Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Se reaprobă Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „HeliPol“, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2 Finanţarea proiectului de investiţii prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile, în cadrul Programului operaţional Infrastructură mare, şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. ART. 3 Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General de Aviaţie, Direcţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei şi Direcţia Asigurare Logistică Integrată, răspunde de modul de implementare a proiectului de investiţii prevăzut la art. 1, potrivit prevederilor prezentei hotărâri. ART. 4 La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1.271/2022 pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „HORUS“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1022 din 20 octombrie 2022, îşi încetează aplicabilitatea. PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Marian-Cătălin Predoiu Viceprim-ministru, Marian Neacşu Ministrul transporturilor şi infrastructurii, Sorin-Mihai Grindeanu Ministrul finanţelor, Marcel-Ioan Boloş Bucureşti, 10 august 2023. Nr. 712. ANEXA 1 NOTĂ DE FUNDAMENTARE privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „HeliPol“ Siguranţa rutieră a fost văzută ca o problemă a sistemului de transport, o consecinţă nefastă a acestuia, fără a se ţine cont de faptul că accidentele rutiere presupun costuri directe care sunt suportate de sectorul de sănătate, domeniul afacerilor şi de către familiile celor implicaţi. Accidentele rutiere sunt evenimente care au impact socioeconomic extrem de puternic asupra societăţii în ansamblul ei şi în mod direct asupra membrilor acesteia. Conform statisticilor, dintre toate modurile de transport, transportul rutier este cel mai periculos şi costisitor în termeni de vieţi omeneşti şi costuri aferente. Astfel, siguranţa rutieră reprezintă o problemă de interes individual, naţional, european şi mondial, iar abordarea acesteia trebuie să fie corespunzătoare fiecărui nivel în parte, cu răspunderea împărţită între toţi actorii implicaţi. Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Banca Mondială au estimat o creştere alarmantă a deceselor din trafic. Prin urmare, se propune ca decesul/rănirea gravă prin accidente rutiere să fie considerat(ă), alături de problemele cardiovasculare, cancer şi atacuri cerebrale, ca o problemă de sănătate publică. Cum riscul de a fi implicat într-un accident rutier poate fi diminuat prin diferite măsuri, rezultă că şi accidentele rutiere pot fi prevenite prin măsuri educative, inginereşti, preventive şi corective, reducând astfel numărul victimelor acestora. În ciuda unor îmbunătăţiri recente, siguranţa rutieră este o problemă gravă în România şi performanţa acesteia este semnificativ mai mică decât media UE. Anual, în România îşi pierd viaţa anual peste 1.700 de persoane, iar alte 8.200 sunt rănite grav, fapt care ne plasează în topul ţărilor cu risc rutier crescut, în anul 2020 România înregistrând 85 de morţi la milionul de locuitori, cu mult peste media UE (42 de morţi în accidente de circulaţie la un milion de locuitori). Principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave sunt: indisciplina pietonală, cu o pondere de cca 21% din total, urmată îndeaproape de viteza excesivă (cca 19%) şi neacordarea priorităţii de trecere (cca 17%). Pentru a susţine în mod eficient, pe segmentul aflat în responsabilitatea sa, efortul comun al autorităţilor naţionale şi al organizaţiilor nonguvernamentale pentru atingerea obiectivului stabilit de statele membre UE, de reducere a mortalităţii rutiere cu 50% în intervalul 2021-2030, România şi-a stabilit ca obiectiv principal reducerea numărului de persoane decedate în accidente rutiere. Atingerea acestui obiectiv presupune dezvoltarea capacităţii Poliţiei Rutiere de monitorizare şi gestionare a traficului rutier şi dispunerea măsurilor necesare pentru creşterea siguranţei rutiere. În contextul identificării oportunităţii de a accesa fonduri nerambursabile prin intermediul Programului operaţional Infrastructură mare pentru dezvoltarea de proiecte dedicate creşterii gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a fost aprobată Nota-raport nr. 446.532 din 29.03.2022, de susţinere a fişei de proiect cu titlul HeliPol - Acţiune integrată pentru creşterea siguranţei traficului rutier. De asemenea, la nivelul conducerii MAI a fost aprobată Nota-raport nr. 450.236 din 16.09.2022, de susţinere a