Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul prevederilor art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. IV din Legea nr. 111/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Se aprobă Normele metodologice pentru stabilirea criteriilor de selecţie, de întocmire a listei scurte de până la 5 candidaţi pentru fiecare post, a clasamentului acestora, a procedurii privind numirile finale, precum şi pentru stabilirea altor măsuri necesare implementării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute în anexa nr. 1. ART. 2 Se aprobă Normele metodologice pentru stabilirea indicatorilor de performanţă financiari şi nefinanciari şi a componentei variabile a remuneraţiei membrilor consiliului de administraţie sau, după caz, de supraveghere al întreprinderii publice, precum şi a directorilor, respectiv a membrilor directoratului, prevăzută în anexa nr. 2. ART. 3 (1) Ministerul Finanţelor Publice, cu consultarea ministerelor care au calitatea de autorităţi publice tutelare, poate publica ghiduri în care să fie prezentate principiile şi bunele practici în domeniul guvernanţei corporative. (2) Consiliul de administraţie sau de supraveghere realizează anual propria evaluare privind aplicarea principiilor şi a recomandărilor cuprinse în ghidurile prevăzute la alin. (1), incluzând concluziile evaluării, conform principiului "aplică sau explică". ART. 4 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOŞ Contrasemnează: --------------- p. Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, Claudiu Vrînceanu, secretar de stat Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Vasile Dîncu Ministrul finanţelor publice, Anca Dana Dragu p. Ministrul energiei, Georgeta Corina Popescu, secretar de stat Ministrul transporturilor, Petru Sorin Buşe Bucureşti, 28 septembrie 2016. Nr. 722. ANEXA 1 NORME METODOLOGICE pentru stabilirea criteriilor de selecţie, de întocmire a listei scurte de până la 5 candidaţi pentru fiecare post, a clasamentului acestora, a procedurii privind numirile finale, precum şi a altor măsuri necesare implementării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice CAP. I Stabilirea criteriilor de selecţie, de întocmire a listei scurte de maximum 5 candidaţi pentru fiecare post, a clasamentului acestora, a procedurii privind numirile finale ART. 1 În sensul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: 1. principiul "aplică sau explică" - mecanism pentru autoevaluarea aplicării principiilor şi recomandărilor cuprinse în ghidurile şi codurile de guvernanţă corporativă aplicabile întreprinderii publice, potrivit legii şi actului constitutiv al acesteia; în aplicarea acestui mecanism, în raportul anual al consiliului de administraţie/directoratului sunt prezentate modul şi măsura în care sunt îndeplinite principiile şi recomandările de guvernanţă corporativă şi măsurile adoptate pentru respectarea recomandărilor care nu sunt îndeplinite în totalitate; 2. candidat - persoana fizică ce şi-a prezentat candidatura pe cont propriu sau a fost propusă de o persoană juridică şi este parte din lista lungă sau lista scurtă; 3. candidat la reînnoirea mandatului - membru al consiliului de administraţie în funcţie în sensul prevederilor art. 8 alin. (1) şi art. 29 alin. (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, denumită în continuare ordonanţa de urgenţă, selectat conform ordonanţei de urgenţă, care a îndeplinit deja un mandat şi care este luat în considerare de către autoritatea publică tutelară sau, după caz, adunarea generală a acţionarilor, pentru reînnoirea statutului de membru în consiliul de administraţie; 4. competenţa consiliului - totalitatea cunoştinţelor profesionale, experienţei şi abilităţilor necesare îndeplinirii, în condiţii de eficienţă, a obligaţiilor prevăzute de lege, actul constitutiv, principiile şi recomandările de guvernanţă corporativă; 5. cerinţe contextuale - starea economică, financiară, de guvernanţă corporativă, contextul legislativ şi poziţia strategică în care se află întreprinderea publică la momentul la care se realizează evaluarea/selecţia membrilor consiliului de administraţie; 6. comisia de selecţie - comisia constituită la nivelul autorităţii publice tutelare care realizează, după caz, următoarele: a) procedura de selecţie şi întocmirea listei scurte; b) propuneri autorităţii publice tutelare de numire a administratorilor din lista scurtă, în cazul regiilor autonome; c) recomandări autorităţii publice tutelare în vederea formulării de către aceasta a propunerilor de numire a administratorilor de către adunarea generală a acţionarilor, în cazul societăţilor; d) evaluarea administratorilor în funcţie, în cazul solicitării reînnoirii mandatului şi întocmeşte raportul pentru numirile finale; 7. competenţa membrilor consiliului/directoratului - combinaţie de cunoştinţe profesionale, abilităţi, experienţe şi comportamente necesare ducerii la îndeplinire, în condiţii de eficienţă, a obligaţiilor prevăzute în sarcina unui membru al consiliului/directoratului, potrivit legii, actului constitutiv şi contractului de mandat; 8. componenta iniţială a planului de selecţie - document de lucru care se întocmeşte la începutul perioadei de selecţie şi cuprinde, fără a se limita la acestea, aspectele-cheie ale procedurii de selecţie, identificând data de început a procedurii de selecţie, documentele ce trebuie depuse, cerinţele cu privire la expertul independent, în cazul în care se decide contractarea sa, data finalizării planului de selecţie în integralitatea sa şi alte elemente care se pot cunoaşte până la numirea administratorilor; 9. componenta integrală a planului de selecţie - document de lucru care conţine, dar fără a se limita la aceasta, elementele din componenta iniţială a planului de selecţie, completate cu alte elemente necesare acestuia între data declanşării procedurii de selecţie şi data semnării contractului de mandat, inclusiv propunerea de desemnare a candidaţilor selectaţi pentru poziţia de membru în consiliul de administraţie; 10. consiliul - defineşte atât consiliul de administraţie în cazul regiilor autonome şi societăţilor administrate potrivit sistemului unitar, cât şi consiliul de supraveghere în cazul societăţilor administrate potrivit sistemului dualist; 11. criterii de evaluare - grupuri de competenţe, trăsături şi alte condiţii necesare, derivate din matricea profilului consiliului sau a fiecărui membru, în raport cu care candidaţii sunt evaluaţi individual şi ca organ colegial, în procedura de selecţie, pentru ocuparea de poziţii în consiliu; 12. evaluarea activităţii membrilor consiliului care solicită reînnoirea mandatului - aprecierea sistematică, riguroasă, transparentă şi de bune practici a membrilor consiliului care solicită reînnoirea mandatului înfăptuită de către comisia de selecţie; 13. lista lungă de candidaţi - lista cu toţi candidaţii care au trimis în termenul prevăzut de prezentele norme dosarul de candidatură complet; 14. matricea consiliului - tabel care cuprinde competenţele măsurabile, trăsăturile şi condiţiile care trebuie îndeplinite în mod ideal de membrii consiliului, individual şi colectiv, împreună cu aptitudinile, cunoştinţele, experienţa şi alte atribute ale membrilor în funcţie, precum şi ale potenţialilor candidaţi; 15. matricea profilului candidatului - tabel care trebuie să se încadreze în matricea consiliului, în cazul în care toţi membrii în funcţie ai consiliului sunt şi candidaţi pentru o configuraţie viitoare a acestuia. În cazul în care doar o parte din membrii consiliului trebuie selectaţi, şi nu toţi, atunci matricea profilului candidatului conţine un set mai restrâns de criterii, cerinţe sau elemente din matricea consiliului, a căror îndeplinire ar asigura complementaritatea cu profilul membrilor în funcţie ai consiliului; 16. planul de selecţie - document de lucru prin care se stabileşte calendarul procedurii de selecţie de la data iniţierii procedurii de selecţie până la data numirii persoanelor desemnate pentru funcţiile de administratori, structurat pe două componente: componenta iniţială, care se întocmeşte în termen de 10 zile de la data declanşării procedurii şi componenta integrală, care se întocmeşte după constituirea comisiei de selecţie, selectarea expertului independent sau începerea procedurii selecţiei de către comitetul de nominalizare şi remunerare din cadrul consiliului, după caz; 17. profilul candidatului pentru funcţia de administrator - descrierea rolului pe care candidatul trebuie să-l îndeplinească, pe baza cerinţelor contextuale specifice rolului, precum şi competenţele tehnice şi atributele comportamentale, experienţa şi specificul pe care acesta trebuie să le demonstreze, în conformitate cu misiunea, obiectivele şi ţintele întreprinderii publice, precum şi cu etapa de dezvoltare a acesteia. La întocmirea profilului se menţionează, pe de o parte, criteriile şi nivelurile de calificare obligatorii, pe de altă parte criteriile şi nivelurile de calificare opţionale, atât la nivel individual, cât şi la nivelul colectiv al întregului consiliu, sub formă de praguri minime de competenţă; 18. profilul consiliului - o identificare a capacităţilor, trăsăturilor şi cerinţelor pe care consiliul trebuie să le deţină la nivel colectiv, având în vedere contextul organizaţional, misiunea, aşteptările exprimate în scrisoarea de aşteptări şi elementele de strategie organizaţională existente sau ce trebuie dezvoltate. Profilul conţine şi matricea consiliului de administraţie, care conferă o expresie a acestor capacităţi pe care consiliul trebuie să le posede la nivel colectiv, printr-un set de competenţe, abilităţi, alte condiţii eliminatorii, ce trebuie îndeplinite individual şi colectiv de membrii consiliului; 19. procedura de selecţie - cuprinde procedura de selecţie prealabilă şi procedura de selecţie finală; 20. procedura de selecţie prealabilă - parcursul alcătuit din totalitatea etapelor cuprinse între decizia de declanşare a procedurii de selecţiei şi întocmirea listei scurte; 21. procedura de selecţie finală - parcursul alcătuit din totalitatea etapelor de selecţie pentru evaluarea candidaţilor din lista scurtă în vederea numirii şi încheierii contractului de mandat; 22. raport de activitate la reînnoirea mandatului - document întocmit de fiecare membru al consiliului care solicită reînnoirea mandatului şi care cuprinde sintetic cel puţin: realizările relevante ale întreprinderii publice pe perioada mandatului, obţinute ca urmare a deciziilor luate, precum şi modul de îndeplinire a obiectivelor şi criteriilor de performanţă, contribuţia la realizarea obiectivelor întreprinderii publice prin participarea în comisii, comitete constituite la nivelul consiliului de administraţie; 23. raportul de evaluare a membrilor consiliului/a consiliului - document întocmit de autoritatea publică tutelară pentru fiecare membru sau pentru tot consiliul, după caz, care solicită reînnoirea mandatului şi care cuprinde sintetic cel puţin modul de îndeplinire a obiectivelor şi criteriilor de performanţă cuprinse în contractul de mandat, matricea profilului candidatului sau matricea consiliului, după caz; 24. raportul privind numirile finale - documentul final prin care se prezintă un rezumat al profilului fiecărui candidat aflat în lista scurtă, în urma verificării referinţelor şi a istoricului profesional al candidatului şi prin care se explică motivarea evaluării specifice pentru fiecare candidat, pe baza punctajelor obţinute de acesta vizavi de criteriile de evaluare, inclusiv pe baza declaraţiei de intenţie a acestuia. Raportul conţine propunerea de numire a membrilor consiliului de către acţionarii minoritari sau de Ministerul Finanţelor Publice, după caz, precum şi o analiză a gradului în care consiliul va avea în mod colectiv capacitatea identificată ca fiind necesară, precum şi existenţa unor combinaţii de candidaţi nominalizaţi care ar duce la capacităţi mai scăzute decât pragul minim identificat ca fiind necesar; 25. structura de guvernanţă corporativă - compartimentul, serviciul, direcţia, organizate în cadrul fiecărei autorităţi publice tutelare, conform art. III din Legea nr. 111/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, care exercită atribuţiile şi competenţele prevăzute la art. 3 din ordonanţa de urgenţă, întocmirea mandatelor în vederea prezentării acestora de către reprezentanţii statului în adunarea generală a acţionarilor, precum şi alte atribuţii şi competenţe conform prevederilor legale şi bunelor practici privind guvernanţa corporativă, asigurând interfaţa dintre autoritatea publică tutelară şi adunarea generală a acţionarilor. ART. 2 Procedura de selecţie în cazul societăţilor se efectuează cu scopul de a asigura transparentizarea şi profesionalizarea consiliilor de administraţie, potrivit standardelor de guvernanţă corporativă a întreprinderilor publice, astfel cum au fost dezvoltate în Principiile de guvernanţă corporativă ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. ART. 3 Potrivit art. 64^4 din ordonanţa de urgenţă şi art. V din Legea nr. 111/2016, declanşarea procedurii de selecţie a membrilor consiliului începe: a) în cazul regiilor autonome, la data la care autoritatea publică tutelară emite actul administrativ prin care hotărăşte iniţierea procedurii de selecţie a membrilor consiliului; b) în cazul societăţilor la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic, la data la care autoritatea publică tutelară emite actul administrativ în acest sens; c) în cazul societăţilor la care statul sau o unitate administrativ-teritorială deţine capital majoritar sau deţine controlul, la data hotărârii adunării generale a acţionarilor, convocată la cererea acţionarului-stat sau unitate administrativ-teritorială, prin care se aprobă declanşarea procedurii de selecţie a noilor membri ai consiliului. SECŢIUNEA 1 Procedura de selecţie. Iniţierea şi organizarea procedurii ART. 4 (1) În vederea desemnării membrilor consiliului la regiile autonome, procedura de selecţie este iniţiată de conducătorul autorităţii publice tutelare, care decide şi cu privire la contractarea serviciilor unui expert independent, în condiţiile legii. (2) Conducătorul autorităţii publice tutelare informează de îndată Ministerul Finanţelor Publice despre decizia luată potrivit alin. (1). (3) În vederea desemnării membrilor consiliului la societăţi, adunarea generală a acţionarilor, convocată la cererea acţionarului-stat sau unitate administrativ-teritorială, hotărăşte declanşarea procedurii de selecţie a membrilor consiliului, potrivit prevederilor art. 64^4 din ordonanţa de urgenţă şi art. V din Legea nr. 111/2016. În hotărâre se menţionează şi dacă acţionarul-stat sau unitate administrativ-teritorială organizează o procedură de selecţie, pentru a propune candidaţi de membri ai consiliului, potrivit art. 29 alin. (3) şi (4) din ordonanţa de urgenţă, respectiv dacă va propune consiliul candidaţi de membri ai consiliului, în aplicarea art. 29 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă. (4) În cazul în care autoritatea publică tutelară propune candidaţi pentru funcţia de administrator, în aplicarea art. 29 alin. (3) şi (4) din ordonanţa de urgenţă, autoritatea publică tutelară decide modalitatea prin care se realizează procedura de selecţie, respectiv dacă se realizează de către comisia de selecţie, în baza unei proceduri interne, de către comisia de selecţie asistată de un expert independent sau de către un expert independent. (5) În cazul în care consiliul propune candidaţi pentru funcţia de administrator, în aplicarea art. 29 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, consiliul va demara procedura de selecţie după data hotărârii adunării generale a acţionarilor de aprobare a declanşării procedurii de selecţie de către consiliu, în mod similar, potrivit prevederilor alin. (4). ART. 5 (1) La regiile autonome, autoritatea publică tutelară elaborează componenta iniţială a planului de selecţie, în consultare cu consiliul şi cu Ministerul Finanţelor Publice, în termen de maximum 10 zile de la data luării deciziei de către autoritatea publică tutelară. (2) La societăţi, dacă selecţia este efectuată de comitetul de nominalizare şi remunerare, acesta se consultă cu acţionarii în vederea elaborării componentei iniţiale a planului de selecţie, care trebuie finalizată în termen de maximum 10 zile de la data declanşării procedurii de selecţie. În acest scop comitetul de nominalizare şi remunerare va transmite autorităţii publice tutelare şi va publica pe pagina proprie de internet a societăţii, în vederea consultării acţionarilor, proiectul componentei iniţiale a planului de selecţie în termen de 5 zile de la data declanşării procedurii de selecţie pentru formularea de propuneri în vederea definitivării acestora. (3) La societăţi, dacă selecţia se efectuează de către autoritatea publică tutelară, aceasta se consultă cu comitetul de nominalizare şi remunerare şi cu acţionarii în vederea elaborării componentei iniţiale a planului de selecţie, care trebuie finalizată în termen de maximum 10 zile de la data declanşării procedurii de selecţie. În acest scop autoritatea publică tutelară va publica pe pagina proprie de internet, în termen de 5 zile de la data declanşării procedurii de selecţie, proiectul componentei iniţiale a planului de selecţie, pentru formularea de propuneri în vederea definitivării acestora. ART. 6 Planul de selecţie trebuie să fie elaborat cu claritate pentru a putea determina toate aspectele-cheie ale procedurii de selecţie, în concordanţă cu ordonanţa de urgenţă şi cu prezentele norme. ART. 7 Expertul independent contractat asistă şi colaborează cu comisia de selecţie constituită la nivelul autorităţii publice tutelare sau cu comitetul de nominalizare şi remunerare din cadrul consiliului de administraţie în toate activităţile necesare procedurii de selecţie. SECŢIUNEA a-2-a Contractarea expertului independent specializat în recrutarea resurselor umane ART. 8 (1) În cazul în care se decide contractarea serviciilor unui expert independent, plata acestuia se efectuează de contractant. (2) Termenii de referinţă pentru expertul independent sunt propuşi pe baza componentei iniţiale a planului de selecţie: a) pentru regiile autonome, de către autoritatea publică tutelară cu consultarea consiliului regiei autonome; b) pentru societăţi, de către autoritatea publică tutelară sau comitetul de nominalizare şi remunerare, după caz. (3) Termenii de referinţă se aprobă de către conducătorul autorităţii publice tutelare sau, după caz, de consiliu. (4) Autoritatea publică tutelară sau, după caz, consiliul poate solicita expertului independent o opinie consultativă asupra profilului consiliului regiei autonome sau societăţii. ART. 9 Autoritatea publică tutelară decide dacă structura de guvernanţă corporativă sau, după caz, consiliul, în cazul regiilor autonome, conduce şi coordonează toate activităţile ce ţin de monitorizarea caracterului adecvat al structurii consiliului şi în toate aspectele ce ţin de procedura de reînnoire a mandatului şi