesta să plătească utilizând o carte de debit sau de credit dintr-o anumită ţară.
9. Împărtăşeşte aprecierea Comisiei Europene că acest gen de discriminare nu îşi are locul pe piaţa unică, dar observă că această situaţie trenează de mult timp şi că măsurile de eliminare a acestor practici au întârziat, cu toate că principiul nediscriminării în relaţiile comerciale fusese deja stabilit în temeiul Directivei privind serviciile, în vigoare din anul 2006 şi că se demonstrase posibilitatea unor progrese în unele sectoare de prestări de servicii.
10. Apreciază că restricţiile nejustificate de genul blocării geografice, precum discriminarea în funcţie de adresa IP, de adresa poştală sau de ţara de emitere a cărţii de credit încalcă şi normele legislaţiei UE în materie de concurenţă.
11. Reţine că nu se instituie obligaţii excesive pentru comercianţi, astfel că nu există obligaţia generală de a livra produse şi servicii în orice stat membru şi nici obligaţia de a accepta orice instrument electronic de plată.
12. Ia act că factorii de decizie politică de la nivelul Uniunii Europene par să accepte că există unele justificări pentru fragmentarea pieţei, ca de exemplu în temeiul libertăţii de a desfăşura o activitate comercială, al drepturilor de autor, al unor norme privind protecţia minorilor sau privind publicitatea. Atrage atenţia că aceeaşi atitudine rezervată a contribuit la situaţia actuală în care piaţa internă nu este încă finalizată.
13. Reţine că actele legislative propuse de către Comisia Europeană conţin excepţii în ce priveşte tratamentul egal al consumatorilor de către comercianţi, ca de exemplu în cazul în care acest lucru poate fi justificat în mod obiectiv din motive precum TVA-ul sau anumite dispoziţii juridice de interes public.
14. În acest context reaminteşte că art. 20 din Directiva privind serviciile nu a facilitat realizarea obiectivelor propuse, tocmai pentru că permitea justificări "obiective" pentru discriminarea în funcţie de naţionalitate, locul de reşedinţă sau locul de stabilire.
15. Se raliază solicitării Parlamentului European, adresate Comisiei Europene, de a identifica şi defini grupuri de cazuri în care discriminarea este justificată în temeiul art. 20 alin. (2) din Directiva privind serviciile, pentru a clarifica ce anume constituie practici discriminatorii nejustificate operate de către entităţi private şi pentru a oferi asistenţă în ceea ce priveşte interpretarea de către autorităţile responsabile cu punerea în practică a articolului menţionat.
16. Se raliază opiniei potrivit căreia propunerea de revizuire a regulamentului privind cooperarea în materie de protecţie a consumatorului va oferi competenţe sporite autorităţilor naţionale pentru o mai bună aplicare a drepturilor consumatorilor; salută faptul că autorităţile naţionale vor putea să verifice dacă paginile electronice recurg la blocarea geografică a consumatorilor sau dacă oferă servicii de post vânzare care nu respectă normele UE, să dispună închiderea imediată a paginilor electronice care găzduiesc înşelătorii, să solicite informaţii de la registratorii de domeniu şi de la bănci pentru a determina identitatea comerciantului responsabil.
17. Recomandă autorităţilor naţionale să adopte măsurile necesare pentru sporirea încrederii întreprinderilor mici şi mijlocii din România în comerţul electronic, prin oferirea de pachete constând în protecţie şi siguranţă.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 20 septembrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
FLORIN IORDACHE
Bucureşti, 20 septembrie 2016.
Nr. 74.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