fişei de proiect cu titlu Horus - Siguranţă rutieră prin implementarea de noi concepte integrate de comunicaţii şi tehnologia informaţiei. În considerarea prevederilor art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) a transmis, spre aprobarea Guvernului, Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „HeliPol“, aceasta fiind aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.002/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 10 august 2022, precum şi Nota de fundamentare referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Horus“, aceasta fiind aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.271/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1022 din 20 octombrie 2022. Potrivit Notei-raport nr. 307.076 din 25.11.2021, aprobată de către conducerea MAI, Inspectoratul General al Poliţiei Române în parteneriat cu Inspectoratul General de Aviaţie (IGAv) şi Direcţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (DGCTI) din cadrul MAI au elaborat şi înaintat către Direcţia Generală Organismul Intermediar pentru Transport (DGOIT) din cadrul Ministerului Transporturilor fişele de proiect „HeliPol“ - Acţiune integrată pentru creşterea siguranţei traficului rutier şi „Horus“ - Siguranţă rutieră prin implementarea de noi concepte integrate de comunicaţii şi tehnologia informaţiei în vederea evaluării şi finanţării acestora prin intermediul Programului operaţional Infrastructura mare, Obiectivul specific nr. 2.5 - Creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi reducerea impactului transporturilor asupra mediului. Ca urmare a evaluării celor două cereri de finanţare, precum şi în considerarea termenului-limită de implementare a proiectelor aferente POIM 2014-2020, respectiv data de 31.12.2023, şi a Adresei nr. 14.376/3.05.2023 transmisă de către Direcţia Generală Organismul Intermediar pentru Transport, s-a procedat la dezvoltarea unui singur proiect care să cuprindă activităţi realizabile până la finalul anului 2023 şi care nu va depăşi valoarea maximă eligibilă a unui proiect minor (74,9 mil. EUR). Totodată, a fost comunicat DGOIT faptul că aplicaţia de finanţare aferentă proiectului „Horus“ se retrage, anumite obiective importante şi urgente din aplicaţia de finanţare „Horus“ - Siguranţă rutieră prin implementarea de noi concepte integrate de comunicaţii şi tehnologia informaţiei“ fiind preluate în „HeliPol - Acţiune integrată pentru creşterea siguranţei traficului rutier“. În acest context, beneficiarii celor două proiecte au procedat la prioritizarea activităţilor incluse în cadrul celor două fişe de proiect, fiind aprobată prin Nota-raport nr. 113.505 din 5.07.2023 fişa de proiect „HeliPol“ - Acţiune integrată pentru creşterea siguranţei traficului rutier. De asemenea, au fost transmise către Direcţia Generală Organismul Intermediar pentru Transport modificarea indicatorilor aferenţi proiectului şi modificarea bugetului proiectului. Astfel, proiectul de investiţii „HeliPol“ vizează operaţionalizarea de unităţi de suport şi coordonare aeriană şi dezvoltarea infrastructurii IT&C având ca indicator de rezultat 2S20 - eliminarea punctelor negre rutiere. Pentru finanţarea achiziţiei de mijloace tehnice şi echipamente specifice vor fi utilizate fonduri europene nerambursabile, prin intermediul Programului operaţional Infrastructura mare. Obiectivul general al proiectului îl constituie creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe infrastructura rutieră, prin implementarea unui concept de acţiune integrată sol - aer şi întărirea capabilităţilor şi creşterea capacităţii Poliţiei Române de prevenţie, intervenţie, monitorizare şi gestionare a traficului rutier. Prin urmare, pentru atingerea rezultatelor proiectului „HeliPol“ în termenul de implementare al proiectului (31.12.2023), precum şi în considerarea posibilităţii de finanţare, este strict necesară modificarea indicatorilor proiectului, după cum urmează: Ca primă necesitate se impune achiziţia a trei elicoptere cu o autonomie de zbor de cel puţin 120 de minute. Elicopterele propuse vor contribui în mod direct la întărirea capacităţii Poliţiei Române de monitorizare şi gestionare a traficului rutier prin implementarea unui concept de acţiune integrată între efectivele de poliţie dispuse la sol şi o unitate aeriană de elicoptere. Necesitatea achiziţiei de aparate de zbor derivă de asemenea şi din faptul că, în ultimii ani, solicitările de asistenţă aeriană din partea Poliţiei Române au crescut constant, dar din cauza numărului redus de aparate de