Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 587 din 27 mai 2021 pentru modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 571 din 4 iunie 2021
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ART. I
Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 25 octombrie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"a) reducerea poluării apelor provocate sau induse de nitraţii proveniţi din surse agricole;
b) prevenirea oricărei noi poluări de acest tip."
2. La articolul 1, litera c) se abrogă.
3. La articolul 2, literele d), e), h), k) şi l) se modifică şi voravea următorul cuprins:
"d) şeptel - toate animalele deţinute sau crescute pentru folosinţă sau profit;
e) îngrăşământ - produs natural sau de sinteză, de origine minerală sau/şi organică, simplu sau complex, care se aplică sub formă lichidă, semifluidă sau solidă în sol, la suprafaţă sau foliar, în scopul sporirii fertilităţii solului şi asigurării creşterii normale a plantelor;
..................................................................................................
h) îngrăşământ de origine animală - produs secundar de excreţie de la şeptel sau de la păsări ori un amestec între acest produs şi aşternutul de la animale;
..................................................................................................
k) poluare cu nitraţi - evacuarea, directă sau indirectă, în apele subterane sau de suprafaţă, a compuşilor azotului care provin din surse agricole, care pot determina: afectarea stării de sănătate a populaţiei, afectarea organismelor vii şi a ecosistemelor acvatice, afectarea domeniului de agrement, limitarea folosinţelor apei;
l) zonă vulnerabilă - suprafeţe de teren care drenează apele poluate sau expuse poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole şi care contribuie la poluarea acestor ape."
4. La articolul 2, litera g) se abrogă.
5. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 3
(1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor, pe baza datelor şi a informaţiilor furnizate prin Sistemul naţional de monitoring integrat al apelor şi cu sprijinul Administraţiei Naţionale «Apele Române», identifică apele afectate de poluarea cu nitraţi proveniţi din surse agricole şi apele care pot fi poluate dacă nu se iau măsurile prevăzute la art. 6 alin. (4) şi (5). Identificarea acestor categorii de ape se face pe baza criteriilor prevăzute în anexa nr. 1.
(2) În cazul în care apele prevăzute la alin. (1) sunt poluate de apele dintr-un stat membru care sunt drenate direct sau indirect, autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate notifica aceste fapte celuilalt stat membru, precum şi Comisiei Europene.
(3) Statele membre implicate procedează, acolo unde este cazul împreună cu Comisia Europeană, la punerea de acord necesară pentru identificarea surselor poluării şi a măsurilor care trebuie luate pentru protejarea apelor afectate, în sensul asigurării conformării cu prezentul act normativ.
(4) Autorităţile publice centrale din domeniul apelor, agriculturii şi sănătăţii stabilesc toate zonele vulnerabile care drenează în apele identificate potrivit prevederilor alin. (1) şi care contribuie la poluarea acestora.
(5) Autorităţile publice centrale din domeniul apelor, agriculturii şi sănătăţii reexaminează şi, dacă este necesar, revizuiesc sau completează, cel puţin o dată la 4 ani, lista cuprinzând zonele vulnerabile, analizând şi luând în considerare schimbările şi factorii neprevăzuţi în momentul alcătuirii acesteia.
(6) În termen de 6 luni de la data stabilirii zonelor vulnerabile potrivit prevederilor alin. (4), autoritatea publică centrală din domeniul apelor notifică Comisiei Europene orice revizuire sau completare adusă listei cu zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi proveniţi din surse agricole.
(7) Autorităţile publice centrale din domeniul apelor, agriculturii şi sănătăţii sunt scutite de obligaţia de a desemna zonele vulnerabile specifice dacă stabilesc şi aplică pe întreg teritoriul lor naţional programele de acţiune prevăzute la art. 6."
6. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 4
(1) În scopul stabilirii zonelor vulnerabile, precum şi al revizuirii listei acestora, autorităţile publice centrale din domeniul apelor, agriculturii şi sănătăţii solicită factorilor abilitaţi prezentarea rapoartelor privind rezultatele acţiunilor de:
a) supraveghere a concentraţiei azotaţilor în apele dulci:
(i) la nivelul secţiunilor reprezentative pentru apele de suprafaţă, cel puţin o dată pe lună sau mai des în timpul perioadelor ploioase şi de inundaţi;
(ii) la nivelul secţiunilor reprezentative de prelevare din pânza freatică, la intervale regulate;
b) reluare a programelor de supraveghere, care se face cel puţin o dată la 4 ani. În secţiunile de control în care concentraţia de nitraţi din toate probele anterioare s-a situat sub 25 mg/l şi niciun factor nou de creştere probabilă a conţinutului de nitraţi nu a apărut, programul de supraveghere se va realiza o dată la 8 ani;
c) verificare, o dată la 4 ani, a stării de eutrofizare a apelor dulci de suprafaţă, tranzitorii şi a apelor din zona costieră.
(2) Metodele de măsurare şi analiză de referinţă avizate sunt cele prevăzute în anexa nr. 2.
(3) Metodele prevăzute la alin. (2), corespunzătoare standardelor indicate, au caracter voluntar, iar alte metode alternative pot fi folosite dacă se demonstrează că au cel puţin aceeaşi limită de detecţie, precizie şi acurateţe cu a celor prevăzute în anexa nr. 2.
(4) Reactualizarea metodelor prevăzute la alin. (2) se face pe baza progreselor în domeniu şi a metodelor noi de măsurare şi analiză cu performanţe ale limitei de detecţie, preciziei şi acurateţei cel puţin echivalente celor prevăzute în anexa nr 2."
7. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 5
(1) În scopul asigurării, pentru toate categoriile de ape, a unui nivel general de protecţie împotriva poluării, Comisia pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole stabileşte:
a) un cod de bune practici agricole, care va fi pus în aplicare în mod voluntar de către fermieri şi care trebuie să cuprindă cel puţin elementele prevăzute la lit. A din anexa nr. 3. Codul de bune practici agricole va fi supus reactualizării în funcţie de progresele în domeniu şi de apariţia de noi tehnologii şi practici agricole cu impact redus asupra mediului;
b) dacă se consideră necesar, un program care prevede instruirea şi informarea fermierilor în vederea promovării punerii în aplicare a Codului de bune practici agricole.
(2) În vederea elaborării Codului de bune practici agricole prevăzut la alin. (1) lit. a), Comisia pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole poate consulta institute sau/şi specialişti în domeniul protecţiei apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.
(3) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor notifică Comisiei Europene Codul de bune practici agricole. Informaţiile privitoare la Codul de bune practici agricole sunt prevăzute şi în raportul menţionat la art. 8, atunci când se completează datele cu privire la implementarea Codului de bune practici agricole conform ghidului de raportare.
(4) Codul de bune practici agricole se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor, al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul agriculturii şi al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii."
8. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 6
(1) În scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 1, în termen de maximum un an de la modificarea sau completarea listei cuprinzând zonele vulnerabile, potrivit prevederilor art. 3 alin. (4), Comisia pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole stabileşte programe de acţiune referitoare la zonele vulnerabile desemnate sau la întreg teritoriul ţării, după caz.
(2) Se întocmesc programe de acţiune pentru ansamblul zonelor vulnerabile, precum şi programe diferite pentru anumite zone vulnerabile sau pentru porţiuni din zonele vulnerabile.
(3) La elaborarea programelor de acţiune se iau în considerare următoarele aspecte:
a) datele ştiinţifice şi tehnice disponibile, în principal cele referitoare la aportul de nitraţi proveniţi din surse agricole sau din alte surse;
b) condiţiile de mediu din regiunile vizate.
(4) Programele de acţiune se pun în practică într-un termen de 4 ani de la elaborarea lor şi conţin următoarele măsuri obligatorii:
a) măsurile prevăzute în anexa nr. 4;
b) măsurile adoptate în Codul de bune practici agricole elaborat în conformitate cu prevederile art. 5, cu excepţia acelora care au fost înlocuite cu măsurile menţionate în anexa nr. 4.