selecţie, în concordanţă cu prevederile ordonanţei de urgenţă şi ale prezentelor norme. ART. 10 Selecţia expertului independent specializat în recrutarea resurselor umane se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi cu luarea în considerare a criteriilor mai jos enumerate, dar fără a se limita la acestea: a) portofoliul de clienţi în ultimii 3 ani pentru selecţia administratorilor sau directorilor la întreprinderi publice sau private; b) valoarea totală a contractelor de recrutare în ultimii 3 ani pentru activitatea de selecţie a administratorilor şi directorilor; c) componenţa echipei de proiect cu referire la numărul de experţi ce poate fi alocat proiectului şi expertiza acestora în proceduri de recrutare de administratori; d) gradul de expertiză a expertului independent persoană juridică în privinţa recrutării de administratori/directori în sectorul de activitate al întreprinderii publice; e) managementul de proiect şi capacităţile de coordonare ale expertului; f) experienţă în dezvoltarea profilului pentru consiliu, bazată pe integrare personalizată a nevoilor de strategii de afaceri, organizaţionale, de conducere şi guvernanţă; g) procentul de candidaţi recomandaţi şi ulterior selectaţi, care îşi păstrează această calitate pentru mai mult de un an în ultimii 3 ani. SECŢIUNEA a 3-a Constituirea comisiei de selecţie ART. 11 (1) Comisia de selecţie se înfiinţează prin act administrativ al autorităţii publice tutelare. În cazul societăţilor prevăzute la art. 2 pct. 2 lit. c) din ordonanţa de urgenţă, comisia de selecţie se înfiinţează prin decizie a conducătorului întreprinderilor publice prevăzute la art. 2 pct. 2 lit. a) şi b). (2) Pentru desemnarea reprezentantului Ministerului Finanţelor Publice, se înfiinţează o comisie de selecţie prin ordin al ministrului finanţelor publice. (3) Preşedintele comisiei trebuie să îşi desfăşoare activitatea în cadrul autorităţii publice tutelare, cerinţă ce nu este obligatorie pentru ceilalţi membri ai comisiei. (4) Numărul şi componenţa comisiei se stabilesc de fiecare autoritate publică tutelară. ART. 12 Comisia de selecţie prevăzută la art. 11 are următoarele atribuţii: a) în cazul în care nu au fost contractate serviciile unui expert independent, derulează întreaga procedură de selecţie şi propune candidaţii selectaţi în lista scurtă în vederea numirii pentru poziţia de membri în consiliu, pe baza raportului privind numirile finale întocmit în acest scop; b) în cazul în care au fost contractate serviciile unui expert independent, realizează evaluarea finală a candidaţilor selectaţi în lista scurtă şi face propuneri în vederea numirii pentru poziţia de membri în consiliu, pe baza raportului privind numirile finale întocmit în acest scop; c) se consultă îndeaproape cu comitetul de nominalizare şi remunerare din cadrul consiliului, cu expertul independent, cu alte organisme implicate în procedura de selecţie, după caz; d) orice alte atribuţii stabilite prin actul administrativ de înfiinţare. SECŢIUNEA a 4-a Planul de selecţie ART. 13 La regiile autonome, autoritatea publică tutelară, prin comisia de selecţie sau, după caz prin expertul independent, cu consultarea consiliului, elaborează componenta integrală a planului de selecţie, prin stabilirea activităţilor, responsabilităţilor, termenelor şi elementelor aferente perioadei cuprinse între data declanşării procedurii de selecţie şi data prezentării raportului final în vederea numirii candidaţilor. ART. 14 În cazul societăţilor, componenta integrală a planului de selecţie se elaborează după cum urmează: a) de către comitetul de nominalizare şi remunerare în consultare cu autoritatea publică tutelară, atunci când selecţia se efectuează de către societate, şi asistate de expertul independent, după caz; b) de către comisia de selecţie, în consultare cu comitetul de nominalizare şi remunerare, atunci când selecţia se efectuează de autoritatea publică tutelară, şi asistate de expertul independent, după caz; c) de expertul independent în consultare cu comitetul de nominalizare şi remunerare şi autoritatea publică tutelară, atunci când selecţia se efectuează de expertul independent. ART. 15 Planul de selecţie conţine, dar fără a se limita la acestea, următoarele: a) un sumar al deciziilor-cheie cu termene şi părţi implicate în procedura de selecţie; b) un inventar al etapelor de selecţie, al deciziilor ce urmează a fi luate, documente şi materiale ce urmează a fi produse, planul de interviu, termene-limită, persoane responsabile, persoane de contact pentru informaţii şi detalii suplimentare; c) specificaţii pentru fiecare element al procedurii de selecţie în privinţa persoanelor responsabile, care pot fi contactate pentru suport, care trebuie să fie consultate înainte de decizii sau finalizare, care trebuie să fie informate după decizie sau finalizare; d) o listă cu persoanele de contact împreună cu toate contactele lor profesionale pentru toate structurile implicate în planul de selecţie în cauză sau reprezentanţii autorizaţi ai acestora; e) specificarea metodelor de comunicare ce urmează a fi folosite; f) identificarea activităţilor care trebuie completate la timp sau după termenul-limită; g) identificarea activităţilor curente aflate în desfăşurare; h) identificarea deciziilor, materialelor, aspectelor care încă sunt de soluţionat, cu precizarea persoanei responsabile; i) riscuri posibile şi măsuri ce vor fi luate pentru diminuarea acestor riscuri, asigurându-se că intervalul de timp prevăzut în dispoziţiile ordonanţei de urgenţă este respectat, drepturile acţionarilor sunt respectate şi că interesele întreprinderii publice sunt asigurate; j) data şi emitentul fiecărei versiuni a planului de selecţie; k) dispoziţiile de confidenţialitate şi de acces la documente. ART. 16 Toate materialele şi documentele identificate în planul de selecţie, precum şi cele ce sunt necesare sau, după caz, vor fi folosite în acest proces trebuie să fie personalizate şi completate pentru fiecare procedură de selecţie. ART. 17 (1) Planul de selecţie cuprinde modele de materiale şi documente personalizate şi completate pentru fiecare procedură de selecţie. (2) Modelele prevăzute la alin. (1) sunt următoarele, dar fără a se limita la acestea: a) profilul consiliului în funcţie; b) profilul noului consiliu; c) profilul fiecărui membru al consiliului; d) anunţurile privind selecţia, pentru presa tipărită şi online; e) materiale referitoare la declaraţia de intenţie; f) fişe de sinteză pentru fiecare fază a planului de selecţie; g) plan de interviu; h) formulare de nominalizare pentru candidaţii propuşi; i) recomandări de nominalizare; j) proiectul contractului de mandat; k) formulare de confidenţialitate; l) formulare ale declaraţiilor necesare a fi completate de către candidaţi; m) lista elementelor confidenţiale şi a celor ce pot fi făcute publice; n) lista detaliată a documentelor necesare în vederea depunerii candidaturii de către persoane fizice şi persoane juridice, în funcţie de etapele procedurii de selecţie; o) lista elementelor pentru verificarea candidaţilor aflaţi în lista scurtă. ART. 18 Introducerea datelor în planul de selecţie se efectuează de către comitetul de nominalizare şi remunerare, comisia de selecţie sau, după caz, structura de guvernanţă corporativă, conform atribuţiilor stabilite prin actele de înfiinţare ale acestora. SECŢIUNEA a 5-a Profilul membrilor consiliului ART. 19 Pentru constituirea profilului membrilor consiliului pot fi avute în vedere următoarele cerinţe, fără a se limita la acestea: a) să aibă minimum de cunoştinţe, aptitudini şi experienţă necesară pentru a-şi îndeplini cu succes mandatul de administrator; b) să cunoască responsabilităţile postului şi să îşi poată forma viziuni pe termen mediu şi lung; c) să aibă capacitatea de asumare a responsabilităţilor faţă de întregul consiliu şi să dea dovadă de integritate şi independenţă; d) să aibă cunoştinţele necesare, aptitudinile şi experienţă în critica constructivă, muncă în echipă, comunicare, cultură financiară, luarea de decizii şi detectarea tiparelor pentru a contribui la activitatea consiliului ca întreg. ART. 20 (1) Fiecare autoritate publică tutelară sau societate elaborează un profil personalizat al consiliului într-un mod transparent, sistematic şi riguros pentru a se asigura că sunt identificate capacităţile necesare pentru alcătuirea celui mai bun consiliu şi, respectiv, cei mai buni candidaţi pentru consiliu. (2) Autoritatea publică tutelară sau societatea, după caz, elaborează profilul consiliului prin cuantificarea cerinţelor prevăzute la art. 19 în cadrul matricei. (3) Autoritatea publică tutelară, cu consultarea acţionarilor ce deţin pachete de acţiuni de peste 5% din capitalul social al întreprinderii publice la care se aplică selecţia, definitivează versiunea finală a profilului personalizat al consiliului. În acest scop autoritatea publică tutelară va transmite, în termen de 5 zile de la data declanşării procedurii de selecţie, acţionarilor care deţin mai mult de 5% din capitalul social al societăţii proiectul profilului personalizat al consiliului pentru formularea de propuneri în vederea definitivării acestora. ART. 21 În cazul regiilor autonome, profilul consiliului este elaborat de structura de guvernanţă corporativă din cadrul autorităţii publice tutelare pentru fiecare regie, în consultare cu consiliul, sau cu sprijinul expertului independent, după caz. ART. 22 În cazul societăţilor, profilul consiliului este elaborat de comitetul de nominalizare şi remunerare al consiliului în consultare cu structura de guvernanţă corporativă din cadrul autorităţii publice tutelare. ART. 23 (1) Profilul consiliului se bazează pe următoarele componente: a) analiza cerinţelor contextuale ale întreprinderii publice, în general, şi ale consiliului, în particular; b) matricea unui profil al consiliului. (2) Componentele profilului consiliului prevăzute la alin. (1) trebuie să aibă corespondent în cerinţele legate de aptitudinile, cunoştinţele, experienţa şi alţi indicatori măsurabili stabiliţi, astfel încât să satisfacă toate necesităţile pentru selectarea membrilor individuali ai consiliului sau pentru poziţiile din consiliu. SECŢIUNEA a 6-a Cerinţe contextuale ART. 24 Analiza prevăzută la art. 23 alin. (1) lit. a) se efectuează pe baza: a) reglementărilor legale şi recomandărilor de bune practici; b) poziţionării strategice a întreprinderii publice stabilite în condiţiile art. 25. ART. 25 (1) Pentru poziţionarea strategică prevăzută la art. 24 lit. b) în vederea determinării profilului consiliului se au în vedere următoarele, dar fără a se limita la acestea: a) scrisoarea de aşteptări; b) planul de administrare, după caz; c) tendinţe de reglementare şi de piaţă pe termen mediu şi lung; d) modelul de afaceri. (2) Actualizarea cerinţelor contextuale şi a caracteristicilor profilului consiliului se realizează anual, ori de câte ori este cazul, de structura de guvernanţă din cadrul autorităţii publice tutelare şi distribuit către părţile responsabile de procedura de selecţie, la regiile autonome. ART. 26 În cazul regiilor autonome, autoritatea publică tutelară, cu consultarea consiliului, după caz cu sprijinul expertului independent, este responsabilă pentru efectuarea şi actualizarea analizei cerinţelor contextuale, dacă nu a fost stabilit altfel, în planul de selecţie. ART. 27 În cazul societăţilor, comitetul de nominalizare şi remunerare în numele consiliului este responsabil pentru efectuarea şi actualizarea analizei cerinţelor contextuale, dacă nu a fost stabilit altfel în planul de selecţie. SECŢIUNEA a 7-a Matricea profilului consiliului ART. 28 (1) Proiectul matricei profilului consiliului întreprinderii publice se elaborează după cum urmează: a) de comitetul de nominalizare şi remunerare din cadrul consiliului în funcţie, cu consultarea autorităţii publice tutelare; b) de către autoritatea publică tutelară, prin comisia de selecţie. (2) Scopul matricei prevăzute la alin. (1) este asigurarea, pe baza analizei sistematice, a existenţei unei proceduri de selecţie transparente, formale, competitive şi comprehensive din punct de vedere decizional. (3) Matricea profilului pentru fiecare consiliu trebuie să conţină următoarele: a) definirea criteriilor şi precizarea de indicatori pentru acestea; b) identificarea criteriilor obligatorii şi a celor opţionale; c) definirea unei grile comune de evaluare pentru toate criteriile; d) ponderi pentru fiecare criteriu, în funcţie de importanţa acestora; e) gruparea criteriilor pentru analiză comparativă; f) specificarea unui prag minim colectiv pentru fiecare criteriu la care este necesar, dacă există sau se aplică; g) subtotaluri, totaluri, totaluri ponderate şi ponderi, pentru criterii şi pentru administratorii individuali. ART. 29 Scopul analizei numerice din cadrul matricei este acela de a clarifica avantajele şi dezavantajele, punctele forte, zonele pentru dezvoltare şi dimensiunile activităţii consiliului pe care le poate îmbunătăţi, fie şi temporar. ART. 30 (1) Analizele efectuate pe baza elementelor cuprinse în matricea profilului consiliului dau posibilitatea autorităţii publice tutelare, comisiei sau comitetului de nominalizare şi remunerare, după caz, în consultare cu expertul independent, dacă s-a hotărât contractarea acestuia, să stabilească, dar fără a se limita la acestea, următoarele: a) balanţa competenţelor şi trăsăturilor pentru consiliu, în prezent şi în viitor, pentru îndeplinirea cerinţelor şi dezvoltărilor strategice ale întreprinderii publice; b) caracterul adecvat al profilului consiliului având în vedere prevederile legale, bunele practici şi politicile interne ale întreprinderii publice; c) identificarea zonelor în care consiliul trebuie să îşi îmbunătăţească capacitatea prin instruire şi dezvoltare profesională, asistenţă profesională sau prin contractarea serviciilor de specialitate; d) definirea profilului de candidat pentru consiliu; e) identificarea instrumentelor de evaluare, inclusiv prin întocmirea fişei de evaluare, ce conduc la desemnarea de candidaţi care vor fi numiţi în calitate de membri în consiliu de către autoritatea publică tutelară. (2) În cadrul procedurii de selecţie a candidaţilor, deciziile luate de comisie în legătură cu profilul consiliului trebuie să facă referire expresă la analiza matricei de profil a candidatului. (3) Deciziile care nu sunt în totalitate aliniate cu rezultatele matricei trebuie justificate în scris şi comunicate conducerii autorităţii publice tutelare. SECŢIUNEA a 8-a Tipuri de criterii de selecţie ART. 31 (1) Matricea profilului consiliului diferenţiază între criterii obligatorii şi criterii opţionale, necesare pentru un anumit consiliu bazat pe competenţe, care au fost identificate în urma analizei cerinţelor contextuale. (2) Criteriile obligatorii sunt competenţe şi trăsături care trebuie să fie îndeplinite de către toţi candidaţii sau de către acei membri din consiliu pentru care există un nivel minim de competenţă aplicabil. (3) Criteriile opţionale sunt competenţe şi trăsături care pot fi îndeplinite de unii dintre membrii consiliului, dar nu în mod necesar de către toţi, pentru care nu există un nivel minim de competenţă aplicabil tuturor membrilor consiliului. ART. 32 Matricea conţine un nivel minim colectiv al pragului indicatorilor de competenţă, care reflectă nivelul minim al competenţei colective pe care membrii individuali ai consiliului trebuie să o posede împreună, astfel încât consiliul să fie capabil să întrunească nivelul de capacităţi al consiliului identificat în analiza cerinţelor contextuale. ART. 33 (1) Criteriile ce trebuie folosite în cadrul procedurii de selecţie sunt diferenţiate în grupe şi subgrupe, după cum urmează: A. competenţe: a) competenţe specifice sectorului; b) competenţe profesionale de importanţă strategică; c) competenţe de guvernanţă corporativă; d) competenţe sociale şi personale; e) experienţă pe plan local şi internaţional; f) competenţe şi restricţii specifice pentru funcţionarii publici sau alte categorii de personal din cadrul autorităţii publice tutelare ori din cadrul altor autorităţi sau instituţii publice; g) altele; B. trăsături: a) reputaţie personală şi profesională; b) integritate; c) independenţă; d) expunere politică; e) abilităţi de comunicare interpersonală; f) aliniere cu scrisoarea de aşteptări a acţionarilor; g) diversitate de gen; h) altele, în funcţie de specificitatea întreprinderii publice; C. alte condiţii care pot fi eliminatorii: a) rezultatele economico-financiare ale întreprinderilor în care şi-a exercitat mandatul de administrator sau de director; b) înscrieri în cazierul fiscal şi judiciar; c) altele, în funcţie de specificitatea întreprinderii publice şi prevederile legale aplicabile. (2) Modelul matricei, precum şi instrucţiunile de întocmire şi de interpretare a conţinutului matricei sunt prezentate în anexa nr. 1a la prezenta normă. (3) Autoritatea publică tutelară sau comitetul de nominalizare şi remunerare, după caz, stabileşte care dintre criteriile prevăzute la alin. (1) şi exemplificate în anexa nr. 1a sunt criterii obligatorii şi care sunt opţionale, în funcţie de specificul şi complexitatea activităţii întreprinderii publice, precum şi ponderea acestora în întocmirea listei scurte. (4) Criteriile prevăzute la alin. (1) se actualizează periodic de către Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea autorităţilor publice tutelare, prin ordin. ART. 34 Profilul consiliului se aprobă astfel: a) în cazul regiilor autonome, de către autoritatea publică tutelară la propunerea structurii de guvernanţă corporativă sau, după caz, a consiliului; b) în cazul societăţilor, de către adunarea generală a acţionarilor, după ce a fost avizat de consiliu la recomandarea comitetului de nominalizare şi remunerare sau, după caz, de către autoritatea publică tutelară. SECŢIUNEA a 9-a Profilul candidatului pentru poziţia de membru în consiliu ART. 35 Profilul candidatului este alcătuit din două componente: a) descrierea rolului acestuia, derivat din cerinţele contextuale ale întreprinderii publice; b) definirea unei combinaţii specifice fiecărui candidat, formată dintr-un set de criterii derivate din matricea profilului consiliului. ART. 36 (1) Profilul candidatului se aprobă conform art. 34. (2) În cazul entităţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, care îndeplinesc cerinţele prevederilor art. 2 pct. 2 din ordonanţa de urgenţă, profilul candidatului se stabileşte cu respectarea dispoziţiilor legale în materie prevăzute de legislaţia specifică activităţii acestor entităţi. ART. 37 La stabilirea rolului candidatului se au în vedere, dar fără a se limita la acestea, următoarele: a) contextul organizaţional; b) obiectivele şi rezultatele aşteptate de la întreprinderea publică, astfel cum derivă din scrisoarea de aşteptări; c) strategia întreprinderii publice şi elementele-cheie cerute consiliului pentru asigurarea unei activităţi de succes a întreprinderii publice; d) atribuţiile consiliului; ART. 38 Prezentarea criteriilor pentru candidaţi