zbor, a uzurii fizice şi morale a acestora, a perioadelor frecvente pentru mentenanţă, IGAv s-a aflat în imposibilitatea de a da curs tuturor solicitărilor IGPR. Nevoia de intervenţie aeriană în misiuni specifice Poliţiei Române creşte de la an la an (atât prin prisma resursei solicitate, cât şi a orelor de zbor executate), astfel încât, fără realizarea acestor achiziţii, IGAv se va afla în imposibilitatea de a da curs solicitărilor primite din partea IGPR. Din analizele existente, o autonomie de zbor de cel puţin 120 de minute este suficientă pentru majoritatea acţiunilor previzionate. O altă nevoie identificată este achiziţia unui elicopter cu o autonomie de zbor de cel puţin 240 de minute. Elicopterul va fi dotat cu sisteme de supraveghere video şi va fi utilizat în scop preventiv şi de monitorizare a traficului rutier cu privire la încălcările normelor de circulaţie pe drumurile publice pentru creşterea siguranţei rutiere, precum şi cu alte sisteme necesare desfăşurării activităţilor specifice, ce concură implicit la siguranţa rutieră. Totodată, suplimentar autonomiei de zbor substanţial mărite, caracteristicile tehnice ale unui astfel de echipament de zbor permit şi următoarele: - consolidarea capacităţii aeriene de răspuns în ceea ce priveşte monitorizarea şi gestionarea traficului rutier; – capacitate mai mare de transport atât a echipelor de intervenţie (IGPR, DGCTI, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), IGAv), cât şi a tehnicii din dotare; – acoperirea unui spectru mai larg în ceea ce priveşte misiunile la care participă; – posibilitatea intervenţiei în cazul unor condiţii meteo medii sau severe; – posibilitatea transportului şi operării în zona fluvială şi maritimă. Având în vedere faptul că utilizarea echipamentelor de tip elicopter mediu-greu în misiunile desfăşurate de către Poliţia Română ar contribui la eficientizarea activităţii mai multor unităţi, spre exemplu, structura de acţiuni speciale sau structurile operative, elicopterul mediu-greu propus a fi achiziţionat va fi utilizat cu precădere în cadrul activităţilor desfăşurate de către Direcţia Rutieră pentru monitorizarea şi gestionarea traficului rutier, în scopul creşterii gradului de siguranţă, iar când situaţia operativă impune o reacţie rapidă a Poliţiei Române va fi utilizat şi pentru realizarea altor misiuni urgente, separat de cele din domeniul siguranţei rutiere. Astfel, bugetul alocat pentru această achiziţie va fi susţinut în proporţie de 50% din bugetul proiectului, fiind considerate cheltuieli eligibile, restul fondurilor (aproximativ 12 mil. EUR) urmând a fi susţinute de către MAI cu fonduri de la bugetul de stat. O altă nevoie identificată este achiziţia a trei echipamente tip - Sistem electrono-optic FLIR. Sistemul propus oferă performanţe HD multi-spectrale necesare pentru executarea misiunilor de căutare-salvare atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, precum şi a misiunilor aeriene de patrulare, supraveghere, recunoaştere. Beneficiind de optică cu zoom continuu, oferă rază lungă de acţiune, permiţând identificarea şi operarea la distanţe mari. Elicopterele dotate cu aceste sisteme de supraveghere video vor fi utilizate în scop preventiv şi de monitorizare a traficului rutier cu privire la încălcările normelor de circulaţie pe drumurile publice pentru creşterea siguranţei rutiere. Totodată, utilizarea elicopterelor uşoare dotate cu echipamente de tip - Sistem electrono-optic FLIR în misiunile desfăşurate de către Poliţia Română ar contribui la eficientizarea activităţii mai multor unităţi. Conform estimărilor realizate de către experţii în logistică ai Poliţiei Române, pe baza datelor statistice privind parcul auto, în momentul de faţă, pentru a susţine o activitate corespunzătoare, necesarul de autovehicule al poliţiei rutiere este de aproximativ 1.800 de autovehicule. În acest sens, media necesarului pentru fiecare unitate de poliţie rutieră (judeţ sau echivalent) este de aproximativ 40 de autovehicule per unitate de poliţie. În realitate, parcul auto al poliţiei rutiere are un deficit de aproximativ 500 de autovehicule, ceea ce face ca fiecare unitate de poliţie rutieră să aibă în medie doar 29 de autovehicule funcţionale. Având în vedere deficitul total de autospeciale (autovehicule 4x4 SUV), dar şi faptul că dotarea poliţiei rutiere cu autospeciale (autovehicule SUV) cu capabilităţi 4x4 este aproape inexistentă, se consideră faptul că numărul de autospeciale (autovehicule 4x4 SUV) achiziţionate în proiect (200 de autovehicule) reprezintă