Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Benke Karoly - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Prin Sentinţa civilă nr. 3 din 14 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3/PR/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi-a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate, în temeiul Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, de domnul Liviu Alexa în favoarea Curţii Constituţionale.
Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 5.255 din 17 noiembrie 2014 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.152F/2014.
Cererea formulată de domnul Liviu Alexa a fost depusă prin poştă la data de 7 noiembrie 2014 şi înregistrată la data de 10 noiembrie 2014 la Tribunalul pentru minori şi familie Braşov, care, prin Adresa administrativă nr. 456/34 din 11 noiembrie 2014, a înaintat-o spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti, instanţă care şi-a declinat competenţa, prin sentinţa anterior menţionată, în favoarea Curţii Constituţionale. Totodată, o cerere identică a fost depusă prin poştă la data de 7 noiembrie 2014 de către acelaşi autor şi înregistrată la data de 10 noiembrie 2014 la Tribunalul Satu Mare, cerere care a fost înaintată Curţii Constituţionale, prin Adresa administrativă nr. 39/A/151 din 10 noiembrie 2014, de către această instanţă judecătorească. Cererea menţionată a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 5.208 din 13 noiembrie 2014 şi ataşată la Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.152F/2014.
Prin Încheierea din 13 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5/PR/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi-a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate, în temeiul Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, de domnul Liviu Alexa în favoarea Curţii Constituţionale.
Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 5.278 din 18 noiembrie 2014 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.168F/2014.
Cererea formulată de domnul Liviu Alexa a fost depusă prin poştă la data de 7 noiembrie 2014 şi înregistrată la data de 11 noiembrie 2014 la Tribunalul Tulcea, care, prin Adresa administrativă nr. 3.097 din 12 noiembrie 2014, a înaintat-o spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti, instanţă care şi-a declinat competenţa, prin încheierea anterior menţionată, în favoarea Curţii Constituţionale.
În temeiul dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cererile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.
Autorul cererilor solicită, într-o manieră incoerentă, "anularea Hotărârii nr. 12/2014", fără a preciza organul emitent al acesteia, precum şi interzicerea "publicării celor două filme care privesc viaţa intimă a candidatului Victor-Viorel Ponta".
La cererile menţionate a fost ataşată o interpelare formulată de domnul senator Valer Marian, precum şi Decizia Biroului Electoral Central nr. 12 din 18 septembrie 2014 privind înregistrarea semnului electoral al candidatului propus de Alianţa Electorală PSD - UNPR - PC la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2014, domnul Victor-Viorel Ponta.
Curtea, având în vedere obiectul cererilor formulate de domnul Liviu Alexa, pune în discuţie, din oficiu, conexarea cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.168F/2014 la Dosarul nr. 1.152F/2014, care a fost primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererilor formulate. În acest sens, se arată că Biroul Electoral Central a pronunţat doar cinci hotărâri, ceea ce înseamnă că Hotărârea nr. 12/2014 la care face referire autorul cererii ar putea fi, de fapt, Decizia Biroului Electoral Central nr. 12 din 18 septembrie 2014. Însă contestaţiile privind această decizie puteau fi formulate numai în condiţiile şi în termenele prevăzute de art. 31 din Legea nr. 370/2004, astfel încât, din această perspectivă, cererile ce fac obiectul dosarului de faţă apar ca fiind tardiv formulate. Dacă, totuşi, din conţinutul cererilor formulate s-ar înţelege că este vorba de împiedicarea desfăşurării campaniei electorale a candidatului Victor-Viorel Ponta înainte de primul tur de scrutin din 2 noiembrie 2014, acestea ar fi trebuit să respecte condiţiile şi termenele prevăzute de art. 35 şi 42 din Legea nr. 370/2004, astfel încât şi din această perspectivă cererile apar ca fiind tardiv formulate.
În final, se menţionează că dacă cererile ar fi calificate ca fiind de anulare a alegerilor cu referire la primul tur de scrutin, acestea ar fi trebuit depuse în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării şi numai de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, astfel încât, din această perspectivă, cererile apar ca fiind inadmisibile.