trebuie să fie efectuată în detaliu pentru a le permite candidaţilor să evalueze dacă îndeplinesc criteriile în vederea întocmirii dosarului de candidatură. SECŢIUNEA a 10-a Implementarea planului de selecţie. Identificarea şi căutarea candidaţilor ART. 39 (1) Publicarea anunţului privind selecţia membrilor consiliului se face astfel: a) prin grija autorităţii publice tutelare, conform prevederilor ordonanţei de urgenţă, în cazul regiilor autonome; b) prin grija autorităţii publice tutelare sau de către societate, după cum selecţia este efectuată de către comisie sau de către comitetul de nominalizare şi remunerare. (2) Termenul-limită pentru depunerea, respectiv transmiterea dosarului de candidatură este de 30 de zile de la data publicării anunţului. ART. 40 Dosarele de candidatură depuse în termen formează împreună lista lungă, care are caracter confidenţial şi nu trebuie să fie publicată. ART. 41 Coordonarea activităţilor care stau la baza elaborării listei prevăzute la art. 40 se face de către comisia prevăzută la art. 11 alin. (1) sau de către comitetul de nominalizare şi remunerare, după caz. ART. 42 (1) Dosarele de candidatură sunt evaluate în raport cu minimul de criterii stabilite pentru selecţie, iar cele ce nu întrunesc minimul de criterii al profilului de candidat sunt respinse din lista lungă. (2) Dacă informaţiile din dosare nu sunt concludente în ceea ce priveşte întrunirea minimului de criterii stabilite pentru selecţie de către candidaţi, comisia sau comitetul de nominalizare şi remunerare, cu sprijinul expertului independent, după caz, solicită clarificări suplimentare sau decide respingerea candidaturii. (3) Candidaţii respinşi de pe lista lungă sunt informaţi în scris despre această decizie. ART. 43 (1) Verificarea informaţiilor din dosarele de candidatură rămase pe lista lungă şi stabilirea punctajului conform grilei de evaluare pentru fiecare criteriu din cadrul matricei profilului pentru fiecare candidat se efectuează în scris sau prin clarificări verbale, de către: a) comisie sau expertul independent, în cazul regiei autonome; b) comisia de selecţie, comitetul de nominalizare şi remunerare sau expertul independent, după caz, în cazul societăţii. (2) Candidaţii rămaşi în lista lungă după efectuarea verificărilor conform alin. (1) sunt supuşi unei analize comparative, prin raportare la profilul consiliului. (3) Candidaţii selectaţi care întrunesc cerinţele de competenţe ale consiliului, dar care au obţinut un punctaj conform grilei de evaluare mai mic decât al celorlalţi candidaţi sunt eliminaţi de pe lista lungă. (4) Comisia, comitetul de nominalizare şi remunerare sau expertul independent, după caz, solicită informaţii suplimentare faţă de cele din dosarul de candidatură atunci când consideră necesar, pentru a asigura rigoarea şi corectitudinea deciziilor luate. (5) Informaţiile suplimentare se obţin, fără a se limita la acestea, prin următoarele mijloace: a) unul sau mai multe interviuri directe cu candidaţii; b) verificarea activităţii desfăşurate anterior de candidaţi; c) verificarea referinţelor oferite de către candidaţi. (6) Ca urmare a informaţiilor suplimentare obţinute conform alin. (5), se poate revizui, îmbunătăţi şi valida acurateţea rezultatelor pe baza punctajului obţinut în matricea profilului de candidat. (7) Candidaţii sunt eliminaţi de pe lista lungă în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut conform matricei profilului, până la limita a maximum 5 candidaţi pentru fiecare post de membru în consiliu, rezultând astfel lista scurtă. SECŢIUNEA a 11-a Crearea listei scurte a candidaţilor. Procesul de evaluare a listei scurte. Criterii de stabilire a clasamentului candidaţilor ART. 44 (1) Lista scurtă a candidaţilor este realizată de comisia de selecţie, de expertul independent contractat sau de comitetul de nominalizare şi remunerare, după caz, prin procedura prevăzută la art. 43. (2) Candidaţilor aflaţi în lista scurtă li se comunică de către comisia de selecţie ori, după caz, comitetul de nominalizare şi remunerare faptul că în termen de 15 zile de la data emiterii sau stabilirii listei scurte trebuie să depună în scris la autoritatea publică tutelară sau întreprinderea publică, după caz, declaraţia de intenţie. (3) Comisia de selecţie sau comitetul de nominalizare şi remunerare, după caz, analizează declaraţia de intenţie şi integrează rezultatele analizei în matricea profilului de candidat. Rezultatele din matricea profilului de candidat se analizează în funcţie de matricea profilului consiliului. (4) Comisia de selecţie sau comitetul de nominalizare şi remunerare solicită matricea profilului candidatului de la acţionarii minoritari sau de la Ministerul Finanţelor Publice, în cazul regiilor autonome, ce au finalizat propria evaluare, în vederea includerii acestora în componenţa consiliului şi în analiza generală a matricei acestuia. (5) Selecţia finală a candidaţilor aflaţi în lista scurtă se face pe baza de interviu, organizat de către comisia de selecţie sau comitetul de nominalizare şi remunerare, după caz, în baza planului de interviu. (6) În vederea organizării interviului se au în vedere, fără a se limita la acestea, următoarele: a) dosarul de candidatură; b) matricea profilului de candidat; c) declaraţia de intenţie a candidatului. (7) După finalizarea interviurilor, comisia de selecţie sau comitetul de nominalizare şi remunerare întocmeşte raportul pentru numirile finale, care include clasificarea candidaţilor cu motivarea acesteia. (8) În cazul reprezentantului Ministerului Finanţelor Publice, propunerea de numire se transmite autorităţii publice tutelare sub forma unui ordin de desemnare a acestuia. (9) Raportul prevăzut la alin. (7) se transmite astfel: a) la conducătorul autorităţii publice tutelare, în vederea luării deciziei de numire, pentru regiile autonome. b) la conducătorul autorităţii publice tutelare, în vederea mandatării reprezentanţilor statului în adunarea generală a acţionarilor, pentru propunerea de membri în consiliu, în cazul societăţilor. SECŢIUNEA a 12-a Evaluarea activităţii membrilor care doresc reînnoirea mandatului ART. 45 (1) Evaluarea administratorilor în funcţie, care solicită reînnoirea mandatului, se efectuează de către autoritatea publică tutelară, prin comisia de selecţie sau structura de guvernanţă corporativă, după caz. (2) Termenele şi documentele procedurale necesare evaluării se stabilesc de către autoritatea publică tutelară. ART. 46 Prezentele norme pot fi aplicate şi în cazul societăţilor care nu sunt organizate ca societăţi pe acţiuni, numărul administratorilor şi procedura de selecţie a acestora, precum şi constituirea unor comitete ale administratorilor sunt stabilite de autoritatea publică tutelară prin actul constitutiv al societăţilor respective, care poate decide şi în sensul aplicării prezentelor norme metodologice. CAP. II Alte măsuri necesare implementării prevederilor ordonanţei de urgenţă ART. 47 Data de referinţă pentru condiţiile cumulative prevăzute la art. 28. alin. (2) din ordonanţa de urgenţă este sfârşitul ultimului exerciţiu financiar. ART. 48 În aplicarea prevederilor art. 12 alin. (5) din ordonanţa de urgenţă, Ministerul Finanţelor Publice supraveghează includerea de către autorităţile publice tutelare în contractele de mandat încheiate de acestea cu membrii consiliilor de administraţie ai regiilor autonome, inclusiv în anexele acestora, a elementelor prevăzute în anexa nr. 1b. ART. 49 Regulile generale pentru redactarea scrisorii de aşteptări şi a declaraţiei de intenţie, definite conform art. 2, punctele 6 şi 7 din ordonanţa de urgenţă, sunt prezentate în anexele nr. 1c şi 1d. ART. 50 În condiţiile în care selecţia consiliului întreprinderii publice se realizează de către autoritatea publică tutelară şi nu are prevăzute sume în buget cu această destinaţie, cheltuielile necesare organizării, funcţionării şi activităţii comisiilor de selecţie ori contractării serviciilor expertului independent se suportă de către întreprinderile publice la care se implementează guvernanţa corporativă, în conformitate cu prevederile legale în domeniu. ART. 51 Prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al miniştrilor de resort se pot stabili alte măsuri necesare implementării unitare a prevederilor ordonanţei de urgenţă, care nu pot contraveni scopului ori restrânge sfera de aplicare a prezentelor norme. ART. 52 Anexele nr. 1a-1d fac parte integrantă din prezentele norme metodologice pentru stabilirea criteriilor de selecţie, de întocmire a listei scurte de până la 5 candidaţi pentru fiecare post, a clasamentului acestora, a procedurii privind numirile finale, precum şi a altor măsuri necesare implementării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. ANEXA 1a Matricea consiliului Matricea consiliului - tabel*) care cuprinde competenţele măsurabile, trăsăturile şi condiţiile care trebuie îndeplinite în mod ideal de membrii consiliului, individual şi colectiv, împreună cu aptitudinile, cunoştinţele, experienţa şi alte atribute ale membrilor în funcţie, precum şi ale potenţialilor candidaţi.────────── *) Notă CTCE: Tabelul cu matricea consiliului se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 12 octombrie 2016 la pagina 10 (a se vedea imaginea asociată).────────── Descrierile coloanelor*)────────── *) Notă CTCE: Descrierile coloanelor se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 12 octombrie 2016 la pagina 11 (a se vedea imaginea asociată).────────── A. Criterii Reprezintă categorii de competenţe, trăsături, condiţii necesare şi interdicţii derivate din matricea consiliului. Criteriile sunt folosite pentru evaluarea colectivă sau individuală a candidaţilor pentru postul de membru în consiliu. B. Obligatoriu (Oblig.) sau Opţional (Opt.) Precizează dacă pentru scopul evaluării este necesar un anumit criteriu (selectează obligatoriu) sau nu (selectează opţional). C. Ponderea (0-1) Indică importanţa relativă a competenţei ce este evaluată. O valoare a ponderii apropiată de 1 indică o importanţă crescută a competenţei, în timp ce valorile apropiate de 0 indică o importanţă scăzută. D. Administratori în funcţie Numele complet [Nume, Prenume] al administratorilor actuali, ordonaţi alfabetic. E. Candidaţi nominalizaţi Numele complet [Nume, Prenume] al administratorilor propuşi (candidaţi sau/şi nominalizaţi), ordonaţi alfabetic. F. Totaluri (i) Total Valoarea totală a unui anumit criteriu pentru toţi administratorii şi candidaţii nominalizaţi, de exemplu suma punctajelor de pe fiecare rând. (ii) Total ponderat Valoarea totală ponderată a unui anumit criteriu pentru administratorii şi candidaţii nominalizaţi [calculat ca suma punctajelor de pe fiecare coloană multiplicată cu ponderea criteriului (prevăzută la punctul C)]. (iii) Pragul minim colectiv Nivel procentual din potenţialul maxim al competenţelor individuale agregate care trebuie îndeplinite de toţi membrii consiliului, pentru îndeplinirea capacităţilor necesare consiliului ca întreg (calculat ca punctaj minim acceptat pentru criteriu în total/[numărul candidaţi sau membri x punctajul maxim]x 100). (iv) Pragul curent colectiv Nivel procentual calculat ca raport între: Total/(numărul candidaţi sau membri x punctaj maxim) x 100. G. Grila de punctaj a criteriilor Îndrumări pentru acordarea punctelor de la 1 la 5 din grila de punctaj. Descrierile rândurilor H. Competenţe Combinaţia de cunoştinţe, aptitudini, experienţă şi comportament necesară pentru a îndeplini cu succes rolul de administrator. Grila de punctaj de 1 până la 5. I. Trăsături O calitate distinctă sau caracteristică a individului. Grila de punctaj de 1 până la 5. J. Alte condiţii eliminatorii Reprezintă caracteristicile individuale sau colective care trebuie să fie îndeplinite şi care sunt interzise. Grila de punctaj de 1 până la 5. K. (i) Subtotal Punctajul total pentru administratori şi candidaţi nominalizaţi individuali pe grupuri de criterii [calculat ca suma punctajelor pentru fiecare grup de criterii (competenţe, trăsături, condiţii care pot fi eliminatorii) pentru un administrator sau candidat nominalizat]. (ii) Subtotal ponderat Însumarea valorilor obţinute în urma multiplicării punctajului obţinut pentru fiecare criteriu cu ponderea asociată. Σ(punctaj criteriu*pondere criteriu) (i) Total Valoarea totală a punctajului criteriilor pentru administratori şi candidaţii nominalizaţi individuali (calculat ca suma punctajelor pentru fiecare coloană). (ii) Total ponderat Suma Subtotalurilor ponderate [prevăzute la punctul (ii)]. (iii) Clasament Clasificarea candidaţilor nominalizaţi pe baza totalului ponderat obţinut de fiecare. Grila de punctaj a competenţelor Grila este un instrument folosit pentru măsurarea abilităţii unei persoane de a îşi demonstra competenţa în ceea ce priveşte consiliul, clasificând nivelurile de abilităţi în cinci categorii, de la "limitat" la "expert".
┌────┬───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Scor│Nivel de competenţă│ Descriere │
├────┼───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│N/A │Nu se aplică. │Nu este necesar să aplicaţi sau să demonstraţi această competenţă. │
├────┼───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1 │Novice │Aveţi o înţelegere a cunoştinţelor de bază. │
├────┼───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2 │Intermediar │Aveţi un nivel de experienţă câştigat prin formare fundamentală şi/sau prin │
│ │ │câteva experienţe similare. Această aptitudine presupune sprijin extern. │
│ │ │● Înţelegeţi şi puteţi discuta termeni, concepte, principii şi probleme legate│
│ │ │de această competenţă; │
│ │ │● Faceţi uz activ de legi, regulamente şi ghiduri. │
├────┼───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3 │Competent │Sunteţi capabil/ă să îndepliniţi cu succes funcţiile asociate acestei │
│ │ │competenţe. Poate fi necesar, uneori, ajutorul persoanelor cu mai multă │
│ │ │experienţă, dar de regulă demonstraţi această aptitudine independent. │
│ │ │● Aţi aplicat această competenţă cu succes în trecut, cu minim de ajutor; │
│ │ │● Înţelegeţi şi puteţi discuta aplicarea şi implicaţiile schimbărilor în │
│ │ │procesele, politicile şi procedurile din acest sector. │
├────┼───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4 │Avansat │Puteţi îndeplini sarcinile asociate cu această aptitudine fără asistenţă. │
│ │ │Sunteţi recunoscut/ă în cadrul organizaţiei curente ca un (o) expert(ă) în │
│ │ │această competenţă, sunteţi capabil/ă să oferiţi ajutor şi aveţi experienţă │
│ │ │avansată în această competenţă. │
│ │ │● Aţi oferit idei practice/relevante, resurse şi perspective practice │
│ │ │referitoare la procesul sau îmbunătăţirile practice, la nivel de guvernanţă a │
│ │ │consiliului şi nivel executiv superior; │
│ │ │● Sunteţi capabil/ă să interacţionaţi şi să purtaţi discuţii constructive cu │
│ │ │conducerea executivă, dar şi să instruiţi alte persoane în aplicarea acestei │
│ │ │competenţe. │
├────┼───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 5 │Expert │Sunteţi cunoscut/ă ca un (o) expert/ă în acest sector. Puteţi oferi ajutor şi │
│ │ │găsi soluţii pentru dileme şi probleme complexe referitoare la această zonă de│
│ │ │expertiză. │
│ │ │● Aţi demonstrat excelenţă în aplicarea acestei competenţe în multiple │
│ │ │consilii de administraţie şi/sau organizaţii; │
│ │ │● Sunteţi privit/ă ca un (o) expert/ă, conducător/oare şi inovator/oare în │
│ │ │aceasta competenţă de către consiliul, organizaţia şi/sau organizaţiile din │
│ │ │afară. │
└────┴───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Grila de punctaj pentru evaluarea competenţelor, trăsăturilor şi a condiţiilor necesare serveşte ca exemplu ilustrativ pentru stabilirea definiţiilor pe fiecare nivel. Ghidul de bune practici pentru guvernanţa corporativă publicat de către Ministerul Finanţelor Publice reglementează şi oferă exemple în ceea ce priveşte competenţele şi trăsăturile definite prin indicatori. Tabele de rating*)────────── *) Notă CTCE: Tabelele de rating se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 12 octombrie 2016 la pagina 12 (a se vedea imaginea asociată).────────── Toate criteriile folosite în cadrul matricei trebuie să fie descrise şi asociate cu indicatori, care sunt folosiţi pentru a evalua membrii în funcţie ai consiliului, dar şi candidaţii, folosind grilele de punctaj, înainte de publicarea anunţului de selecţie. Exemple de competenţe Exemplele următoare reprezintă competenţe ce pot fi folosite împreună cu matricea şi cu grila de punctaj a competenţelor. Ghidurile publicate de către Ministerul Finanţelor Publice includ un set mai amplu de criterii, dar şi reglementări adiţionale de bune practici. Finanţe şi contabilitate Descriere: Candidatul este familiarizat cu cerinţele guvernanţei financiare şi cu practicile contemporane de management financiar, inclusiv responsabilităţile fiduciare ale consiliului şi principiile de contabilitate financiară, audit financiar şi raportare financiară. Indicatori: 1. Înştiinţează consiliul referitor la posibile implicări financiare sau contabile; 2. Ajută membrii consiliului să înţeleagă potenţialele implicaţii financiare ale unor decizii specifice; 3. Explică aspectele financiare şi contabile într-o manieră în care pot fi înţelese cu uşurinţă de către membrii consiliului ce posedă un nivel scăzut al competenţei financiare; 4. Conduce dezvoltarea viziunii analitice independente a consiliului referitoare la bunăstarea financiară şi mediul de control financiar ale întreprinderii; 5. Familiarizat cu reglementările şi bunele practici financiare aplicabile; 6. Familiarizat cu standardele profesionale de contabilitate. Managementul riscului Descriere: Înţelege importanţa evaluării şi medierii riscurilor organizaţionale şi este familiarizat cu metodologiile şi procesele de management al riscului. Indicatori: 1. Familiarizat cu subiectele, strategiile şi tehnicile curente referitoare la identificarea şi medierea riscului; 2. Asistă consiliul în identificarea, cuantificarea şi propunerea strategiilor pentru managementul riscului; 3. Se implică într-o dezvoltare profesională continuă în relaţia cu metodologiile pentru managementul riscului; 4. Explică aspectele tehnice referitoare la managementul riscului într-o manieră uşor de înţeles; 5. Elaborează strategia de implicare a consiliului în şedinţe în care sunt prezentate riscurile; 6. Preia comanda propunerilor ce au fost aduse spre revizuire consiliului, în evaluarea componentelor de management al riscului. Etică şi integritate Descriere: Se comportă cu integritate, onestitate şi transparenţă în relaţiile cu ceilalţi şi cu întreprinderea. Indicatori: 1. respectarea Codului de etică al întreprinderii publice, aplicabil nu numai angajaţilor acesteia, ci şi membrilor consiliului; 2. denunţarea conflictelor de interese, definite conform legislaţiei în vigoare şi conform reglementărilor interne ale întreprinderilor publice; 3. comportamentul necesar a fi exercitat în cadrul consiliului în cazul situaţiilor care l-ar putea pune pe administrator într-o situaţie de conflict de interese. 