o cifră minimă pentru a acoperi parţial necesarul poliţiei rutiere, astfel încât activităţile operative să se poată desfăşura în condiţii decente pentru a aduce un aport substanţial siguranţei de trafic. Autospecialele (autovehiculele 4x4 SUV) vor fi distribuite regional, în directă coordonare cu unităţile aeriene propuse în prezentul proiect, urmând a fi amplasate în zona punctelor negre, a nodurilor rutiere în apropierea municipiilor/oraşelor, pentru a maximiza eficienţa intervenţiei acestora. Implementarea unui concept pilot unităţi aeriene - unităţi terestre în sistem integrat va fi de natură să asigure o conducere şi coordonare unitară şi eficientă a acţiunilor de prevenire şi intervenţie, rezultatul final al tuturor măsurilor fiind creşterea gradului de siguranţă şi scăderea numărului de decese înregistrate în urma accidentelor rutiere. O altă nevoie identificată o reprezintă achiziţia a 75 de motociclete. Prin dotarea cu această componentă se are în vedere prevenirea producerii de accidente rutiere printr-un modul ultramobil de acţiune. Astfel, combaterea unor comportamente periculoase ale conducătorilor auto se va realiza eficient, putându-se lua măsuri foarte rapide de depistare şi corijare a acestora. Totodată, gradul de mobilitate pentru intervenţie la asigurarea locului unui eveniment şi măsurile de urgenţă va fi influenţat în mod direct, iar de acest aspect se poate lega în mod indirect creşterea gradului de siguranţă al participanţilor la traficul rutier. De asemenea, se impune achiziţia unui număr de 800 de etilometre. La momentul actual structurile rutiere utilizează 774 de etilometre, aparate care fac parte din categoria mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal. Acestea au fost achiziţionate începând cu anul 2015, dar achiziţii mai importante (ale unui număr mai mare de etilometre) au fost derulate în anii 2021 şi 2022. Numărul actual de etilometre reprezintă 14,2% din necesarul de dotare a structurilor teritoriale de poliţie cu dispozitive pentru stabilirea prezenţei sau concentraţiei de alcool în aerul expirat. În urma evaluării capacităţii operaţionale a structurilor teritoriale, sub aspectul dotării cu mijloace tehnice de constatare a consumului de băuturi alcoolice, a rezultat că un număr de 211 dispozitive sunt nefuncţionale, din cauza exploatării îndelungate, iar parte dintre acestea nu mai pot fi utilizate datorită scoaterii din producţie a pieselor de schimb. Pe de altă parte, achiziţia a 200 de sisteme electronice mobile de depistare a substanţelor psihoactive în salivă reprezintă în egală măsură o necesitate. Astfel, pentru a preîntâmpina o escaladare necontrolată a conducerii sub influenţa acestor substanţe sunt necesare măsuri suplimentare şi iniţiative menite să diminueze efectul negativ al creşterii numărului de victime pe reţeaua de drumuri naţionale din România. În acest context, la nivelul Poliţiei Române, a fost identificată necesitatea intensificării acţiunilor de prevenire şi control în trafic a acestor încălcări, aspect ce presupune dotarea cu echipamente suplimentare, destinate acestei activităţi. În ultimii 5 ani s-a constatat o creştere semnificativă a depistărilor privind conducerea autovehiculelor sub influenţa substanţelor psihoactive. Astfel, în urma controalelor efectuate în acest sens, în anul 2018 au fost constatate 334 astfel de fapte, în anul 2019 - 728, în anul 2020 - 740, în anul 2021 - 1.735, iar în anul 2022 - 2.866. În prezent, poliţia rutieră foloseşte un număr de 171 de sisteme electronice mobile de depistare a substanţelor stupefiante în salivă, număr insuficient pentru intervenţia eficientă în scopul prevenirii unui risc deosebit de mare, dar încă emergent pentru siguranţa traficului rutier. Suplimentarea numărului de unităţi conform celor previzionate în prezentul proiect ar atrage în mod clar creşterea capacităţii de prevenire şi combatere a conducerii autovehiculelor de către persoane aflate sub influenţa substanţelor psihoactive. Se impune achiziţia a 1.000 de seturi de lămpi de avertizare. În prezent, poliţia rutieră nu deţine echipamente adecvate semnalizării locului producerii unui eveniment rutier şi asigurării protecţiei celor implicaţi, în special pe drumurile de mare viteză şi pe durata nopţii sau în condiţii de vizibilitate redusă. În acest context, este necesar a se achiziţiona lămpi de avertizare în scopul: - prevenirii amplificării consecinţelor unor accidente/ evenimente prin reaccidentarea persoanelor implicate; – protecţiei şi prevenirii implicării altor