Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂRE nr. 72 din 21 mai 2024  referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic  şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O nouă strategie privind industria europeană  de apărare: asigurarea capacităţii de reacţie rapidă a UE prin intermediul unei industrii europene  de apărare reactive şi reziliente - JOIN (2024) 10 final    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 HOTĂRÂRE nr. 72 din 21 mai 2024 referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O nouă strategie privind industria europeană de apărare: asigurarea capacităţii de reacţie rapidă a UE prin intermediul unei industrii europene de apărare reactive şi reziliente - JOIN (2024) 10 final

EMITENT: Senatul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 477 din 23 mai 2024
    În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi ale art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
    în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/153 din 14.05.2024,
    Senatul adoptă prezenta hotărâre.
    ART. 1
    Senatul României:
    1. constată că:
    a) o Uniune mai puternică şi capabilă în materie de securitate şi apărare va contribui la securitatea mondială şi transatlantică şi este complementară NATO, care rămâne temelia apărării colective pentru membrii săi;
    b) strategia îşi propune să sporească şi să sprijine eforturile statelor membre de a investi „mai mult, mai bine, împreună şi la nivel european“. Disponibilitatea sporită a produselor şi sistemelor de apărare ar trebui realizată cu ajutorul unei Baze Industriale şi Tehnologice de Apărare Europeană (EDTIB) mai eficiente şi receptive, bazându-se pe securitatea sporită a aprovizionării. Este important să se dezvolte mijloace financiare pentru a susţine pregătirea industrială a UE în domeniul apărării. O cultură a pregătirii în domeniul apărării ar trebui integrată în toate politicile UE. Parteneriatele ar trebui să fie valorificate pentru a spori gradul de pregătire şi rezilienţa;
    c) de comun acord cu Ministerul Apărării Naţionale:
    (i) Strategia industrială europeană în domeniul apărării îşi propune o serie de măsuri pe termen scurt şi mediu pentru creşterea rezilienţei Bazei Industriale şi Tehnologice de Apărare Europeană (EDTIB), creşterea producţiei, identificarea stimulentelor financiare necesare şi crearea unei culturi de securitate şi cooperare cu partenerii/terţii;
    (ii) complementaritatea programelor şi instrumentelor relevante ale UE are rolul de a spori eficienţa investiţiilor şi rezultatelor;
    (iii) aceste demersuri, la nivel european, au fost continuate prin stabilirea în cadrul Fondului European de Apărare (FEA/EDF) a schemei UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS), în contextul obiectivului de încurajare a cooperării entităţilor din industrie şi cercetare din statele membre ale UE;


    2. consideră:
    a) în conformitate cu Ministerul Afacerilor Externe, că:
    (i) este în interesul României să susţină eforturile de stimulare a industriei europene de apărare, sporirea capacităţilor de producţie în domeniu fiind o necesitate atât pentru apărarea statelor europene, cât şi pentru susţinerea Ucrainei. Este important ca, printr-o abordare pragmatică şi cuprinzătoare, aceste eforturi să vizeze atât consolidarea industriei europene, cât şi nevoile actuale şi viitoare de securitate;
    (ii) sunt de interes acele mecanisme şi instrumente din cadrul Strategiei industriei europene de apărare (EDIS) şi al Programului industriei europene de apărare (EDIP) care susţin: consolidarea posturii naţionale de apărare, obiectivele UE de dezvoltare a rezilienţei; punerea în practică a noii generaţii de planuri regionale de apărare şi susţinerea posturii NATO pe flancul estic; satisfacerea cererii de echipamente în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei; generarea de beneficii şi acces la finanţare pentru industria de apărare din toate statele membre;
    (iii) mecanismele şi instrumentele europene trebuie să faciliteze contribuţia industriei de apărare la consolidarea posturii naţionale de apărare. Statele membre trebuie să reţină prerogativele exclusive în stabilirea priorităţilor de apărare. Pentru statele membre NATO, inclusiv România, priorităţile de apărare se traduc în termeni concreţi în ţintele de capabilităţi;
    (iv) va trebui urmărit ca EDIS şi EDIP să nu genereze un impact asupra arhitecturii instituţionale existente, inclusiv prin raportare la prevederile actuale ale tratatelor vizând competenţele în materie de apărare;