(5) În scopul implementării programelor de acţiune prevăzute la alin. (4), autorităţile publice centrale din domeniul apelor, agriculturii şi sănătăţii stabilesc măsurile suplimentare sau acţiunile consolidate pe care le consideră necesare, dacă se constată, în urma experienţei dobândite în cursul punerii în aplicare a programelor de acţiune, că măsurile luate nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor prevăzute la art. 1. La alegerea acestor măsuri sau acţiuni, autorităţile publice centrale din domeniul apelor, agriculturii şi sănătăţii ţin cont de eficienţa şi de costul lor în raport cu alte măsuri preventive care pot fi adoptate.
(6) Autorităţile publice centrale din domeniul apelor, agriculturii şi sănătăţii elaborează şi pun în aplicare programe corespunzătoare de supraveghere şi control pentru evaluarea eficienţei programelor de acţiune prevăzute la alin. (1). În cazul în care autorităţile publice centrale din domeniul apelor, agriculturii şi sănătăţii au stabilit să pună în aplicare programe de acţiune pe ansamblul teritoriului lor naţional, supraveghează conţinutul de nitraţi al apelor, respectiv ape de suprafaţă şi ape subterane, la puncte de măsurare selecţionate, pentru a permite determinarea întinderii poluării apelor cu nitraţi proveniţi din surse agricole.
(7) Comisia pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole reexaminează şi, dacă este cazul, revizuieşte programele de acţiune, inclusiv orice măsură suplimentară luată conform alin. (5), la cel puţin fiecare 4 ani. Autoritatea publică centrală din domeniul apelor informează Comisia Europeană asupra oricărei modificări aduse programelor de acţiune.
(8) Programele de acţiune sunt aprobate prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor, al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul agriculturii şi al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii."
9. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 7
Comisia pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole stabileşte un proiect conţinând seturi de măsuri pentru implementarea planului de acţiune, care va cuprinde procedurile şi instrucţiunile pentru sistemul de supraveghere şi control prevăzute la art. 4 şi 6."
10. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 8
(1) O dată la 4 ani autoritatea publică centrală din domeniul apelor, cu sprijinul autorităţii publice centrale din domeniul agriculturii pentru domeniul său de competenţă, întocmeşte un raport în conformitate cu prevederile anexei nr. 5, ce va fi înaintat Comisiei Europene.
(2) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor înaintează Comisiei Europene raportul prevăzut la alin. (1) în termen de 6 luni de la încheierea perioadei de raportare la care se referă acesta."
11. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 9
Autorităţile publice centrale din domeniul apelor, agriculturii şi sănătăţii emit ordine, regulamente, metodologii şi proceduri necesare pentru implementarea prezentului plan de acţiune. Autoritatea publică centrală din domeniul apelor informează Comisia Europeană în această privinţă."
12. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 10
(1) Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul plan de acţiune.
(2) Cuprinsul anexelor prevăzute la alin. (1) se adaptează, după caz, la progresul ştiinţific şi tehnic, în funcţie de progresele în domeniu şi de apariţia de noi tehnologii şi practici agricole cu impact redus asupra mediului la nivel naţional şi european."
13. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.
14. La anexa nr. 2, punctul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"2. SR ISO 5314/1994 Îngrăşăminte. Dozarea azotului amoniacal. Metoda titrimetrică după distilare. Ape dulci, ape costiere, tranzitorii şi ape marine."
15. La anexa nr. 2, punctele 3, 4 şi 6 se abrogă.
16. Anexele nr. 3 şi 4 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 2 şi 3 la prezenta hotărâre.
17. La anexa nr. 5 punctul 4, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"d) o apreciere formulată de autorităţile publice centrale din domeniul apelor şi agriculturii cu privire la termenele cele mai probabile în care se preconizează că efectele măsurilor programelor de acţiune asupra apelor identificate conform art. 3 alin. (1) ating rezultatele scontate, indicându-se totodată şi nivelul de incertitudine al acestei estimări;"
18. La anexa nr. 5 punctul 4, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:
"e) informaţiile necesare prevăzute la lit. B din anexa nr. 4 care se referă la alte cantităţi de gunoi de grajd, în afară de 170 kg azot/ha/an."
19. La anexa nr. 5, punctul 5 se abrogă.
ART. II
Orice modificare adusă textului principalelor dispoziţii de drept intern care se adoptă în domeniul reglementat de prezenta hotărâre va fi comunicată Comisiei Europene.