participanţi la trafic în accidente/evenimente ca urmare a neavertizării din timp, cu privire la producerea unui accident/eveniment; – protecţiei personalului ce participă la intervenţie în cazul accidentelor/evenimentelor (personal medical, poliţişti, lucrători IGSU etc.); – delimitării perimetrului locului producerii accidentului/ evenimentului; – protejării bunurilor din avutul public şi privat. Totodată, pentru realizarea activităţii de prevenţie prin controlul vehiculului şi al documentelor persoanelor în condiţii de noapte, este necesară dotarea cu dispozitive de iluminare (tip lanternă), respectiv achiziţia a 1.000 de lanterne. Cu aceste dispozitive se va realiza o mai bună identificare a urmelor şi mijloacelor materiale de probă existente la locul unui eveniment rutier. La momentul actual poliţia rutieră nu are în dotare astfel de dispozitive. O altă nevoie o reprezintă achiziţia a 200 de staţii de lucru (P.C. Desktop Grafice). Acest lucru va permite procesarea datelor care vor fi colectate de sistemele de cercetare la faţa locului, ca urmare a activităţilor operative specifice. Totodată, furnizarea de elemente analitice, ca urmare a interpretării datelor disponibile din toate sistemele utilizate de poliţia rutieră, va contribui la creşterea gradului de înţelegere a mecanismelor de producere a unor evenimente rutiere şi implicit combaterea acestora. Având în vedere complexitatea şi volumul datelor colectate, este necesară prelucrarea cu echipamente care să permită utilizarea de softuri de procesare şi reprezentare grafică bidimensională şi tridimensională. Se impune achiziţia a 800 de staţii de lucru (P.C. Desktop), fapt ce va permite utilizarea acestora pentru gestionarea informatică a sistemelor digitale ce vor fi folosite pentru: - evidenţe electronice privind utilizarea etilometrelor; – evidenţe informatice pentru sistemele drug test; – evidenţe electronice privind înregistrările video realizate în trafic; – prelucrarea înregistrărilor din sisteme automate de detecţie; – alte date utilizate de poliţia rutieră pentru reducerea riscului rutier. Este necesară achiziţia a 200 de staţii de comunicaţii portabile. Aceste dispozitive sunt destinate realizării comunicării în condiţii în care alte sisteme de comunicaţii nu funcţionează, respectiv în zone izolate, pentru solicitarea de sprijin şi desfăşurarea de alte activităţi specifice poliţieneşti. Totodată, acestea pot asigura legătura cu dispeceratele, dar şi cu alte echipaje dispuse în trafic. De asemenea, se impune achiziţia a 50 de softuri tahograf. Pentru creşterea gradului de siguranţă rutieră, prin reducerea numărului de accidente de circulaţie grave în care sunt implicate autovehicule destinate transportului rutier public de persoane şi mărfuri, precum şi pentru impunerea respectării normelor legale specifice transporturilor rutiere, este necesar ca poliţiştii rutieri să dispună de aparatură specifică de analiză, cu soft adecvat, pentru a verifica în trafic modul de respectare de către conducătorii autovehiculelor de transport public de persoane şi de mărfuri a perioadelor de conducere, a pauzelor şi a perioadelor de odihnă, precum şi pentru a identifica eventualele intervenţii neautorizate asupra tahografului sau existenţa unor mijloace ilegale de manipulare a acestuia. În anul 2019 din vinovăţia conducătorilor de vehicule de transport de mărfuri şi persoane, s-au produs 163 de accidente rutiere, soldate cu 45 de persoane decedate şi 176 de persoane rănite grav. În prezent, poliţia rutieră nu deţine echipamentele necesare semnalizării locului producerii unui accident/eveniment care implică restricţii de circulaţie pentru participanţii la trafic şi care să asigure siguranţa echipei care desfăşoară activităţi de cercetare în acea zonă. Astfel, se impune achiziţia de către Direcţia Rutieră din cadrul IGPR a 200 de kituri de semnalizare rutieră. Echipamentele de semnalizare rutieră vor fi distribuite regional, în directă corelare cu autospecialele (autovehiculele 4x4 SUV), propuse a fi achiziţionate în prezentul proiect, pentru a maximiza eficienţa intervenţiei acestora. Totodată, implementarea unui concept-pilot, unităţi aeriene - unităţi terestre în sistem integrat, va fi de natură să asigure o conducere şi coordonare unitară şi eficientă a acţiunilor de intervenţie şi chiar de cercetare la faţa locului, rezultatul final al tuturor măsurilor fiind creşterea gradului de siguranţă şi scăderea numărului de decese înregistrate în urma accidentelor rutiere. În prezent, poliţia rutieră foloseşte