CURTEA,
analizând cererile în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare, precum şi concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele:
Curtea a fost legal sesizată prin Sentinţa civilă nr. 3 din 14 noiembrie 2014 şi Încheierea din 13 noiembrie 2014, pronunţate în Dosarul nr. 3/PR/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi Dosarul nr. 5/PR/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, declinarea de competenţă în favoarea Curţii Constituţionale de către instanţele judecătoreşti fiind, de principiu, un procedeu de sesizare admis în materia alegerii Preşedintelui României chiar în jurisprudenţa Curţii (a se vedea, în acest sens, Hotărârea nr. 1 din 16 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 4 martie 2010).
Curtea, pentru a stabili dacă soluţionarea cererilor formulate de către domnul Liviu Alexa este de competenţa sa, trebuie să determine, mai întâi, natura juridică a acestora.
Cu privire la acest aspect, Curtea constată că cererile formulate nu reprezintă contestaţii cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României.
Cererile se referă la "anularea Hotărârii nr. 12/2014", fără a se preciza emitentul actului. Dacă este vorba de un act emis de Biroul Electoral Central, Curtea reţine că o atare hotărâre nu există (a se vedea, în acest sens, Adresa Biroului Electoral Central nr. 1.596/C/BEC/P/2014 aflată la dosar), ci, eventual, se poate aprecia că autorul cererilor se referă la Decizia Biroului Electoral Central nr. 12 din 18 septembrie 2014 privind înregistrarea semnului electoral al candidatului propus de Alianţa Electorală PSD - UNPR - PC la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2014, domnul Victor-Viorel Ponta, decizie care este ataşată la una dintre cererile formulate. Curtea reţine că, potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, este competentă să judece contestaţiile formulate împotriva deciziilor de înregistrare a unui semn electoral, însă o atare contestaţie depusă prin poştă la data de 7 noiembrie 2014 nu poate fi decât tardivă, avându-se în vedere termenele prevăzute de textul legal anterior menţionat. Totuşi, Curtea apreciază că, prin conţinutul şi motivarea concretă a cererilor, nu se contestă înregistrarea vreunui semn electoral, astfel încât cererile nu pot fi calificate ca fiind contestaţii formulate împotriva unei decizii de înregistrare a semnului electoral.
În acelaşi context, Curtea reţine că, potrivit art. 38 din Legea nr. 47/1992 şi art. 42 alin. (7) din Legea nr. 370/2004, soluţionează contestaţiile referitoare la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii. Analizând cererile, Curtea observă că acestea se referă la interzicerea "publicării celor două filme care privesc viaţa intimă a candidatului Victor-Viorel Ponta", filme presupus compromiţătoare; or, ţinând cont de obiectul astfel formulat al cererilor, Curtea constată că acestea nu se referă la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii. Mai mult, chiar dacă cererile analizate ar viza această din urmă ipoteză, titular al dreptului de contestare trebuie să fie chiar competitorul electoral în cauză, or autorul cererilor nu întruneşte această condiţie prevăzută de lege.
De asemenea, Curtea nu poate califica cererile formulate ca fiind cereri de anulare a alegerilor desfăşurate la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcţia de Preşedinte al României, din moment ce acestea, prin obiectul lor, nu se referă la fraude electorale în sensul art. 52 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 sau art. 2 pct. 30 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare. De altfel, Curtea reţine că, potrivit art. 52 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, cererile de anulare a alegerilor pot fi formulate în termen de 3 zile de la data închiderea votării numai de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, condiţii pe care cererile formulate de către domnul Liviu Alexa nu le întrunesc.
În aceste condiţii, Curtea constată că nu este competentă să soluţioneze cererile formulate, întrucât excedează competenţei sale în materia alegerii Preşedintelui României.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2), art. 42 alin. (7) şi art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:
Respinge, ca inadmisibile, cererile formulate de domnul Liviu Alexa.
Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Benke Karoly
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