ART. III
Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 25 octombrie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
PRIM-MINISTRU
FLORIN-VASILE CÎŢU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Kelemen Hunor
Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
Tánczos Barna
p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Aurel Simion,
secretar de stat
Ministrul sănătăţii,
Ioana Mihăilă
p. Ministrul afacerilor externe,
Daniela Anda Grigore Gîtman,
secretar de stat
Bucureşti, 27 mai 2021.
Nr. 587.
ANEXA 1
(Anexa nr. 1 la planul de acţiune)
CRITERII
pentru identificarea apelor afectate de poluarea cu nitraţi şi a apelor care riscă să fie expuse unei astfel de poluări
A. Apele afectate de poluarea cu nitraţi şi apele care riscă să fie expuse unei astfel de poluări sunt identificate utilizându-se, printre altele, următoarele criterii:
a) dacă apa dulce de suprafaţă, utilizată sau în perspectivă de a fi utilizată ca sursă de apă potabilă, conţine sau riscă să conţină concentraţii de nitraţi mai mari decât cele prevăzute în anexa nr. 1 la normativul prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nu se acţionează conform prevederilor art. 6 din planul de acţiune;
b) dacă apele subterane au sau riscă să aibă un conţinut de nitraţi mai mare decât limita maximă admisibilă prin normativele în vigoare, de 50 mg/l, dacă nu se acţionează conform prevederilor art. 6 din planul de acţiune;
c) dacă lacurile naturale cu apă dulce sau alte surse de apă dulce, apele costiere, apele tranzitorii şi marine sunt găsite eutrofe sau pot deveni eutrofe în viitorul apropiat, dacă nu se acţionează conform prevederilor art. 6 din planul de acţiune.
B. La aplicarea acestor criterii se iau în considerare:
a) caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale apei şi solului;
b) situaţia curentă a impactului compuşilor de azot asupra mediului, respectiv apă şi sol;
c) situaţia curentă a impactului măsurilor luate în conformitate cu prevederile art. 6 din planul de acţiune.
ANEXA 2
(Anexa nr. 3 la planul de acţiune)
CODUL
de bune practici agricole
A. Codul de bune practici agricole, care vizează reducerea poluării cu nitraţi şi care ţine seama de condiţiile dominante din diferitele regiuni ale ţării, trebuie să cuprindă prevederi care se referă la următoarele aspecte:
1. perioadele în timpul cărora aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile agricole este necorespunzătoare;
2. condiţiile de aplicare a îngrăşămintelor pe terenuri cu pante abrupte;
3. condiţiile de aplicare a îngrăşămintelor pe soluri saturate de apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă;
4. condiţiile de aplicare a îngrăşămintelor pe terenurile amplasate lângă cursurile de apă;
5. capacitatea şi construcţia spaţiilor de stocare a îngrăşămintelor de origine animală, inclusiv măsurile de prevenire a poluării apei prin scurgerile de la suprafaţă, prin infiltrarea în apele subterane şi de suprafaţă a efluenţilor proveniţi de la stocarea îngrăşămintelor de origine animală şi a materiilor vegetale, cum este cazul silozurilor;
6. tehnologiile şi procedurile de aplicare pe teren a îngrăşămintelor chimice şi a îngrăşămintelor de origine animală, incluzând normele de dozare şi modul de realizare a unei aplicări pe teren uniforme, pentru a putea menţine la un nivel acceptabil scurgerea în ape a elementelor nutritive.
B. Codul de bune practici agricole mai poate cuprinde recomandări privind:
7. utilizarea terenurilor agricole, incluzând sistemul de rotaţie a culturilor şi proporţia dintre suprafeţele de teren destinate culturilor permanente şi cele cultivate cu plante anuale;
8. menţinerea pe teren a unei cantităţi minime de vegetaţie care să acopere terenul în perioadele ploioase, în scopul reţinerii azotului în sol, care altfel poate cauza poluarea cu nitraţi a apelor;
9. elaborarea planurilor de fertilizare a culturilor agricole, în funcţie de producţia planificată şi de cerinţele culturilor faţă de nutrienţi;
10. prevenirea poluării apei din scurgerile de suprafaţă şi a şiroirii apei în sistemele de culturi irigate, produsă înainte ca apa să pătrundă la rădăcinile plantelor;
11. ţinerea registrelor de utilizare a nutrienţilor pe fiecare solă/parcelă/cultură agricolă.