rulete şi bandă decimetrică (marcată din 10 în 10 cm, bicoloră) pentru a ridica urmele şi celelalte mijloace de probă. În acest sens, s-a constatat necesitatea achiziţionării de către Direcţia Rutieră din cadrul IGPR a 200 de sisteme de cercetare la faţa locului - accidente rutiere. Pe lângă sistemul ce se intenţionează a fi achiziţionat evoluţia este foarte mare, iar beneficiile sunt multiple, respectiv: - Poliţiştii vor aduce plusvaloare, prin calitatea superioară a cercetării la faţa locului, lucru ce ar conduce implicit la înfăptuirea actului de justiţie la un nivel superior. – Timpii de aşteptare se vor reduce semnificativ prin utilizarea acestor sisteme, iar traficul va fi reluat într-un timp scurt, astfel încât costurile cu închiderea circulaţiei să fie cât mai mici. Sistemele CFL vor fi distribuite regional, în directă corelare cu autospecialele (autovehiculele 4x4 SUV), propuse a fi achiziţionate în prezentul proiect, pentru a maximiza eficienţa intervenţiei acestora. Totodată, implementarea unui concept-pilot, unităţi aeriene - unităţi terestre în sistem integrat, va fi de natură să asigure o conducere şi coordonare unitară şi eficientă a acţiunilor de intervenţie şi chiar de cercetare la faţa locului, rezultatul final al tuturor măsurilor fiind creşterea gradului de siguranţă şi scăderea numărului de decese înregistrate în urma accidentelor rutiere. O altă necesitate o reprezintă achiziţia a 50 de laptopuri pentru descărcarea şi interpretarea datelor înregistrate prin utilizarea cititoarelor tahograf, întocmirea actelor de constatare şi aplicarea măsurilor specifice. Totodată, la nivelul MAI există foarte puţine terminale satelitare aflate în dotarea structurilor care participă la misiuni generate de situaţii deosebite. Totodată, traficul de la/către aceste terminale nu este consolidat, fapt care generează costuri ridicate în utilizarea acestora (abonamente/cartele prepay achiziţionate descentralizat pentru nevoi punctuale), precum şi o disponibilitate scăzută a acestui tip de infrastructură. Mai mult, majoritatea terminalelor satelitare sunt de tip handheld (portabile), fără posibilitatea de asigurare a comunicaţiilor de bandă largă, limitându-se la servicii de voce şi mesagerie. Prin urmare, se impune demararea achiziţiei de infrastructură de comunicaţii şi terminale satelitare, iar beneficiile acesteia sunt reprezentate de: - disponibilitate ridicată a serviciilor; – servicii aflate permanent la dispoziţia beneficiarului; – calitatea ridicată a serviciilor datorată tehnologiei moderne utilizate; – acoperirea în timp real, la nivel naţional. Infrastructura va asigura preluarea şi prelucrarea informaţiilor transmise de elicoptere prin intermediul terminalelor satelitare, va asigura transmiterea şi schimbul de informaţii şi date către centrele mobile de comunicaţii pentru asigurarea monitorizării traficului aerian şi terestru. Conceptul este determinat pentru dezvoltările pe verticală (sol-aer, aer-sol) şi creează premisele dezvoltării pe orizontală (la sol - către puncte fixe şi puncte mobile - autospeciale de comunicaţii, alte categorii de autospeciale/beneficiari mobili). Alături de infrastructura de comunicaţii şi terminalele satelitare, conceptele moderne specifice domeniului IT&C obligă la mobilitate, respectiv la dezvoltări pe orizontală, în completarea verticalelor necesare. Astfel, achiziţia de autospeciale de comunicaţii va asigura mobilitatea legăturilor de comunicaţii terestre, prin preluarea informaţiilor transmise prin infrastructură, asigurând extinderea gradului de acoperire cu servicii de monitorizare a traficului şi cu staţiile fixe de monitorizare instalate în cadrul centrului de comunicaţii. O altă necesitate identificată este aceea a achiziţiei de dotări aferente autospecialelor de comunicaţii. Dotarea autospecialelor de comunicaţii va contribui la asigurarea nevoilor de comunicaţii mobile, sporind astfel mobilitatea legăturilor de comunicaţii terestre şi asigurând extinderea gradului de acoperire cu servicii de monitorizare a traficului. Totodată, se vor îmbunătăţi timpii de răspuns în remedierea deficienţelor/problemelor ce survin pe plan tehnic (TIC) la nivel local. De asemenea, pentru asigurarea disponibilităţii, securităţii şi acurateţei datelor necesare pentru sporirea siguranţei rutiere, astfel încât datele necesare să ajungă la factorul decizional rapid şi la o calitate care să corespundă celor mai noi tehnologii disponibile, se impune dezvoltarea unei platformei IT pentru digitalizare. Prin această platformă se