    b) în convergenţă cu Ministerul Apărării Naţionale, că:
    (i) prezenta comunicare se completează reciproc cu Cartea Albă privind opţiunile de consolidare a sprijinului pentru cercetarea şi dezvoltarea care implică tehnologii cu potenţial de dublă utilizare - COM (2024) 27 final;
    (ii) dimensiunea de înzestrare/dezvoltare a capacităţilor forţelor armate ale statelor membre nu mai reprezintă doar o preocupare exclusivă a statelor, ci devine şi o responsabilitate instituţională europeană. Faptul trebuie corelat cu ideea privind constituirea unui portofoliu de comisar european pentru apărare. Din perspectiva acestei Strategii industriale europene în domeniul apărării, EDTIB reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea unei abordări comune a UE în ceea ce priveşte utilizarea sa, cu succes, atât ca o platformă de direcţionare a sprijinului pentru Ucraina (abordare pe termen scurt), cât şi ca instrument de dezvoltare a unei industrii competitive la nivel european (abordare pe termen mediu şi lung);
    (iii) este în interesul României ca dezvoltarea EDTIB să se realizeze în mod echilibrat la nivelul întregii Uniuni, iar utilizarea noilor instrumente financiare ale UE, precum Actul privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziţii publice în comun (EDIRPA), Actul privind sprijinirea producţiei de muniţii (ASAP) sau viitorul Program al industriei europene de apărare (EDIP) să ne permită dezvoltarea unei industrii de apărare competitive pe termen mediu şi lung;
    (iv) lansarea Programului industriei europene de apărare (EDIP) poate stabili condiţiile pentru constituirea de către statele membre a unor consorţii europene de capabilităţi de apărare (EDCC), în cadrul cărora statele membre ale UE vor achiziţiona în comun capabilităţi de apărare care sunt dezvoltate în colaborare, urmând a beneficia de anumite stimulente, precum scutirile de TVA;
    (v) finalizarea strategiei va permite stabilirea la nivelul UE a unei funcţii comune de programare şi achiziţii publice în domeniul apărării, care va facilita o mai bună armonizare a planurilor şi priorităţilor statelor membre ale Uniunii în materie de capabilităţi de apărare;


    3. subliniază:
    a) pe aceeaşi linie cu Ministerul Afacerilor Externe, că:
    (i) în perspectiva României, complementaritatea cu NATO rămâne elementul-cheie în formularea proiecţiei UE în domeniu;
    (ii) este importantă pentru România menţionarea continuităţii asistenţei acordate de UE statelor partenere din vecinătatea estică; în mod particular, România va urmări menţionarea în textul EDIS a angajamentului pentru susţinerea Republicii Moldova, dată fiind importanţa strategică mai largă a susţinerii atât a Ucrainei, cât şi a Republicii Moldova în ansamblul obiectivelor UE de consolidare a apărării;
    (iii) este de interes pentru România continuarea participării în EDIP a statelor terţe, parte a altor proiecte conexe europene, sau cel puţin acceptarea participării, în anumite condiţii, la proiecte ale companiilor care au acţionariat din afara UE (joint-ventures); interesează flexibilizarea condiţiilor pentru a permite achiziţiile de pe pieţe noneuropene pentru acoperirea nevoilor operaţionale;
    (iv) menţionarea legăturii puternice transatlantice în cadrul EDIS este crucială pentru a asigura securitatea şi stabilitatea euroatlantică;
    (v) finanţarea corespunzătoare şi echitabilă a noilor propuneri privind EDIS şi EDIP trebuie să se facă cu evitarea afectării alocărilor direcţionate deja spre politicile de interes pentru România.




    ART. 2
    Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 21 mai 2024, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.


                    p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
                    SORIN-MIHAI CÎMPEANU

    Bucureşti, 21 mai 2024.
    Nr. 72.

    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016