4. obligaţii legate de tratarea informaţiei confidenţiale şi sensibile cu discreţia cuvenită şi în conformitate cu menţiunile din contractul de mandat, dar şi de deţinerea şi menţinerea unei reputaţii profesionale excelente. 5. condiţiile încetării mandatului în circumstanţe de absenţă a integrităţii, agreate între părţi conform contractului de mandat, precum situaţii de începere a urmăririi penale şi altele. Utilizări posibile ale matricei, criterii asociate şi grile de punctaj Matricea personalizată, criteriile asociate şi grilele de punctaj derivate din profilul consiliului şi ghidurile de bune practici ale Ministerului Finanţelor Publice, acestea fiind în permanenţă revizuite şi actualizate, pot fi folosite pentru un număr de scopuri diferite, fără se limita la: 1. Informări privind procesul de evaluare a consiliului în funcţie a) Dezvoltarea instrumentelor de evaluare pentru stabilirea eficienţei şi performanţei consiliului (inclusiv autoevaluare şi evaluare de către terţe părţi); b) Informare referitoare la monitorizarea comportamentului individual al membrilor consiliului în diferitele lor roluri; c) Identificarea punctelor forte şi a punctelor slabe ale consiliului prin matricea consiliului în funcţie, în vederea configurării structurii comitetului de nominalizare şi remunerare al consiliului şi a altor mecanisme, inclusiv apelarea la servicii profesionale externe, pentru asigurarea abilităţii consiliului de aşi atinge capabilităţile necesare şi îndeplini responsabilităţile fiduciare. 2. Informări referitoare la desfăşurarea programelor pentru dezvoltarea continuă a membrilor consiliului a) Asistenţă privind elaborarea programelor în domeniul guvernanţei corporative pentru dezvoltarea continuă a membrilor consiliului, directori, precum şi personalul din cadrul ministerelor (inclusiv, dar fără a se limita la, programele furnizate de Ministerul Finanţelor Publice). b) Oferirea descrierilor şi a indicatorilor de competenţe ce pot fi folosiţi în dezvoltarea studiilor de caz şi a altor materiale de studiu pentru cursurile formale de guvernanţă corporativă ale consiliului. 3. Oferirea unui standard comun, formal, transparent şi riguros pentru procesul de evaluare şi selectare a candidaţilor pentru funcţia de membru în consiliu a) Notarea tuturor candidaţilor pentru consiliu conform unui standard comun b) Formularea întrebărilor pentru interviul candidaţilor c) Informare referitoare la descrierea profilelor de candidat d) Informare referitoare la anunţul consiliului pentru postul(urile) vacant(e) 4. Informare referitoare la elaborarea proceselor formale de iniţiere pentru noii membri ai consiliului a) Ghidarea preşedintelui consiliului în explicarea aşteptărilor de comportament pentru consiliu ca întreg şi membri individuali ai consiliului în particular b) Informare referitoare la elaborarea programelor formale de iniţiere şi a evenimentelor asociate. Scopul analizei numerice este acela de a clarifica avantajele şi dezavantajele, punctele forte, zonele pentru dezvoltare şi dimensiunile activităţii consiliului de administraţie pe care consiliul le poate îmbunătăţi, fie şi temporar, cu ajutorul serviciilor profesionale sau prin cooptarea comitetelor de expertiză cu scopul de a se alinia cu îndatoririle fiduciare şi îndatoririle de îngrijire. Folosirea exclusivă a scorurilor medii calculate pentru decizii, fără alte judecăţi personale, discuţia şi luarea de decizii în concordanţă cu procedurile scrise şi prezentate pentru comitetul decizional, de oricare dintre organismele implicate în procesul de recrutare, şi care, de asemenea, trebuie să ofere posibilitatea de a avea disidenţa înregistrată, nu este recomandată. ANEXA 1b Elemente obligatorii ale contractului de mandat 1. Părţile contractului a) În cazul contractelor de mandat ale administratorului regiei autonome, părţile sunt autoritatea publică tutelară şi administratorul; b) În cazul contractelor de mandat ale administratorului societăţii, părţile sunt: adunarea generală a acţionarilor, prin reprezentant desemnat de către aceasta, pe de o parte, şi administratorul, pe de altă parte. 2. Durata mandatului, inclusiv data de începere Se menţionează data de începere a mandatului. Durata mandatului se stabileşte în concordanţă cu prevederile actului de înfiinţare a întreprinderii publice şi nu poate depăşi patru ani, cu excepţia administratorilor selectaţi în urma vacantării unei poziţii de membru în consiliu, care vor efectua doar durata rămasă din mandatul predecesorului. În cazul administratorilor provizorii se specifică durata mandatului acestora, în condiţiile legii. 3. Obiectul mandatului Administratorul participă la adoptarea de către consiliu, ca întreg, a deciziilor privind administrarea întreprinderii publice, în condiţiile legii, Actului constitutiv/Statutului întreprinderii publice şi cele ale prezentului contract de mandat, în limitele obiectului de activitate al întreprinderii publice şi cu respectarea competenţelor exclusive, prevăzute de legislaţia în vigoare, precum şi a recomandărilor cuprinse în ghidurile şi codurile de guvernanţă corporativă aplicabile. Administratorul executiv va îndeplini orice acte necesare şi utile în vederea realizării obiectului de activitate al întreprinderii publice, exercitând puterile şi îndeplinind obligaţiile care îi sunt conferite şi stabilite prin contractul de mandat şi prin reglementările legale aplicabile. 4. Drepturile şi obligaţiile administratorului Se menţionează drepturi referitoare la: a) plata unei remuneraţii constând dintr-o indemnizaţie fixă şi o componentă variabilă, conform contractului de mandat şi legislaţiei în vigoare; b) plata lunară a indemnizaţiei fixe, iar a componentei variabile, conform contractului; c) rambursarea cheltuielilor efectuate justificat în interesul îndeplinirii mandatului; d) beneficiază, alături de ceilalţi administratori, de asistenţă de specialitate pentru fundamentarea deciziilor luate în cadrul consiliului; d) beneficierea de asigurare de răspundere profesională; e) plata de daune-interese stabilite conform contractului de mandat, în cazul revocării fără justă cauză. Se menţionează obligaţii referitoare la: a) exercitarea mandatului cu loialitatea, prudenţa şi diligenţa unui bun administrator, în interesul exclusiv al întreprinderii publice; b) participarea la un program de formare profesională cu durata minimă de o săptămână/an, în care să aibă sesiuni de instruire în domeniul guvernanţei corporative, juridic, precum şi în orice alte domenii alese de acţionari; c) pregătirea riguroasă a şedinţelor consiliului, cu dedicarea a minimum 3 zile lucrătoare lunar acestui scop, participarea la şedinţele consiliului, precum şi în comitetele de specialitate; d) participarea la unul sau mai multe comitete consultative înfiinţate la nivelul consiliului; e) declararea, conform reglementărilor interne şi legislaţiei în vigoare, a oricăror conflicte de interese existente şi, în situaţii de conflict de interese, abţinerea de la decizii în cadrul consiliului/comitetelor consultative/în exercitarea atribuţiilor de administrator executiv; f) exercitarea atribuţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare şi de statutul întreprinderii publice; g) adoptarea de politici şi sisteme de control prevăzute de atribuţiile sale; h) aprobarea bugetului întreprinderii publice; i) realizarea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă prevăzuţi în anexa la contract; j) elaborarea, împreună cu ceilalţi administratori, şi transmiterea semestrială a rapoartelor privind activitatea întreprinderii publice şi stadiul realizării obiectivelor de performanţă, precum şi, după caz, a informaţiilor referitoare la contractele de mandat ale directorilor; k) aprobarea strategiei de dezvoltare a întreprinderii publice; l) selecţia, numirea şi revocarea directorilor sau directoratului, evaluarea activităţii şi aprobarea remuneraţiei acestora; m) aprobarea recrutării şi eventuala revocare a conducătorului auditului intern şi primirea de la acesta, ori de câte ori solicită, de rapoarte cu privire la activitatea întreprinderii publice; n) participarea la programe de dezvoltare profesională continuă, în vederea desfăşurării unei activităţi optime în cadrul consiliului; o) elaborarea planului de administrare în colaborare cu directorii; p) verificarea funcţionării sistemului de control intern şi managerial; r) negocierea indicatorilor de performanţă financiari şi nefinanciari cu autoritatea publică tutelară sau acţionarii societăţii, după caz; s) monitorizarea şi gestionarea potenţialelor conflicte de interese la nivelul organelor de administrare şi conducere; ş) alte obligaţii prevăzute de lege şi regulamentele interne adoptate la nivelul întreprinderii publice. 5. Drepturile şi obligaţiile întreprinderii publice Se includ în contractul de mandat obligaţii cu privire la plata remuneraţiei administratorului, la asigurarea condiţiilor pentru ca administratorul să îşi desfăşoare activitatea prin deplina libertate a acestuia în exercitarea mandatului, dar şi drepturi cu privire la solicitarea de informaţii administratorilor cu privire la exercitarea mandatului şi evaluarea activităţii. 6. Răspunderea părţilor Contractul de mandat va cuprinde prevederi referitoare răspunderea civilă contractuală a părţilor. 7. Atribuţiile Consiliului şi ale membrilor acestuia în administrarea întreprinderii publice Se precizează atribuţii legate de: a) administrarea întreprinderii publice prin supravegherea funcţionării unor sisteme prudente şi eficace de control, care să permită evaluarea şi gestionarea riscurilor; b) aprobarea strategiei de dezvoltare a întreprinderii publice, prin asigurarea existenţei resurselor financiare şi umane necesare pentru atingerea obiectivelor strategice şi supravegherea conducerii executive a întreprinderii publice; c) asigurarea că întreprinderea publică îşi îndeplineşte obligaţiile legale şi către părţile interesate. e) monitorizarea performanţei conducerii executive; f) asigurarea faptului că informaţia financiară produsă de întreprinderea publică este corectă şi că sistemele de control financiar şi management al riscului sunt eficace; g) stabilirea şi aprobarea remuneraţiei directorilor sau directoratului şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege în ceea ce priveşte recrutarea, numirea, evaluarea şi, după caz, revocarea celorlalţi directori ai întreprinderii publice, cu care aceasta are încheiate contracte de mandat; h) elaborarea rapoartelor anuale şi a altor raportări, în condiţiile legii. 8. Condiţiile încetării, modificării sau prelungirii mandatului Se precizează următoarele: a) condiţiile încetării mandatului, în cazul neîndeplinirii indicatorilor de performanţă financiari şi nefinanciari înscrişi în contractul de mandat, din motive imputabile administratorului sau din cauza încălcării criteriilor de integritate stipulate în mandat, inclusiv prin evitarea şi nedenunţarea conflictului de interese şi sau nerespectarea Codului de etică al întreprinderii publice; b) condiţiile de modificare a contractului de mandat, precum şi acordul părţilor sau schimbările legislative de natură a afecta prevederile contractuale în vigoare; c) mandatul poate fi prelungit, în urma unui proces de evaluare realizat de autoritatea publică tutelară sau acţionari, după caz, la finalizarea mandatului de maximum patru ani. 9. Obiective cuantificabile de performanţă şi indicatori de performanţă financiari şi nefinanciari, inclusiv cei pentru determinarea componentei variabile a remuneraţiei Se prevede că obiectivele şi indicatorii de performanţă sunt menţionaţi în anexa la contract, precum şi condiţiile de revizuire a acestora. 10. Criterii de integritate şi etică Prin acordul părţilor se menţionează aspecte legate de: a) respectarea Codului de etică al întreprinderii publice, aplicabil nu numai angajaţilor acesteia, ci şi membrilor consiliului; b) denunţarea conflictelor de interese, definite conform legislaţiei în vigoare şi conform reglementărilor interne ale întreprinderilor publice; c) comportamentul necesar a fi exercitat în cadrul consiliului în cazul situaţiilor care l-ar putea pune pe administrator într-o situaţie de conflict de interese; d) obligaţii legate de tratarea informaţiei confidenţiale şi sensibile cu discreţia cuvenită şi în conformitate cu menţiunile din contractul de mandat, dar şi de deţinerea şi menţinerea unei reputaţii profesionale excelente; e) condiţiile suspendării mandatului în cazul începerii urmăririi penale pentru infracţiunile prevăzute la art. 6 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 11. Remuneraţia membrilor consiliului având o indemnizaţie fixă şi o componentă variabilă Se precizează următoarele: a) valoarea indemnizaţiei fixe lunare, diferită în funcţie de numărul de comitete la care administratorul participă şi de alte atribuţii specificate în contractul de mandat; b) modalitatea de calcul şi de acordare a componentei variabile a indemnizaţiei, în baza selectării de către autoritatea publică tutelară a celor mai potriviţi indicatori de performanţă financiari şi nefinanciari pentru determinarea acestei componente, în acord cu metodologia de stabilire a indicatorilor de performanţă financiari şi nefinanciari şi a componentei variabile a remuneraţiei, aprobată prin prezentele norme metodologice. 12. Recuperarea componentei variabile a remuneraţiei Se precizează următoarele: a) În cazul în care apar situaţii care pot schimba în mod semnificativ rezultatele şi sustenabilitatea pe termen mediu sau lung sau dacă plata componentei variabile a remuneraţiei pune în pericol capitalizarea întreprinderii publice, aceasta este îndreptăţită să nu plătească partea calculată pentru anii anteriori. b) În cazul în care întreaga sau o parte din componenta variabilă este acordată pe baza unor date care se dovedesc ulterior a fi incorecte, întreprinderile publice sunt obligate să ceară ca acea parte din componenta variabilă să fie returnată. 13. Clauze de confidenţialitate, în timpul şi după exercitarea mandatului Se precizează clauze referitoare la perioada de aşteptare după terminarea mandatului, înainte de obţinerea unei poziţii de administrare sau conducere într-o întreprindere publică aflată în concurenţă directă cu întreprinderea publică la care s-a exercitat mandatul, precum şi obligativitatea respectării, după încetarea mandatului, a confidenţialităţii informaţiilor accesate. 14. Modalitatea de evaluare a administratorilor Se fac referiri la cele două tipuri de evaluări care se fac asupra membrilor consiliului: a) autoevaluarea internă a consiliului, comitetelor sale şi a fiecărui membru al consiliului. Scopul acestei evaluări este de a permite consiliului să identifice punctele forte şi potenţialul pentru dezvoltare colectivă şi individuală, în vederea îndeplinirii funcţiilor consiliului, cât şi a condiţiilor ajutătoare, dar şi a proceselor şi competenţelor necesare pentru aceste funcţii; b) evaluarea performanţelor colective ale consiliului ca întreg faţă de matricea profilului consiliului efectuată de autoritatea publică tutelară. Rezultatele acestei evaluări oferă informaţii despre partea de componentă variabilă a remuneraţiei din contractul de mandat, indicatorii-cheie de performanţă folosiţi, cât şi despre activităţile de dezvoltare ce vor informa viitoarele compoziţii ale consiliului şi criteriile folosite în acest scop. 15. Aşteptări referitoare la iniţierea şi participarea în comitetele consultative de specialitate, înfiinţate la nivelul consiliului Se includ cerinţe referitoare la înfiinţarea, acolo unde ele nu există, de comitete de audit şi comitete de nominalizare şi remunerare la nivelul consiliului, precum şi de alte comitete, în funcţie de specificul întreprinderii publice. 16. Clauze privind conflictul de interese În această secţiune a contractului de administraţie se face trimitere la prevederile legale aplicabile privind conflictul de interese şi procedura care trebuie urmată de administrator pentru informarea întreprinderii publice cu privire la existenţa unui potenţial conflict de interese. Se specifică în detaliu felul în care administratorul se abţine de la luarea acelor decizii în cadrul consiliului, care îl pun într-un conflict de interese. De asemenea, se prevăd şi alte obligaţii ale administratorului care să asigure conformarea/monitorizarea/gestionarea prevederilor legale privind prevenirea conflictelor de interese. 17. Clauze privind independenţa şi calificarea administratorului ca fiind independent sau nu În baza prevederilor Legii nr. 31/1990 se precizează dacă administratorul cu care se încheie contractul este sau nu independent, în temeiul acestei legi. 18. Condiţiile contractării de asistenţă la nivelul consiliului Se specifică posibilitatea consiliului de a solicita întreprinderii publice să contracteze asistenţă de specialitate pentru a-şi fundamenta deciziile, de exemplu, dar fără a se limita la: audituri, investigaţii antifraudă, analiză de piaţă şi altele. 19. Forţa majoră Se specifică drepturile şi obligaţiile părţilor în cazul apariţiei unui eveniment sau împrejurare ce poate fi calificată forţă majoră. 20. Modalitatea de soluţionare a litigiilor Se fac precizări privind modul de soluţionare a litigiilor pe cale amiabilă sau supuse instanţelor judecătoreşti române competente. 