vor implementa dosarele şi corespondenţa judiciară specifice normelor rutiere; astfel, MAI îşi propune ca prin această investiţie să fie în măsură să pună la dispoziţia structurilor cu competenţe în sporirea siguranţei rutiere pachete particularizate de servicii electronice digitale, cu următoarele funcţionalităţi: - furnizare servicii publice electronice G2C, G2E şi G2G pentru sporirea siguranţei rutiere; – dezvoltare infrastructură TIC necesară găzduirii serviciilor publice electronice G2C, G2E şi G2G; – amenajare spaţii tehnice necesare găzduirii infrastructurii TIC; – implementare soluţie identificare şi autentificare cetăţeni pentru utilizarea serviciilor publice electronice. Modificarea indicatorilor proiectului conduce la eficientizarea operaţiunilor de intervenţie coroborat cu eficientizarea utilizării fondurilor. Pentru atingerea obiectivelor proiectului este imperioasă această modificare, bugetul total al indicatorilor vizaţi fiind de 459.454 mii lei cu TVA inclus. Având în vedere valoarea estimată a cheltuielilor din cadrul proiectului „HeliPol“, acesta intră sub incidenţa prevederilor art. 42 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare. În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente pentru categoriile de investiţii incluse la poziţia C „Alte cheltuieli de investiţii“, a căror valoare depăşeşte 100 de milioane de lei, se reaprobă de Guvern. Implementarea proiectului va contribui la realizarea următoarelor obiective: a) reducerea numărului de victime ale accidentelor rutiere; b) necesitatea încadrării în procentul de reducere a numărului persoanelor decedate în accidente de circulaţie stabilit prin Carta Albă în Siguranţă Rutieră a Comisiei Europene, cu 50% în perioada 2021-2030; c) deplasarea cu celeritate la locul producerii unor accidente rutiere colective cu consecinţe foarte grave; d) monitorizarea traficului rutier şi constatarea abaterilor rutiere cu ajutorul sistemelor montate pe unităţile de suport şi coordonare aeriană; e) monitorizarea fluxurilor de trafic, perceperea unei imagini clare de ansamblu asupra problemelor din trafic şi dispunerea efectivelor de poliţie cu maximă eficienţă; f) asigurarea, la nevoie, a coloanelor de autovehicule stocate în cazul unor accidente/incidente cu implicarea multor vehicule; g) implementarea conceptului de conducere controlată, prin comasarea a două coloane de vehicule conduse în deplasare, în vederea defluidizării/fluidizării zonelor congestionate; h) devierea traficului sau închiderea acestuia în cel mai scurt timp cu ocazia producerii accidentelor rutiere grave sau cu ocazia unor calamităţi (de exemplu, alunecări de teren ce implică drumurile, seisme majore etc.) cu efecte distructive asupra structurii de rezistenţă a infrastructurii rutiere; i) identificarea unor căi practicabile în cazul unor inundaţii cu afectarea căilor rutiere (considerate infrastructură critică) sau izolarea unor localităţi, cauzate de căderi abundente de precipitaţii şi/sau fisurarea/ruperea unor diguri; j) asigurarea zonelor de protecţie şi sprijinirea personalului de intervenţie pe căi rutiere în cazul accidentelor cu autovehicule ce transportă mărfuri periculoase din clasa a VII-a nucleare şi/sau urgenţe radiologice; k) deplasarea cu celeritate pentru dispunerea măsurilor de degajare şi deviere a traficului în cazul unor evenimente ce implică transporturile rutiere de mărfuri periculoase; l) îmbunătăţirea modului de cercetare la faţa locului în cazul unor accidente rutiere; m) asigurarea şi luarea primelor măsuri asupra traficului auto în cazul unor incendii/condiţii/situaţii care afectează vizibilitatea sau siguranţa rutieră; n) verificarea sectoarelor de drum închise ca urmare a unor calamităţi naturale şi coordonarea efectivelor în dinamică; o) realizarea unor analize pe anumite sectoare de drum, prin scanarea 3 D a zonelor şi prelucrarea ulterioară a datelor într-un mediu electronic, în vederea creşterii gradului de siguranţă rutieră; p) eficientizarea activităţilor de monitorizare şi gestionare a unor situaţii care, în lipsa unor informaţii reale sau complete, ar putea conduce la accidente rutiere soldate cu victime: - alunecări de teren care afectează tronsoane de drum public; – înzăpeziri de drumuri; – incendii de amploare din vecinătatea arterelor rutiere; – seisme cu efecte distructive asupra structurii de rezistenţă a infrastructurii rutiere; – inundaţii şi afectarea căilor rutiere (considerate infrastructură critică), cauzate de căderi abundente de precipitaţii şi/sau fisurarea (ruperea) unor diguri; – accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice ce impun asigurarea unor zone şi sprijinul personalului de intervenţie pe căi rutiere; – accidente chimice cu implicaţii în afara amplasamentului drumului care impun evacuarea populaţiei şi reducerea consecinţelor; – explozii ale unor transporturi rutiere de mărfuri periculoase ce afectează inclusiv desfăşurarea activităţilor sociale. Indicatorii tehnico-economici ai proiectului de investiţii „HeliPol“ Titular: Ministerul Afacerilor Interne Beneficiar: Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General de Aviaţie, Direcţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei şi Direcţia Asigurare Logistică Integrată Amplasament: teritoriul României
┌──────────────────────────┬───┬───────┐
│Valoarea totală a │ │ │
│investiţiei (inclusiv TVA)│mii│ │
│(în preţuri valabile în │lei│459.454│
│luna iunie 2023, 1 euro = │ │ │
│4,9630 lei │ │ │
├──────────────────────────┴───┴───────┤
│Eşalonarea investiţiei │
├──────────────────────────┬───┬───────┤
│Anul I │mii│45.000 │
│ │lei│ │
├──────────────────────────┼───┼───────┤
│Anul II │mii│414.454│
│ │lei│ │
└──────────────────────────┴───┴───────┘
Indicatori:
┌────┬─────────────────┬────┬──────────┐
│Nr. │Denumirea │ │ │
│crt.│produsului/ │U/M │Cantitatea│
│ │serviciului │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│ │Achiziţie │ │ │
│ │elicopter cu o │ │ │
│1 │autonomie de cel │cpl │3 │
│ │puţin 120 de │ │ │
│ │minute │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│ │Achiziţie │ │ │
│ │elicopter cu o │ │ │
│2 │autonomie de cel │cpl │1 │
│ │puţin 240 de │ │ │
│ │minute │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│ │Echipamente tip -│ │ │
│3 │Sistem │buc.│3 │
│ │electrono-optic │ │ │
│ │FLIR │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│ │Autospeciale │ │ │
│4 │(autovehicule 4x4│cpl │200 │
│ │SUV) │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│5 │Motociclete │cpl │75 │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│6 │Kit semnalizare │cpl │200 │
│ │rutieră │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│ │Sistem de │ │ │
│ │cercetare la faţa│ │ │
│7 │locului │cpl │200 │
│ │(accidente │ │ │
│ │rutiere) │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│ │Sisteme │ │ │
│ │electronice │ │ │
│ │mobile de │ │ │
│8 │depistare a │cpl │200 │
│ │substanţelor │ │ │
│ │psihoactive în │ │ │
│ │salivă │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│9 │Etilometre │cpl │800 │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│10 │Seturi de lămpi │cpl │1.000 │
│ │de avertizare │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│11 │Lanterne │buc.│1.000 │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│ │Staţii de lucru │ │ │
│12 │(PC Desktop │cpl │200 │
│ │Grafice) │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│13 │Staţii de lucru │cpl │800 │
│ │(PC Desktop) │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│ │Staţii de │ │ │
│14 │comunicaţii │cpl │200 │
│ │portabile │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│15 │Soft tahograf │cpl │50 │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│16 │Laptop │cpl │50 │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│ │Achiziţia unei │ │ │
│17 │soluţii de │cpl │1 │
│ │comunicaţii │ │ │
│ │satelitare │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│18 │Achiziţie de │cpl │8 │
│ │autospeciale │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│19 │Achiziţie dotare │cpl │1 │
│ │autospeciale │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│ │Platformă IT │ │ │
│20 │pentru │cpl │1 │
│ │digitalizare │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│ │Achiziţie │ │ │
│21 │autospeciale tip │cpl │3 │
│ │I (DALI) │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼──────────┤
│ │Achiziţie │ │ │
│22 │autospeciale tip │cpl │4 │
│ │II (DALI) │ │ │
└────┴─────────────────┴────┴──────────┘
┌──────────────────────────────┬────┬──┐
│- Durata de execuţie a │luni│16│
│proiectului de investiţii │ │ │
├──────────────────────────────┴────┴──┤
│Finanţarea proiectului de investiţii │
│se realizează din fonduri externe │
│nerambursabile, în cadrul Programului │
│operaţional Infrastructură mare, şi de│
│la bugetul de stat, prin bugetul │
│Ministerului Afacerilor Interne, în │
│limita sumelor aprobate anual cu │
│această destinaţie, conform │
│programelor de investiţii publice │
│aprobate potrivit legii. │
└──────────────────────────────────────┘
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