ANEXA 3
(Anexa nr. 4 la planul de acţiune)
MĂSURI
ce trebuie incluse în programele de acţiune conform art. 6 alin. (4) din planul de acţiune
A. Măsurile cuprind reguli referitoare la:
1. perioadele în timpul cărora se interzice aplicarea anumitor tipuri de îngrăşăminte;
2. capacitatea spaţiilor pentru depozitarea îngrăşămintelor de origine animală; această capacitate trebuie să depăşească necesarul de stocare în toate zonele vulnerabile, ţinându-se seama de perioadele cele mai lungi de interdicţie a aplicării pe teren a îngrăşămintelor, cu excepţia situaţiilor în care se poate demonstra autorităţilor competente că orice cantitate de îngrăşăminte de origine animală, în exces faţă de actuala capacitate de stocare, va fi tratată într-o manieră care să nu aducă prejudicii mediului;
3. limitarea numărului aplicărilor pe teren ale îngrăşămintelor conform unor bune practici agricole şi ţinându-se seama mai ales de caracteristicile zonei vulnerabile, în special de:
a) starea solurilor, a compoziţiei şi a pantei lor;
b) condiţiile climatice, precipitaţii şi irigaţii, practicile agricole şi modul de utilizare a terenurilor, în special de sistemul de rotaţie a culturilor.
Aplicarea pe teren a îngrăşămintelor se bazează pe un echilibru între:
b1) estimarea - prognozarea necesarului de azot al culturii;
b2) aportul de azot adus culturilor de către sol şi cel din îngrăşăminte, care trebuie justificat pe baza:
- cantităţii de azot prezente în sol în momentul în care culturile încep să îl utilizeze în proporţii importante, respectiv cantităţi rămase la sfârşitul iernii;
– aportului de azot prin mineralizarea netă a rezervelor de azot organic din sol;
– aportului de compuşi ai azotului prin administrarea pe teren a îngrăşămintelor de origine animală;
– aportului de compuşi ai azotului prin administrarea îngrăşămintelor chimice şi a altor îngrăşăminte.
B. Aceste măsuri trebuie să asigure că pentru fiecare exploataţie agricolă cantitatea de îngrăşăminte de origine animală aplicată anual pe teren, inclusiv cea lăsată de animale, nu depăşeşte cantitatea dată pe hectar.
Cantitatea dată pe hectar este de 170 kg de azot din gunoiul de grajd.
Cu toate acestea:
a) pentru primul program de acţiune pe 4 ani, autorităţile publice centrale din domeniul apelor şi agriculturii pot autoriza o cantitate de efluenţi conţinând până la 210 kg de azot;
b) în timpul primului program de acţiune pe 4 ani şi la sfârşitul acestui program, autorităţile publice centrale din domeniul apelor şi agriculturii pot fixa cantităţi diferite de cele indicate anterior. Aceste cantităţi trebuie determinate astfel încât să nu compromită realizarea obiectivelor prevăzute la art. 1 din planul de acţiune şi trebuie să se justifice prin criterii obiective precum:
- perioadele lungi de vegetaţie;
– culturi cu o puternică absorbţie de azot;
– precipitaţii nete ridicate în zona vulnerabilă;
– soluri cu capacitate de denitrificare foarte ridicată.
În cazul în care autorităţile publice centrale din domeniul apelor şi agriculturii admit o altă valoare în temeiul paragrafului 2 lit. b), acestea informează Comisia Europeană, care analizează motivul efectuării modificării respective, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată în procedurile sale.
C. Autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi autoritatea publică centrală din domeniul agriculturii, prin unităţile competente din subordinea lor, pot stabili un sistem de calcul al cantităţilor prevăzute la lit. B pe baza numărului de animale, la propunerea Comisiei pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.
D. Autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi autoritatea publică centrală din domeniul agriculturii informează Comisia Europeană despre modalitatea de punere în aplicare a prevederilor de la lit. B.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