21. Alte clauze Se recomandă inserarea în contract a următoarelor clauze: a) modalitatea de contractare şi plată a unei asigurări de răspundere profesională, inclusiv suma maximă asigurată; b) beneficii acordate administratorului, cum sunt: acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna şi altele; d) obligaţii de neconcurenţă. ANEXA 1c Reguli generale pentru redactarea Scrisorii de aşteptări CAP. I Dispoziţii generale SECŢIUNEA 1 Rolul scrisorii de aşteptări în procesul de selecţie, în întocmirea planului de administrare şi în stabilirea indicatorilor de performanţă ART. 1 Scrisoarea de aşteptări, care face parte din setul de documente obligatorii cu care începe procesul de selecţie a membrilor consiliului şi directorilor/membrilor directoratului pentru întreprinderile publice, document de lucru care conţine performanţele aşteptate de la organele de administrare şi conducere şi politica acţionariatului privind administrarea şi conducerea întreprinderii publice. ART. 2 (1) Pe baza scrisorii de aşteptări, candidaţii aflaţi în lista scurtă redactează o declaraţie de intenţie. (2) Obiectivele pe termen scurt, mediu şi lung ale întreprinderii publice cuprinse în scrisoarea de aşteptări stau la baza stabilirii criteriilor specifice de selecţie a candidaţilor aflaţi în lista scurtă. ART. 3 (1) Dezideratele din scrisoarea de aşteptări sunt reflectate în detaliu în declaraţiile de intenţie ale candidaţilor pentru poziţiile de administrator şi în planul de administrare. (2) În timpul negocierii dintre consiliul numit şi directorii sau directoratul selectat a componentei de management a planului de administrare, alinierea componentelor de administrare, respectiv management ale planului de administrare se face pe baza viziunii şi obiectivelor cuprinse în scrisoarea de aşteptări. ART. 4 (1) Indicatorii financiari şi nefinanciari înscrişi ca anexă la contractele de mandat ale membrilor consiliului sunt derivaţi din performanţele exprimate în scrisoarea de aşteptări. (2) Toate performanţele aşteptate conform scrisorii sunt reflectate în setul de indicatori-cheie de performanţă, cuprinşi în contractul de mandat. (3) Negocierea setului de indicatori de performanţă dintre consiliu şi autoritatea publică tutelară reflectă performanţele aşteptate, prezentate în scrisoarea de aşteptări. SECŢIUNEA a 2-a Reguli generale pentru redactarea scrisorii de aşteptări şi orizontul de timp vizat de aceasta ART. 5 (1) Scrisoarea de aşteptări se redactează cu orientare spre rezultate generale, cu indicarea unor valori orientative, recomandate organelor de administrare şi conducere ale întreprinderii publice, de la care să se plece în redactarea documentelor ce se corelează cu aceasta. (2) În cadrul scrisorii de aşteptări, autoritatea publică tutelară poate recomanda o serie de indicatori de performanţă pe care îi consideră adecvaţi pentru întreprinderea publică, fără o impunere a anumitor valori ale acestora. (3) În cazul în care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, autorităţile publice tutelare doresc adoptarea, la nivel sectorial, a unor obiective de performanţă obligatorii pentru toate întreprinderile publice din sectorul respectiv, acestea se cuprind în scrisoarea de aşteptări. ART. 6 Scrisoarea de aşteptări constituie o sinteză a aşteptărilor financiare şi nonfinanciare ale autorităţii publice tutelare, întocmite în consultare cu acţionarii, după caz, reprezentând individual sau împreună minimum 5% din capitalul social al întreprinderii publice, şi a strategiei guvernamentale în sectoarele în care acţionează întreprinderea publică, precum şi a politicilor fiscal-bugetare, cu evidenţierea legăturii dintre acestea şi aşteptările generale ale autorităţii publice tutelare şi acţionarilor, după caz, de la organele de administrare şi conducere ale întreprinderii publice. ART. 7 (1) Scrisoarea de aşteptări acoperă o perioadă de cel puţin patru ani şi face referire la dezideratele autorităţii publice tutelare şi acţionarilor, după caz, pentru această perioadă. (2) Dacă există aşteptări pe termen lung ale autorităţii publice tutelare şi acţionarilor, după caz, care depăşesc orizontul de patru ani pentru care este formulată scrisoarea de aşteptări, ele pot fi incluse în scrisoarea de aşteptări, în special în cazurile în care se aşteaptă de la organele de administrare şi conducere ale întreprinderii publice măsuri şi acţiuni intermediare pe durata celor patru ani, care să permită evaluarea unui progres etapizat în atingerea acestor aşteptări pe termen lung. (3) Scrisoarea de aşteptări nu poate prevedea un calendar strict sau termene-limită pentru operaţiuni ce urmează a fi efectuate de către întreprinderea publică pentru realizarea acestor aşteptări, cu excepţia termenelor prevăzute în legislaţia în vigoare. SECŢIUNEA a 3-a Responsabilităţile participanţilor la întocmirea scrisorii de aşteptări ART. 8 (1) Structurile de guvernanţă corporativă din cadrul autorităţilor publice tutelare sunt responsabile de redactarea scrisorii de aşteptări, în consultare cu compartimentele de specialitate din cadrul autorităţii publice tutelare şi cu organele de administrare şi conducere ale întreprinderii publice. (2) Forma finală a scrisorii de aşteptări este aprobată de conducătorul autorităţii publice tutelare, prin ordin. ART. 9 (1) În cazul existenţei acţionarilor, care reprezintă, împreună sau individual, peste 5% din capitalul social al întreprinderii publice, autorităţile publice tutelare organizează consultări cu aceştia, la sediul întreprinderii publice sau la sediul autorităţii publice tutelare. (2) În cazul în care pragul de 5% este atins de doi sau mai mulţi acţionari doar împreună, ei vor comunica în scris către autoritatea publică tutelară compoziţia grupării care reprezintă împreună cel puţin 5% din capitalul social. La consultare participă un singur reprezentant al respectivei grupări. (3) Obiectivul consultărilor este punerea în acord a principalelor aşteptări ale autorităţii publice tutelare şi acţionarilor, după caz, cu privire la evoluţia pe următorii patru ani de activitate ai întreprinderii publice. (4) Organizarea consultărilor este comunicată cu cel puţin 10 zile înainte de întâlnirea propriu-zisă, prin anunţ pe pagina de internet a întreprinderii publice şi pe cea a autorităţii publice tutelare. SECŢIUNEA a 4-a Modul de punere la dispoziţie a scrisorii de aşteptări ART. 10 (1) Scrisoarea de aşteptări este publicată pe paginile de internet ale autorităţii publice tutelare şi întreprinderii publice, cel târziu o dată cu stabilirea listei scurte a candidaţilor. (2) În cazuri specificate clar de legislaţia în vigoare, unele informaţii din cadrul scrisorii pot să nu fie publicate, ci doar aduse la cunoştinţa candidaţilor aflaţi în lista scurtă, în cadrul scrisorii în integralitatea sa, mai ales în cazul în care acestea afectează mediul concurenţial. În acest caz, motivul neincluderii anumitor informaţii în varianta publică a scrisorii se menţionează pe pagina de internet a autorităţii tutelare şi a întreprinderii publice. (3) Publicarea scrisorii de aşteptări poate fi făcută înainte de stabilirea listei scurte. CAP. II Conţinutul scrisorii de aşteptări SECŢIUNEA 1 Elemente obligatorii de structură ale scrisorii de aşteptări ART. 11 Scrisoarea conţine în mod obligatoriu următoarele elemente: a) rezumatul strategiei guvernamentale şi/sau, după caz, locale în domeniul în care acţionează întreprinderea publică, inclusiv obiectivele sectoriale şi fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung ale statului, dacă politicile există; b) viziunea generală a autorităţii publice tutelare şi a acţionarilor, după caz, cu privire la misiunea şi obiectivele întreprinderii publice, desprinsă din politica guvernamentală sau locală din domeniul de activitate în care operează întreprinderea publică; c) menţiunea privind încadrarea întreprinderii publice în una dintre următoarele categorii de scopuri ale întreprinderii publice, respectiv comercial, de monopol reglementat sau serviciu public; d) în cazul întreprinderilor publice care îndeplinesc obligaţii de serviciu public; se clarifică obiectul obligaţiei şi angajamentul autorităţii publice tutelare vizavi de modalitatea de asigurare a compensaţiilor corespunzătoare sau de plată a obligaţiei; e) aşteptări în ceea ce priveşte politica de dividende/vărsăminte din profitul net aplicabilă întreprinderii publice; f) aşteptări privind politica de investiţii aplicabilă întreprinderii publice; g) dezideratele autorităţii publice tutelare şi ale acţionarilor, după caz, cu privire la comunicarea cu organele de administrare şi conducere ale întreprinderii publice; h) aşteptări privind calitatea şi siguranţa produselor şi serviciilor prestate de întreprinderea publică; i) aşteptări în domeniul eticii, integrităţii şi guvernanţei corporative. ART. 12 Scrisoarea de aşteptări poate să conţină şi următoarele elemente, dar fără a se limita la acestea: a) evaluarea de către autoritatea publică tutelară şi acţionari, după caz, a mediului de afaceri în care operează întreprinderea publică, a riscurilor la care aceasta este expusă şi a acţiunilor efectuate deja la nivel de întreprindere publică în vederea diminuării riscurilor şi atingerii obiectivelor; b) aşteptări ale autorităţii publice tutelare şi acţionarilor, după caz, privind cheltuielile de capital, reducerile de cheltuieli şi alte aspecte ale afacerii; c) intenţiile legislative şi de reglementare ale Guvernului cu privire la domeniul în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea publică, dacă acestea există. SECŢIUNEA a 2-a Rezumatul strategiei guvernamentale şi/sau, după caz, locale în domeniul în care acţionează întreprinderea publică, inclusiv obiectivele sectoriale şi fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung ale statului ART. 13 La elaborarea acestei secţiuni se au în vedere următoarele: programul de guvernare, angajamentele ferme ale României la nivel european în subsectoarele cu impact direct asupra activităţii întreprinderii publice, strategiile naţionale, strategiile locale, planurile de acţiune sectoriale din domeniul de activitate al întreprinderii publice, Programul Naţional de Reformă, Programul Naţional de Convergenţă şi altele asemenea. SECŢIUNEA a 3-a Viziunea generală a autorităţii publice tutelare şi a acţionarilor, după caz, cu privire la misiunea şi obiectivele întreprinderii publice, desprinsă din strategia guvernamentală sau locală din domeniul de activitate în care operează întreprinderea publică ART. 14 Scrisoarea de aşteptări are ca punct de pornire strategia guvernamentală sau strategia locală cu privire la domeniul de activitate în care întreprinderea publică operează, obiectivele naţionale sau locale pe termen mediu şi lung pentru sectorul respectiv, precum şi obiectivele legate de stabilitate şi prudenţă fiscală-bugetară. ART. 15 (1) În această secţiune a scrisorii de aşteptări se face legătura între viziunea şi performanţele aşteptate de autoritatea publică tutelară şi acţionari, după caz, din partea organelor de administrare şi conducere ale întreprinderii publice. (2) Scopul identificării şi clarificării unei astfel de legături este crearea de valoare şi îndeplinirea obiectivelor de competitivitate şi profitabilitate. SECŢIUNEA a 4-a Încadrarea întreprinderii publice în una dintre următoarele categorii de scopuri ale întreprinderii publice, respectiv comercial, de monopol reglementat sau serviciu public ART. 16 (1) În scrisoarea de aşteptări se clarifică în ce categorie se încadrează întreprinderea publică, respectiv în întreprinderea publică ce creează valoare economică şi care acţionează ca o companie cu scop comercial sau dacă întreprinderea publică are şi alte obiective, precum obligaţii de serviciu public, inclusiv operarea şi mentenanţa unor infrastructuri de monopol reglementat sau alte obiective de politică publică. (2) În scrisoarea de aşteptări se includ şi elemente cu privire la dezideratele autorităţii publice tutelare şi ale acţionarilor, după caz, vizavi de calitatea serviciilor oferite de întreprinderea publică. SECŢIUNEA a 5-a Modalitatea de asigurare a compensaţiilor corespunzătoare sau de plată a obligaţiei de serviciu public de către autoritatea publică tutelară dacă întreprinderea publică trebuie să îndeplinească obligaţii de serviciu public ART. 17 (1) În cazul în care se aşteaptă de la întreprinderea publică îndeplinirea de obligaţii de serviciu public şi/sau administrare infrastructură publică, în scrisoare se menţionează modul de asigurare a compensaţiilor corespunzătoare sau de plată a acestor obligaţii de către autoritatea publică tutelară. (2) În scrisoare se menţionează aşteptările autorităţii publice tutelare ca întreprinderea publică să ţină o evidenţă separată a costurilor izvorâte din obligaţia de serviciu public şi/sau administrare infrastructură publică de cele izvorâte din alte activităţi. (3) În cazul în care întreprinderea publică implementează, pe lângă activităţi de serviciu public sau cele privind administrarea infrastructurii publice şi alte activităţi de natură comercială, acestea sunt menţionate distinct în scrisoarea de aşteptări, inclusiv rezultatele aşteptate ca urmare a desfăşurării acestora. ART. 18 (1) În cazul în care există o aşteptare a autorităţii publice tutelare şi a acţionarilor, după caz, sau o obligaţie legală ca întreprinderea publică să implementeze o politică specifică, trebuie menţionat în scrisoarea de aşteptări că implementarea acestor politici nu trebuie să dăuneze obiectivelor de eficienţă şi eficacitate. (2) Dacă impunerea unei astfel de obligaţii stimulează un comportament anticomercial din partea întreprinderii publice, ea este considerată obligaţie de serviciu public şi/sau administrarea infrastructurii publice şi trebuie acordate compensaţii ca atare, conform legislaţiei în materie în vigoare. ART. 19 În cazul în care Guvernul oferă finanţare întreprinderii publice, de orice fel, aceste aspecte trebuie menţionate în scrisoarea de aşteptări. SECŢIUNEA a 6-a Politica de dividende şi de vărsăminte din profitul net aplicabilă întreprinderii publice ART. 20 O secţiune a scrisorii de aşteptări este dedicată politicii de dividende şi vărsăminte din profitul net, aplicabilă întreprinderii publice, în care se precizează aşteptările autorităţii publice tutelare şi acţionarilor, după caz, pe un orizont de timp cel puţin egal cu perioada mandatului şi condiţiile în care pot exista devieri de la această politică generală. SECŢIUNEA a 7-a Politica de investiţii aplicabilă întreprinderii publice ART. 21 O secţiune a scrisorii de aşteptări este dedicată principiilor care trebuie urmate de organele de administrare şi conducere ale întreprinderii publice, privitoare la politica de investiţii a acesteia şi cheltuielile sale generale de capital. SECŢIUNEA a 8-a Dezideratele autorităţii publice tutelare şi acţionarilor, după caz, cu privire la comunicarea cu organele de administrare şi conducere ale întreprinderii publice ART. 22 O secţiune a scrisorii de aşteptări este dedicată comunicării cu organele de administrare şi conducere ale întreprinderii publice, în care se precizează: a) informaţiile dorite de autoritatea publică tutelară şi acţionari, după caz, şi frecvenţa raportării acestora; b) orice deviere de la indicatorii de performanţă stabiliţi trebuie notificată autorităţii publice tutelare şi acţionarilor, după caz, în cel mai scurt timp posibil, de îndată ce organele de administrare şi conducere ale întreprinderii publice determină că o astfel de deviere este foarte probabilă. SECŢIUNEA a 9-a Condiţii privind calitatea şi siguranţa produselor şi serviciilor ART. 23 O secţiune distinctă a scrisorii de aşteptări trebuie să includă elemente privind aşteptările autorităţii publice tutelare şi acţionarilor, după caz, vizavi de calitatea şi siguranţa produselor şi serviciilor oferite de întreprinderea publică. SECŢIUNEA a 10-a Etică, integritate şi guvernanţă corporativă ART. 24 (1) O secţiune distinctă a scrisorii de aşteptări este dedicată chestiunilor legate de etică şi integritate, în care se specifică aşteptările autorităţii publice tutelare şi acţionarilor, după caz, cu privire la funcţionalitatea organelor de administrare şi conducere. (2) În legătură cu aspectele de etică şi integritate, în scrisoare se precizează, dar fără a se limita la acestea, aşteptări privitoare la organizarea de comitete, colaborarea dintre consiliu şi auditorii interni sau externi, cooperarea dintre consiliu şi directori, supravegherea funcţiei de control managerial şi altele. SECŢIUNEA a 11-a Evaluarea de către autoritatea publică tutelară şi acţionari, după caz, a mediului de afaceri în care operează întreprinderea publică, a riscurilor la care aceasta este expusă şi a acţiunilor efectuate deja la nivel de întreprindere publică, în vederea diminuării riscurilor şi atingerii obiectivelor ART. 25 (1) Poate fi inclusă în scrisoarea de aşteptări o secţiune prin care să se clarifice aspectele privitoare la: a) înţelegerea de către autoritatea publică tutelară şi acţionari, după caz, a mediului de afaceri în care operează şi a riscurilor la care este supusă întreprinderea publică; b) evaluarea de către autoritatea publică tutelară şi acţionari, după caz, a principalelor acţiuni întreprinse de către întreprinderea publică până la momentul redactării scrisorii de aşteptări, în vederea gestionării condiţiilor de afaceri în care operează aceasta. (2) Riscurile evidenţiate de autoritatea publică tutelară şi acţionari, după caz, în scrisoarea de aşteptări, pe baza unei analize prealabile, pot fi de natură financiară, reputaţională, operaţională, de sănătate, mediu şi siguranţă în muncă sau alte tipuri de riscuri. SECŢIUNEA a 12-a Aşteptări ale autorităţii publice tutelare şi acţionarilor, după caz, privind cheltuielile de capital, reducere de cheltuieli şi alte aspecte ale afacerii ART. 26 În această secţiune se specifică: a) reguli generale privind aprobarea cheltuielilor viitoare de capital; b) aşteptări legate de reducerea plăţilor şi creanţelor restante; c) aşteptări legate de calitatea serviciilor şi/sau modul de administrare a infrastructurii; d) aşteptări legate de îmbunătăţirea performanţei operaţionale, precum productivitatea muncii, reducerea costurilor şi altele asemenea, fără o indicare a liniilor de acţiune pentru îmbunătăţirea performanţei operaţionale, ci doar a rezultatelor aşteptate; e) orice îngrijorări cu privire la evaluarea ex-post a indicatorilor de performanţă, făcută de organele de administrare şi conducere ale întreprinderii publice. SECŢIUNEA a 13-a Intenţiile legislative şi de reglementare ale Guvernului cu privire la domeniul în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea publică, dacă acestea există ART. 27 În scopul clarificării opţiunilor strategice de care poate dispune întreprinderea publică, se poate include în scrisoare un rezumat al intenţiilor legislative şi de reglementare ale Guvernului în domeniul de activitate în care activează întreprinderea publică, cu impact asupra acesteia. ANEXA 1d Reguli generale pentru redactarea declaraţiei de intenţie CAP. I Dispoziţii generale SECŢIUNEA 1 Rolul declaraţiei de intenţie a candidatului pentru postul de administrator şi a candidatului pentru postul de director şi elementele comune ale acestora ART. 1 Declaraţia de intenţie face parte din setul de documente obligatorii pe care le pregătesc şi le înaintează candidaţii pentru postul de administrator înscrişi în lista scurtă. ART. 2 (1) Declaraţiile de intenţie ale candidaţilor pentru membrii consiliului şi directori sunt distincte, în funcţie de rolurile distincte pe care aceştia le îndeplinesc, primii fiind preocupaţi de aspecte ce ţin de supravegherea nivelului executiv şi de buna guvernare a întreprinderii publice în general, iar cei din urmă de aspectele operaţionale. (2) Declaraţiile de intenţie pentru cele două categorii de candidaţi sunt întocmite conform prevederilor art. 19. SECŢIUNEA a 2-a Rolul declaraţiei în procesul de selecţie pentru postul de administrator ART. 3 În plus faţă de aspectele comune prezentate la art. 2 alin. (2), declaraţiile de intenţie ale candidaţilor pentru postul de administrator vizează propuneri generale ca răspuns la cerinţele formulate în scrisoarea de aşteptări. ART. 4 Declaraţia de intenţie este înaintată în scris autorităţii publice tutelare, fiind parte componentă a evaluării candidaţilor aflaţi în lista scurtă. SECŢIUNEA a 3-a Rolul declaraţiei în procesul de selecţie pentru postul de director ART. 5 Declaraţiile de intenţie ale candidaţilor pentru postul de director vizează, în plus faţă de aspectele comune prezentate la art. 2 alin. (2), propuneri generale ce ţin de aspectele operaţionale ale activităţii întreprinderii publice. ART. 6 Declaraţia de intenţie este înaintată în scris, fiind parte componentă a documentelor de evaluare a candidaţilor aflaţi în lista scurtă. CAP. II Conţinutul declaraţiei de intenţie pentru postul de administrator SECŢIUNEA 1 Elemente obligatorii de structură ale declaraţiei de intenţie pentru postul de administrator ART. 7 Declaraţia de intenţie a candidatului pentru postul de administrator conţine în mod obligatoriu următoarele elemente: a) legătura dintre profilul candidatului şi obiectivele pe care trebuie să le realizeze, conform scrisorii de aşteptări; b) aprecieri asupra necesităţii dezvoltării elementelor de guvernanţă corporativă; c) răspunsurile şi viziunea candidaţilor cu privire la aşteptările acţionarilor. ART. 8 Este recomandabil ca declaraţia de intenţie a candidatului să conţină şi următoarele elemente: a) aprecieri cu privire la provocările specifice cu care se confruntă întreprinderea publică, raportate la situaţia contextuală a acesteia; b) exemple de indicatori pe care candidatul îi consideră oportuni pentru monitorizarea performanţei; c) constrângeri, riscuri şi limitări pe care candidatul consideră că le-ar putea întâmpina în implementarea măsurilor propuse. SECŢIUNEA a 2-a Legătura dintre profilul candidatului şi obiectivele pe care trebuie să le realizeze conform scrisorii de aşteptări ART. 9 (1) Declaraţiile de intenţie prezintă viziunea candidatului privind dezvoltarea întreprinderii publice, prin prisma poziţiei pe care doreşte să o ocupe în cadrul consiliului. (2) Elaborarea declaraţiei de intenţie se face ţinând cont de profilul profesional al candidatului şi de profilul candidatului din cadrul consiliului pentru care doreşte să candideze. ART. 10 Toţi candidaţii, indiferent de poziţia pe care doresc să o ocupe în cadrul consiliului, prezintă viziunea cu privire la dezvoltarea generală pe termen scurt, mediu şi lung a întreprinderii publice, astfel încât aceasta să poată contribui la rezultatele dorite de acţionari şi exprimate prin scrisoarea de aşteptări. SECŢIUNEA a 3-a Aprecieri asupra necesităţii dezvoltării elementelor de guvernanţă corporativă ART. 11 Candidaţii prezintă consideraţiile pe tema guvernanţei corporative, din care să rezulte cunoştinţele în domeniul guvernanţei corporative şi viziunea asupra acestui domeniu cu aplicabilitate în întreprinderea publică. ART. 12 Candidaţii prezintă în declaraţiile de intenţie acţiunile şi mijloacele folosite prin care pot să îşi îndeplinească funcţiile de supraveghere, control şi tragere la răspundere. SECŢIUNEA a 4-a Răspunsurile şi viziunea candidaţilor cu privire la aşteptările acţionarilor ART. 13 (1) Declaraţia de intenţie cuprinde atât răspunsul sau poziţia candidatului faţă de dezideratele din scrisoarea de aşteptări, cât şi o argumentare a legăturii dintre profilul candidatului şi felul în care acesta ar putea contribui la îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor cuprinse în scrisoarea de aşteptări. (2) Declaraţia de intenţie cuprinde şi o argumentare a legăturii dintre profilul candidatului şi responsabilităţile consiliului. ART. 14 În declaraţia de intenţie se prezintă şi înţelegerea candidaţilor asupra specificului întreprinderii publice, contextului naţional şi internaţional în care întreprinderea publică acţionează, elementele de misiune şi strategie corporativă, în vederea atingerii aşteptărilor acţionarilor exprimate în scrisoarea de aşteptări. SECŢIUNEA a 5-a Aprecieri cu privire la provocările specifice cu care se confruntă întreprinderea publică, raportate la situaţia contextuală a acesteia ART. 15 În funcţie de profilul său şi de abilităţile pe care doreşte să le prezinte, candidatul poate include în declaraţia de intenţie elemente ale unei analize SWOT, ale unui plan de marketing, de restructurare sau financiar al întreprinderii publice. SECŢIUNEA a 6-a Exemple de indicatori pe care candidatul îi consideră oportuni pentru monitorizarea şi remunerarea performanţei ART. 16 Declaraţiile de intenţie pot cuprinde: a) exemple de indicatori de performanţă financiari şi nefinanciari pentru măsurarea obiectivelor prezentate în scrisoarea de aşteptări; b) exemple de indicatori de performanţă financiari şi nefinanciari oportuni pentru stabilirea componentei variabile a remuneraţiei. SECŢIUNEA a 7-a Constrângeri, riscuri şi limitări pe care candidatul consideră că le-ar putea întâmpina în implementarea măsurilor propuse ART. 17 O secţiune specială a declaraţiei de intenţie cuprinde: a) constrângerile, riscurile şi limitările pe care candidatul consideră că le-ar putea întâmpina în implementarea măsurilor propuse; b) resursele materiale, umane, informaţionale şi altele asemenea de care ar avea nevoie pentru implementarea măsurilor propuse. CAP. III Conţinutul declaraţiei de intenţie pentru postul de director SECŢIUNEA 1 Elemente obligatorii de structură ale declaraţiei de intenţie pentru postul de director ART. 18 Declaraţia de intenţie a candidatului pentru postul de director trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de structură: a) legătura dintre profilul candidatului şi obiectivele pe care trebuie să le realizeze, conform scrisorii de aşteptări; b) aprecieri cu privire la provocările specifice cu care se confruntă întreprinderea publică, raportate la situaţia contextuală a acesteia; c) exemple de indicatori pe care candidatul îi consideră oportuni pentru monitorizarea şi remunerarea performanţei; d) constrângeri, riscuri şi limitări pe care candidatul consideră că le-ar putea întâmpina în implementarea măsurilor propuse. SECŢIUNEA a 2-a Legătura dintre profilul candidatului şi obiectivele pe care trebuie să le realizeze, conform scrisorii de aşteptări ART. 19 Declaraţia de intenţie cuprinde un rezumat al experienţei manageriale a candidatului şi o argumentare a legăturii dintre profilul candidatului, anume experienţa sa profesională acumulată până la momentul candidaturii şi felul în care aceasta ar putea contribui la soluţionarea provocărilor manageriale cu care se confruntă întreprinderea publică. ART. 20 Pe baza scrisorii de aşteptări publicate, a altor informaţii furnizate candidaţilor la postul de director clasaţi în lista scurtă de către întreprinderea publică, conform legislaţiei în vigoare, şi pe baza elementelor publicate în anunţul de selecţie, candidatul la postul de director aflat în lista scurtă conturează răspunsuri şi propuneri de soluţii manageriale specifice. SECŢIUNEA a 3-a Aprecieri cu privire la provocările specifice cu care se confruntă întreprinderea publică, raportate la situaţia contextuală a acesteia ART. 21 În funcţie de profilul său şi de abilităţile pe care doreşte să le puncteze, precum şi de experienţa managerială a candidatului în domeniul specific în care activează întreprinderea publică ori în domenii conexe, candidatul include în declaraţia de intenţie elemente ale unei analize SWOT a întreprinderii publice, a contextului de piaţă în care întreprinderea publică operează şi elementele generale ale unui plan de management. SECŢIUNEA a 4-a Exemple de indicatori pe care candidatul îi consideră oportuni pentru monitorizarea şi remunerarea performanţei ART. 22 Declaraţiile de intenţie pot cuprinde: a) exemple de indicatori de performanţă financiari şi nefinanciari pentru măsurarea obiectivelor prezentate în scrisoarea de aşteptări; b) exemple de indicatori de performanţă financiari şi nefinanciari oportuni pentru stabilirea componentei variabile a remuneraţiei. SECŢIUNEA a 5-a Constrângeri, riscuri şi limitări pe care candidatul consideră că le-ar putea întâmpina în implementarea măsurilor propuse ART. 23 O secţiune specială a declaraţiei de intenţie cuprinde: a) constrângerile, riscurile şi limitările pe care candidatul consideră că le-ar putea întâmpina în implementarea măsurilor propuse; b) resursele materiale, umane, informaţionale şi altele asemenea de care ar avea nevoie pentru implementarea măsurilor propuse. ANEXA 2 NORME METODOLOGICE pentru stabilirea indicatorilor de performanţă financiari şi nefinanciari şi a componentei variabile a remuneraţiei membrilor consiliului de administraţie sau, după caz, de supraveghere, precum şi a directorilor, respectiv a membrilor directoratului CAP. I Norme generale SECŢIUNEA 1 Definiţii ART. 1 În înţelesul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: 1. cadrul de rezultate - prezentări grafice, matrice, tabele sau rezumate, care prezintă analize pe baza datelor de intrare, rezultatelor intermediare şi finale, datelor de ieşire şi relaţiile dintre acestea; 2. măsurarea performanţei - metodologia în baza căreia o autoritate publică tutelară evaluează rezultatele întreprinderilor sale publice raportat la obiectivele, ţintele şi misiunea pe care lea stabilit autoritatea publică tutelară pentru acestea; 3. consiliul - consiliul de administraţie, în cazul întreprinderilor publice administrate potrivit sistemului unitar, respectiv consiliul de supraveghere, în cazul celor administrate potrivit sistemului dualist; 4. eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective; 5. eficienţă - maximizarea rezultatelor unei activităţi în raport cu resursele utilizate; 6. indicatori de performanţă - instrumente de măsurare cantitativă şi calitativă a performanţei financiare şi nefinanciare care indică atingerea unor obiective cuantificabile raportate la ţinte specifice de performanţă; 7. indicatori-cheie de performanţă - indicatori de performanţă prevăzuţi în anexă la contractul de mandat, denumiţi în continuare ICP; 8. indicatorii de performanţă financiari - instrumente de măsurare a performanţei, utilizate pentru a determina eficienţa utilizării resurselor pentru generarea veniturilor, acoperirea costurilor şi obţinerea profitului. De obicei, aceştia se exprimă sub forma unui raport dintre două mărimi, două categorii de mărimi din cadrul situaţiilor financiare anuale, contului de profit şi pierdere şi bugetul de venituri şi cheltuieli ale întreprinderii publice; 9. indicatorii de performanţă nefinanciari - instrumente de măsurare a performanţei, care determină cât de bine utilizează întreprinderea publică resursele, în principal pentru: a) eficientizarea activităţii interne; b) furnizarea de servicii externe pentru clienţi; c) îndeplinirea cerinţelor legale. Indicatorii de performanţă nefinanciari sunt, de obicei, derivaţi din politica întreprinderii, nivelul de satisfacţie a clienţilor, cota de piaţă a întreprinderii publice etc.; 10. misiune - enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale şi a concepţiei privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor întreprinderii publice, prin care se diferenţiază de întreprinderile similare şi din care decurg sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită; 11. obiective - rezultatele concrete aşteptate de la întreprinderea publică sau autoritatea publică tutelară, exprimate, în măsura posibilului, în termeni numerici; 12. rentabilitatea capitalului angajat (ROCE) - reprezintă profitul pe care îl obţine întreprinderea publică din banii investiţi în afacere; 13. rezultate - efectele activităţii întreprinderii publice, care au impact fie asupra creării sau livrării de valoare, fie asupra reducerii sau diminuării valorii; 14. scopuri - afirmaţii generale despre activităţile prin care se ating rezultatele dorite. Dacă scopurile sau rezultatele au fost atinse este determinat ex post în urma activităţilor desfăşurate într-o perioadă de timp relevantă şi, de obicei, se stabilesc pe termen mediu sau pe termen lung; 15. ţintă - o valoare numerică a indicatorului de performanţă raportată la perioada de timp pentru care a fost stabilit indicatorul, care îndeplineşte un obiectiv de performanţă. SECŢIUNEA a 2-a Măsurarea performanţei, informaţii legate de performanţă şi cadrul de rezultate al măsurării performanţei ART. 2 (1) Măsurarea performanţei întreprinderii publice este un proces al cărui scop este: a) de a îmbunătăţi activităţile şi utilizarea resurselor întreprinderii publice pentru a atinge într-un mod cât mai eficace şi eficient obiectivele acesteia; b) de a obliga la responsabilitate în conformarea la cerinţele prevăzute de ordonanţa de urgenţă. (2) Procesele de măsurare a performanţei întreprinderii publice trebuie să fie formalizate, comunicate şi gestionate în conformitate cu prevederile legale incidente, cu principiile de bună guvernanţă şi conform prezentelor norme metodologice. Procesele de măsurare se îmbunătăţesc permanent, pentru îndeplinirea nevoilor în schimbare ale întreprinderilor publice şi ale autorităţilor publice tutelare. ART. 3 În aplicarea principiilor prevăzute la art. 3 pct. 1 lit. e), art. 3 pct. 2 lit. d) şi art. 3 pct. 3 lit. c) din ordonanţa de urgenţă, întreprinderile publice trebuie să fie administrate şi conduse în aşa fel încât să fie eficiente din punct de vedere economic. Valoarea resurselor folosite de către întreprinderea publică trebuie maximizată prin alegerea celei mai bune alternative de a folosi acele resurse. ART. 4 (1) Fiecare autoritate publică tutelară trebuie să dezvolte un cadru de rezultate pentru măsurarea performanţelor întreprinderii publice, raportat la misiunea şi obiectivele stabilite conform prevederilor legale. (2) La stabilirea cadrului de rezultate prevăzut la alin. (1) autoritatea publică tutelară trebuie să respecte prevederile prezentelor norme metodologice. SECŢIUNEA a 3-a Responsabilităţile membrilor consiliului avute în vedere la stabilirea componentei variabile a remuneraţiei ART. 5 (1) În aplicarea art. 8 alin. (3), (4) şi (6) şi a art. 37 alin. (2)-(4) din ordonanţa de urgenţă, la stabilirea şi revizuirea componentei variabile a remuneraţiei, consiliul trebuie să respecte următoarele: a) implementarea unor politici corporative privind: raportarea operaţiunilor desfăşurate, protecţia activelor acţionarilor, managementul riscului, controale interne, raportare financiară, remuneraţia directorilor şi a angajaţilor, dividende, investiţii de capital şi structura datoriei; b) supravegherea conducerii prin revizuirea şi evaluarea sistemelor de control intern, inclusiv implementarea bugetului de venituri şi cheltuieli, activităţilor financiare, activităţilor operaţionale, capacităţii întreprinderilor publice, îndeplinirii obiectivelor, ţintelor şi rezultatelor; c) dispoziţiile legale, normele etice, sociale şi de mediu aplicabile, opiniile auditului extern, comunicarea şi raportarea corectă către părţile interesate. (2) Conform prevederilor alin. (1), conduita aşteptată de la administratorii neexecutivi este următoarea: a) ca grup, să aibă o proporţie echilibrată de abilităţi, experienţă, diversitate, independenţă şi cunoştinţe suficiente pentru a-şi îndeplini rolurile şi responsabilităţile în concordanţă cu misiunea întreprinderii publice, rezultatele şi obiectivele urmărite; b) să participe în mod activ şi constructiv la misiunile comitetelor consultative constituite conform legii şi să elaboreze politici eficiente care să ofere direcţie strategică întreprinderii publice; c) să ofere o supraveghere şi raportare eficace cu privire la managementul activităţilor operaţionale şi financiare ale întreprinderii publice şi la sistemele sale de control intern; d) să îşi asume un rol activ în analiza riscului şi să avizeze politici eficiente de managementul riscului în întreprinderile publice; e) să se asigure că raportarea cu privire la evenimentele semnificative din activitatea întreprinderii publice de ordin juridic se realizează într-o manieră corectă, la timp şi completă către autorităţile îndreptăţite şi către părţile interesate. (3) Conform prevederilor alin. (1), conduita aşteptată de la administratorii executivi este următoarea: a) să transpună planul de administrare într-o componentă de management eficace şi eficientă şi să informeze consiliul cu privire la îndeplinirea acesteia, conform cerinţelor consiliului; b) să delege responsabilitatea operaţională şi financiară şi actele de autoritate într-un mod adecvat în cadrul organelor de conducere; c) să ofere consiliului informaţii la calitatea cerută, în formatul şi la termenul solicitat, astfel încât şedinţele consiliului să se poată desfăşura într-o manieră bine informată, eficace şi eficientă. (4) La revizuirea componentei variabile a remuneraţiei administratorilor neexecutivi şi executivi de către adunarea generală a acţionarilor sau, după caz, de autoritatea publică tutelară, se ţine cont de conduita prevăzută la alin. (1)-(3). SECŢIUNEA a 4-a Cadrul general de stabilire a obiectivelor relevante pentru întreprinderile publice ART. 6 La stabilirea obiectivelor pentru întreprinderile publice se ţine cont, fără a se limita la acestea, de următoarele: a) cadrul legal în vigoare aplicabil întreprinderii publice; b) obiectivele de politică publică şi economică ale Guvernului; c) obiectivele de politică ale autorităţii publice tutelare; d) factorii relevanţi pentru sectorul economic în care operează întreprinderea publică; e) factorii specifici fiecărei întreprinderi publice. ART. 7 (1) Obiectivele întreprinderii publice trebuie să fie prezentate descriptiv, într-un limbaj clar, neechivoc, în ceea ce priveşte rezultatele, prin scrisoarea de aşteptări. (2) Autorităţile publice tutelare stabilesc ţinte la termenul pentru care sunt stabiliţi ICP, care sunt cuantificate în măsura în care acest lucru este posibil. Dacă nu este fezabilă cuantificarea rezultatelor specifice dintr-o anumită perioadă de timp relevantă, pentru a putea stabili ţintele, datele existente pot fi folosite pentru realizarea unor prognoze ale acestora. SECŢIUNEA a 5-a Utilizarea obiectivelor şi ţintelor pentru stabilirea componentei variabile a remuneraţiei ART. 8 Obiectivele întreprinderii publice şi ţintele aferente acestora se iau în calcul de către autoritatea publică tutelară atunci când sunt analizate în vederea aprobării următoarele: a) indicatorii de performanţă financiari şi nefinanciari; b) componenta variabilă a remuneraţiei administratorilor. ART. 9 (1) Evaluarea eficienţei activităţii administratorilor întreprinderilor publice se face pe baza îndeplinirii obiectivelor cuprinse în planul de administrare şi a indicatorilor de performanţă financiari şi nefinanciari cuprinşi în contractul de mandat. (2) Rezultatul evaluării eficienţei activităţii administratorilor stă la baza acordării componentei variabile a remuneraţiei administratorilor întreprinderilor publice. SECŢIUNEA a 6-a Clasificarea indicatorilor de performanţă în înţelesul ordonanţei de urgenţă ART. 10 În înţelesul ordonanţei de urgenţă, există două clasificări generale ale indicatorilor de performanţă: a) indicatori de performanţă pentru monitorizarea performanţei întreprinderilor publice; b) indicatori-cheie de performanţă pentru acordarea componentei variabile a remuneraţiei pentru administratori. ART. 11 (1) Prezentele norme metodologice stabilesc indicatorii standardizaţi de performanţă pentru măsurarea performanţei întreprinderilor publice şi a administratorilor acestora. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul entităţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, care îndeplinesc cerinţele prevederilor art. 2 pct. 2 din ordonanţa de urgenţă, indicatorii de performanţă se stabilesc de către autoritatea publică tutelară ţinând seama de specificul activităţii desfăşurate şi de legislaţia aplicabilă. (3) Autorităţile publice tutelare pot stabili prin act administrativ indicatori de performanţă suplimentari raportaţi la specificul şi complexitatea activităţii întreprinderii publice. ART. 12 (1) Indicatorii de performanţă au rolul de a oferi o imagine a performanţei şi operaţiunilor întreprinderii publice utilă pentru a o compara cu alte întreprinderi similare şi permit părţilor interesate să analizeze îndeplinirea obiectivelor, ţintelor şi rezultatelor pentru o varietate de scopuri. (2) În efectuarea analizei comparative a performanţei întreprinderii publice se vor avea în vedere, fără a se limita la acestea, următoarele criterii: a) forma juridică de organizare a întreprinderii publice; b) structura acţionariatului la societăţi sau deţinătorul patrimoniului la regiile autonome; c) sectorul şi subsectorul economic în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea publică; d) dimensiunea în funcţie de venituri, active, capitalizare, numărul de angajaţi şi alţi asemenea indicatori; e) profitabilitatea; f) structura datoriilor; g) autorizarea de a furniza servicii publice la un cost acceptabil; h) deţinerea unui monopol reglementat; i) apariţia situaţiilor de forţă majoră. CAP. II Metodologia de stabilire a indicatorilor-cheie de performanţă financiari şi nefinanciari şi a componentei variabile a remuneraţiei SECŢIUNEA 1 Principii generale privind stabilirea indicatorilor-cheie de performanţă ART. 13 (1) Indicatorii-cheie de performanţă pentru acordarea componentei variabile a remuneraţiei pentru administratori permit părţilor interesate să analizeze aspectele importante ale remuneraţiei acestora. (2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt clasificaţi ca financiari şi nefinanciari. ICP nefinanciari sunt prin natura lor operaţionali şi de guvernanţă corporativă. (3) Clasificarea categoriilor indicatorilor de performanţă este prevăzută în anexa nr. 2a. (4) Modul de utilizare a categoriilor de indicatori de performanţă, în funcţie de categoria întreprinderilor publice, este prevăzut în anexa nr. 2b. ART. 14 (1) Fiecare autoritate publică tutelară trebuie să stabilească obiectivele, ţintele şi indicatorii-cheie de performanţă din categoriile de indicatori prevăzute în anexa nr. 2b, aplicabili categoriei întreprinderii publice. (2) În procesul de stabilire a denumirii, a numărului şi importanţei indicatorilor-cheie de performanţă se au în vedere obiectivele de performanţă aferente. (3) Criteriile folosite pentru alegerea indicatorilor de performanţă trebuie: a) să fie în concordanţă cu legislaţia în vigoare; b) să fie importante pentru îndeplinirea obiectivelor de politică ale Guvernului şi ale autorităţii publice tutelare; c) să aibă legătură cu rezultatele favorabile din sectorul economic; d) să fie în relaţie cu obţinerea unor rezultate favorabile pentru fiecare întreprindere publică, corespunzător domeniului de activitate în care operează întreprinderea publică. ART. 15 ICP prevăzuţi la art. 14 alin. (1) sunt selectaţi pentru determinarea componentei variabile a remuneraţiei administratorilor. ART. 16 Structurile de guvernanţă corporativă din cadrul fiecărei autorităţi publice tutelare propun conducerii acesteia ceea ce consideră a fi indicatorii financiari şi nefinanciari de performanţă potriviţi, în concordanţă cu interesele întreprinderii publice. ART. 17 Structurile de guvernanţă corporativă, împreună cu compartimentele specializate ale fiecărei autorităţi publice tutelare, precum şi consiliul, selectează ICP relevanţi pentru categoriile de întreprinderi publice prezentate în anexa nr. 2b, precum şi pentru entităţile prevăzute la art. 1 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă. ART. 18 Criteriile folosite pentru selectarea ICP trebuie să îndeplinească, dar fără a se limita la acestea, următoarele cerinţe: a) să fie specifice, măsurabile, orientate în timp, posibil de obţinut; b) să fie general aplicabile în cadrul sectorului de activitate, acolo unde este posibil; c) să fie transparente; d) să fie verificabile în mod independent; e) să ia în calcul obiectivele, ţintele şi rezultatele stabilite pentru întreprinderea publică; f) să fie compatibile cu specificul întreprinderii publice. ART. 19 Setul de ICP elaborat pentru a fi folosit de către fiecare întreprindere publică trebuie stabilit şi echilibrat într-o asemenea manieră încât să nu ofere stimulente pentru a distorsiona obiectivele întreprinderii publice sau să afecteze operaţiunile financiare în mod negativ. ART. 20 ICP selectaţi în conformitate cu prezentele norme se supun aprobării autorităţii publice tutelare sau adunării generale a acţionarilor, după caz, şi vor fi folosiţi ca bază de negociere pentru indicatorii de performanţă financiari şi nefinanciari rezultaţi din planul de administrare. ART. 21 ICP referitori la obiectivele cuantificabile prevăzute la art. 12 alin. (2) teza a 2-a şi art. 29 alin. (11) din ordonanţa de urgenţă, stabiliţi conform prezentelor norme, se cuprind obligatoriu în contractul de mandat şi se iau în calcul la determinarea componentei variabile a remuneraţiei. SECŢIUNEA a 2-a Principii generale privind politica de remunerare ART. 22 Principiile generale pentru stabilirea politicilor de remunerare a administratorilor sunt următoarele: a) atragerea, păstrarea şi motivarea celor mai buni administratori; b) asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a profiturilor întreprinderii publice şi a activităţii acesteia şi generarea unei valori pe termen lung; c) recompensarea îndeplinirii obiectivelor; d) păstrarea competitivităţii în piaţa de remunerare; e) alinierea remuneraţiei cu recomandările privind buna guvernanţă; f) promovarea transparenţei privind remunerarea şi criteriile de stabilire a acesteia; g) păstrarea unui echilibru just între indemnizaţia fixă şi componenta variabilă a remuneraţiei. ART. 23 (1) În vederea selectării categoriilor de ICP se au în vedere relevanţa acestora în administrarea întreprinderii publice şi măsura în care acestea sunt aplicabile sau nu, aşa cum sunt prezentate în anexa nr. 2c la prezente norme. (2) Componenta variabilă a administratorilor se determină în funcţie de gradul de realizare a ICP pe termen scurt, mediu şi lung, aşa cum au fost negociaţi şi aprobaţi. (3) Componenta variabilă pe termen scurt este cea care este calculată şi plătită pentru un exerciţiu financiar. (4) Componenta variabilă pe termen mediu este cea care este calculată şi plătită pentru o perioada de două sau trei exerciţii financiare. (5) Componenta variabilă pe termen lung este cea care este calculată şi plătită pentru întregul mandat de patru ani de activitate. (6) Modalitatea de calcul şi de acordare a componentei variabile se negociază cu autoritatea publică tutelară, se aprobă în condiţiile legii şi se concretizează în anexa la contractul de mandat. (7) Componenta variabilă se achită în bani. La întreprinderile publice ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată, pentru administratorii executivi, plata se poate face printr-o opţiune de cumpărare a unui număr negociat de acţiuni la preţul pieţei. (8) ICP sunt selectaţi din categoriile de indicatori de performanţă stabilite a fi cele mai relevante pentru sectorul economic în care operează întreprinderea publică şi pentru dimensiunea şi categoria sa (comercială, monopol reglementat, serviciu public). ICP ce vizează procesul de guvernanţă corporativă vor fi selectaţi dintre aceia care pot conduce la îmbunătăţirea sau realizarea unor rezultate şi scopuri-cheie pe parcursul termenului specificat. ART. 24 În urma negocierii componentei variabile a remuneraţiei cu candidaţii numiţi pentru funcţia de administratori, autoritatea publică tutelară sau adunarea generală a acţionarilor, după caz, are următoarele competenţe de aprobare: a) a ICP care trebuie să fie folosiţi pentru determinarea componentei variabile; b) a ponderii fiecărui ICP la determinarea componentei variabile; c) a parametrilor pentru plata componentei variabile. SECŢIUNEA a 3-a Procesul de stabilire a remuneraţiei variabile a administratorilor neexecutivi ART. 25 (1) La stabilirea remuneraţiei variabile se au în vedere responsabilităţile administratorilor neexecutivi, respectiv de identificare a strategiei pe termen lung, de dezvoltare a politicilor de guvernare, de reprezentare a intereselor acţionarilor, de comunicare cu acţionarii şi de supraveghere a implementării de către management a strategiilor întreprinderii publice. Mare parte din componenta variabilă trebuie să rezulte din responsabilităţile specifice activităţilor de guvernanţă corporativă. (2) Pentru o abordare echilibrată a evaluării performanţei şi a componentei variabile, ponderile ICP, care însumate să reprezinte un procent de 100%, se stabilesc conform modelului de mai jos: 5-20% ICP financiari; 5-20% ICP operaţionali; 5-25% ICP orientaţi către servicii publice; 50-75% ICP responsabilităţi specifice activităţii de guvernanţă corporativă. (3) Ponderile indicatorilor prevăzuţi la alin. (2) se stabilesc prin negociere între părţile implicate, în baza particularităţilor întreprinderii publice şi ale sectorului economic în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. SECŢIUNEA a 4-a Procesul de stabilire a remuneraţiei variabile a administratorilor executivi ART. 26 (1) La stabilirea remuneraţiei variabile se au în vedere responsabilităţile administratorilor executivi privind implementarea de strategii, implementarea politicilor guvernamentale şi managementul profitabil al întreprinderilor publice, care includ managementul activelor financiare, fizice şi umane, stabilirea unor procese operaţionale eficiente şi eficace şi raportarea cu privire la progresul înregistrat în toate domeniile. Mare parte din componenta variabilă trebuie să rezulte din responsabilităţile privind activităţile operaţionale, financiare şi nefinanciare. (2) Pentru o abordare echilibrată a evaluării performanţei şi a componentei variabile, ponderile ICP, care însumate să reprezinte un procent de 100%, se stabilesc conform modelului de mai jos: 25-50% ICP financiari; 10-25% ICP operaţionali; 5-25% ICP orientaţi către servicii publice; 10-25% ICP responsabilităţi specifice activităţii de guvernanţă corporativă. (3) Ponderile indicatorilor prevăzuţi la alin. (2) se stabilesc prin negociere între părţile implicate, în baza particularităţilor întreprinderii publice şi ale sectorului economic în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. SECŢIUNEA a 5-a Metodologia de revizuire a componentei variabile a remuneraţiei administratorilor neexecutivi şi administratorilor executivi ART. 27 Indicatorii-cheie de performanţă, ţintele şi gradul de îndeplinire a ICP pot fi modificaţi, după caz, în următoarele situaţii: a) forţa majoră; b) nealocarea integrală a sumelor de la bugetul de stat sau bugetul local, conform angajamentelor asumate de autoritatea publică tutelară la momentul încheierii contractelor de mandat; c) alte cauze neimputabile administratorilor şi care nu afectează realizarea obiectivelor şi a ţintelor stabilite pentru întregul mandat. ART. 28 Iniţiativa modificării ICP şi a componentei variabile poate aparţine atât consiliului, cât şi autorităţii publice tutelare. ART. 29 (1) Consiliul transmite recomandările pentru schimbarea indicatorilor de performanţă folosiţi ca bază pentru stabilirea componentei variabile a remuneraţiei, acţionarului-stat, prin autoritatea publică tutelară, şi celorlalţi acţionari, dacă este cazul. (2) În cazul iniţierii de către autoritatea publică tutelară, aceasta transmite propunerile sale către consiliu şi, după caz, celorlalţi acţionari. ART. 30 (1) Fiecare parte implicată decide dacă schimbările recomandate ale indicatorilor de performanţă folosiţi ca bază pentru stabilirea componentei variabile a remuneraţiei administratorilor ar îmbunătăţi eficacitatea şi eficienţa întreprinderii. (2) În cazul în care se decide că schimbările prevăzute la alin. (1) ar îmbunătăţi eficacitatea şi eficienţa întreprinderii, se iniţiază procedura convocării adunării generale a acţionarilor în cazul societăţilor, pentru aprobarea noilor niveluri ale indicatorilor supuşi modificării. (3) În cazul regiilor autonome, consiliul supune aprobării autorităţii publice tutelare noile niveluri ale indicatorilor de performanţă. (4) Indicatorii aprobaţi de adunarea generală sau autoritatea publică tutelară, după caz, se vor concretiza într-un act adiţional la contractul de mandat. ART. 31 În procedura de negociere, dispoziţiile art. 13 alin. (4), respectiv art. 30 alin. (4) din ordonanţa de urgenţă se aplică în mod corespunzător. ART. 32 În cazul întreprinderii publice care intră într-una din situaţiile prevăzute la art. 27, ICP stabiliţi ca bază pentru determinarea componentei variabile a remuneraţiei administratorilor sunt revizuiţi şi modificaţi dacă efectul asupra performanţei specificate de oricare dintre ICP este de aşa natură încât acesta/aceştia să nu mai poate fi îndeplinit/îndepliniţi. ART. 33 Pentru modificarea ICP se respectă procedura prevăzută pentru aprobarea lor iniţială. ART. 34 Sistemele de colectare şi raportare cu privire la ICP folosiţi ca bază pentru determinarea componentei variabile a remuneraţiei administratorilor trebuie să indice faptul că evenimentele prevăzute la art. 27 s-au produs şi să permită o explicaţie scrisă a motivului şi modului în care aceşti indicatori au fost schimbaţi. CAP. III Alte dispoziţii ART. 35 (1) Autoritatea publică tutelară poate fi ajutată pentru determinarea ICP şi a componentei variabile de experţi independenţi, persoane fizice sau juridice, care sunt specializaţi în măsurarea performanţei, ale căror servicii sunt contractate potrivit legii. (2) În procesul de stabilire a indicatorilor de performanţă sau a componentei variabile, autoritatea publică tutelară poate consulta comitetele de nominalizare şi remunerare sau consiliul, ca întreg, şi directorii/directoratul întreprinderii publice. ART. 36 Categoriile de indicatori prevăzuţi în anexele nr. 2a şi 2b, precum şi indicatorii de performanţă prevăzuţi în anexele nr. 2c şi 2d sunt cu titlu exemplificativ. ART. 37 Ministerul Finanţelor Publice, cu consultarea ministerelor de resort care îndeplinesc atribuţii de autoritate publică tutelară, stabileşte, în temeiul art. 3^1 din ordonanţa de urgenţă, cerinţe de raportare pentru întreprinderile publice, în scopul exercitării atribuţiilor de monitorizare. ART. 38 Anexele nr. 2a-2d fac parte integrantă din prezentele Norme metodologice pentru stabilirea indicatorilor de performanţă financiari şi nefinanciari şi a componentei variabile a remuneraţiei membrilor consiliului de administraţie sau, după caz, de supraveghere, precum şi a directorilor, respectiv a membrilor directoratului. ANEXA 2a Clasificările categoriilor de indicatori:
┌─────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Categoria indicatorilor │Categoria indicatorilor nefinanciari de performanţă, din care:│
│financiari de performanţă├─────────────────────┬────────────────────────────────────────┤
│ │ Operaţionali │ Guvernanţă corporativă │
├─────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│1. Lichiditate │1. Politici sociale │1. Strategia întreprinderii este │
│ │guvernamentale │dezvoltată şi aprobată la timp │
│ │(egalitatea de gen, │ │
│ │muncă, sănătate │ │
│ │etc.) │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│2. Cost │2. Calitate servicii/│2. Revizuirea şi raportarea la timp a │
│ │produse (valoare) │progresului strategiei întreprinderii │
├─────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│3. Datorie │3. Acoperire servicii│3. Stabilirea, revizuirea şi raportarea │
│ │/produse │la timp a indicatorilor de performanţă │
│ │(disponibilitate) │ai întreprinderii │
├─────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│4. Investiţii │4. Productivitatea │4. Stabilirea politicilor managementului│
│ │activelor (adecvarea │de risc şi monitorizarea riscului │
│ │activelor, utilizarea│ │
│ │capacităţii) │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│5. Profitabilitatea │5. Satisfacţia │5. Realizarea şi raportarea revizuirii │
│ │clienţilor │la timp a managementului riscului │
├─────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│6. Venituri │6. Dezvoltarea │6. Se stabilesc şi se respectă │
│ │capacităţii │politicile de transparenţă şi comunicare│
│ │angajaţilor şi a │ │
│ │satisfacţiei acestora│ │
├─────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│7. Politica privind │7. Strategie de │7. Revizuirea, evaluarea şi raportarea │
│dividendele │investiţii şi │performanţei administratorului şi │
│ │implementare │directorului │
├─────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│8. Altele, conform │8. Altele, conform │8. Stabilirea şi revizuirea periodică a │
│cerinţelor legale │cerinţelor legale │politicilor de remuneraţie a │
│ │ │administratorului şi directorului │
└─────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────────────────┘
Încadrarea indicatorilor în categoriile prezentate în tabelul de mai sus este în competenţa autorităţii publice tutelare sau a adunării generale a acţionarilor, după caz. ANEXA 2b Gruparea indicatorilor pe categorii de scopuri ale întreprinderii publice
┌──────────────────────────┬─────────────┬────────────┬───────────────────┐
│Indicatori de performanţă │Întreprinderi│ Monopoluri │ Întreprinderi de │
│ │ publice │reglementate│servicii publice*1)│
│ │ comerciale │ │ │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│FINANCIARI │ │ │ │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│Flux de numerar │ X │ X │ X │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│Cost │ X │ X │ X │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│Datorie │ X │ X │ X │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│Investiţii │ X │ X │ X │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│Profitabilitatea │ X │ │ │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│Venituri │ X │ X │ X │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│Politica privind │ │ │ │
│dividendele │ X │ X │ │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│NONFINANCIARI OPERAŢIONALI│ │ │ │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│Politici social │ │ │ │
│guvernamentale │ X │ X │ X │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│Calitate servicii/produse │ X │ X │ X │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│Acoperire servicii/produse│ X │ X │ X │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│Productivitatea activelor │ X │ X │ X │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│Satisfacţia clienţilor │ X │ X │ X │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│Capacitatea angajaţilor │ X │ X │ X │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│GUVERNANŢĂ CORPORATIVĂ │ X │ X │ X │
├──────────────────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │
└──────────────────────────┴─────────────┴────────────┴───────────────────┘
────────── *1) Apă, canalizare, electricitate, gaze naturale, poştă, sănătate publică, transport public etc.────────── ANEXA 2c Indicatori-cheie de performanţă folosiţi ca bază pentru acordarea componentei variabile a remuneraţiei*)────────── *) Notă CTCE: Indicatorii-cheie de performanţă folosiţi ca bază pentru acordarea componentei variabile a remuneraţiei, se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 12 octombrie 2016 la pagina 27 (a se vedea imaginea asociată).────────── ANEXA 2d Exemple de indicatori de performanţă:
┌──────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Denumire indicator │ Explicaţie │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicatori-cheie de performanţă privind │ │
│fluxul de numerar │ │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Capitalul de lucru │Reprezintă o analiză a resurselor disponibile imediat, │
│ │care ar putea fi folosite pentru realizarea obligaţiilor │
│ │pe termen scurt. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Fluxul de numerar operaţional │Însumarea fluxurilor de încasări din operaţiuni │
│ │comerciale regulate │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rotaţia numerarului (365/Ciclu numerar) │Numărul de momente când numerarul revine la întreprinderea│
│ │publică pentru o perioadă de un an │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Fluxul de numerar din activităţile de │Indică măsura în care sumele alocate investiţiilor au │
│investiţii │generat fluxuri pozitive pentru firmă şi poziţia adoptată │
│ │pe piaţă. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Fluxul de numerar din activităţi de │Arată puterea financiară a unei întreprinderi publice, │
│finanţare │evidenţiind evoluţia numerarului primit de la investitori.│
│ │Formula: (Numerar primit din emiterea stocurilor sau │
│ │datoriilor) - (numerar plătit ca dividende şi redobândirea│
│ │datoriilor/stocurilor) = (Flux de numerar din activităţi │
│ │de finanţare) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Fluxul de numerar │Suma totală de bani care se transferă în cadrul şi în │
│ │afara întreprinderii publice │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Ciclul de conversie al numerarului │Arată cantitatea de timp necesară întreprinderii publice │
│ │pentru vinderea stocurilor, încasarea creanţelor şi │
│ │achitarea datoriilor. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Viteza de rotaţie a creanţelor │Rata la care o întreprindere publică îşi colectează │
│ │creanţele. │
│ │Formula (Vânzări nete de creditare)/(Creanţe medii) = │
│ │(Viteza de rotaţie a creanţelor) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Creanţe │Suma de bani datorată unei întreprinderi publice de │
│ │clienţii săi │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rata de rotaţie a datoriilor │Rata la care o întreprindere publică îşi plăteşte │
│ │furnizorii şi alte cheltuieli. │
│ │Formula: (Total achiziţii furnizor)/(Datorii medii către │
│ │furnizori) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rata datoriilor către furnizori │Arată suma de bani pe care o întreprindere publică o │
│ │datorează furnizorilor săi. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Număr/Procent al facturilor restante │Facturile care rămân neplătite după data scadentă │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicatori-cheie de performanţă privind │ │
│costurile │ │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cheltuieli totale │Reprezintă totalitatea costurilor suportate de o │
│ │întreprindere publică în timpul unei perioade de raportare│
│ │(inclusiv marketing, vânzări şi costuri operaţionale). │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Costuri VAG │Costurile de exploatare a unei întreprinderi publice - │
│ │inclusiv de vânzare şi cheltuieli generale şi │
│ │administrative - sunt denumite în mod colectiv VAG. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cheltuieli de vânzări │Costurile suportate de departamentul de vânzări - inclusiv│
│ │salarii şi comisioane. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cheltuieli de marketing │Cuprinde totalitatea costurilor suportate de departamentul│
│ │de marketing, inclusiv publicitate, salarii, cercetare şi │
│ │studii. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rata de rotaţie a stocurilor │Numărul de situaţii în care o întreprindere publică este │
│ │în măsură să vândă stocurile sale într-o perioadă de │
│ │timp dată. │
│ │Formula: (Vânzări)/(Stocuri) = (Rata de rotaţie a │
│ │stocurilor) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Costul pe unitate │Preţul pentru a produce, a depozita şi a vinde o unitate │
│ │a unui anumit produs, inclusiv costurile fixe şi variabile│
│ │de producţie. │
│ │Formula: ([Cost variabil] + [Cost fix])/(Număr unităţi │
│ │produse ) = (Cost pe unitate) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cost per angajare │Costul mediu înregistrat cu noii angajaţi, inclusiv taxele│
│ │de publicitate, recomandări angajat, cheltuieli de │
│ │deplasare, cheltuieli de relocare şi costurile agenţiei │
│ │de recrutare. │
│ │Formula: (Cheltuieli angajare nouă)/(Număr angajări noi) =│
│ │(Costul per angajare) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Costul bunurilor vândute (COGS) │Reprezintă costul materialelor şi al forţei de muncă │
│ │direct utilizate pentru a produce un bun. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cheltuieli anuale medii pentru a servi un │Reprezintă suma medie necesară pentru a servi un singur │
│singur client │client. │
│ │Formula: (Cheltuieli totale)/(Clienţi totali) = │
│ │(Cheltuieli anuale medii pentru a servi un singur client) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cost achiziţie client │Costul obţinerii unui client nou │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Costul pe click │Măsoară costul unei campanii de publicitate de tipul │
│ │pay-per-click (precum Google AdWords). │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Procentul costurilor cu forţa de muncă │Costul forţei de muncă în raport cu toate costurile poate │
│ │fi măsurat prin însumarea tuturor salariilor şi împărţirea│
│ │la costurile totale ale societăţii într-o anumită perioadă│
│ │de timp. │
│ │Formula: (Costuri salariale)/(Costuri totale ale │
│ │societăţii) = (Procent cost forţă de muncă) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cheltuieli asistenţă de sănătate per │Preţul total al costurilor de asistenţă de sănătate │
│salariat actual │împărţit la toţi angajaţii oferă o înţelegere a │
│ │caracterului complet al planului de asistenţă medicală │
│ │al unei societăţi. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicatori-cheie de performanţă privind │ │
│datoriile │ │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rata lichidităţii curente ("Testul Acid") │Arată capacitatea unei întreprinderi publice de a-şi │
│ │îndeplini orice datorii financiare pe termen scurt, cum │
│ │ar fi facturile viitoare. │
│ │Formula: ([Active Curente] - [Stocuri])/(Pasive curente) =│
│ │(Rata lichidităţii curente) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Raport preţ-câştig (P/E) │O evaluare multiplă a capitalului propriu care compară │
│ │preţul unei acţiuni al unei întreprinderi publice cu │
│ │câştigurile sale per acţiune. │
│ │Formula: (Valoare de piaţă per acţiune)/(Câştiguri per │
│ │acţiune) = (Raport preţ-câştiguri) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Raportul datorii-capital propriu │Măsoară modul în care o întreprindere publică îşi │
│ │finanţează dezvoltarea şi foloseşte investiţiile │
│ │acţionarilor. │
│ │Formula: (Total datorii)/(Capital propriu acţionari) = │
│ │(Raportul datorii-capital propriu) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivelul datoriei │Valoarea datoriilor pe care o întreprindere publică le │
│ │are în prezent. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Lichiditatea generală │Măsoară capacitatea unei întreprinderi publice de a-şi │
│ │plăti toate datoriile într-o anumită perioadă de timp. │
│ │Formula: (Active curente)/(Pasive curente) = (Lichiditatea│
│ │generală) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Restanţe │Datorii care nu sunt de încasat şi adesea amortizate ca │
│ │şi cheltuieli. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicatori-cheie de performanţă privind │ │
│investiţiile │ │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Niveluri de economii datorate eforturilor │Multe întreprinderi publice se gândesc să investească în │
│de îmbunătăţire │îmbunătăţiri sau operaţiuni de fuziune (sau chiar │
│ │societăţi). Aceşti indicatori-cheie de performanţă │
│ │analizează valoarea economiilor obţinute ca rezultat al │
│ │acestor investiţii. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rentabilitatea investiţiilor în inovare │Poate fi calculată prin analiza veniturilor obţinute din │
│ │produse noi sau numărul produselor noi care ating un prag │
│ │de venituri. Acest lucru este în general analizat de │
│ │întreprinderi publice care au creat un departament sau │
│ │buget în domeniul inovării. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Inventar active │Costul mărfurilor achiziţionate sau fabricate, dar care nu│
│ │sunt încă vândute, poate fi un bun indicator principal cu │
│ │privire la pregătirea în vederea creşterii sau chiar a │
│ │unei creşteri încete. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cheltuieli pentru inovare │Suma de bani pe care o întreprindere publică o cheltuie │
│ │pentru inovare. Anumite întreprinderi publice au prevăzut │
│ │un buget acestui aspect ca reprezentând cercetare şi │
│ │dezvoltare, iar altele utilizează diferiţi termeni de │
│ │contabilitate. În cele din urmă, prin utilizarea acestei │
│ │măsuri se valorifică inovarea ca o forţă strategică cheie.│
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Timpul pentru pragul de rentabilitate │Timpul necesar ca o întreprindere publică să atingă pragul│
│ │de rentabilitate a investiţiilor sale într-un nou produs │
│ │sau proces. În cazul în care costurile sunt mari la │
│ │început, această măsură ajută la determinarea perioadei de│
│ │timp necesare pentru a recupera aceste cheltuieli. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Procentul de investiţii în .... │Folosit pentru măsurarea investiţiilor în diferite domenii│
│ │de activitate. De exemplu, se poate măsura procentul │
│ │investiţiei în produse ecologice vs. investiţii totale în │
│ │produse globale. │
│ │Formula: (Valoarea investiţiei)/(Capital total cheltuit) =│
│ │(Procentul de investiţii) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Numărul investiţiilor de capital-cheie │Se poate baza pe planul de investiţii sau pe rezultatele │
│care respectă sau depăşesc aşteptările ROI│investiţiilor anterioare. Util pentru întreprinderile │
│ │publice care investesc în multe proiecte de capital. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicatori-cheie de performanţă privind │ │
│profitabilitatea │ │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Creşterea vânzărilor │Schimbarea în domeniul vânzărilor unei întreprinderi │
│ │publice de la o perioadă de raportare la alta. │
│ │Formula: ([Vânzări actuale] - [Vânzări anterioare])/ │
│ │(Vânzări anterioare) = (Creşterea vânzărilor) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ROI (rentabilitatea investiţiei) │Arată eficienţa unei investiţii. │
│ │Formula: ([Câştig din investiţie] - [Costul investiţiei])/│
│ │(Costul investiţiei) = (ROI) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ROE (rentabilitatea capitalului propriu) │Valoarea venitului net pe care o întreprindere publică îl │
│ │generează în raport cu valoarea capitalurilor proprii. │
│ │Formula: (Venit net)/(Capital propriu) = (ROE) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ROA (rentabilitatea activelor) │Indică cât de profitabilă este o întreprindere publică în │
│ │raport cu totalul activelor sale. │
│ │Formula: (Venit net)/(Total active) = (ROA) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rentabilitatea capitalului angajat │Măsoară profitabilitatea unei întreprinderi publice şi │
│ │eficienţa cu care este investit capitalul său. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Profitabilitatea programului │Urmăreşte profitabilitatea unui program individual. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Marja profitului operaţional │Măsoară venitul după ce costurile variabile de producţie │
│ │sunt luate în considerare. │
│ │Formula: (Venit operaţional)/(Vânzări nete) = (Marja de │
│ │profit operaţional) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Marja de profit net │Procentul veniturilor unei întreprinderi publice care │
│ │reprezintă profitul net. │
│ │Formula: (Profit net)/(Venit) = (Marja de profit net) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Profit net │Suma de bani pe care o realizează o întreprindere publică │
│ │după scăderea tuturor cheltuielilor şi a altor costuri. │
│ │Formula: (Venit) - (Cheltuieli) = (Profit net) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Marja de profit brut │Procentul veniturilor care reprezintă profitul după luarea│
│ │în considerare a costurilor de producţie şi vânzări. │
│ │Formula: (Profit brut)/(Venit) = (Marja de profit brut) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Profit brut │Profitul unei întreprinderi publice, după luarea în │
│ │considerare a costurilor de producţie şi a vânzărilor. │
│ │Formula: (Venit) - (COGS) = )Profit brut). │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Valoarea economică adăugată (EVA) │O estimare a profitului economic suplimentar al unei │
│ │întreprinderi publice │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Capital mediu angajat │Indicator ce prezintă profitabilitatea în raport cu │
│ │investiţiile făcute în capital nou │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Valoarea de viaţă a clientului │Indicator care reprezintă profitul net pe care o │
│ │întreprindere publică anticipează că îl va obţine de la │
│ │un client pe întreaga durată a unei relaţii, ajutând la │
│ │determinarea costurilor/beneficiilor şi a eforturilor de │
│ │achiziţie. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│(Valoarea de viaţă a clientului)/(Costul │În mod ideal raportul dintre valoarea de viaţă a │
│de achiziţie a clientului) │clientului şi costul de achiziţie a clientului ar trebui │
│ │să fie mai mare de unu, având în vedere că un client nu │
│ │este profitabil în cazul în care costul de achiziţie este │
│ │mai mare decât profitul pe care îl va aduce societăţii. │
│ │Formula: (Profit de viaţă net anticipat din partea │
│ │clientului)/(Costul de achiziţie al clientului) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Valoarea adăugată a capitalului uman │Prin scăderea costurilor legate de persoanele nesalariate │
│(HCVA) │din venit şi împărţirea rezultatului cu numărul │
│ │angajaţilor cu normă întreagă, se poate deduce cât este de│
│ │profitabil un angajat mediu în cadrul unei întreprinderi │
│ │publice. │
│ │Formula: ([Venit] - [Costuri legate de nesalariaţi])/ │
│ │(Număr angajaţi cu normă întreagă) = (HCVA) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicatori-cheie de performanţă privind │ │
│venitul │ │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Volumul de vânzări │Valoarea vânzărilor obţinută într-o perioadă de raportare │
│ │şi exprimată într-un număr de unităţi vândute │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Acurateţea prognozării vânzărilor │Proximitatea cantităţii de vânzări prognozată la │
│ │cantitatea efectivă de vânzări │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ROI cercetare şi dezvoltare │Venitul generat prin investirea banilor în cercetare şi │
│ │dezvoltare. │
│ │Formula: ([Câştig din investiţii] - [Costurile │
│ │investiţiei])/(Costurile investiţiei) = (ROI cercetare şi │
│ │dezvoltare) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Venit per angajat cu normă întreagă │Arată cât de scump se conduce o întreprindere publică. │
│ │Formula: (Venit)/(Număr angajaţi cu normă întreagă) = │
│ │(Venit per angajat cu normă întreagă) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rata de creştere a venitului │Rata la care venitul unei întreprinderi publice creşte. │
│ │Formula: ([Venit actual] - [Venit anterior])/(Venit │
│ │anterior) = (Rata de creştere a venitului) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Venit │Venitul total pe care îl obţine o întreprindere publică. │
│ │Formula: (Preţul bunurilor) x (Numărul de bunuri vândute) │
│ │= (Venit) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Venit operaţional │Profitul obţinut din operaţiuni după scăderea │
│ │cheltuielilor operaţionale. │
│ │Formula: (Venit brut) - (Cheltuieli operaţionale) - │
│ │(Depreciere şi amortizare) = (Venit operaţional) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Venit net │Valoarea vânzărilor după scăderea reducerilor, │
│ │returnărilor şi a bunurilor deteriorate. │
│ │Formula: (Venit) - (Cheltuieli) = (Venit net) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│EBT (Profit obţinut înainte de plata │Arată profitul realizat de o întreprindere publică după │
│impozitului) │luarea în calcul a COGS (costurile bunurilor vândute), a │
│ │dobânzilor, cheltuielilor administrative (VAG), înainte │
│ │de scăderea impozitului. │
│ │Formula: (Venit) - (COGS) - (Dobândă) - (VAG) = (EBT) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│EBITDA (Rezultatul brut al exploatării) │Măsoară profitul după efectuarea cheltuielilor şi după │
│ │scăderea dobânzii, impozitului, deprecierii şi amortizării│
│ │Formula: (Venit) - (Cheltuieli care exclud dobânda, │
│ │impozitul, deprecierea şi amortizarea) = (EBITDA) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Volumul anual mediu de vânzări per client │Reprezintă cantitatea medie de vânzări per client, │
│ │exprimată în valută. │
│ │Formula: (Vânzări totale)/(Total clienţi) = Volum anual │
│ │mediu de vânzări per client │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Utilizarea activelor │Totalul veniturilor obţinute raportat la totalul de active│
│ │deţinute de o întreprindere publică │
│ │Formula: (Venituri totale)/(Total active) = (Utilizarea │
│ │activelor) │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cotă-parte potenţial client │Indicator care măsoară cota din cheltuielile totale ale │
│ │unui client în raport cu produsele şi serviciile │
│ │societăţii. │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Profit înainte de plata dobânzilor şi │Un indicator al profitabilităţii societăţii, ce indică │
│impozitului (EBIT) │profitul obţinut înainte de plata dobânzilor şi a │
│ │impozitului │
│ │Formula: (Venit) - (COGS) - (Cheltuieli operaţionale) sau │
│ │Profit din exploatare + Venituri financiare = (EBIT) │
└──────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────┘
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
